Descoperire prin ecoturism și prin turism rural în Comuna Cetariu [617050]

Descoperire prin ecoturism și prin turism rural în Comuna Cetariu
147
Oaspetele care-i calc ă pragul trebuie s ă simt ă c ă ia contact cu ceva din fiin Ńa
spiritual ă și din sim Ńul de bun gospodar al proprietarului. Într-o asemen ea cas ă
turistul se poate sim Ńi str ăin, închistat, stingher, nefamiliar sau se poate
recunoa ște atras, calm, odihnit, ca f ăcând parte din familie. A șa încât, o
radiografiere a disponibilit ăŃii spa Ńiului locativ cet ărean pentru bun ă primire,
pl ăcut ă dispozi Ńie, generoas ă ospitalitate pentru turi ști pleac ă de la condi Ńia
material ă a ambientului interior al caselor. Altfel spus, câ t sunt de înc ăpătoare,
cât sunt de bine echipate cu minimul necesar pentru preg ătit-luat masa, pentru
delectare casnic ă, pentru odihn ă nocturn ă. Cele mai multe interioare sunt
înc ăpătoare, f ără a se vorbi de exagerarea m ărimii incintelor (fig. 90).
Dormitoarele sunt în medie de cel pu Ńin 12 – 14 mp, cu mobilier suficient de
conservat, bine echipate cu mijloace audio-video (f ig. 92). Exist ă coridoare
lungi sau antreuri de form ă apropiat ă p ătratului, iar b ăile sunt în covâr șitoare
majoritate înoite, modernizate și bine echipate cu aparatur ă electrocasnic ă și
mijloace pentru între Ńinerea igienei (fig. 93).
Satul Șușturogiu se remarc ă ca un unic mozaic al felului în care se
prezint ă interioarele caselor. Aici sunt case cu interioare modernizate, îns ă cele
mai valoroase sunt interioarele caselor vechi. În e le înc ă se conserv ă tavan cu
grinzi de lemn în relief, cu stucatur ă, unde exist ă zugr ăveli pe fond albastru
sau roz, cu modele florale u șor aglomerate, f ără a fi obositoare, zugr ăveli
executate în perioada anilor '50 – '60 ai secolului trecut și unde echiparea este
veche, dar valoroas ă prin obiecte de factur ă clar rural ă (seturi de perne cu fe Ńe
cusute manual, fe Ńe de mese cro șetate, ștergare cusute multicolor dispuse pe
perete, lavi Ńe, ceramic ă pe pere Ńi etc. fig. 91).

5.1.2.1.2. Pivni Ńele în șiruite, independente de gospod ării

Un element ce Ńine de partea construit ă a comunei, element de personalizare
și de expresie identitar ă, ce-și trage esen Ńa din fondul istorico-etnografic tipic
nord-vestului Cri șanei, este constituit de pivni Ńele s ăpate în versant deluros.
Pentru orice musafir, rud ă sau turist, proprietarul unei asemenea pivni Ńe
deschide supape de comunicare deosebite prin care e l se descoper ă prin rodul
muncii: construc Ńie și roade a șezate cuminte, inspirat, îmb ătătoare pentru
sim Ńuri. Ecoturistul sau turistul din pensiune pot în e gal ă m ăsur ă s ă simtă și s ă
aprecieze sufletul acestor locuri prin faptul c ă au posibilitatea s ă întâlneasc ă
asemenea construc Ńii, care încorporeaz ă în form ă concentrat ă me ște șug,
măiestrie, spirit gospod ăresc, ospitalitate și istorie. În plus, ce poate fi mai
fermec ător și mai atr ăgător decât s ă fii invitat de gospodar la degustarea unui
pahar cu vin din produc Ńie proprie, într-o atmosfer ă restrâns ă spa Ńial, dar
mustind de bun ăvoie și ospitalitate. Frugal, pe scaune sau la o mas ă cioplit ă de
acela și me șter gospodar, turistul sau ruda gospodarului poate rezona cu spiritul
locului consumând în pivni Ńă un fruct sau bând tacticos un vin alb sau ro șu.

Descoperire prin ecoturism și prin turism rural în Comuna Cetariu
148
Ce le face interesante pe aceste pivni Ńe este caracterul original ce deriv ă
din plasamentul lor în aliniament, distan Ńele dintre ele fiind de ordinul a 7-8 m.
La fel de interesant este c ă ele nu sunt legate de gospod ăria local ă, ci se g ăsesc
la o anumit ă distan Ńă de casa localnicului, de obicei de la câteva zeci de metri
pân ă la câteva sute de metri. Ra Ńiunile pentru care aceste edificii se g ăsesc la
oarecare dep ărtare de casa gospodarului, pivni Ńele devenind independente
spa Ńial de gospod ărie, se leag ă de dorin Ńa localnicului de a degreva curtea de o
construc Ńie și a se l ăsa spa Ńiul ob Ńinut altui mod de folosin Ńă și, în acela și timp,
de grija fa Ńă de riscul acumul ării apei din freatic în pivni Ńă , casele fiind
construite pe promontorii slab înclinate.

Fig. 94. Pivni Ńe încastrate în deal în
Satul T ăutelec Fig. 95. Pivni Ńă îngropat ă în masa dealului,
cu intrare din lemn în Satul Șușturogiu

Fig. 96. Pivni Ńe abandonate în Satul
Șișterea Fig. 97. Interiorul și inventarul cu specific viti-
vinicol al unei pivni Ńe din Satul T ăutelec

Trebuie în Ńeles c ă de și aproape toate satele comunei (mai pu Ńin c ătunele)
etaleaz ă asemenea pivni Ńe, num ărul și geografia lor sunt diferite de la sat la sat.
Cu un num ăr aproximativ asem ănător de asemenea pivni Ńe Cetariu și T ăutelec se
diferen Ńiaz ă la capitolul plasament spa Ńial. Tăutelecul se remarc ă prin

Descoperire prin ecoturism și prin turism rural în Comuna Cetariu
149
concentrarea lor în dublu aliniament, paralel cu dr umul (fig. 94, fig. 98), chiar la
intrarea vestic ă a satului. Cetariul î și desf ăș oar ă pivni Ńele pe aliniamente scurte pe
uli Ńe care converg spre centrul satului, uli Ńe care se desf ăș oar ă pe versan Ńi destul
de înclina Ńi. În aliniamente, pivni Ńele adun ă 5 – 7 unit ăŃi, doar Satul Șușturogiu
eviden Ńiindu-se prin num ărul mai mic de pivni Ńe și prezen Ńa singular ă.

Fig. 98. Aliniament de pivni Ńe și
construc Ńiile rezultate pe seama
pivni Ńelor în Satul T ăutelec Fig. 99. Intrarea în pivni Ńă , incint ă ce
apar Ńine unei cl ădiri noi situat ă la
strad ă în T ăutelec

Arhitectura interioar ă a pivni Ńelor îmbr ăŃișeaz ă aspectul dat de cavitatea
aproape cilindric ă practicat ă în depozitele sedimentare ale dealurilor. Material ul
folosit pentru c ăptu șirea galeriei pivni Ńelor, pivni Ńe cu o vechime de pân ă la un
secol, este c ărămida din lut ars f ără goluri, caramid ă a șezat ă în bolt ă, mulându-se
pe forma galeriei practicate (fig. 97). C ărămida poate fi completat ă la intrarea în
ultimul compartiment al pivni Ńei (cel aflat la cea mai joas ă cot ă) de scânduri din
lemn de esen Ńă tare (stejar sau gorun) care placheaz ă peretele (fig. 95). De altfel,
aceste dou ă tipuri de materiale nu sunt alese întâmpl ător. C ărămida nu numai c ă
înt ăre ște bolta și pere Ńii. Ea împreun ă cu lemnul asigur ă o atmosfer ă uscat ă și
răcoroas ă, adic ă condi Ńiile optime pentru vin s ă capete savoare și buchet pl ăcut,
dar și pentru legume și fructe s ă se conserve peste iarn ă. În acela și timp, pe timpul
verii r ăcoarea binef ăcătoare din pivni Ńe aduce oricui tihna cuvenit ă. Pivni Ńele au în
cea mai mare parte galerii cu lungimi mici de 4 – 5 m, doar în Satul Șișterea
câteva pivni Ńe abandonate, dar în bun ă stare de conservare, afi șeaz ă galerii chiar
de peste 10 m lungime (fig. 96). L ăŃimea lor se desf ăș oar ă între 1,5 – 2 m, iar
în ălŃimea galeriei principale este între 1,8 – 2 m. Intr ările în pivni Ńe sunt prev ăzute
cu u și din lemn (fig. 95), unele dintre ele mai având at a șate și un grilaj metalic de
siguran Ńă , dup ă care urmeaz ă o coborâre pe trepte la 1,5 – 2 m adâncime și apoi
restul cavit ăŃii cu podeaua orizontal ă de p ământ b ătătorit, zvântat și înt ărit ca un
beton. Cât prive ște inventarul obiectelor din pivni Ńă , caracteristica principal ă este
dat ă de dominarea butoaielor pentru vin și p ălinc ă, pline cu vin sau cu p ălinc ă.
Butoaiele din lemn pentru vinifica Ńie (pot ap ărea și butoaie din plastic pentru

Descoperire prin ecoturism și prin turism rural în Comuna Cetariu
150
strugurii zdrobi Ńi), cu capacit ăŃi medii de pân ă la 200 l, se dispun în num ăr de 4 –
5 unit ăŃi pe o latur ă, pe perete, la o anumit ă în ălŃime putând sta Ńiona și alte
obiecte sau legume prinse în funii (usturoi, ceap ă). Alt compartiment poate fi cel
din ultima parte a pivni Ńei sau pe una din lateralele pivni Ńei, acolo unde se
depoziteaz ă legume r ădăcinoase sau cartofi.
Un caz special se semnaleaz ă pentru Satul T ăutelec ai cărui gospodari-
proprietari de pivni Ńe s ăpate
în deal transform ă aceste
construc Ńii într-un veritabil
altar al folosin Ńei agricol-
domestice, de reg ăsire
spiritual ă și de consolidare a
rela Ńiei familiale. Este vorba
despre o opera Ńiune
arhitectural-constructiv ă ce
const ă în prelungirea pivni Ńei
propriu-zise spre frontul
stradal, prelungire sub forma
unei mici cl ădiri care poate fi
și etajat ă (fig. 98).
La parter este g ăzduit ă
înc ăperea alocat ă intr ării, și
care, al ături de unele obiecte
ce au leg ătur ă cu procesul
vinifica Ńiei (presa manual ă
pentru struguri sau teascul,
găle Ńi, butoaie, pâlnii, furtun
pentru vin), mai sta Ńioneaz ă
pentru a fi a șezate în
interiorul pivni Ńei saci cu
produse agricole recent
culese (fig. 99). În afar ă de
acestea, pe pere Ńi gospodarul atârn ă diferite alte obiecte care
îl înt ăresc spiritual și familial (calendare, îndemnuri sau
imnuri sub form ă scris ă, simboluri de animale din metal sau
plastic, unele reclame pe suport de hârtie sau plas tic).

5.1.2.1.3. Casele de vacan Ńă – vectori ai unui turism incipient

În ciuda num ărului covâr șitor de locuin Ńe care au o anumit ă vechime, un num ăr
suficient dintre ele putând s ă aspire la statutul de pensiune rural ă, în Comuna Cetariu
a ap ărut o genera Ńie de locuin Ńe foarte noi care func Ńioneaz ă drept case de vacan Ńă
Obiectivul prins în activitatea de descoperire și practic ă
turistic ă: pivni Ńe independente spa Ńial de gospod ăria s ăteasc ă,
pivni Ńe practicate în versant deluros;
Aspecte ce Ńin de recunoa șterea cultural ă și turistic ă a acestor
obiective: cavit ăŃi dublu compartimentate (prima pentru activit ăŃi
de preg ătire a produselor agricole pentru conservare, apoi alte
activit ăŃi ce Ńin de specificul spiritual și de delectare; a doua
cavitate, semicilindric ă, aflat ă la 1,5-2 m adâncime); lungimi de 4-
5 m, mai rar 7-10 m, l ăŃimi de 1,5-2 m și în ălŃimea galeriei
principale între 1,8-2 m; dispunerea pivni Ńelor în aliniament;
inventar dominat de obiectele și ustensilele cadrate activit ăŃilor
specifice prelucr ării strugurilor și ob Ńinerii vinului (butoaie
dominate de lemn, dar și din plastic, zdrobitoare, teasc, pâlnii,
furtunuri pentru scos vin sau p ălinc ă etc.;
Cui se adreseaz ă aceste pivni Ńe din punct de vedere
turistic: oric ărui oaspete și oric ărei categorii de turi ști,
indiferent de vârst ă sau nivel educa Ńional;
Activit ăŃi rezultate pe seama folosirii pivni Ńelor: vizitarea
unui obiectiv de construc Ńie civil ă rural ă și cu cert poten Ńial
turistic, folosirea obiectelor și descoperirea îndeletnicirilor
specifice prepar ării și conserv ării produselor agricole,
socializarea puternic ă dintre oaspete și gazd ă, degustare de
vinuri și consumarea proasp ătă a unor fructe;
Beneficii pentru turi ști: cunoa șterea unui mod de via Ńă
rural ă, familiarizarea cu felul de a fi al unui gospodar,
dezvoltarea unor leg ături profunde între oaspe Ńi și gazd ă;
Restric Ńii pe seama cunoa șterii pivni Ńelor: nu exist ă
restric Ńii severe, cu excep Ńia riscului alunec ării pe treptele de
acces spre galeria pivni Ńei a turi știlor și a consum ării unor
cantit ăŃi prea mari de vin sau b ăuturi spirtoase.