Descoperă și asociază [623641]

1MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
Facultatea de Drept și Științe Sociale
Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
Conexiunea dintre jocul didactic matematic
și metod ele didactice moderne în contextul
educaț iei contemporane
Conducător științific,
Conf.univ.dr. Todor Ioana
Candidat: [anonimizat].înv.preșc. Nicola Nicoleta Alina
Grădinița cu Program Prelungit „Dumbrava minunată” Alba Iulia
2016

2CUPRINS
Capitolul 1. INTRODUCERE ……………………………………………………………………………..4
1.1.Conturarea temei de cercetare „Conexiunea dintre jocul didactic matematic
și metodele didactice moderne în contextul educației contemporane” …………4
1.1.1. Motivarea alegerii temei………………………………………………………………………………..4
1.1.2. Importanța și relevanța educațională a temei…………………………………………………….4
1.1.3. Actualitatea temei………………………………………………………………………………………… 5
1.1.4. Sinteză a stadiului cercetării problemei……………………………………………………………6
1.1.5. Anal ize critice………………………………………………………………………………………………6
1.1.6. Contribuții proprii, originale în lucrare……………………………… …………………………. ..7
1.2.Prezentarea teoretică a temei de cer cetare…………………………………………………… …7
1.2.1. Jocul. Jocul didactic……………………………………………………………………………………. .7
1.2.2. Jocul didactic matematic.. ……………………………………………………………………………13
1.2.3.Valențeleformative aleutilizăriijoculuididacticmatematic
încadrul activită țilormatematicedin grădiniță…………………………………… …………21
1.2.4. Metode didactice. Metodele didactice moderne…………………………………………….31
Capitolul 2. METODOLOGIE …………………………………………………………………………..40
2.1. Obiectivele și ip otezele cercetării ………………………………………………………………….40
2.2. Metode și tehnici de cercetare ………………………………………………………………………41
2.3. Descrierea grupei de preșcolari …………………………………………………………………..44
2.4. Descrierea variabilelor …………………………………………………………………………………44
2.5.Organizarea și desfășurarea cercetării. Etapele cer cetării……………………………..45
2.5.1. Etapa inițială (constatativă). Evaluarea inițială……………………………………………….45
2.5.2. Etapa experimentală. Evaluarea continuă…………………………………………… …………49
2.5.3. Etapa finală (post -testul). Evaluarea sumativă………………………………………………..64
Capitolul 3. REZULTATELE CERCETĂRII ……………………………………………………71
3.1. Rezultate etapa inițială …………………………………………………………………………………71
3.2. Rezultate etapa experimentală ……………………………………………………………………..73
3.3. Rezultate etapa finală ……………… ………………………………………………………………….74
3.4. Rezultatele cercetării ……………………………………………………………………………………76
Capitolul 4. DISCUȚII. CONCLUZII ………………. ……………………………………………….86
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………….91

3ANEXE………………………………………………………….. ………………………………………………98
Anexa 1. Fișă de observație…………………………………………………………………………………99
Anexa 2. Ghid de interviu…………………………………………………………………………………100
Anexa 3. As pecte din cadrul jocurilor didactice……………………………………………………101
Anexa 4. Fișe de evaluare………………………………………………………………………………….104
Anexa 5. Tabele rezultate evaluar e………………………………………………………………………108
Declarație de autenticitate………………………………………………………………………………….111

4Capitolul 1. INTRODUCER E
1.1.Conturarea temei de cercetare „Conexiunea dintre jocul
didactic matematic și metodele didactice moderne în contextul educației
contemporane”
1.1.1. Motivarea alegerii temei
Prezenta lucrare are ca punct de bază faptul că jocul didactic desfășurat în grădiniță
îl ajută pe copil să își dezvolte procesele psihice, gândirea cu operațiile ei, analiza, sinteza,
comparația, memoria, atenția, spiritul de observație, voința, imaginația și limbajul, astfel
am considerat oportun să utilizez metodele didactice m oderne (activizante) care ajută la
formarea unei personalități active, creatoare, îndrăznețe, la dezvoltarea tuturor proceselor
psihice prin acțiunea directă, prin stimularea subiecților de a participa la propria formare,
fapte ce se continuă pe perioada ș colarității, pentru a demonstra eficiența acestei
combinații, dintre jocul didactic matematic și metodele didactice moderne.
Pornind de la aceste considerente, am ales să cercetez, la nivelul grupei mijlocii,
dacă jocul didactic matematic este mai eficien t combinat cu metode didactice moderne,
sau doar cu metode didactice tradiționale, având în vedere presupunerea faptului că
metodele moderne au un grad prea ridicat de activizare, ceea ce poate produce disconfort
în sala de grupă și pot constrânge proce sul de predare -învățare-evaluare spre a nu -și
realiza corect obiectivele prin intermediul jocului didactic.
1.1.2. Importanța și relevanța educațională a temei
Concluziile studiilor de specialitate relevă faptul că elevii nu reușesc să -și mențină
atenția p entru mult timp în cadrul unei prelegeri și de aceea conținuturile prezentate se
rețin în mică măsură, sunt reținute mai ușor conținuturile prezentate la început, iar cele de
la finalul prelegerii sunt reținute în foarte mică măsură sau chiar deloc. În ca zul învățării
active, însă, elevii/preșcolarii sunt implicați și pe baza cunoștințelor achiziționate, își
formează noi concepte dezvoltându -și bagajul de cunoștințe dobândite.
Consider că relația dintre jocul didactic și metodele moderne este una foarte
eficientă, mai ales în contextul unei educații românești moderne care tinde să se alinieze
celei europene și în care accentul trece de pe predare și profesor, pe copil și pe învățare.
În urma practicii educaționale la grupă, am observat efectul activizant p e care îl au
metodele moderne asupra preșcolarilor, iar combinate cu jocul didactic au un efect sporit și

5îl determină pe copil să participe activ, conștient la activitate și să îi facă și plăcere. De
aceea am considerat necesară demararea unei cercetări p e această temă și doresc
evidențierea acestei combinații optime dintre jocul didactic și metodele moderne.
Copiii de pretutindeni se joacă individual sau în grupuri, descoperind în felul acesta
mediul înconjurător, reușind să -și cunoască partenerii de joac ă, să lege prietenii, să se
descopere pe sine, să învețe, dezvoltându -se.
Un cadru adecvat învățării active, participative, îl oferă jocurile didactice,
stimulând inițiativa și creativitatea copilului, cuprinzând o motivație intrinsecă de a
mobiliza resurs ele psihice ale copiilor, asigurând participarea lor creatoare, le captează
interesul, îi angajează afectiv și atitudinal.
1.1.3. Actualitatea temei
Învățământul preșcolar din țara noastră are ca prioritate pregătirea copiilor pentru
școală, astfel este ne cesar să existe continuitate între aceste două forme de învățământ
(preșcolar și primar) ceea ce impune folosirea unor metode și procedee specifice vârstei. În
acest sens, jocul didactic își găsește locul cu maximă eficiență, el fiind o punte de legătură
între joc -ca tip de activitate dominantă în gr ãdini ță și activitatea specifică școlii –
învățarea. Combinat cu metode moderne, jocul didactic poate conduce la realizarea
progreselor semnificative în învățare.
Dezvoltarea intelectuală a preșcolarilor se re alizează eficient prin desfășurarea
jocului didactic matematic -modalitate atractivă de realizare a sarcinilor număratului și
socotitului, fiind o activitate de bază organizată în grădiniță. El conține o problemă, o sarcină
didactică pe care copilul trebu ie s-o îndeplinească în timp ce participă la acțiunea jocului.
Din experiență s -a demonstrat că jocul didactic matematic are o eficiență formativă
crescută în situația sistematizării, consolidării și verificării cunoștințelor.
Consolidarea sau verificarea cunoștințelor copiilor prin intermediul jocurilor
didactice matematice se realizează diferit în funcție de scopul imediat al activității, de
forma pe care o îmbracă acțiunea jocului și de materialul folosit de educatoare. Jocul
didactic matematic poate ap ărea atât ca element al unei activități comune, cât și ca
activitate independentă.
În ultimul timp se pune un accent tot mai mare pe utilizarea metodelor moderne și
de grup care să determine copiii să participe activ și conștient la lecție, în contextul
centrării activității didactice pe copil. Cu toate că au și unele neajunsuri, aportul metodelor
moderne este benefic și din ce în ce mai recunoscut.

61.1.4. Sinteză a stadiului cercetării problemei
Atât la școală, în special clasele primare, dar și la grădin iță, la diverse domenii,
există cercetări care au confirmat importanța jocului didactic în activitățile didactice.
Cercetători cunoscuți, dar și cadre didactice care și -au susținut lucrarea de cercetare
pe această bază pentru gradul I, studenți etc. au de monstrat relevanța folosirii jocului
didactic la grădiniță, dar și a metodelor moderne, combinate cu metodele tradiționale, în
detrimentul folosirii strict, doar a metodelor tradiționale. (Ex „Particularități ale folosirii
metodelor active în ciclul primar ”-înv. Sandu Lucidana; „Aplicabilitatea metodelor activ –
participative la elevii cu dificultăți de învățare” -Prof.Ana Măncilă -cercetare prin care
demonstrează progresul obținut de copiii cu CES prin folosirea metodelor moderne; „Jocul
didactic și rolul său la școlarii mici” -Instit. Carmen Daniela Voinea; etc)
Având în vedere și rezultatele obținute în cadrul altor cercetări pe aceste teme, eu
vreau să demonstrez eficiența jocului didactic matematic la grădiniță, corelat cu metode
moderne.
1.1.5. Analize cri tice
Importanța și eficiența utilizării jocului didactic în demersul didactic, au fost
demonstrate de mai mulți psihologi în domeniul științelor educației, iar în urma studierii
unor cercetări pedagogice am observat eficiența jocului didactic corelat cu me todele
moderne de predare -învățare.
Jean Chateau aprecia că în copilărie trebuie făcut loc jocului, nu trebuie neglijat în
favoarea creșterii și dezvoltării (fără joc), deoarece el trebuie să fie parte integrantă a
acestora, prin el, copilul își modelează personalitatea, jocul fiind o activitate determinantă
în acest caz (Chateau, J., 1972).
O serie de teorii, numeroase și diverse, din literatura de specialitate, au în centrul
atenției, jocul. Aristotel -geniu notoriu al antichității precizează despre joc că are funcții
formative. Prin teoria lui Lazarus, jocul se prezintă ca un mijloc de satisfacere a necesității
de repaus, de recreere în general (valabil și pentru adulți). În viziunea lui Fr. Schiller și
Herbert Spencer jocul apare ca un surplus de energi e ce trebuie descărcată deoarece nu s -a
consumat în alte activități. Această teorie nu este pe deplin justificată, deoarece copilul se
joacă și atunci când este obosit sau bolnav, deci chiar și atunci când nu are o doză mare de
energie (Răduț -Taciu, R.,Sup ort de curs).
Jocul, după cum susține marele psiholog și pedagog, Edouard Clapar ède, pentru
copii reprezintă munca; binele -datoria; idealul de viată. Jocul fiind unica atmosferă în care

7ființa sa psihologică poate alunga necazurile și poate respira, prin u rmare poate acționa
(Claparède, E., 1975).
Ursula Șchiopu, în 1970, spune despre joc că este un fenomen tranzitoriu, un mijloc
de exprimare și exteriorizare a trăirilor luând forme concrete de conduită (Șchiopu, U.,
1970).
“În limba română, ca de altfel și în celelalte limbi, termenul de joc are mai multe
sensuri: activitate distractivă, amuzament, metodă psihoterapeutică dar și glumă
superficială, activitate care și -a compromis scopul. Cel mai important sens este cel de
activitate specific umană, dominantă la vârsta copilăriei” (Rafaila, E. 2007, p.36).
1.1.6. Contribuții proprii, originale în lucrare
În urma acestei cercetări am urmărit să evidențiez faptul că jocul didactic
matematic îmbinat cu metode moderne este mai eficace decât jocul didactic matemati c
corelat doar cu metode tradiționale.
Am urmărit să reliefez faptul că eficiența jocului didactic matematic depinde de
modul în care metodele tradiționale și cele moderne sunt utilizate într -o structură
armonioasă și în relație cu particularitățile grupe i de preșcolari, iar pentru diminuarea
erorilor care apar în efectuarea operațiilor matematice utilizarea jocurilor didactice
matematice în relație cu metodele moderne este eficientă și conduce la progresul
performanțelor preșcolarilor.
1.2.Prezentarea t eoretică a temei de cerecetare
1.2.1. Jocul. Jocul didactic
O formă de activitate specifică copilului este jocul, care are rol hotărâtor în
dezvoltarea psihică a acestuia. După cum precizează Ursula Schiopu, studiind jocul
copilului în perioada preșcolară, prin intermediul acestuia, preșcolarul pune în acțiune
posibilitățile care decurg din structura sa particulară, le asimilează și le dezvoltă. Jocul îi
permite copilului să -și afirme E -ul și are pentru el rolul pe care munca o are pentru adult,
acesta simț indu-se puternic prin succesele sale ludice, fapt determinat de apariția
reprezentării (Șchiopu, U., 1970).
Jocul este activitatea cea mai dragă copiilor, fiind folosit de multă vreme pentru
dezvoltarea personalității lor. Prin jocuri li se dezvoltă copiil or motricitatea, limbajul și
aptitudinile comunicării, personalitatea, aceștia asimilând orice conținut predat, mai ușor și
mai plăcut prin joc.

8Un mod de achiziție a lcunoștințelor prin acțiune, este jocul. Prin joc se dezvoltă
procesele psihice de reflec tare directă și nemijlocită a realității -percepțiile ( prin mânuirea
diferitelor obiecte și materiale, se dezvoltă concepte de mărime, formă, culoare, greutate,
distanță etc.), reprezentările, și procesele psihice intelectuale, memoria, gândirea,
imagina ția. Jocul este o activitate de gândire, după cum definește Paul Popescu -Neveanu,
fiind orientat spre rezolvarea de probleme, spre găsirea căilor în vederea depășirii unor
obstacole, iar principalele mijloace ale jocului sunt acțiunea și cuvântul (Popescu -Neveanu,
P., 1978).
Jocul este o caracteristică a copilăriei, copilul se joacă deoarece este copil. După
cum spuneam, jocul pentru copil, corespunde muncii pentru adult. Jucându -se, copilul
descoperă și cunoaște lum ea înconjurătoare, reflectă viaț a și acti vitatea adulților pe care o
imită într -un mod specific. Ca formă de activitate, jocul este necesar de -a lungul întregii
vieți și cu atât mai mult în perioada preșcolară și a micii școlarități.
Jocul este o formă de activitate bine gândită, necesară și ind ispensabilă procesului
educației, este o activitate prin care conținutul, forma și funcționalitatea sa specifică nu o
confundă cu nici una dintre alte forme de activitate instructiv -educativă.
Jocului i se atribuie și alte sensuri de care trebuie să ținem c ont pentru a întelege
specificul jocului ca formă de activitate instructiv -educativă, cum ar fi: activitate specific
umană, activitate dominantă la vârsta preșcolară, factor hotarâtor în viața copilului
preșcolar. Aceste sensuri indică, fie poziția jocului în raport didactic cu celelalte forme de
activitate specifice omului, fie aportul jocului în procesul educației și implicit în procesul
instructiv –educativ.
Jocul este o activitate dominantă în copilă rie, pentru c ănumai oamenii îl practică în
sensul p ropriu al cuvântului. Este una dintre variatele activități desfășurate de om, fiind în
strânsă legatură cu acestea. Este determinat de celelalte activități –învățarea, munca, dar în
același timp este puternic implicat în acestea. Învățarea, munca, creația , au în structura lor
elemen te de joc, acesta devenind purtă torul unor însemnate elemente psihologice neludice
ale celorlalte activități specific umane.
Prin intermediul jocului, copiii socializează, experimentează, își dezvoltă
personalitatea, imaginația, originalitatea, creativitatea sau își consolidează atitudini
comportamentale pozitive: încrederea în forțele proprii, solidaritate în grup, spirit de
echipă, de competiție, toleranță.

9Z.V. Manuilenco ne oferea în anul 1953 o abordare a jocurilor copiilor,
clasificându -le în: jocuri de creație –inventate de copii și jocuri cu reguli –care au un
conținut bine precizat și anumite reguli. Acesta concretizează că toate jocurile copiilor se
bazează pe o activitate de sine stătătoare, multe din ele încep, se d esfășoară și se termină
după dorința copiilor. În toate jocurile se manifestă o vie activitate creatoare a copiilor, de
exemplu, în jocurile de mișcare cu reguli, copilul dă dovadă de inteligență și spirit de
inițiativă –pentru a nu fi prins, își depășeșt e colegul, sau se ascunde în așa fel încât să nu
fie găsit mai mult timp. (Z.V. Manuilenco, 1953)
Pentru o mai bună respectare a regulilor și pentru a câștiga, în joc, copiii manifestă
inteligență, curaj, hotărâre și spirit creator. Toate jocurile sunt pli ne de emoții, îi bucură și
îi satisfac pe copii, sentimentele care se formează la copil în timpul jocului se datorează
activității pe care acesta o desfășoară, atracției pe care o exercită asupra lui acțiunile
jocului, manifestarea interesului sporit, impl icând copilul atât fizic, cât și intelectual, în
vederea atingerii unui anumit scop, astfel, copilului îi face plăcere să se simtă agil, puternic
și priceput. (Z.V. Manuilenco, 1953)
În practica pedagogică, Z.V. Manuilenco, consideră că jocurile de creați e, jocurile
de mișcare și jocurile didactice, sunt cele mai răspândite, el considera că cel mai bine se
dezvoltă creativitatea copiilor în cadrul jocurilor îndrumate de adulți.
Clasificările jocurilor preșcolarilor, așa cum reiese din tratatele de pedagogi e
actuale, moderne, integrate în educația contemporană, nu diferă foarte mult de abordarea
lui Z.V. Manuilenco, în general converg din aceeași clasificare generală.
Pornind de la concepția generală a dezvoltării psihice, pedagogul german W. Stern
elaborează o teorie a jocului, ținâ nd seama de factorii "interni" și factorii "externi" ai
dezvoltării, astfel, conform acțiunii formative a acestor factori și a structurii jocurilor, W.
Stern distinge:
jocuri individuale -determinate de factori interni;
jocuri sociale-generate de factori externi. (Stern, W., 1914)
În contextul dezvoltării psihice generale a copilului, evoluția jocului este rezultatul
interacțiunii factorilor interni și externi și nu al acțiunii separate.
Decroly realizează o altă clasificare a jocurilor copiilor, interesantă, care abordează
jocurile raportându -se la dezvoltarea percepțiilor senzoriale și aptitudinii motorii (jocuri
vizuale cu culori, forme):
-jocuri de inițiere aritmetică (noțiunea de timp);

10-jocuri de inițiere în lectură;
-jocuri de gramatică și întelegere a limbajului. (J.D., Decroly, 1914, reeditare în 1978)
Oaltăclasificare a jocurilor, ceaa lui Edouard Claparéde, inspirat din lucrarile lui
K. Gross, împarte jocurile in:
-jocuri ale funcțiilor generale;
-jocuri ale fu ncțiilor speciale și ca subgrupe de jocuri:
-jocuri senzoriale;
-jocuri motorii;
-jocuri psihice. (Claparéde, Edouard, 1975)
Prin jocurile senzoriale, Claparéde a grupat toate tipurile de jocuri care antrenează
capacitățile senzoriale; jocurile motorii antrenează îndemânarea, coordonarea mișcărilor,
agilitatea și jocurile psihice sunt:
-jocuri intelectuale -care solicită o activitate intelectuală (antrenând gândirea, fac
comparații);
-jocuri afective -provoacă emoții (de bucurie, estetice ); (Claparéde, Edouard, 1975)
Această clasificare a lui Claparéde este discutabilă deoarece copilul jucându -se,
încorporează într -un singur joc majoritatea categoriilor considerate ca fiind relativ
distincte.
Charlotte Bühler, a facut o altă clasificare a jocurilor, în cinci grupe:
1. jocuri funcționale (senzorio -motrice);
2. jocuri iluzorii (de ficțiune);
3. jocuri receptorii (de consum, complementare, participare pasivă -poveștile);
4. jocuri de construcție;
5. jocuri colective. (Bühler, C.,1935)
Clasificarea aceas ta, ține seama de influența jocului în planul dezvoltării senzoriale,
motrice, intelectuale și chiar afectiv -caracteriale (sociabilitatea -în jocurile colective).
Clasificarea joc urilor realizată de psihologul elvetian Jean Piaget, încearcă, pentru
prim a dată, să răspundă proble melor metodologice ale clasifică rii jocurilor. El definește
jocul drept o activitate prin care copilul se dezvoltă în conformitate cu etapele formării sale
intelectuale -etape marcate prin trei tipuri succesive de "structuri mint ale":
-scheme senzorio -motrice;
-scheme simbolice;
-forme raționale (socializate) ale gândirii.

11La baza clasificării, pune trei structuri genetice în funcție de care evoluează jocul:
exerciț iul, simbolul și regula :
-jocuri-exercițiu;
-jocuri simbolice ;
-jocuri cu reguli.
Un alt criteriu al clasificării jocurilor, ar fi acela al poziției copilului în timpul jocului:
-jocuri de mișcare;
-jocuri sedentare. (Piaget, Jean, 1970)
O clasificare unanim acceptat ă a jocurilor este greu de realizat. Pentru ela borarea
unei c lasifică ri acceptabile este necesară selectarea criteriilor, pe de o parte ținând seama
de sarcinile educării multilaterale a preșcolarilor, iar pe de altă parte, de ponderea
influenței formative a jocurilor asupra dezvoltării psihice general e a copilului. În functie de
aceste considerente, pedagogia generală oferă o clasificare care corespunde in cel ma i inalt
grad sarcinilor dezvoltă rii fizice, intelectuale, morale si estetice ale copilului, astfel,
împarte jocurile în urmatoarele trei categorii:
a) jocuri de creație;
b) jocuri de mișcare;
c) jocuri didactice .
În activitățile din grădinița de copii se regăsesc mai multe tipuri de jocuri: jocuri
didactice, jocuri de rol (dramatice), jocuri senzoriale (dezvoltarea abilităților de percepție),
jocuri logico -matematice, jocuri de mișcare, jocuri de recreere, de imaginație, de creație.
Pentru a avea succes, jocurile trebuie să întrunească anumite cerințe:
-să fie simple;
-să aibă reguli simple;
-explicația și demonstrația să fie clare și concise ;
-să se plieze scopului propus în totalitate.
Tipul de jocuri ale copiilor pe care l -am abordat în special, în cadrul acestei
cercetări, este cel al jocurilor didactice. Acestea fiind numeroase, clasificarea se face după
două criterii, în funcție de: co nținut și de materialul didactic.
În general, în dependența de aceste criterii, deosebim mai multe feluri de jocuri didactice.
După criteriul conținutului, jocurile didactice pot fi grupate în patru categorii:
1. jocuri didactice pentr u cunoașterea mediu lui înconjură tor, pentru dezvoltarea
limbajului și comunicării;

122. jocuri didactice pentru însușirea limbii materne;
3. jocuri didactice pentru numărat și socotit;
4. jocuri didactice muzicale.
Jocul didactic trebuie să fie nelipsit din activitatea preșcol ară, mai ales la
activitățile unde se solicită un efort intelectual intens. Acesta reprezintă una dintre
activitățile didactice utilizate frecvent în grădinițe, fiind foarte iubit de preșcolari.
Termenul „didactic”, este asociat celui de joc pentru a accen tua partea instructivă a
activității, astfel jocul didactic, în orice etapă de vârstă este folosit, favorizează două
aspecte ale procesului de învățământ, informativ și formativ. O particularitate esențială a
jocului didactic, este aceea că îmbină armonios partea instructivă și exercițiul, cu partea
distractivă, astfel copilul asimilând cunoștințe și deprinderi într -un mod plăcut (Lespezanu,
M., 2007).
Procesele de dezvoltare psihică ale preșcolarului sunt intens stimulate de îmbinarea
părții instructive cu cea distractivă, fapt care conduce la apariția unor stări emotive
complexe.
Jocul didactic poate fi utilizat atât ca metodă didactică în cadrul anumitor activități,
dar și ca formă de realizare a anumitor activități, combinat cu numeroase metode de
predare-învățare moderne și clasice.
Caracteristicile jocului didactic, care îl diferențiază de celelalte activități din
grădiniță sunt:
-scopul didactic -reprezintă o finalitate educativă, formularea lui se raportează la
obiectivele specifice, aceasta trebuie să fie clară și precisă;
-sarcina didactică -în formularea ei se ține cont de conținutul jocului și vârsta
copiilor, fiind elementul de instruire prin care se exersează operațiile gândirii
(recunoaștere, descriere, reconstituire, comparație etc);
-conținutul jocului –trebuie prezentat într -o manieră accesibilă și plăcută copiilor,
acesta reprezentând ansamblul cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor, achiziționate sau
consolidate de preșcolari;
-elementele de joc (aplauzele, întrecere, recompensă etc)–reprezintă mijloacele de
realizare a sarcinii didactice, constituind elementele de realizare a sarcinii de învățare;
-regulile jocului –sunt prestabilite și obligatori pentru toți copiii, scopul lor este de
a reglementa conduita și acțiunile copi ilor pe parcursul jocului;

13-acțiunea de joc –prin această componentă se realizează sarcina de joc, care
cuprinde momente de așteptare, surpriză, ghicire, mișcare, întrecere etc;
-materialul didactic (jucării, jetoane, cartonașe, medalioane, fișe etc.) –trebuie să
fie adecvat conținutului jocului și vârstei copiilor (Lespezanu, M., 2007).
O clasificare a jocurilor didactice este următoarea:
-după conținut: jocuri didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător, jocuri
didactice pentru educarea limba jului, jocuri didactice matematice, jocuri didactice pentru
însușirea normelor de comportare civilizată și jocuri didactice de educație rutieră;
-după prezența sau absența materialului didactic: jocuri didactice orale și jocuri
didactice cu material ajută tor;
-după scopul urmărit: jocuri senzoriale, jocuri intelectuale (Ezechil, L.; Păiș,
Lăzărescu, M., 2002).
Jocurile didactice au o tematică variată: omul, viața socială, activități, natura,
mediul social (reguli, norme de conduită morală și socială) etc.
1.2.2. Jocul didactic matematic
Un rol deosebit în ampli ficarea acțiunii formative a gră diniței, îl are jocul didactic
matematic, în primul rând prin faptul că poate fi inclus în structura activității comune,
realizând în acest fel o continuitate între activitatea de în vățare și cea de joc. Datorită
faptului că preșcolarul își structurează operațiile și acțiunile fără a resimți efortul, învățarea
prin intermediul jocului didactic se realizează eficient.
În practica educațională, jocul didactic matematic e ste folosit în două ipostaze, ca
metodă didactică și ca formă a realizării activităților.
Ca metodă didactică, jocul didactic se folosește pe scară largă și se regăsește pe
anumite secvențe de învățare în cadrul tuturor activităților matematice. În această ipostază,
jocul didactic matematic intervine pe o anumită secvență de instruire, ca un ansamblu de
acțiuni și operații, astfel, spre exemplu, se poate folosi în secvența de verificare a gradului
de înțelegere a cunoștințelor noi, dacă acesta presupune reg uli de joc, realizează un scop și
o sarcină din punct de vedere matematic, introduce elemente de joc.
Utilizarea jocului didactic ca metodă accentuează rolul formativ al activităților
matematice prin :
-exersarea operațiilor gândirii;
-dezvoltarea spirit ului de observație și imaginativ –creator;

14-dezvoltarea spiritului de inițiativă, de independență, dar și de echipă;
-formarea unor deprinderi de lucru corect și rapid;
-însușirea conștientă într -o formă accesibilă, plăcută și rapidă a cunoștințelor
matematice (Neagu, M.; Beraru, G., 1997).
Abilitatea cu care se introduce metoda jocului în diferite secvențe ale activităților
matematice la preșcolari, mărește eficiența formativă în planul cunoașterii, atitudinii
afective și a conduitei conștiente a preșc olarului. Efectul folosirii metodei jocului didactic
constă în activizarea copiilor din punct de vedere congnitiv, acțional și afectiv; punerea în
evidență a modului corect sau incorect de acțiune în diverse situații; evidențierea
interacțiunii preșcolaril or în cadrul grupului și asigurarea formării autocontrolului eficient
al conduitelor și achizițiilor.
Ca formă de realizare integrală a activității matematice, jocul didactic însumează
toate etapele unei activități, nu este folosit doar într -o secvență did actică, ci este
modalitatea principală de realizare a unei activități matematice. Caracteristica principală a
jocului didactic ca formă de activitate, este faptul că elementele de joc sunt prezente în
cadrul fiecărei secvențe didactice, specificul său fiin d determinat de componentele sale.
În cadrul activităților matematice, dacă la grupa mică, jocul didactic are rol de
exersare a capacităților de cunoaștere, se trece spre grupa mare, unde jocul didactic are
rolul de consolidare și verificare a cunoștințelo r, deprinderilor și priceperilor și implicit
este un mijloc eficient de verificare pentru cadrul didactic.
Devenit un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor număratului și socotitului , jocul
didactic matematic conține o problemă, o sarcină didactică p ecare preșcolarul trebuie s-o
îndeplinească concomitent cu participarea lui la acțiunea jocului. Din practică rezultă ca
jocul didactic matematic are o eficiență formativă crescută în situația sistematizării,
consolidării și verificării cunoștințelor.
Conso lidarea sau verificarea cunoștințelor preșcolarilor prin intermediul jocurilor
didactice matematice se realizează diferit în funcție de scopul imediat al activității, de
forma pe care o ia acțiunea jocului și de materialul folosit de cadrul didactic. Unele jocuri
pot crea copiilor posibilitatea de a număra o anumită cantitate (,,Cine numără corect?”), de
a stabili suma obiect elor numărate (,,Câte mașinuțe s unt?”), de a indica locul fiecărui
număr în șirul numeric (,,Al câtelea avio n a zburat?”), de a raport a numărul la cantitatea
corespunzătoare și invers (,,Pune tot atâtea”), de comparare a cantităților (,,Cine are același
număr?”) de efectuare a operațiilor de aduna re și scădere (,,Câte mai adăugă m…câte mai

15scădem?"). Jocul didactic matematic poate apăre a deci atât ca element al unei activități
comune (ipostaza de metodă), cât și ca activitate independentă (formă de realizare).
Strâns legată de conținutul jocului didactic este sarcina acestuia . Câteva exemple
de sarcini didactice: recunoașterea cifrelor și raportarea lor la cantitate (,,Cine are același
număr?”), respectarea ordinii crescătoare și descrescătoare a numerelor, succesiunea lor în
concentrul 1 -10 (,,Cine știe să numere mai bine”), compararea numerelor în limitele 1 -10
cu diferența de o unita te (,,Spune care sunt vecinii”), precizarea locului numărului în șirul
numeric (,,A câta pasăre lipsește?"), sesizarea locului numerelor în șirul numeric natural al
numerelor, folosirea numeralelor cardinale și ordinale (,,Al câtelea brad și a câta frunză
lipsește?"). Alte exemple de jocuri didactice matematice: „Cine așează mai bine?”; „Coșul
cu legume”; „Ghicește unde este jucăria”; „Grădina cu flori”; „Să facem perechi!”; „Spune
unde se află”; „Magazinul cu jucării”; „Cine știe căștigă!”; „Numără și spun e!”; „Jocul
cifrelor” etc.
Pentru desfășurarea eficientă a jocului didactic în general și a jocului didactic
matematic, în special, trebuie avute în vedere mai multe cerințe de ordin metodologic:
-asigurarea unui cadru adecvat în funcție de particularităț ile jocului didactic ce
urmează să se desfășoare;
-introducerea în joc constă în captarea atenției preșcolarilor, crearea unei atmosfere
favorabile desfășurării jocului;
-materialul didactic folosit trebuie să corespundă temei jocului, să fie accesibil
copiilor, să fie clar, atractiv, vizual pentru toți preșcolarii;
-anunțarea titlului jocului și a scopului acestuia se face scurt și sugestiv;
-familiarizarea copiilor cu jocul este o etapă hotărâtoare pentru desfășurarea
ulterioară a jocului, această eta pă trezind interesul copiilor, creând o atmosferă relaxantă,
de bună dispoziție, favorabilă performanțelor; se prezintă sarcina, regulile și elementele de
joc;
-executarea jocului de probă va fi făcut întâi de educatoare apoi de un copil, se vor
face prec izări asupra regulilor;
-desfășurarea propriu -zisă a jocului este momentul principal al activității,
desfășurarea jocului și obținerea performanțelor de către copil relevă gradul de înțelegere
al jocului;
-eficientizarea jocului necesită conceperea a 1 -2 variante, sau mai multe variante și
complicarea jocului;

16-în încheierea jocului didactic se fac aprecieri finale asupra desfășurării jocului
(modul de rezolvare al sarcinilor, modul de respectare al regulilor, stabilirea câștigătorilor),
se va repeta t itlul jocului și scopul său, se pot utiliza fișe de muncă independentă, audierea
unui text literar sau cântec, desfășurarea unui joc liber cu materialul didactic folosit,
oferirea de surprize, premii, recompense (Lespezanu, M., 2007).
Porninddelaelementeleconstitutivealejoculuididactic,jocul dida ctic
matematiccuprindeurmătoarelecomponente:
scopul didactic;
sarcina didactică ;
elementedejoc;
conținutulmatematic;
materialul didactic;
regulile jocului.
Scopuljoculuididactic matematicseformuleazăînlegăturăcucerințele
prevăzute în „Curriculum-ulpentru învățământul preșcolar”ladomeniul Știință
pentrunivelul respectiv,reflectateînfinalitățilejocului.Problemedeordincognitiv,dar
șiformativ, trebuie să facă obiectul scopului. Formulareatrebuiesăfieclară și să
oglindeascăproblemele specificeimpusederealizareajocului respectiv.
Ex.:Într-unjoc încare se urmăreștepredarea saufixareacunoștin țelordespreoculoare
(saumaimulte), serealizează unexercițiucucaracterformativ–analiză,comparație.
Ex.:Într-unjocîncareseintroduceonouăformăgeometrică(ex.:pătrat), scopul
este unul cognitiv,dar seareînvedereșiaspectulformativ–exercițiide selecție,
abstractizare,generalizare. Corectesteca într-unjocdidactic matematic să se aducă în
primplan unul dincele douăaspecte,conștientizarealuidecătreeducatoaredându-i
acesteiaposibilitatea să-l urm ăreascășisă-l atingăîn des fășurareajocului.
Sarcinadidactică reprezintăesențaactivității,transpune la nivelulcopilului,
scopul urm ăritîntr-oactivitatematematic ă.Eareprezintăproblemapecare trebuiesăo
rezolvecopiiiînmodconcretîntimpuljoculuididacticmatematicpentruarealiza scopul
propus:recunoaștere,denumire,descriere,reconstituire,comparație .
Sarcinadidacticăestelegatădeconținutul șistructura jocului șireprezintă,
totodată,elementuldeinstruireceantreneazăoperațiilegândirii.
Ex.: Joculdidactic„Cautăvecinii”are dreptscopdidacticconsolidarea
deprinderiidecompararea unor num ere,iarsarcina didacticăestesăgăsească num ărul

17„mai mare”sau„maimic”cuounitatedecâtunnumărdatșisolicităoperațiideanaliză
șisinteză.
Ex.:Joculdidactic„Găseșteloculpotrivit"arecascopformareadeprinderilordea
efectuaoperațiicumulțmi,iarsarcinadidacticăesteformareademulțimidupă unul
sau douăcriterii.
Sarciniledidacticesuntformulate înfuncțiedeconținutulactivităților
matematice și de niv eluldevârstă. Eleseconstituie însarcinidelucrucuurmătoarele
caracteristici:
sereferă numaila un singur aspe ct alconținutului(obiectiv operațional);
formulează o prob lemăcaretrebuierezolvată de către toți copii i;
precizeazăceeacetrebuie săfacăîn mod conștient șiconcretcopiiiîn
desfășurarea jocului, pentru a realiza scopul propus (obiectivul operațional);
antrenează intens op erațiilegândirii;
valorifică în diversemoduri cunoșt ințele, deprinderileși priceperile.
Gradulderealizarealsarciniididacticeșicalitateaeiseconstituieînforma
deevaluare.
Elementele de joc trebuiesăseîmpleteascăstrânscusarcinadidactică și să
mijloceascărealizareaeiîncelemaibunecondiții,constituindu-se înelementede
susținereale situației de înv ățare,ele potfi dintrecele maivariate:
-întrecerea individuală sau peechipe;
-cooperarea între part icipanți;
-recompensarea rezultatelor bun e;
-penalizareagreșelilorcomisedecătreceiantrenați înjocurilederezolvarea
exercițiilorsau problemelor;
-surpriza;
-aplauzele;
-încurajarea, etc.
Conținutulmatematictrebuie săfieaccesibil,recreativșiatractivprinformaîn
care sedesfășoară,prinmijloaceledeînvăț ământutilizate,prinvolumul decunoștin țela
care seapelează.Acestareprezintăcunoștin țeleasimilateanteriorsaucareurmeazăsăfie
predatecopiilor în formăaccesibilășiinteresantă.
Reușitajoculuididacticmatematicdepindeînmaremăsurădematerialul
didacticfolosit, dealegereacorespunzătoareși decalitateaacestuia.

18Materialuldidactictrebuie să fie variat,câtmaiadecvatconținutuluijocului,să
slujeascăcâtmaibinescopuluiurmărit.Astfelse potfolosi:planșe,jucării,fișe
individuale,cartonașe,jetoane,trusedefiguri geometrice.
Materialuldidacticfolositîncadruljocurilor didacticematematicetrebuie să
respecteanumitecerințepsihopedagogice,darșiestetice.Lagrupamicăserecomandă
utilizarea unorobiecteconcrete,iarspregrupa mijlocie și ma re seintroduc imaginileși
jetoanele.
Regulilejoculuisefolosesc pentrurealizarea sarcinilorpropuseșipentrustabilirea
rezultatelorîntrecerii.Acesteasuntpropusedeeducatoare saucunoscuteîngeneralde
copii.Eleconcretizeazăsarcinadidacticășirealizeazăînacelașitimpsuduraîntreaceasta
șiacțiuneajocului.Regulile de joc transformădefaptexercițiulsauproblemade joc,
antrenândîntreagagrupălarezolvareasarcinilorprimite, e le trebuie să fie formulateclar,
corect șisăfieînțelesedecopii.
Fiecarejoc didacticarecel puțin do uăreguli:
prima regulătraduce sarcina didactică într-oacțiuneconcretă,atractivășiastfel
exercițiuleste transpusîn joc;
adouaregulăajocului dida cticarerolorganizatoric șiprecizeazăcândtrebuie să
înceapăsausăsetermineoanumităacțiuneajocului,ordineaîncaretrebuie să intre
înjoc.
Înafaraacestoramaiexistăregulicareprivesccomportareacopiilor,ordineaîn
careeiparticipălajoc,regulicare precizeazăcinepoatedeveniconducătoruljoculuisau
câștigătorul său, după cum poate săconținăși unelerestricții.
Prinintermediuljocului didacticmatematiceducatoareaprecizează,
verifică, îmbogățește și consolideazăcunoștin țele matematicealecopiilor.
Clasificarea jocurilordidacticematematice
Jocuriledidacticefolositeînpredareamatematiciisuntdificildeclasificat,
existând numeroasecriteriicarepotîmbrăcaformediferite:
jocuri dida cticesub formă de exercițiibazatepeîntrecere;
jocuri de creație;
jocuri dist ractive;
jocuri de perspicacitate;
jocuri logico –matematice;
jocuri desfășurate pebază demateriale.

19Înmarealordiversitate,jocuriledidacticematematiceaufostclasificatede
unii specialiști după următoarelecriterii:
înfuncțiedescopul și sa rcina didactică;
înfuncțiedeaportullorformativ. (Lupu,C.,Săvulescu,D.,2000)
În funcțiedescopul și sarcina didacticăpot fi împă rțite în:
1.Dupămomentulîncaresefolosescîncadrulactivității:
-jocuri dida cticematematiceca activitățidesine stătătoare;
-jocuri dida cticematematiceca momente propri u–ziseale activității;
-jocuri dida ctice matematiceintercalatepeparcursulactivității sau lafinal.
2.Dupăconținutulcapitolelordeînsușit:
-jocuri mat ematicepentruaprofundar eacunoștin țelorspecificeunui capito l;
-jocuri mat ematicespecificeunei vârste sau gru pe.
3.Dupămaterialul didactic:
jocurididactice cumaterialdidactic standard (confecționat)saunatural
(din natură);
jocuri fără mat erialdidactic(orale,ghicitori, v ersuri).
Înfuncțiedeaportullorformativ acesteapotficlasificateținândcontde
acea operațieagândiriicăruiasarcina joculuii seadreseazăînmaimaremăsură.
1.Jocuri pentru dez voltareacapacității de analiză
Exemplu:
„Joculnegației” princare se urm ărește lacopiidezvoltarea ideiinegațieilogice și
acestlucrusepoaterealizanumaiprintr-oanalizăamănunțităatuturoratributelor pe
carenu leareo piesăoarecaredintrusadefiguri logice.
2.Jocuri pentru dezvoltareacapacității de sinteză
Exemplu:
-jocuri mat ematicecu numerenaturale;
-jocuri mat ematiceîn careseefectuează op erațiicu numere.
3.Jocuri didacticepentrudezvoltareacapacității de aefectuacomparații
Exemplu:
-comparareacantitativă a douămulțimi;
-recunoaștereaegalității/inegalității a două num ere;
-comparareanumerelorși ordonar ea într-un șircrescător /descrescător.

204.Jocurididactice p entrudezvoltareacapacitățiide aefectuaabstractizări și
generalizări
Exemplu:
„Cine știerăspunde”cusarcinadeacompunenumere,deacompuneexerciții
deadunareșiscăderecurezultat dat.
5.Jocurididactice pentrudezvoltareaperspicacitățiicarecuprindsarcinicu
un gradridicatde dificultate șicare presupununbagajdecunoștin țe temeiniceșio
gândire log ică.
Exemplu:
„Cineareacelașinumăr?”cusarcinadearealizacorespondențaîntrenumărul
de obiecte șicifră, formareașirului numeric1–10, utilizând șicifrelecorespunzătoare.În
funcțiedeconținutul noționalprevăzutpentruactivitățilematematiceorganizatesub
formă dejoc,alți cercetătoriclasificăjocuriledidacticeîn:
1.jocuri dida cticedeformaredemulțimi;
2.jocuri dida cticedenumerație;
3.jocuri didactice logico–matematice. (Păduraru, V., 199 9)
Aceastăclasificarearelabază observațiile luiPiagetasupra structurilorgenetice în
funcțiedecareevolueazăjocul(exercițiul,simbolulșiregula),adaptateetapelorde
formareareprezentărilormatematice.
Jocurile didacti ce matematice deformare de mul țimiauaceeașistructură
generală, darsarcinade învățare implicăexercițiide:imitare,grupare,separare șitriere,
exemplificare.
Acesteexercițiivorconduceladobândireaabilitățiideidentificare,triere,
selectare și formaredemulțimi.
În momentul stabilirii sarcinilor di dactice ale jocului se desprind unele elemente
metodice, indicația clară a acțiunii care trebuie rezolvată de toți copiii, în cadrul jocului
propus, se are în vedere un singur aspect al număratului și socotitului, se exersează
operațiile gândirii și se ver ifică cunoștințele și deprinderile copiilor. Sarcina didactică a
jocului matematic se realizează prin acțiunea dirijată a copiilor, în corelație cu elementele
propriu-zise de joc. Regulile jocului fac trecerea de la sarcina de joc, la acțiunea jocului.
Unjoc didactic matematic trebuie să conțină cel puțin două reguli: una de
transpunere a sarcinii didactice în acțiune concretă, atractivă, iar cealaltă de organizare a

21copiilor. Dacă regulile sunt acceptate și respectate de către copil, îl determină pe acest a să
participe la efortul comun al grupului din care face parte.
În concordanță cu educația contemporană, cu obiectivele actuale ale învățământului
românesc, ce tinde să se alinieze celui european, să se modernizeze centrând activitatea
didactică pe copil, cu scopul de a -i dezvolta armonios toate fațetele personalității sale,
curriculumul pentru învățământul preșcolar din 2008, presupune realizarea activităților din
grădiniță în manieră integrată, astfel o activitate integrată va cuprinde cunoștințe și sarc ini
din mai multe domenii experiențiale. Urmărind cerințele noului curriculum, în grădiniță se
pot organiza jocuri didactice interdisciplinare, integrate, în care se îmbină sarcini didactice
din diferite domenii de cunoaștere (aproximativ 2 –3 domenii). A vând aceeași structură și
respectând aceleași condiți de realizare ca jocul didactic dintr -un singur domeniu de
activitate, prin jocurile didactice interdisciplinare se restructurează cunoștințele din mai
multe domenii, se aplică informațiile interdiscipli nare în acțiuni utilitare, în generalizări și
abstractizări și se transferă cunoștințele dintr -un domeniu în altul, preșcolarul asimilând în
același timp, cunoștințe din mai multe domenii. În general, aceste tipuri de jocuri le -am
aplicat și eu în realizar ea prezentei cercetări.
1.2.3.Valențeleformative aleutilizăriijoculuididacticmatematicîncadrul
activită țilormatematicedin grădiniță
Acțiunea înplanexterncuobiectele, introduce gradat c unoștin țelematematiceîn
învăț ământulpreșcolar, trecând u-selaformarea reprezentărilor șiapoila utilizarea
simbolurilor. Abordareaînaceastămanierăesteaccesibilăpreșcolarilorși răspunde
intențieidea-ldeterminapecopil sădescoperematematica,trezindu-iinteresulși
atenția.Legatdevârstalacare sepoateîncepeformarea noțiunilormatematice
psihologulamericanGeroneBrunerafăcutafirmațiacă„oriceconceptpoatefipredatla
oricevârstă dacăeprelucratcorespunzătorparticular itățilordevârstă”. ( Popescu –
Neveanu, P., Andreescu, Fl., Bejan, M., 1970)
ExempleleefectuatedeM.BejanșiP.PopescuNeveanucuprivirelaformarea
primelornoțiunimatematicelacopiii de3–7ani punînevidențăposibilitateaacestora
deacomparamulțimile,deastabilicorespondențaîntre mulțimi,deasesizamodificările
numericedemărire,deasesiza raporturiledeegalitateșiinegalitate.
Uneledintre pricipaleleactivitățidingrădiniță,cuunrolimportant înformarea
și dezvoltareapersonalitățiicopiilor, sunt a ctivitățilecuconținutmatematic.

22Noul curriculum pentru învățământuluipreșcolarstabileștenumăruldeactivități
matematice pe s ăptămânăpentruceledouănivele.Astfel,lanivelulIcurriculum –
ulcuprindeoactivitatematematicăpesăptămână,iarlanivelulII suntobligatorii2
activitățimatematicepe săptămână.NivelulIcuprindecopiicuvârsteîntre3și5ani,
iarnivelul2,copiicuvârsteîntre5 și6/7 ani.
Educația contemporană, prin abordările noului curriculum, prevede că
activitățilematematicesăfacă parte,alăturideactivitățiledecunoaștereamediului,
dindomeniul Științe,obiectivelecadrufiindprezentateintegrat.Îngrădiniță
activitățilematematice urm ărescînsușireașidezvoltareaconceptelorprematematice
(formă,culoare,mărime,lungime,pozițiispațiale),însușirea șiutilizarea nume relor,
cifrelor, unitățilorde măsură prinfolosirea unuivocabularadecvat,recunoașterea,
denumirea,construirea șiutilizarea formelorgeometrice,dezvoltareacapacitățiide a
stabilirelațiispațiale, temporale,cauzale și acapacității derezolvareaproblemelor.
Pentruatingereaobiectivelorpropuseeducatoarearecurgeladiversestrategii
princarecopiii îșiîmbogățescexperiențasenzorială,carecontribuie la
achiziționareaunorcunoștin țe matematice referitoare larecunoașterea,denumirea
obiectelor,cantitatea lor,clasificarea,constituirea degrupuri/mulțimi,pe baza unor
însușiricomune(formă, mărime,culoare) luate înconsiderareseparatsaumaimulte
simultan,laînțelegerearelațiilor spațiale prinraportarea unui obie ctla unreper dat,
a relațiilorcauzale prinobservări șiexperimente, la fo rmarea unorcapacitățidea
realizadeducțiilogice,precum și deafaceoperațiidegrupare,comparare,
clasificare,ordonare,punere încorespondență.Deasemenea,înactivitățilematematice
dingrădinițăcopiiiînvață sănumere,săefectuezeoperațiideadunare șiscăderecu1-2
unități,în limitele1-10 șichiar săcompună sin guri probl emesimple(grupa
pregătitoare).
Preșcolaritatea reprezintă vârsta unor progreseconsiderabile pe planpsihologic,
iaractivitățilematematiceocupă unloc importantînprocesuldeformare șidezvoltare a
intelectuluicelormici.Activitățile matematicedingrădinițăcontribuie la o lărgirea
orizontuluicopiilorcu privire laînsușirilecantitativealeobiectelorlumiireale,
ladezvoltareaunorcapacități intelectuale,carefaciliteazăpercepereaconștientă a
număruluicaoînsușireatribuită numărului de obie cte, în țelegereaformăriișirului
numeric,efectuarea de op erațiicunumere,rezolvareade probleme pebazaoperațiilor
deadunareșiscădere,analizacaracteristicilorformelorgeometrice.

23Însușireanoțiunilormatematiceînsă,nupresupunedoarosimplăasimilare,ci
vizeazăformareaunuianumitmoddeagândiprintr-unantrenamentpermanentalgândirii.
Înaintedease formalacopil noțiunea de număr,estenecesarunnivelalproceselor
psihicecaresăasigure înțelegereaacestuiconcept.
Înacestsens,unrolimportantîlaredezvoltareagândiriioperatorii,logice și
creatoare. Gândireareprezintănivelulcelmairidicatdeprelucrareșiînregistrarea
informațiilordespre lume.Prineaserealizeazăsaltuldelaparticularlageneralșiinvers,
de lasimplaconstatareaexistențeiobiectuluila interpretareașiexplicarealuilogico-
euristică.Încadrulactivităților matematice se parcurgedrumulde laconcretlaabstractși
de laabstactlaconcretînformarea noțiunilor matematice, stimulându-seastfel procesul
psihicalgândirii.
Studiileprivinddezvoltareapsihicăapreșcolarilorauarătatcăprocesul
gândiriieste unulconcretșiarelabazăpercepțiașiacțiuneacuobiectele.Analizași
sintezaseefectueazăîn planulactivitățiipractice,darsunt încă imperfecte.Analizândun
obiect,ceimicinureușescsă desprindătoateînsușirile lui, d atorităreflectării inegalea
diferitelor însușiri.Laînceput ei percep trăsăturimaisimple precumforma,culoarea,
mărimea șidoar maitârziu,subîndrumareaeducatoarei,elreușeștesădesprindăînsușiri
precumcantitatea,volumul,greutatea,acestea necesitândoperațiidegeneralizareși
abstractizare,încaretrebuiedepășităfazasimpleiperceperi amulțimii.
Dacăpreșcolarulmicîntâmpinădificultățidate deinsuficientadezvoltarea
proceselorgândiriiînaprofundareaconținuturilor matematice șinu poatesăsesizeze
decâttrăsăturile prin cipalealeunuiobiect,preșcolarulmareecapabilsăoperezecu
noțiunielementarecareareatât trăsăturiesențiale,cât șineesențiale.
Înformareanoțiuniidenumărexistădeexemplumaimulteetape,pecareAna
Tucicov-Bogdan, le stabileșteastfel:
-etapasenzorio-motorie,când gândireacopiluluiseridicăla primelegeneralizări
matematiceconștiente,determinatecantitativ;înaceastăetapăcopilulopereazăconcret
cugrupe deobiecte, iar num ăruleste uncuvânt caredenumește o grupă(mulțime)de
obiecte.
-adouaetapăconstăînreprezentareauneimulțimi de obiectedeterminatăprintr-
un num ărconcretînabsențaobiectelor;înaceastăetapăcopiluldesprinderelația
cantitativăde operațiaimediatăexterioarăcugrupadeobiecteșiintroduceaceastărelație
înplanulexperienței proprii.

24-în etapaatreiareprezentărilecucareopereazăcopilul primescungrad mai
mare degeneralizare;elîncepesăfoloseascăatâtnumereconcrete,câtșinumere
abstracte,devenindconștient de uneleraporturinumerice;
-în ultimaetapăcopilul poatecompune și de scompune un num ărabstract,poate
stabililocul s ău în raportcucelelalte numere.(Tucicov-Bogdan, Ana, 1973).
Îngrădiniță secreeazăpremisele formăriinoțiunii de număr,ceconturează
uneleelementealeconținutului no țiunii de num ăr.
Acționândcuobiectele,subîndrumareaeducatoarei,copilulîncepesăperceapă
pecaleanalitico-sinteticămulțimeacaunitatespațialăalcătuitădinelementeomogene.
Jucându-se,elașează pieseleunelelângăaltele,percepândmaiușordatoritămotricității
mâinii șiochilor,atâtelementele izolatecarecompunmulțimea,câtșimulțimeaca
întreg.Percepândmulțimea,copiii pottreptatsădesprindăunulfațădemulte.Dupăce
copiiireușescsăperceapăunitateaînraportcu mulțimea,eiîșiînsușesc număratulîntr-
un ritmrapid.Lavârstemaimici preșcolariinumărăîn modmecanic,astadeoareceeinu
conștientizeazăvaloarea numerică,nuînțelegceestenumărul.JeanPiajetspuneacănu
trebuie săimpunemreguliînaintedeafiînțelesedecopii,citrebuie să lefacem
accesibileacestora prinexperiențaproprie.Deaceeaniciînsușireanoțiuniidenumărnu
trebuie săfieunamecanică,înaintedevreme,cisăvinăatuncicândcopilulaajunsla
o dezvoltareintelectualăcorespunzătoare.
Treptat,odatăcudezvoltarea limbajului șia operațiilor gândirii,totprinacțiunea
nemijlocităcuobiectele,lagrupa mijlociecopiiiîșiînsușescnumăratulînlimitele1-5/6
șitotodată încep să îșiînsușeascăvaloareanumerică,adicăraporteazănumărulla
cantitateacorespunzătoare.
Înjurulvârsteide5-6anicopiiiîncepsăoperezecunoțiuni.Laaceastăvârstă
percepția nu mai d epindedesituațiileconcreteatât demult,analizași sintezase
pot realizași f ără participareaanalizatoruluioptic șimotric.Copilulde vârstă
preșcolarămare poate săefectueze operațiiîn plan min tal, dezvoltareagândirii permițând
operareacu noțiuni elementare.
Însușirea operațiiloraritmetice presupune o depășire aetapelorspecifice
numerației, înțelegerea procesuluidecompunere șidescompunere pe bază dematerial
concret,ca și posibi litateacrescutădeafaceunelegeneralizări. Gândireacopiilor se
dezvoltă maiales încadrulrezolvăriiproblemelor,deoarece procesul de rezolvareal
acestoraesteunulanalitico-sintetic.Rezolvarea uneiprobleme impune stabil irea unor

25raporturilogiceîntrevalorilenumericecunoscuteșiîntrebareaproblemei,raporturicare
se realizeazăprinanalizăși sinteză.Înînțelegereașirezolvareaproblemelorsemanifestă
otrăsăturăcaracteristicăagândiriicopilului șianumeorientareaconcretă.Astfel,de
multeori,cândeducatoareaexpuneoproblemă,răspunsulcopiluluiseorienteazăspre
conținutulacesteia șinu sprerezolvareaoperațieiaritmetice. Dinaceastătrăsăturăa
gândiriipreșcolarilor decurgecerințadealiseprezentaoperațiilearitmeticeîncadrul
diverseloracțiunilacarecopilul săparticipe în mod activ și direct.
Între 4/5-6anicopiiiîșidezvoltăcapacitățile decunoaștere,percepțiile,își
formează spiritul de observație,reprezentăriledespre mulțimiledeobiectedinjur,despre
felulcumpotfigrupate,comparăobiectelemulțimilor,punându-leîncorespondență,
înțeleg invarianțacantității indiferentdeloculsaupozițiapecare oocupă,cașia
ordonăriiacestoraînșircrescătorsau descrescător.
Saltul calitativcareseproduceîngândireapreșcolarilor seexplicăprin
dezvoltarea limbajului acestora,înprincipalallimbajului interior.JeanPiagetafirma:
„Copilulestemai avansatînacțiunedecâtîngândire,prinlimbajulfolositcopilul
dovedeștelacemodde dezvoltareegândirealui”(Piaget,Jean,1963).
Îngrădinițăcopilulîșiînsușeșteexpresiișinoțiuni matematice,numere
ordinale șicardinale,uneleadverbeprivindcantitatea:maimulte,mai puține, tot
atâtea, i seformeazăpricepereadeaexprimaverbal raporturicantitative dintre obiecte și
grupurideobiecte.
Dezvoltarea vorbiriicopiilorserealizează înstrânsălegăturăcuformarea
conceptelor logico-matematice.Limbajulmatematicfiindlimbajulconceptelorcelor mai
abstracteșimaigenerale,trebuieasiguratămaiîntâiînțelegerea noțiuniirespective și
abiaapoiprezentată denumirea ștințificăîncadruldiverseloractivitățidingrădiniță.Spre
exemplu,însușirea termenuluide mulțimese poate realizaatâtprinactivitățimatematice,
câtșiprinaltetipurideactivități,cumarfiprin poveștialcărorconținutpoatecontribui
laclarificareaacestuitermen,educatoareaactivizândpreșcolariipentruînsușirea
conștientă anouluitermen.Pebazapoveștii„Albăcazăpada”copiiinumărăpiticii,
punpiticiiîncorespondențăcuscăunelele,aflăcăsunt „totatâteaelementeîncele
două mulțimi”sauomulțimeare„maimulte/mai puțineelemente”.Întimpce
acționeazăcumaterialul,copilulestepusînsituația de a v erbalizaacțiuneafăcută,
însușindu-și astfelterminologia.

26Activitățilematematicestimuleazăși imaginația șimemoriapreșcolarilor.De
exemplu,în rezolvareaunorproblemeorale,copiiitrebuie sădescrie,sărețină,să
reproducănumereși operațiimatematice,darșielementele șiîntrebareaproblemei,ceea
ceduce ladezvoltarea memo rieivoluntare.Deasemenea,eipotfisolicitați,pebaza
metodeloractive,săidentifice solu țiivariatelaproblemedeviațăexpuseîntr-o manieră
accesibilă,ceeaceduceladezvoltarea imaginației.
Princorelațiiinterdisciplinareșiprinutilizareametodeloractivecopiiiinventează
povești,ghicitori, m ici versuri,compun probl eme,ceeaceducela dezvoltareaimaginației
creatoare.
Însușireanoilorcunoștințematematicedepindeșidecalitateaatenției,de
efortulvoluntar pecarecopiiiîlinvestescînactivitățilematematice.Prindiversificarea
formelordeorganizare,alestrategiilordeabordarealeactivitățilormatematice din
grădiniță,educatoareacreazăcondițiilepentrudezvoltarea, captarea șimenținerea
atențieivoluntare apreșcolarilor,ceeacevaconducela însu șirea de noi cunoștin țe,
priceperi,deprinderiutile.Laaceastăvârstăatențiaare uncaracter situativ,fiind
dependentădecaracteristicaperioadeideacțiunedirectăcuobiecteleșidenevoia de
implicareactivă.
Subinfluențagândiriișialimbajuluiîncepe înpreșcolaritateorganizareaatenției
voluntare,sporeștecapacitatea deconcentrarecasistabilitatea prinactivitate.Devineo
provocarepentrueducatoaremenținereaacestuiprocespsihicînariadeactivitate
desfășuratăînacelmoment,ceaaactivitățiimatematice.Cașiinstrumentedeacțiune
educatoarea are laîndemână diverselestrategiididacticepecare trebuie săle
construiascăîntr-unmodcreativ,pentru menține reaatenției o p erioadăcâtmaimarede
timp.
Prin implicareadirectăînactivitate,prinefortulpecarecopiiiîlinvestescpentru
rezolvareasarcinilor,aunorproblemeșisituațiimatematice,aceștia îșiexersează voin ța,
iar satisfacțiarezolvăriiunei sarcinicontribuie ladezvoltareaîncrederii în forțeleproprii.
Oriceachizițiematematică tr ebuie săfiedobânditădecopilprinacțiuneînsoțită
decuvânt,situațiiledeînvățaretrebuie săfavorizezeoperațiilementale,săsecreeze
situațiivariate, ordonate,încarecopilulsăacționezecuobiecte,imaginișisimboluri
pentruacelașiconținut matematic,dobândireaconceptelor sădecurgădinacțiunea
copiluluiasupra obiectelor,sprea favoriza reversibilitateașiinteriorizareaoperației,
învățarea trebuie să respectecaracterul integrativurmărindu-setransferulverticalîntre

27niveledevârstă,acțiunilede manipula re șicele ludicesăconducătreptat spre
simbolizare.
Apelândlacunoștin țelesaledesprecaracteristicilepsihicealepreșcolarilorcum
arfi tendința deacțiunedirectăcuobiectele,curiozitatea pentrunou,animismul,șila
îndrumărileactualedeactivizare apreșcolarilorprinmetodedidacticeactive,prin
interdisciplina ritate,cadrul didacticarelaîndemânăunadevăratarsenalderealizarea
unoractivitățimatematiceîncaresă fieantrenatetoateproceselepsihice:atenția,
imaginația,gândireașilimbajulcelormici,șicare săconducălaformareaunor
atitudini,aptitudini șicapacitățicare levorfiutilepreșcolarilor pentru integrareașcolară.
În contextul educației contemporane, prevederile noului curriculum în ceea ce
privește activitățile matematice din grădiniță , susțin că acestea vizează stimularea
dezvoltării limbajului, a capacităților intelec tuale, a deprinderilor de muncă intelectuală
și independentă, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret intuitivă la gândirea
simbolică, abstractă, pregătind copiii pentru înțelegerea și însușirea matematicii în clasa
întâi.
Dacă preșcolarul e ste atras de matematică sau nu, depinde în mare măsură de
educatoare, de modul cum proiectează activitățile, de multiplele procedee folosite, de
noutatea pe care o transmite prin fiecare exercițiu, de modul cum știe să activeze gândirea,
să-l atragă pe cop il, să participe direct și activ la activitate.
Programa activităților matematice vizează următorul conținut: operații intelectuale,
forme geometrice, numere și cifre, unități de măsură.
Reușita activităților matematice care cer acțiuni de estimare ține pe de-o parte de
capacitatea copilului de a face comparații, dar mai ales de reprezentările cantitative,
spațiale, temporale pe care le au și de gradul de stapânire a conceptului de număr.
Formarea conceptului de număr, numerație și a deprinderilor de calcul matematic
constituie un segment important al curriculum -ului activităților matematice în grădiniță
Înțelegerea semnificației numărului se află în relație directă cu depășirea dificultăților
caracteristice gândirii la această vârstă în rezolvarea problemel or de conservare
(recunoașterea echivalenței cantității numerice în diferite reprezentări), seriere (ordonare)
și clasificare.
Competențele de clasificare după criterii multiple, ordonarea crescătoare și
descrescătoare, identificarea poziției unui obiect î n seria căreia îi aparține, precum și
înțelegerea constantei cantității și numărului de obiecte în situația în care au fost schimbate

28doar aspecte de formă (aranjarea în spațiu a obiectelor) sunt obiective ce trebuie să fie
permanent în atenția educatoarel or, atât p entru importanța acestor achiziț ii în sine, cât și
pentru rolul lor în înțelegerea numărului și numerației.
De asemenea, educatoarea trebuie să exploateze orice situație favorabilă și din afara
activităților matematice pentru a -i face conștienți pe copii de prezența în activitățile
obișnuite a numerelor, a cantităților numerice, a obiectelor sau ființelor unice (exemplu:
mama) și a pluralului (exemplu:doi pantofi într -o pereche). În fond, cele mai multe d in
activitățile de joc ale copi ilor pun pro bleme matematice, rămânând ca ele să fie descoperite
și utilizate de educatoare.
Copilul preșcolar este familiarizat cu noțiunea de grup de obiecte și cu efectuarea
unor operații cu obiectele mulțimii, cu mai multe mulțimi de obiecte și cu grupe de
mulțimi . Sunt astfel achiziționate primele elemente de calcul matematic.
Înțelegerea semnificației operațiilor matematice principale: adunarea, scăderea și
într-o oarecare măsură, înmulțirea și împărțirea se face la această vârstă prin exersarea
operațiilor în si tuații concrete, atractive și motivante, pe grupe de obiecte, la început în
termeni generali (exemplu: unifica rea a două grupe de obiecte cre ază o grupă mai
numeroasă), iar apoi mai precis, insistând permanent pe conștientizarea utilității calculului
matematic pentru rezolvarea de zi cu zi.
Curriculumul pentru învățământul preșcolar formulează finalități matematice și în
privința formării conceptului de formă geometrică și a celui de măsurare. Achiziția
conceptelor de spațiu, timp, formă, contur, volum, înț elegerea conservării lungimilor,
suprafeței, masei sunt finalități ale acestei secțiuni ale curriculum -ului matematic specific
educației preșcolarilor , achiziții ce contribuie esențial la îmbogățirea imaginii copilului
asupra realității înconjuratoare, fiz ice și sociale.
Lagrupa mică, vârsta de 3 ani se începe cu procesul formării reprezentărilor
matematice prin recunoașterea și denumirea grupe lor de obiecte din sala de grupă , a
criteriilor (de obicei dimensiunea) după care s -a realizat gruparea și a poziț iilor spațiale pe
care le ocupă grupele de obiecte. Se poate trece apoi la efectuarea de operații concrete cu
grupele de obiecte și la gruparea după una sau chiar două criterii (forma și mărimea).
La 4 ani, procesul de formare a operațiilor intelectuale p rematematice continuă,
îmbogațindu -se capacitatea copiiilor de a clasifica după criterii variate și multiple,
folosindu -se atât de obiecte, cât și de imagini ale acestora, copilul preșcolar este acum
capabil de o apreciere globală a cantității și de realiz area între obiecte și grupe de obiecte.

29Roluleducatoareiesteaceladea proiecta,organiza șidesfășuraactivitățile
matematiceastfelîncâtsăstimuleze implicareapreșcolarilor,participarealordirectăla
activitățiprinjoc, manipula re,observaredirectăasituațiilorconcrete.Eatrebuiesă
identificeacelestrategiicaresă răspundănecesitățiivârsteipreșcolarede a înv ăța pe
bazaacțiuniiconcretecuobiectele,dea participaactivla propria formare,dar și
obiectivelematematice,aflateîninterdependențăcu particularitățilede vârstă.Prin
organizarea unoractivitățiantrenante,bazatepeacțiune directă,pe joc,prinutilizarea
unormetodecaresăantrenezepreșcolariiînrezolvareaexercițiilorși problemelorde
naturămatematic ă,educatoareacreazăcondițiilepentrudezvoltarea tuturor
proceselorpsihice,darșiaspirituluiludic,a spirituluicompeti ționalșideechipă,a
curajuluidea încercalucrurinoi,acreativității,aîncrederiiîncapacitățileproprii,în
definitivîi stimuleazăîn vedereadezvoltăriiarmonioasepentru integrareaînciclul
următor de viață:școlaritatea.
Folosinduncadru dejocs-a doveditexperimentalposibilitatea de a introduce
concepteșioperațiilegatedeteoria mulțimilorsaudestructuradegrup(conservarea,
asociativitatea,reversibilitatea) încădela vârstade4ani.
Într-uncadrudejoc,copilulînvață prin acțiunesăclasifice obiectele,îșidezvoltă
capacitățideacompara,seriași operacucunoștințe matematice.
Z.P.Dienesaidentificattreistadiiînformareaconceptelormatematicela
vârsta preșcolară, stadiicăroralesunt specificediferitetipuri dejocuri:
-Stadiulpreliminarîncarecopilulmanipuleazășicunoaștedimensiuni,culori,
forme, încadrul unorjocuri preliminarii fărăun scopaparent.
-Stadiuljoculuidirijatînscopulevidențieriiconstantelorșivariabilelormulțimii prin
jocuri structurate.
-Stadiuldefixareșiaplicareaconceptelorcareasigurăasimilareașiexplicitarea
conceptelormatematiceînașanumitelejocuri„practice”și„analitice”.(Popescu–
Neveanu,P.,Andreescu,Fl.,Bejan,M., 1970)
Pentrusporireaeficiențeiactivitățilorcuconținutmatematicestenecesarca
educatoareasăintroducăînactivitateelementede jocprincare săseîmbineîntr-untot
armonios atâtsarcinișifuncțiispecifice jocului,câtșisarcinișifuncțiispecifice
învăț ării.
Folositcumăiestrie, joculdidactic matematiccrează uncadruorganizatoriccare
favorizează dezvoltareacuriozitățiișiinteresulcopiilor pentru tema stud iată,a spiritului

30de investi gație șiformareadeprinderilor de folo sirespontană a cunoștin țelordobândite,
relații decolaborare,ajutorreciproc, integrareacopiluluiîn colectiv.
Jocuriledidacticematematice auunmarerolînconsolidarea,
adâncirea, sistematizareași verificareacunoștin țelor în d ezvoltareamultilateralăa
preșcolarilor.
Joculdidactic matematicare oimportanțădeosebită îndezvoltareavorbirii
preșcolarilor,deoareceforma de joc antreneazăintenscopilulînstimularea șiexersarea
vorbirii.Prinintermediulluisefixează,seprecizeazășiseactiveazăvocabularul
copiilor, secontribuie la îmbunăt ățirea pronunției,la formarea unor noț iunimatematice și
implicita unuilimbajmatematic.
Joculdidacticmatematic sol icităintelectulcopiilor,dăeducatoareiposibilitatea
săcunoascăbinepotențeleșiparticularitățileindividualealepreșcolarilorsăiși
astfel,să poată desfășurao muncădiferențiată.
Organizatșidesfășuratmetodic, jocul didacticmatematicareovaloare
instructiv–formativă deosebită.Joculdidacticmatematicoferăpreșcolarilor
numeroaseșivariate ocaziidedepășireastadiului deconcretșifacemai ușoarăși
plăcutătrecereacătregeneral șiabstract,deoarecematematicaesteștiințaconceptelor
celormaiabstracte,deoextremăgeneralitate,iargândireacopiluluieste domin atăde
concret.
Urmândcuprecăderedezvoltareagândirii,a inteligenței,a spirituluide
observație,exersândoperațiile deanaliză,sinteză,comparație,generalizare,jocul
didactic matematicconstituie o bazărealăpentru înțelegereaconceptelor matematice.
Aflându-seînperioadagândiriiintuitive,a stadiului preoperatoriu,copilul
interiorizeazătotulsub formădeimaginireprezentative,experiențemintale.Prinjocul
didactic,copilulnuconștientizeazăactulînvăț ării,elopereazăcuobiectele,cumaterialul
didactic,astfelformându-șireprezentărimatematiceconcrete.Manipulareamaterialului
didacticconstituierolulde bază pentruînțelegerea șidezvoltarea operațiilorintelectuale
prematematice.
Joculdidacticmatematic,camodalitatedeinstruire și educareintelectualăa
preșcolarilor,realizeazăoîmbinaredeplinăîntreobiectiveleurmărite,conținutul
activitățiișiparticularitățilepsihicealevârsteipreșcolare,printranspunereasarcinilor
deînvățareîn joc.

31Else fundamenteazăpecunoștin țele matematice șipeelementele delimbaj
matematic,iar înorganizarea luiesterecomandatcaeducatoarea să punăaccent
pe metodeleactivecarestimuleazăspirituldeinițiativă,inventivitate,independență
îngândire, păstrând totuși caracteristicilejoculuididactic.
1.2.4. Metode didactice. Metodele didactice moderne
Modalitățile de articulare și dimensionare a resurselor metodologice, curriculare,
umane, materiale, organizatorice, care imprimă sens și eficiență pragmatică formării
elevilor, atrag dependența proiectării, organizării și realizării performante a activității
instructiv -educative. Aceste mijloace strategice p ot fi circumscrise terminologic prin
intermediul sintagmelor de metodă și procedeu didactic, metodologie didactică, tehnologie
didactică.
Strategia didactică este modalitatea eficientă prin care profesorul vine în ajutorul
elevilor pentru ca aceștia să ac ceadă la cunoaștere și să -și dezvolte capacitățile intelectuale,
priceperile, deprinderile, aptitudinile, sentimentele și emoțiile. Aceasta presupune un
ansamblu complex de metode, tehnici, mijloace de învățământ și forme de organizare a
activității, compl ementare, cadrul didactic elaborând un plan de lucru cu preșcolarii/elevii,
pe baza acestora, în vederea realizării eficiente a învățării (Oprea, C. -L., 2007).
Metoda este definită ca un mod de a acționa pentru a atinge un anumit scop, având
ca sinonime: m anieră; modalitate; procedeu; mijloc. Etimologic, cuvântul metodă provine
din limba greaca metodos, (metha= spre, odos= cale, drum ), ce însemnă calea de urmat în
scopul atingerii unui obiectiv sau modalitatea de căutare (și descoperire) a adevărului
(NODEX, 2002).
Metodele de învățământ reprezintă căile, modalitățile, procedeele, tehnicile și
mijloacele adecvate pentru desfășurarea procesului instructiv, sunt mijloace prin care se
formează și se dezvoltă priceperile și deprinderile copiilor, dar și capacit atea acestora de a
utiliza roadele cunoașterii în așa fel încât să -și formeze și să -și dezvolte personalitatea.
Metoda didactică este “o cale, o modalitate de realizare a procesului instructiv -educativ,
ca ansamblu de reguli, principii, norme, procedee și mijloace prin care se asigură relația
predare-învățare în scopul atingerii unor obiective” (Voiculescu, E.,2003, pag. 69).
Metodele didactice îndeplinesc mai multe funcții: funcție cognitivă, deoarece
reprezintă o cale de acces a copiilor spre cunoaștere ; o funcție formativ -educativă,
deoarece ele contribuie la dezvoltarea unor procese psihice și fizice, deprinderi

32intelectuale, atitudini, sentimente, comportamente, capacități; funcție motivațională, având
capacitatea de a suscita curiozitatea și de a act iviza elevul (preșcolarul); funcție
instrumentală, deoarece mijlocesc atingerea obiectivelor; o funcție normativă -metodele ne
arată cum trebuie să se predea și să se învețe pentru a se atinge obiectivele (Cerghit, I.,
2006).
În lucrarea de față am urmări t să evidențiez rolul educativ și formativ al metodelor
moderne, în combinație cu jocul didactic matematic, astfel m -am oprit asupra strategiilor
didactice moderne, metodelor didactice moderne, cu variații de accepțiuni ca: metode
didactice interactive, me tode activ -participative, metode stimulative de grup, tehnici intra
și inter grupale, strategii interactive.
Cu toate că învățarea este o activitate proprie, care ține de efortul depus de fiecare
individ în parte în înțelegerea și conștientizarea semnifica țiilor științei, în asimilarea
conținuturilor transmise, relațiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil
apariției și construirii învățării personale și colective.
În rezolvarea sarcinilor complexe, rezolvarea de probleme, obținerea soluției
corecte, activitatea de grup e benefică pentru emiterea de ipoteze multiple și variate, iar în
cazul îndeplinirii unor sarcini simple, activitatea de grup este stimulativă, generând
competitivitate și un comportament contagios.
O învățare interactivă este o metodă de acumulare practică a informației, cu
sprijinul unor instrumente interactive. În mediile educaționale dezvoltându -se o nouă
tehnică de lucru, opusul învățării pasive, tradiționale, bazate pe memorarea și ascultarea
informațiilor prezentate la c lasă de către cadrul didactic, care, spre deosebire de învățarea
tradițională, pasivă, se bazează pe activități care implică analiza, sinteza și evaluarea,
aceasta este învățarea interactivă.
Personal, consider că o învățare eficientă se realizează prin îm binarea, în cadrul
activității didactice, a metodelor moderne cu cele tradiționale, clasice -care au un lung
istoric în instituția școlară și care pot fi păstrate cu condiția reconsiderării și adaptării lor la
exigențele învățământului modern, astfel comb inate cu metodele moderne, noi de
învățământ. Fapt pe care l -am evidențiat în pr ezenta cercetare.
În vederea optimizării procesului instructiv -educativ, nu trebuie deloc neglijat rolul
metodelor didactice tradiționale dintre care amintesc: conversația, exp licația, exercițiul,
demonstrația, prelegerea, observația etc.

33În ipostaza de metodă didactică, jocul didactic , cu toate că este recunoscut, a testat
și folosit de foarte mulț i ani în practica educațională și ar putea fi încadrat în categoria
metodelor tra diționale, el se poate încadra și în categoria metodelor și tehnicilor interactive
de grup, deoarece solicită preșcolarul să fie activ la lecție/activitate, să colaboreze, să
comunice cu ceilalți colegi. Putem să considerăm astfel, jocul didactic o metodă clasică,
prin vechimea sa ca metodă didactică în procesul educativ, dar în același timp, într -o
oarecare măsură, o metodă modernă, prin caracterul său activizant și de colaborare în
cadrul grupului. Depinde de forma pe care o ia jocul didactic, de valențel e sale educative,
de elementele sale particularizate și de scopul și conținuturile transmise, pentru categoria
de metode, clasice sau moderne în care poate fi încadrat, totuși acesta rămâne o metodă
didactică tradițională cu un puternic rol activizant pent ru preșcolari.
Societatea educativă modernă, promovează dezvoltarea întregului potențial al
copilului (preșcolar/elev), prin contribuția semnificativă pe care o are sporirea caracterului
activ al metodelor și tehnicilor de învățământ, aplicarea unor metode cu un pronunțat
caracter formativ, valorificarea noilor tehnologii instrucționale, suprapunerea
problematizării asupra fiecărei metode și tehnici de învățare, potrivit dezideratelor de
modernizare și perfecționare a strategiilor didactice.
Metodele și teh nicile moderne (interactive de grup), se clasifică după funcția didactică
principală în:
-metode moderne de predare -învățare (metoda învățării și predării reciproce;
mozaicul; cascada; metoda piramidei sau metoda bulgărelui de zăpadă; învățarea
dramatizat ă, problematizarea etc.);
-metode moderne de fixare și sistematizare a cunoștințelor și de
verificare/evaluare alternativă interactivă (harta conceptuală; matricele, metoda R.A.I.,
portofoliul, flo area de nufăr, metoda cadranelor, cubul, turul galeriei et c. );
-metode moderne de rezolvare de probleme prin stimularea creativității
(brainstorming, explozia stelară, metoda pălăriilor gânditoare, caruselul, masa rotundă,
patru colțuri etc.);
-metode moderne de cercetare în grup (proiectul de cercetare în gru p,
experimentul pe echipe, portofoliul de grup), (Oprea, C. -L., 2007).
Dintre metodele moderne didactice un rol aparte îl au acelea ce duc la creșterea
gradului de participare -implicare a lcopiilor, la dezvoltarea structurilor cognitive, motrice

34și practico-aplicative ale acestora. În cercetarea pe care am realizat -o am folosit
următoarele metode moderne:
Problematizarea –este o metodă didactică prin care preșcolarul este pus în fața
unor situații dificile create intenționat și prin a căror depășire, p reșcolarul învață ceva nou,
pe baza efortului propriu. Această metodă are scopul de a crea situații conflictuale în
mintea preșcolarului, pentru ca el să -și folosească mintea și cunoștințele anterioare în
rezolvarea lor. Mijoacele de realizare a problemati zării pot fi fișele (cu suport intuitiv)
pentru verificarea cunoștințelor despre obiectele din mediul înconjurător, modul de
utilizare al acestora și spre a forma propoziții cu ajutorul grafismelor și a rezolva probleme
ilustrate.
Rezultatul folosirii meto dei problematizării de către preșcolari, este descoperirea
soluției.
Există mai multe tipuri de situații problemă:
-când există un dezacord între cerințele impuse de rezolvarea problemei și bagajul
de cunoștințe al preșcolarului;
-când preșcolarul trebui e să aleagă dintr -o multitudine de cunoștințe, de obicei
incomplete, doar pe acelea care îi sunt necesare pentru a rezolva situația problemă dată ;
-când preșcolarul trebuie să integreze cunoștințele pe care le -a selectat într -un
sistem incomplet, el trebu ind să sesizeze acest lucru și să -l completeze;
-când preșcolarul trebuie să aplice cunoștințe achiziționate anterior în situații noi;
-sau când preșcolarul observă că soluția teoretică a problemei nu se poate aplica în
practică.
Munca în echipă, (lucru l în echipă, colaborarea ) –este o metodă didactică care
urmărește formarea unor deprinderi și competențe la preșcolari cum ar fi: responsabilitatea,
respectul față de sine și de colegi, comunicarea, munca în grup, socializarea, respectul față
de valori, răbdarea, ajutorul față de semeni, colaborarea, dezvoltarea creativității, a
simțului practic, estetic, în stimularea motivației și dorinței de a finaliza o lucrare etc.
Metoda bulgărelui de zăpadă (metoda piramidei) -este o metodă în care activitatea
individuală este corelată cu activitatea pe grupe pentru a rezolva o sarcină. Această metodă
presupune mai multe etape:
-prima fază este expunerea problemei;
-a doua fază presupune ca preșcolarii să caute individual răspunsuri, soluții pentru
problema expusă ;

35-în cea de-a treia fază, preșcolarii caută soluții în perechi;
-în cea de-a patra fază caută răspunsuri, soluții, în grupuri mai mari, timp de câte 5
minute;
-la final, în cea de -a cincea fază, grupurile își prezintă soluțiile și se stabilesc
concluziile.
Avantajul principal al metodei este faptul că implică activ preșcolarii, le dezvoltă
motivația, încrederea în ei, îi stimulează să caute soluții, să coopereze. Ea poate fi aplicată
cu succes în cadrul activităților matematice pentru a căuta împreună cu preșcolarii de grupa
mare răspunsuri la întrebări precum: “La ce folosesc pătratele? Cum poți măsura un dulap
fără riglă? La ce folosesc cifrele? Unde s -au ascuns formele geometrice? Cum putem
descompune o cifră? Găsiți adunări sau scăderi care au ca re zultat o cifră” etc.
Turul galeriei –este o metodă didactică prin care preșcolari iîși analizează lucrările
unii altora, stabilindu -și ce caracteristici are lucrarea respectivă și dacă ea a respectat toate
cerințele. Lucrările sunt apreciate prin diferite procedee: se dau puncte, buline roșii,
calificative, se lipesc etichete, jetoane, pe lucrările apreciate pozitiv, iar la final primesc
aplauze sau altfel de recompense, lucrările cu cele mai multe aprecieri pozitive.
Metoda cadranelor -presupune împărți rea unei coli de hârtie, a tablei, a unei coli
de carton etc, în 4 căsuțe ( cadrane), fiecărui cadran revenindu -i o sarcină didactică. Deși
această metodă se aplică de obicei la școală și mai mult la literatura română, ea poate fi
adaptată și pentru activ itățile matematice din grădiniță.
Metoda cubului –se realizează cu ajutorul unui cub, iar fiecare față a cubului are o
cerință: fața 1 -să descrie, fața 2 -să compare, fața 3 -să analizeze, fața 4 -să asocieze,
fața 5-să aplice; fața 6 -să argument eze. Metoda se utilizează cu predilecție atunci când
se dorește cercetarea unei teme din mai multe puncte de vedere, oferă posibilitatea
dezvoltării de competențe necesare unei abordări mai complexe și integratoare ale
problemei. Etapele acestei metode ar putea fi:
-realizarea cubului;
-anunțarea temei, subiectului;
-împărțirea preșcolarilor din grupă în șase grupe, fiecare grup având de rezolvat
câte o cerință de pe fețele cubului;
-comunicarea formei finale, întregului grup, rezolvarea problemei.
Aceast ă metodă are avantaje numeroase : determinarea implicării, participării
conștiente a preșcolarilor la rezolvarea sarcinilor; diferențiază sarcinile de învățare,

36formează deprinderi de muncă intelectuală, dezvoltă învățarea reciprocă sporind eficiența
învățării, stimulează gândirea logică la preșcolari, responsabilizează elevul față de propria
învățare și față de grup, dezvoltă abilități de comunicare și de cooperare.
În cadrul activităților matem atice, metoda este utilă de la început, deoarece prin
intuirea cubului preșcolarii observă câte fețe, câte muchii sau colțuri are cubul, ce formă,
mărime sau ce culoare are.
Metoda Brainstorming -(metoda inteligenței în asalt, furtună de idei, cascada
ideilor, e valuarea amânată) -este o metodă didactică moder nă, interactivă, introductivă
sau de feedback, de inventariere, reciclare, fixare a cunoștințelor, de dezvoltare a abilității
de selectare, analiză, relaționare și sistematizare a acestora. Se poate realiza în grupe sau în
plen, iar materialele care ar put ea fi utilizate sunt tablă și cretă/flipchart și marker.
Obiectivele acestei metode:
-dezvoltarea competențelor sociale;
-dezvoltarea capacității de analiză, luare de decizii în ceea ce privește alegerea
soluțiilor optime;
-exersarea atitudinii creative .
Pentru a iniția o sesiune de brainstorming , Camelia Zlate și Mielu Zlate (1982, pp.
136–140) propun următoarele etape și faze:
1. Etapa de pregătire care cuprinde:
a) faza de investigare și de selecție a membrilor grupului creativ;
b) faza de antrenamen t creativ;
c) faza de pregătire a ședințelor de lucru;
2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:
a) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezbătut;
b) faza de soluționare a subproblemelor formulate;
c) faza de c ulegere a ideilor suplimentare, necesare continuării demersului creativ;
3. Etapa selecției idei lor emise, care favorizează gân direa critică:
a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment;
b) faza evaluării critice și a optării pentru soluția f inală.
Mod de evaluare: observare, corectare reciprocă și autocorectare.
Metoda-Explozia stelară ( Starbursting -eng. “star” = stea; eng. ”burst” = a
exploda ) este o metodă nouă de dezvoltare a creativității, similară brainstormingului,
începe din centru l conceptului și se împrăștie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei

37stelare. Este o metodă interactivă, de fixare, de evaluare, de recapitulare, dedezvoltare a
abilității de analiză, sistematizare și evaluare .
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de hârtie și se înșiră cât mai multe întrebări
care au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?,Cine?,
Unde?, De ce?, Când?. Lista de întrebări inițiale poate genera altele, neașteptate, care cer
și o mai mare concentrare.
Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât mai multe
conexiuni înte concepte. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de
grup. Se poate realiza în grupe și în plen.
Organizată în grup, starbursting faciliteaz ă participarea întregului colectiv,
stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția
de idei pe idei.
Fig.1. Imagine -planșă cu metoda „Explozia stelară”
Obiectivele acestei metode sunt:
-analizarea unei probleme date
-demonstrarea asimilării corecte și complete a cunoștințelor
-dezvoltarea competențelor sociale
•Etapele realizării acestei metode:
1. Propunerea unei probleme;
2. Colectivul se poate organiza în grupuri preferențiale;
3. Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai multe întrebări și cât mai diverse.
4. Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
5. Evidențierea celor mai interesante întrebări și aprecierea muncii în echipă.
Facultativ, se poate proceda și la elaborarea de răspunsuri la une le dintre întrebări.

38Metoda starbursting este ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de
domenii. Nu este costisitoare și nici nu necesită explicații amănunțite. Participanții se prind
repede în joc, acesta fiind pe de o parte o modalitate de relaxare și, pe de altă parte, o sursă
de noi descoperiri.
Mod de evaluare: observare, corectare reciprocă și autocorectare.
Metoda pălăriilor gânditoare (Thinking hats) –este o metodă interactivă de
stimulare a creativității participanților, de cooperare , de acceptare a altor puncte de vedere,
care se bazează pe interpretarea de roluri în funcție de pălăria aleasă. Sunt 6 pălării
gânditoare, fiecare având câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru.
Membrii grupului își aleg pălăriile și vor interpreta astfel rolul precis, așa cum
consideră mai bine. Rolurile se pot inversa, participanții sunt liberi să spu nă ce gândesc,
dar să fie în ac ord cu rolul pe care îl joacă. Culoarea pălăriei este cea care definește rolul.
Modul de realizare: s e împart cele 6 pălării gânditoare elevilor și se oferă cazul
supus discuției pentru ca fiecare să -și pregătească ideile. Pălăria poate fi purtată individual
–și atunci elevul respectiv î iîndeplinește rolul –sau mai mulți elevi pot răspunde sub
aceeași păl ărie. În acest caz, elevii grupului care interpretează rolul unei pălării gânditoare
cooperează în asigurarea celei mai bune interpretări. Ei pot purta fiecare câte o pălărie de
aceeași culoare, fiind conștienți de fatul că:
•Pălăria albastră →clarifică
•Pălăria albă →informează
•Pălăria verde →generează ideile noi, efortul creativ
•Pălăria galbenă →aduce beneficii
•Pălăria neagră →identifică greșelile
•Pălăria roșie →spune ce simte despre
Mod de evaluare: observare, corectare reciprocă și autoc orectare.
Obiectivele acestei metode sunt:
-stabilirea de relații între noțiuni;
-dezvoltarea potențialului creativ, a inteligențelor multiple în activități individuale și de
grup pe teme din domenii diferit e;
-dezvoltarea competențelor inteligenței lin gvistice, logice și i nterpersonale.
Această metodă se realizează în grupe, iar materialele necesare sunt: șase pălării (albă,
roșie, neagră, galbenă, verde și albastră) tablă și cretă/flipchart și marker .

39Avantajul major al acestor metode se conturează în valențele lor formative și
posibilitatea evaluării continue și obiective a elevilor. Prin in termediul acestor metode pot
fivalorificate și operaționalizate în practică ideile de interdisciplinaritate și
transdisciplinaritate des folosite în activitatea di dactică.

40Capitolul 2. METODOLOGIE
În cercetarea de față am evidențiat conexiunea dintre jocul didactic matematic și
metodele moderne în contextul educației contemporane.
Problema cercetată: Jocul didactic matematic este mai efic ientdacă în cadrul lui
utilizăm metodele moderne? Am propus spre analiză modul în care metodele moderne
influențează eficiența jocului dida ctic matematic. Problema vizată are o sursă internă.
Cauza problemei cercetate: Metodele moderne sunt antrenante, ca ptivante și
solicită implicarea tuturor copiilor în activitate, având în vedere presupunerea faptului că
metodele moderne au un grad prea ridicat de activizare, ceea ce poate produce disconfort
în sala de grupă și pot constrânge procesul de predare -învățare-evaluare spre a nu -și
realiza corect obiectivele prin intermediul jocului didactic.
2.1. Obiectivele și ipotezele cercetării
Obiectivele cercetării
O1: stabilirea afinității elevilor în cazul unei sau altei metode didactice moderne
utilizate;
O2: dem onstrarea eficienței sau ineficienței metodelor moderne în cadrul jocului
didactic matematic;
O3: stabilirea afinității cadrelor didactice în utilizarea metodelor moderne în cadrul
jocurilor didactice;
O4: evidențierea efectelor produse după utilizarea met odelor moderne în cadrul
jocurilor didactice matematice.
Ipoteza generală
Utilizarea metodelor tradiționale și moderne într -o structură armonioasă, adaptate
particularităților grupei de preșcolari, sporește eficiența jocului didactic matematic.
Ipotezele specifice
Utilizarea eficientă a jocurilor didactice matematice în relație cu metodele moderne
diminuează erorile care apar în efectuarea operațiilor matematice.
Utilizarea eficientă a metodelor moderne în relație cu jocurile didactice matematice
duce la progresul performanțelor preșcolarilor.

412.2. Metode și tehnici de cercetare
Majoritatea cercetătorilor sunt preocupați de aspectele legate de etica demersurilor
investigative din domeniul pedagogic , din cauza implicațiilor negative semnificative pe
care le poate avea, mai ales asupra procesului educațional.
Categoric, fiecare dintre tipurile de cercetări impune observarea unor aspecte legate
de domeniul eticii, dacă în cazul cercetărilor constatative aspectele de etică sunt legate
preponderent de modul de formulare a litemilor din chestionare și de eșantionare, atunci
când se pune aceeași problemă legat de cercetările experimentale, complexitatea abordării
intră într-o categorie superioară (Opriș, D., 2012) .
Etica încearcă să analizeze relațiile d intre oameni, dar și să ofere structuri
referitoare la modul ideal de relaționare cu semenii, de coexistență, colaborare sau
abordare în special în contexte profesionale.
Cercetarea de față este o cercetare pedagogică, pe care am realizat -o la grupa mijloc ie la
care lucrez ca educatoare și este realizată în concordanță cu etica profesională și cu
particularitățile biopsihosociale individuale ale preșcolarilor, datele personale ale acestora
fiind confidențiale, nu a fost prelucrat nimic fără acordul părințil or acestora.
Metodele de cercetare pe care le -am folosit pentru confirmarea ipotezelor specifice,
cât și pentru confirmarea ipotezei generale, sunt: experimentul; observația -pe toată
perioada experimentului; ancheta pe bază de interviu, adresat cadrelor didactice din aceeași
unitate școlară ca și eșantionul de preșcolari, studierea produselor activității preșcolarilor.
Instrumentele pe care le -am folosit în cercetare sunt: fișa de observație și ghidul de
interviu.
În alegerea metodelor de cercetare am avu t în vedere următoarele:
-utilizarea de metode obiective de cercetare, adică metode prin care să poată fi
observate, înregistrate și măsurate reacțiile subiectului la acțiunea directă sau indirectă a
diferiților stimuli externi;
-utilizarea de metode ca re să facă posibilă abordarea sistematică a fenomenului
investigat;
-folosirea unui sistem complementar de metode, care să permită investigarea
fenomenului, atât sub aspectul manifestării sale generale, cât și specifice.
Metodele fundamentale, principale, pe care le -am folosit au fost metoda
experimentului și metoda interviului (sau a anchetei pe bază de interviu).

42Metoda observației se caracterizează prin urmărirea sistematică a faptelor
educaționale așa cum se desfășoară ele în condiții obișnuite și „con stă în perceperea
intenționată, planificată și sistematică și în consemnarea obiectivă și fidelă a manifestărilor
comportamentale, individuale și colective ale subiecților implicați în câmpul educației, în
condiții naturale, în momentul producerii și în fl uxul normal al desfășurării lor”
(Voiculescu, F., 2012, pag.77).
Am efectuat observație directă (fără intermediar între subiect și cercetător) și
indirectă (examinarea unor documente, mărturii ale fenomenului).
Am creat pe rând situații în care am fost pe post de observator exterior
fenomenelor, respectiv observator parțial implicat, dar și total implicat în situația
observată. În general am realizat o consemnare post -facto a datelor, completând fișa de
observție a preșcolarului în timpul jocurilor didactic e, dar și în timpul procesului observării
consemnând datele în caietul de observații.
Folosirea observației a presupus elaborarea în prealabil a unui plan de observație cu
proiectarea obiectivelor urmărite și a cadrului de desfășurare; am creat condițiile necesare
pentru a nu stânjeni desfășurarea naturală a fenomenelor observate. Efectuarea de
observații vizând aceleași tipuri de fenomene în condiții și împrejurări variate de către un
observator sau mai mulți, mi -au oferit posibilitatea confruntării datelo r obținute, colega
mea de la grupul de control, furnizându -mi datele necesare comparării celor două grupuri,
în urma observării comportamentului preșcolarilor din grupul de control în cadrul jocurilor
didactice matematice.
În realizarea fișei de observați e am urmărit atingerea tuturor aspectelor necesare
unei bune observări a preșcolarilor în cadrul jocurilor didactice matematice, și anume:
descrierea contextului, descrierea participanților, descrierea observatorului, descrierea
acțiunilor și conduitelor p articipanților, interpretarea situației, interpretările alternative ale
situației, notarea și explorarea propriilor trăiri și sentimente.
Metoda experimentului –„spre deosebire de observație, în care fenomenele sunt
studiate în fluxul normal al desfășurăr ii lor, experimentul implică o schimbare, o
„manipulare” de variabile controlată de cercetător în scopul sesizării efectelor asupra altor
aspecte variabile vizate în demersul cercetării. De aceea, experimentul este definit și drept
observație provocată (Vo iculescu, F., 2012, pag.169).
Metoda experime ntului dă posibilitatea verifică rii cu precizie a adevărurilor
obținute pe calea observației, sau pentru a descoperi noi adevăruri. Prin experiment se

43crează o situație nouă prin introducerea unor modificări în desfășurarea acțiunii
educaționale cu scopul de a verifica ipoteza care a declanșat aceste inovații.
Experimentul natural fiind cel mai eficace și cel mai potrivit pentru preșcolari, l -am
folosit între grupe omogene.
Grupurile experimentale sunt grupurile asupra cărora se intervine cu variabila
independentă, pe care se efectuează schimbarea experimentală, cu care se lucrează efectiv
în cadrul experimentului.
Grupurile de control sau martor sunt grupuri introduse în experiment pentru a se
constata ce se întâ mplă cu variația variabilelor dependente atunci când nu se intervine cu
variabilele independente, cu alte cuvinte, atunci când nu se efectuează schimbarea
experimentală.
Pe parcursul derulării unui experiment se intervine cu variabilele explicative,
urmări te explicit în cercetare, dar pe lângă acestea, de obicei mai intervin și variabilele
exterioare, care nu sunt urmărite explicit în cercetare, iar acțiunea lor poate să nu fie
cunoscută.
Studierea (analiza) produselor activității preșcolarilor, respectiv, a lucrărilor
practice, testelor, altor produse realizate de aceștia în urma activităților matematice în care
jocul didactic a fost corelat cu metode moderne pentru grupa experiment, dar și în urma
activităților matematice în care jocul didactic nu a fost c orelat cu metode moderne, pentru
grupa de control, a oferit date necesare în vederea stabilirii progresului preșcolarilor în
urma intervenției cu variabilele independente.
Prin produsele activității se înțeleg rezultatele fizice ale activităților elevilor
realizate de ei în cadrul sau în legătură cu procesul de învățământ. Produsul activității
„sintetizează foarte bine un complex de caracteristici care include domeniul cognitiv
(cunoștințe, capacități), domeniul motivațional -atitudinal (motivații, interese, atitudini) și
domeniul psihomotor, de aplicare și execuție (deprinderi, abilități motorii)”, (Voiculescu,
F., 2012, pag.89).
Pentru a diagnostica nivelul la care se află preșcolarii la activitățile matematice,
precum și eventualele obstacole, am aplicat t este inițiale, continue și sumative.
În partea finală a experimentului, am utilizat, pe lângă probele finale aplicate preșcolarilor,
metoda interviului, pentru cadrele didactice, în vederea cercetării relației dintre jocul
didactic matematic și metodele m oderne în contextul educației timpurii.

44Interviul este o modalitate de culegere de informații pe o temă determinată de la
persoane sau de la grupuri de persoane, prin intermediul întrebărilor și răspunsurilor
formulate în limbaj verbal oral, în cadrul conv orbirilor directe între cel care intervievează
și unul sau mai mulți interlocutori.
În prelucrarea și interpretarea datelor cercetării am utilizat metode ca: realizarea
unor tabele în care am trecut informațiile obținute în urma aplicării unor teste de eva luare,
sau în urma experimentului și a observărilor efectuate la grupă; reprezentarea grafică a
datelor din tabele prin histograme.
2.3. Descrierea g rupei de preșcolari
Pentru verificarea ipotezelor cercetării și atingerea obiectivelor, mi -am orien tat
atenția asupra unui grup de cercetare reprezentând o grupă mijlocie de preșcolari formată
din 30 de copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 5 ani de la Grădinița DM, din orașul Alba
Iulia, cei mai mulți dintre copi i au împlinit 5 ani până la jumătatea anului șco lar.
Anul acesta școlar prezența a fost între 85% -95% zilnic, absențele fiind doar din
motive obiective (condiții climatice, probleme de sănătate). 30 % dintre părinții copiilor au
studii medii și 70 % superioare, constatându -se la aceștia o mare deschi dere spre
cunoaștere, dorind să asigure copiilor o cât mai bună educație.
Grupul de control a fost tot o grupă mijlocie de preșcolari din aceeași grădiniță, cu
același efectiv, 30 de preșcolari căruia i s -au aplicat aceleași teste inițiale ca și grupului
experiment.
2.4. Descrierea variabilelor
Variabilele reprezintă caracteristicile care variază, desemnând proprietatea fenomenelor, a
obiectului cercetării, de a se schimba, de a -și modifica dimensiunile, de a lua valori diferite
de la un preșcolar la altul , de la un eșantion la altul sau de la un moment la altul.
Variabilele pe care le -am folosit, sau care s -au manifestat în prezentul e xperiment sunt:
-variabilele independente : aplicarea unui program de achiziții prin intermediul
jocului didactic în care să se utilizeze metode didactice moderne;
-variabilele dependente :-gradul de manifestare al copiilor în cadrul jocurilor
didactice desfășurate prin utilizarea metodelor didactice moderne;
-performanțele preșcolarilor pe tot parcursul experimentului;
-nivelul de îmbunătățire a deprinderilor de efectuare a operațiilor matematice.

452.5.Organizarea și desfășurarea cercetării. Etapele cercetării
2.5.1. Etapa inițială (constatativă). Evaluarea inițială
Etapa inițială a experimentului s -a desfășurat în peri oada evaluării inițiale,
14.09.2015 -01.10.2015, de la începutul anului școlar, 2015 -2016. Rezultatele obținute la
probele inițiale au furnizat informații despre nivelul la care se află preșcolarii la începutul
anului școlar și cu precădere la activitățil e matematice.
Realizarea efectivă a cercetării începe cu testarea nivelului cunoștințelor
matematice la începutul anului școlar, planificându -se astfel evaluări inițiale, pentru
ambele grupuri și cel experimental și cel de control, cu aceleași seturi de te ste. Evaluările
au fost realizate sub formă de jocuri didactice și fișe de evaluare.
S-au aplicat probe prin care s -au evaluat conceptele prematematice (culori,
mărimi, forme, lungimi, grosimi) –recunoaștere, denumire, operații cu concepte
prematematic e (operații de comparație, clasificare), numerația în limitele 1 -3: capacitatea
de a număra crescător, de a recunoaște cifrele, de a identifica vecinii, de a compara 2
mulțimi, formele geometrice (cerc, pătrat, triunghi) –recunoaștere, d enumire a doua fo rme
geometrice (ideintificarea de asemănări și deosebiri, prin raportare le mărime, culoare și
formă).
Proba de evaluare nr.1. Joc didactic.
Operațiile prematematice (poziții spațiale, culori, mărimi, lungimi )
Categoria de activitate: activitate matematic ă (integrată cu domeniul cunoașterea mediului
și cu activitate muzicală);
Grupa mijlocie ;
Tema:-joc didactic: “La magazinul de jucării”; fișe didactice (fișa de evaluare inițială
nr.1);
Forma de realizare : joc didactic „Compară jucăriile”;
Forma de or ganizare : frontală, individuală;
Scop:-evaluarea pozițiilor spațiale: sus -jos, în față -în spate, pe scaun –sub scaun;
-evaluarea capacității de recunoaștere și comparare a culorilor, formelor, mărimilor.
Competențe:
C1: recunoașterea pozițiilor spaț iale: sus, jos, pe, sub;
C2: descrierea unei jucării, precizând culoarea, forma, mărimea;
C3: identificarea asemănărilor și a deosebirilor între două jucării (formă, mărime, culoare);
C4: așezarea pe rafturi a jucăriilor, respectând cerința educatoarei, su s, jos, pe, sub;

46C5: recunoașterea și încercuirea obiecteleor de sus;
C6: recunoașterea obiectelor de jos și colorarea lor;
C7: recunoașterea mulțimii obiectelor mari și colorarea acestora;
Regulile jocului :
Copiii aleg o jucărie spunând ce culoare are, da că e mare sau mică. Apoi, la cerința
educatoarei așează jucăria, precizând unde o așează: pe scaun, sub scaun etc.
Elemente de joc : Vânzător, magazin de jucării, sunet de clopoțel;
Strategii didactice :
-metode și procedee: explicația, conversația, demonst rația, exercițiul;
-material didactic : fișe individuale, culori, jucării, un dulap cu rafturi, bani de jucărie.
Desfășurarea jocului :
Activitatea a fost desfășurată sub forma unui joc didactic matematic cu tema “La
magazinul de jucării” –„Compară jucări ile”. În magazinul vânzătoarei se găsesc o mulțime
de jucării diferite, care au culori, mărimi diferite, lungimi diverse, numărul lor fiind așa de
mare, nici vânzătoarea nu îl mai știe. La semnalul clopoțelului un copil vine la magazin și
cumpără o jucărie . El trebuie să îi explice vânzătoarei ce jucărie dorește, precizând
mărimea, culoarea, forma.
Ex. “Aș dori să cumpăr căluțul mic, alb. Este așezat pe raftul de jos”.
Fig.2. Imagine din cadrul jocului didactic „La magazinul de jucării”
Jucăriile fiind foa rte multe, vânzătoarea nu găsește de fiecare dată de la început
jucăria, solicitându -i astfel, copilului explicații suplimentare (pentru realizarea de
comparații):
Ex. “Cum este jucăria aleasă de tine față de cea aleasă de colega ta?

47Jucăria este mai mare și are aceași culoare”. După ce preșcolarii înțeleg jocul și reușesc să
rezolve sarcinile de joc, vânzători pot fi și aceștia, pe rând.
La sfârșit jucăriile rămase trebuie aranjate pe rafturi. Vânzătoarea nu reușește
singură și e ajut ată de copii. Ex. pe raftul de sus, jucăriile mici, pe cel de jos, jucăriile. La
final vor interpreta un cântec despre jucării.
2. Proba de evaluare nr.2 -Joc didactic
Numerația în limitele 1 -3
Categoria de activitate : activitate matematică (integrată cu d omeniul cunoașterea
mediului);
Grupa mijlocie
Tema: „Matematica în viața noastră”;
Forma de realizare: -joc didactic: “Micul matematician!” ; fișă individuală;
Forma de organizare : frontală, individuală;
Scop:-evaluarea capacității de a recunoaște cif rele în limitele 1 -3, de a forma șirul
numeric în limitele 1 -3 crescător și descrescător, de a forma și compara două mulțimi prin
raport 1 la 1.
Competențe:
C.1: recunoașterea și denumirea cifrelor în limitele 1 -3 alese la întâmplare din coșuleț;
C.2: real izarea de mulțimi de elemente, prin raportarea cifrei la mulțimea formată;
C.3: compararea de două mulțimi prin raport 1 la 1, precizând care are mai multe -mai
puține elemente;
C.4: recunoașterea cifrelor în șirul numeric și încercuirea lor (să încercuia scă prima, a 2 -a
și ultima floare, dintr -un șir de 3 flori) ;
C.4: completarea șirului numeric crescător și descrescător în limitele 1 -3;
Regulile jocului :
Jocul didactic s -a realizat sub forma unui concurs. Copiii alegeau dintr -un coșuleț cifra, pe
care o denumeau, apoi o comparau cu o altă cifră și formau mulțimi de jucării în funcție de
cifra aleasă;
Elemente de joc : întrecerea, aplauze;
Strategii didactice :
-metode și procedee : explicația, demonstrația, conversația, exercițiul;
-material didactic :coșuleț, cifre de la 1 la 3, jucării, fișe individuale;
Desfășurarea jocului :

48Educatoarea le prezintă copiilor un coșuleț adus de Degețica, în care se află mai
multe jucării, un set de cifre și o carte poștală de la Marea Neagră. Le citește copiilor
carte a poștală trimisă de “Degețica”,din vacanța ei la mare, în care le spune că vrea să știe
cât de bine cunosc ei cifrele și le propune să participe la un concurs pentru a afla cine este
“Micul matematician”care o va ajuta și pe ea să învețe mai ușor matemati ca pe parcursul
acestui an școlar. Educatoarea le explică regulile, va chema preșcolarii, arătându -i cu
bagheta, vor alege o cifră din coșuleț, o vor citi, vor forma mulțimi și vor compara
elementele a două mulțimi.
Complicarea jocului: preșcolarii vor des crie mulțimile formate, precizând pentru
jucării ce reprezintă (dacă sunt animale în ce medii trăiesc, ce mănâncă etc).
Copiii care știu să răspundă vor primi pentru fiecare răspuns corect o bulină roșie.
Câștigători sunt copiii care au cele mai multe buli ne roșii.
Proba nr.3 –Fișe individuale de evaluare inițială (Anexa )
În cadrul evaluării inițiale, ambelor grupuri de preșcolari, din cele două grupe
mijlocii, cea experimentală și cea de control, li s -au acordat 2 fișe de evaluare: în prima s –
au evaluat poziții spațiale, mărimi, forme geometrice, iar în cea de -a doua fișă s -au evaluat:
numerația în limitele 1 -3 crescător și descrescător, capacitatea de a recunoaște și scrie
cifrele în concentrul 1 -3 și numerele (numeralele) ordinale în limitele 1 -3.
Nivel ul de pregătire al copiilor la activitățile matematice la începutul grupei
mijlocii s -a stabilit prin coroborarea rezultatelor obținute în urma celor două forme de
evaluare: orală și scrisă. Pentru aceasta am stabilit descriptori de performanță sub forma
unor itemi, astfel evaluarea inițială a cuprins un număr de 11 itemi.
-Descriptori de performanță:
I.1 (CA) denumește formele geometrice: cerc, pătrat, triunghi;
din care (CD) denumește două dintre formele geometrice;
I.2 (CA) descrie corect însușirile unei forme geometrice: formă, culoare, mărime;
din care (CD) descrie două trăsături ale unei forme geometrice;
I.3 (CA) identifică cel puțin două asemănări între două forme geometrice;
din care (CD) identifică asemănările cu ajutor.
I.4 (CA) identif ică cel puțin două deosebiri între două forme geometrice;
din care (CD) identifică o deo sebire între două forme geometrice;
I.5 (CA) încercuiește corect mulțimile precizate de educatoare ;
din care (CD) încercuiește corect 2 mulțimi;

49I.6 (CA) recunoaș te toate cifrele în limitele 1 -3;
din care (CD) recunoaște trei cifre;
I.7 (CA) formează șirul numeric crescător și descrescător;
din care (CD) formează șirul numeric crescător;
I.8 (CA) formează mulțimi de elemente prin raportarea la o cifră;
din car e (CD) rezolvă sarcina cu ajutor;
I.9 (CA) compară corect două mulțimi;
din care (CD) compară cu ajutor două mulțimi;
I.10 (CA) raportează corect cifra la mulțime;
din care (CD) raportează cu ajutor cifrele la mulțimile din fișă;
I.11 (CA) încercui ește cifrele indicate;
din care (CD) încercuiește doar o cifră;
Dacă nu se rezolvă corect nicio sarcină, se obține NS, iar competența respectivă nu este
achiziționată.
-CA : dacă comportamenul a fost atins –rezolvarea integrală a cerinței;
-CD : dacă comportamentul e în curs de dezvoltare –rezolvarea parțială a cerinței, sau cu
ajutor;
-NS : dacă nu a fost atins comportamentul.
2.5.2. Etapa experimentală. Evaluarea continuă
Etapa experimentală s -a desfășurat în perioada 5 octombrie 2015 -6 mai 2016.
În urma centralizării datelor furnizate de testele inițiale s -au proiectat o serie de
activități matematice realizate prin jocuri didactice corelate cu metode moderne
(intervenție cu variabila independentă) –pentru grupul de experiment, iar pentru gr upul de
control, activități matematice realizate tot prin jocuri didactice, dar realizate doar prin
metode tradiționale (neintervenție).
Pe parcursul anului școlar 2015 -2016 s-a intervenit cu variabila (variabilele)
independente pe grupul experimental, în timp ce cu grupul de control s -au menținut
condițiile obișnuite. În cadru l activităților matematice desfă șurate pe parcursul primului
semestru, cu grupul experiment s -au desfășurat jocuri didactice cu ajutorul metodelor
moderne, nedesfășurându -se și cu gru pul de control.
1.Ex. Joc didactic
Categoria de activitate : activitate matematică (activitate matematică în care sunt integrate

50cunoștințe din domeniile: cunoașterea mediului, educarea limbajului, educație pentru
societate);
Grupa mijlocie ;
Tema : „Matemati ca, prietena mea!”;
Mijloc de realizare : joc didactic „Cine știe, câștigă!”;
Forme de organizare : frontal, pe grupuri;
Scop:-dezvoltarea unei atitudini pozitive față de matematică prin identificarea,
exemplificarea și demonstrarea unor situații de viață în care matematica poate fi aplicată;
Competențe :
C.1: identificarea, pe grupuri, a situațiilor din viața de zi cu zi în care poate fi utilă
matematica;
C.2: demonstrarea veridicității afirmațiilor făcute;
C.3: identificarea, prin cooperare, a cât mai mul tor utilizări ale matematicii în viața umană;
C.4: conștientizarea rolului matematicii în viața de zi cu zi;
C.5: recunoașterea instrumentelor de măsurare a lungimilor și a celor de măsurare a
cantității.
Strategii didactice:
-metode și procedee: metoda b ulgărelui de zăpadă, explicația, observația, exercițiul,
conversația, demonstrația;
-material didactic: trăistuță, cifre, jetoane cu imagini, orgă de jucărie, elemente din
natură, imagini din povești, obiecte de măsurare a cantității, lungimilor, etc.
Desfășurarea jocului:
Educatoarea anunță tema și obiectivele activității: Identificarea aspectelor de viață
în care poate fi utilizată matematica. În prima fază copiii caută individual cât mai multe
răspunsuri. După 5 minute ei formează perechi și își prezin tă soluțiile găsite, iar în faza a
treia se împart în grupuri de câte 6 copiii. Fiecare grup discută timp de 5 minute despre
utilitatea pe care matematica o are în viața de zi cu zi. După cele 5 minute, fiecare grup își
expune ideile.
Ex: Folosim matemati ca când: mergem la piață, facem sport, interpretăm cântece, în
povești există numere, numărăm stelele (frunze, petale, flori, ciuperci, copaci); măsurăm
ceva; cântărim făina, zahăr, pentru prăjituri, etc.
Lacomplicarea jocului , preșcolarii explică și demo nstrează câteva dintre afirmații:
numără roțile unei mașini, frunzele unei flori, cântăresc un ou, o pungă cu făină, dau

51exemple de povești în care se găsesc cifre sau alte elemente specifice matematicii (culori,
mărimi, forme), vor interpreta la orga de j ucărie un cântecel cu ajutorul cifrelor.
La sfârșitul activității educatoarea și copiii concluzionează că matematica este
indinspensabilă în viața noastră.
2. Ex. Joc didactic
Categoria de activitate : activitate matematică (activitate matematică în care su nt integrate
cunoștințe din domeniile: cunoașterea mediului, educație muzicală, educație fizică,
educarea limbajului):
Grupa mijlocie
Tema : „Toamna cea surprinzătoare”;
Titlul: „Cine știe, câstigă!”
Mijloc de realizare : activitate matematică;
Forme de orga nizare: frontal, pe grupuri, individual;
Scop:-consolidarea și evaluarea operațiilor prematematice, consolidarea limbajului
matematic specific acestui nivel de vârstă, dezvoltarea atitudinilor pozitive față de
matematică, implicarea activă a preșcolarilo r în activitate;
Competențe:
C.1: formularea sau enunțarea de ghicitori, cântece și poezii despre un fruct sau o legumă,
din punct de vedere al formei, culorii, mărimii, gustului sau mirosului, fructe și legume de
toamnă;
C.2: recunoașterea, ghicirea fruct ului sau legumei descrise de un coleg ;
C.3: compararea a două fructe, două legume sau un fruct și o legumă, prin raportare la cele
5caracteristici ( culoare, formă, mărime, gust, miros) ;
C.4: formarea mulțimilor de obiecte după mărime, culoare, formă, g ust, miros; prin desen,
pictură și colaj;
C.5: efectuarea de exerciții fizice repetitive;
C.6: respectarea regulilor jocului și a partenerilor de joc;
Strategii didactice :
-metode și procedee: metoda cubului, ghicitoarea, conversația, observația,
explica ția, exercițiul, demonstrația, munca independentă, munca în echipă, turul galeriei,
problematizarea, aplicația, tăiere după contur, lipire.
-material didactic: jetoane cu fructe și legume, fructe, legume, cartoane mari,
foarfeci, imagini cu fructe si legu me pentru decupat mari și mici, lipici;

52Desfășurarea jocului:
Educatoarea intuiește împreună cu preșcolarii cubul, explicând ce semnificație are
fiecare față a acestuia:
-I față: o pară desenată doar pe jumătate -ghicește ce fruct sau legumă este;
-a II-a față: trei prune –descrie fructele sau legumele descoperite pe această față;
-a III-a față: un copil cu un măr -gustă douăfructe ca cele din imaginea de pe cub
și spune ce ai gustat;
-a IV-a față: un copil cu o carte -spune două poezii sau numeșt etrei cântece
despre fructe și legume de toamnă;
-a V-a față: un copil cu un borcan: pregătește un preparat din fructe și legume;
-a VI-a față: gutuia și roșia -compară două fructe sau legume;
Copilul ales de educatoare aruncă cubul și rezolvă sarcina de pe latura cubului care
i s-a nimerit. Dacă ghicește va primi un fruct sau o legumă pe care o va lipi în piept.
Pe parcursul jocului educatoarea va solicita preșcolarilor să se grupeze în diferite
mulțimi dupa culoare, formă, mărime, fel și să efectueze diferite exerciții fizice repetititve:
sărituri, rotiri, bătăi din palme, alergări.
Ex: “Toate fructele mari să sară de 4 ori ca mingea”; “Legumele mici să alerge” .
Complicarea jocului :
Educatoarea le mulțumește îi roagă acum să o ajute să prepare salat ă de fructe si
salată de legume.
Ea le explică că acestea trebuie preparate după anumite reguli. Pentru început
preșcolarii sunt așezați la măsuțe: primul grup: cei cu fructe mari; al doilea -lea grup: cei cu
fructe mici; al treilea grup: cei cu legume mic i și al patrulea grup: cei cu legume mari.
-Grupul I: va lipi în coșulețul galben fructele maro și verzi;
-Grupul II: va lipi pe borcan fructe mici;
-Grupul III: va lipi în coșulețul roșu, legume roșii, portocalii și mov;
-Grupul IV: va lipi pe coșuleț ul portocaliu legumele mari;
Se va realiza evaluarea lucrărilor prin metoda turului galeriei;
Concluzii:
-atenția voluntară a fost menținută pe tot parcursul activității de majoritatea
preșcolarilor;
-copiii au colaborat pentru rezolvarea probelor, fapt care a contribuit la dezvoltarea
spiritului de echipă.

533. Ex. Joc didactic
Categoria de activitate : activitate matematică (integrată cu educație muzicală)
Grupa mijlocie ;
Tema : “Căsuța din pădure”;
Forma de realizare : joc didactic : Titlul: „Rezolvă repede și bine!” ;
Forma de organizare : cu toată grupa, pe grupe;
Scop:-evaluarea numerației 1 -5, evaluarea capacității de a efectua corect operații de
adunare cu o unitate, recunoașterea semnelor +, -, =, dezvoltarea capacității de a stabili
relații între muzi căși matematică.
Competențe:
C.1: realizarea corespondenței între material și cântecul „În pădurea cu alune” și intuirea
materialului ce ilustrează cântecul;
C.2: interpretarea a câte unei strofe din cântec pentru a identifica personajele din fiecare
strofă.
C.3: recunoașterea personajelor, numărarea lor și desenarea în fiecare cadran a
personajelor din strofa corespunzătoare;
C.4: efectuarea corectă a operațiilor de adunare cu o unitate, a personajelor din fiecare
cadran;
C.5: identificarea numărului de p ersonaje din ultimul cadran, în condițiile în care mai apare
un personaj care nu face parte din cântec;
Strategii didactice:
-metode didactice: metoda cadranelor, cântecul, observația, demonstrația, desenul,
explicația, conversația, turul galeriei.
-mijloace didactice: fișe individuale, CD cu cântecele pentru copii în format video, coșuleț
cu bilețele pe care sunt scrise cifrele 1 -5; coli de hârtie împărțite în 4 cadrane, culori.
Desfășurarea jocului:
Educatoarea solicită copiii să interpreteze câte o s trofă din cântec, apoi identifică
împreună câte personaje sunt în căsuță la fiecare strofă, câte sosesc și câte sunt la sfârșitul
strofe i, iar copiii trebuie să desene ze în fiecare cadran atâtea personaje câte sunt în fiecare
strofă și să efectueze operați a de adunare (ex. În prima strofă sunt 2 pitici + 1 pupăză = 3
personaje).
Complicarea jocului: înultimul cadran (al IV -lea)copiii desenează din imaginație
un personaj care nu face parte din cântec și rezolvă operația de adunare, identificând câte

54personaje ar intra în cazul acesta încăsuță. La sfârșitul jocului se interpretează cântecul în
cor și se evaluează lucrările prin metoda turul galeriei.
4. Ex. Joc didactic
Categoria de activitate : activitate matematică (integrată cu educație pentru societate și
cunoașterea mediului)
Grupa mijlocie;
Tema: „Eu și lumea din jurul meu”
Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe
Titlul jocului didactic: ”Caută Vecinii!”
Scopul: Consolidarea deprinderii de a compara cantități care se diferențiază între e le cu 1-
2 elemente (în limitele 1 -5).
Competențe:
-compararea numerelor prin determinarea vecinilor acestora;
-recunoașterea cifrelor de la 1 la 5;
-compararea grupelor pentru a putea stabili „vecinii”;
-rezolvarea sarcinilor fișei primite;
-mânuireamaterialelor puse la dispoziț ie stabilind locul fiecărui numă r în raport cu
vecinii;
-coordonarea acțiunilor în colectiv;
Sarcina didactica : găsirea numărului mai mare sau mai mic cu o unitate și chiar 2 unități
față de numărul dat.
Conducătorul jocul ui ridică un jeton și precizează care dintre „vecini” să fie căutat:
cel mai mic, cel mai mare sau amândoi. Copiii care au același jeton cu cel ridicat de
conducătorul jocului trebuie să caute „vecinul” indicat de acesta. Cel care îndeplinește
sarcina res pectivă, devine conducătorul jocului.
Elemente de joc :mânuirea materialului didactic pus la dispoziție, aplauze, întrecerea,
închiderea și deschider ea ochilor.
Strategii didactice:
-metode: explicația, exercițiul, demonstrația, convorbirea, problematizar ea,observația;
-mijloace didactice: jetoane, cifre de la 1 -5, panou, planșăreprezentând o intersecție de
străzi-pe fiecare sunt căsuțe numerotate de la 1 la 5;
Desfășurarea jocului:

55-Captarea atenției: Se prezintă preșcolarilor o planșăreprezentând o intersecție de străzi.
Pe fiecare stradă se află căsuțe care sunt numerotate de la 1 la 5. Ex. Strada Veverițelor –
căsuțele 1,2,3,4,5; Strada Bursucilor -căsuțele 1,2,3,4,5.
Veverița Rițas-a rătăcit și nu mai știe cum să ajungă la căsuța ei și nici ca re sunt
vecinii ei, însă are în mână o cifră care indică numărul casuței la care ea locuiește. Copiii
trebuie să o ajute.
-Anunțarea jocului și enunțarea obiectivelor: se anunță titlul jocului și obiectivele care
sunt urmărite pe înțelesul preșcolarilor.
-Intuirea materialului didactic: se prezintă materiale (jetoanele, cifrele, tabloul, fișa de
muncă independentă) care for fi folosite pe parcursul activității.
Explicarea jocului:
În explicarea și exemplificarea jocului se vor preciza acțiunea, sarcinile care revin
copiilor și regulile care se cer respectate. Copiii primesc jetoane pe care sunt desenate cifre
de la 1 la 5 și bețișoare de la 1 la 5. Conducătorul jocului (la început educatoarea, apoi vor
fi numiți copii) anunță că Veverița Rița locuiește pe Starada Bursucilor la numărul 2 și ar
dori să știe care îi sunt vecinii pentru că nu îi cunoaște. Copiii privesc cu atenție jetonul pe
care-l ridică conducătorul jocului (jetoane cu cifre de la 1 la 5 sau jetoane cu b ețișoarede
la 1 la 5), numără b ețișoarelede pe el sau recunosc cifra. Copiii care au același jeton îl
ridică. Toți copiii ridică jetoanele pentru ca ele să poată fi văzute, iar „vecinii” numărului
dat să poată fi găsiți cât mai repede.
Ex. Dacă conducătorul jocului a ridicat jetonul cu cifra 2, copilul care are jetonul cu
cifra 2 „caută vecinii” la ceilalți copii (jetoanele cu cifrele 1 și 3) pentru a -i verifica dacă
au ales corect. Dacă pe jetoane se află b ețișoare în loc de cifre, copiii ridică jetoanele cu
bețișoare , pentru a putea fi văz ute și numărate b ețișoare . Astfel, copiii precizează numărul
și vecinii numărului respectiv. La mijloc se așează numărul dat, în dreapta și în stânga
numărul mai mare și mai mic.
-Jocul de probă: Se verifică în ce măsura copiii și -au însușit regulile stab ilite, prin
numirea a unui sau doi preșcolari care repetă regulile enunțate de educatoare și execută
jocul de probă de câteva ori pentru o mai bună fixare și exemplificare pentru ceilalți colegi.
-Executarea jocului: Copiii motivează alegerea facută de ei , folosind un limbaj adecvat.
Jocul continuă, copiii căutând vecinii unui număr dat, mai mare, mai mic cu o unitate. Se
urmărește ca toți preșcolarii să respecte regulile fixate și să îndeplinească corect sarcina
dată. Se stimulează buna dispoziție și într ecerea între copii.

56-Complicarea jocului: se face prin introducerea unei litere sau a unui obiect/personaj din
grădiniță; astfel preșcolarii trebuie să facă diferența între semne grafice matematice și alte
semne grafice.
Variante de joc:
1.„Ograda cu animal e”
Material: Un panou cu căsuțe numerotate de la 1 la 5; la fiecare căsuță locuiește un
animal domestic (reprezentat prin siluete). Ex. 1 -vaca, 2-câinele, 3 -capra, 4-oaia, 5-
porcul. Desfășurare: pe echipe. Un copil din prima echipă alege un număr de la 1 la 5.
Cere unui coleg din echipa cealaltă să spună cine locuiește la numărul respectiv, apoi cere
echipei a-3-a să precizeze „vecinii” (mai mare, mai mic) Ex. La numărul 3 locuiește capra.
Vecinii ei sunt: mai mic -numărul 2 -câinele; mai mare –numărul 4-oaia.
2.„ La ce număr locuiește….?”
Se folosesc jetoane cu cifrele 1 -5. Cinci copii prime sc cifrele de la 1 la 5. Se aș ază în fața
grupei. Conducătorul jocului întreabă copiii: „La ce număr locuiește Andrei, Mihaela,
Bogdan, Irina, etc ? copiii ră spund: ”Bogdan locuiește la numărul 4”. Conducătorul
jocului întreabă: „Care sunt vecinii lui Bogdan?” Pot fi numiți pentru început doi copii și
apoi cele două numere corespunzătoare:”Vecinii lui Bogdan sunt numerele 3 si 5”. Jocul
continuă fiind numiți ș i alți copii care au cifre de la 1 la 5 sau se pot schimba cu alții din
grupă.
3.„Ghicește care este numărul blocului ?”
Jocul se poate desfășura oral sau cu suport ilustrativ. Conducătorul jocului (un copil)
precizează numărul „mai mare” și „mai mic” (sau nu mai numărul mai mic sau numai
numărul mai mare), iar copiii trebuie să ghicească al cărui număr sunt vecinii dați, care
este numărul blocului . Ex. Ce număr are blocul, dacă vecinul ei mai mic este numărul 2 iar
vecinul mai mare este numărul 4? Răspunsul care trebuie să vină din parte acopiilor este
numărul 3.
-Obținerea performaței. Se folosește o fișă în care avem exerciții cu și despre vecinii
cifrelor în concentrul 1 -5. Evaluarea fișelor se face împreună cu preșcolarii.
Incheierea jocului -Se fac apr ecieri asupra desfășurării jocului si asupra participării
preșcolarilor la jocul în sine.
5. Ex. Joc didactic
Categoria de activitate : activitate matematică (integrată -matematică -activitate artistico –
plastică):

57Grupa mijlocie;
Tema : „Prin parcul înverz it”;
Titlul: „Răspunde repede ș i bine!”
Forma de realizare : joc didactic;
Forma de organizare : cu toată grupa, individual;
Scop:-evaluarea capacității de numerație și de a scrie cifrele în limitele 1 -6 a capacității
de formare de mulțimi în concentrul 1 -6 și de a integra elementele mulțimilor într -o temă
dată;
Regulie jocului:
Un copil solicitat de educatoare trebuie să arunce un cub care are pe fiecare față o
cifră (1-5) și spune: « Desenați atâtea elemente (căsuțe, copaci, flori ) cât arată această
cifră ». Ceilalți copii desenează atunci pe o foaie de hârtie atâtea elemente câte arăta cifra,
apoi fac corespondența cifră -mulțime, notând în dreptul fiecărei mulțimi cifra
corespunzătoare ;
Elemente de joc : aruncarea cubului, aplauze, participarea păpușii la joc, invitarea la joc
prin arătătorul fermecat;
Strategii didactice :
-metode didactice: metoda cubului, desenul, explicația, demonstrația, conversația,
observația;
-material didactic: Păpușa „ Ioana-cea încrezătoare” cu ară tătorul fermecat, un cu b cu
cifre, foi de desen, culori;
Competențe:
C.1: recunoașterea și citirea cifrelor în limitele 1 -6;
C.2: formarea de mulțimi de elemente prin asociere la o cifră în limitele 1 -6;
C.3: realizarea corespondenței cifră –mulțime;
C.4: desenarea unui peisaj de iarnă, respectând așezarea în pagină;
Desfășurarea jocului:
Deoarece știe că preșcolarii grupei mijlocii sunt artiști desăvârșiți, Păpușa „ Ioana –
cea încrezătoare” îi roagă să o ajute și să deseneze împreună un peisaj de primăvară pentru
Zâna P rimăvara.
Păpușa explică regulile și modul în care se va desfășura activ itatea, apoi se va
realiza intu irea materialului și jocul de probă. După ce copiii au înțeles regulile și sarcinile
activității se

58va trece la desfășurarea propriu -zisă a activității. Un co pil aruncă un cub care are pe fiecare
fața o cifră, o citește, iar ceilalți desenează mulțimi cu tot atâtea elemente specifice
anotimpului primăvara astfel încât, la sfârșit, să rezulte un tablou de primăvară și asociază
fiecărei mulțimi cifra potrivită.
Pentrucomplicarea jocului , un copil aruncă cubul și trebuie să realizeze sarcina
corespunzătoare cifrei de pe fața de deasupra a cubului (fața 1 -să descrie ce a desenat, fața
2-să compare cu desenul unui coleg, fața 3 -să analizeze desenul său, sau a l altui coleg,
fața 4-să asocieze diferite elemente ale desenului, fața 5 -să aplice o sarcină dată de
formare de mulțimi și fața 6 -să argumenteze ce a desenat și de ce a realizat corespondența
respectivă între mulțimi).
Fig.3. Imagine d incadrul jocului didactic „Răspunde repede ș i bine!”
6. Ex. Joc didactic
Categoria de activitate : activitate matematică ( integrată -activitate matematică -educație
fizică):
Grupa mijlocie
Tema: „Primavara în parc”
Titlul:„Al câtelea fluturaș a zburat?”;
Forme de organizare:
-în formații de câte 2, 4 sau 6;
-în șir crescător sau descrescător ( în limitele 1 -6);
Scop:-consolidarea cunoștințelor despre numerație în limitele 1 -6 prin efectuarea unor
exerciții fizice, prin exerciții de mers, alergare, să ritură, îndoire, răsucire.

59Competențe:
C.1: formarea corectă a șirului numeric crescător și descrescător în limitele 1 -6;
C.2: efectuarea corectă a diferitelor tipuri de mers și de alergare, respectând formațiile:
câte1, câte 2;
C.3: realizarea formațiil or, respectând ordinea cifrelor de pe jetoanele din piept;
C.5: efectuarea de exerciții pentru influențarea selectivă a aparatului locomotor;
C.6: să păstreze ritmul din timpul exercițiilor prin efectuarea numerației 1 -6.
Strategii didactice:
-metode did actice: jocul (fizic și muzical), exercițiul fizic, explicația, conversația,
instructajul, demonstrația, munca în echipă (în grup);
-materiale didactice: jetoane cu cifre de la 1 la 6;
Desfășurarea jocului:
Exercițiile de mers în coloană, de alergare, să riturile și alte exerciții de încălzire se
vor efectua prin enumerarea ritmică 1 -2-3-4.
Educatoarea explică regulile jocului: „Al câtelea fluturaș a zburat?” Preșcolarii vor
fi împărțiți în grupe de câte 6, apoi vor fi așezați pe două șiruri de câte 6. Cop iii din primul
șir sunt florile, iar cei din al doilea sunt fluturașii. Unul dintre „fluturași”, la semnalul
educatoarei, va alerga spre grupul advers și „va fura” o floare. Ceilalți vor striga: „ Haideți
iute să alergăm, pe -al 6-lea coleg să îl recuperăm”.
Ei îl aduc înapoi pe fluturaș și îl așează în grupa sa, la locul său. Jocul se va
termina când toți fluturașii vor fi așezați în șir numeric de la 1 la 6. Câștigă echipa care a
format corect șirul numeric de fiecare dată.
Complicarea jocului : Copiii sun t solicitați să își aleagă câte o cifră de la 1 la 6 și să
se așeze într -un șir crescător, apoi descrescător până au format șirul in care s -au intercalat
fluturașii și florile , amestecați.
7. Ex. Joc didactic
Categoria de activitate : activitate matematică (integrată -matematică ș i cunoașterea
mediului):
Grupa mijlocie;
Tema : „Animale acvatice -În cautarea lui Caras”;
Titlul: „Răspunde repede și bine!”
Forma de realizare : joc didactic;
Forma de organizare : în perechi, individual;

60Scop:-evaluarea capacităț ii de numerație și de a scrie cifrele în limitele 1 -6 a capacității
de formare de mulțimi în concentrul 1 -6 și de a integra elementele mulțimilor într -o temă
dată
Competenț e:
C1: Respectarea regulilor ș i sarcinilor jocului didactic;
C2: Alege rea jetonului corect de pe măsuț ă;
C3: Găsirea răspunsului corect al ghicitorilor;
C4: Recunoașterea imaginilor date;
C5: Realizarea corespondenței elemente -mulțimi, indicând cifra potrivită;
C5: Completarea corectă a Piramidei;
C6: Descoperirea intrușilor de pe planș a prezentată.
Sarcina didactica:
Grupa este împărțită în 3 echipe conform simbolului ales la Întâlnirea de
dimineață (Peștișori, Căluți de mare, Scoici).
Educatoarea numește pe rând câte un copil de la fiecare echipă, care vine în
față și rezolvă o sarcin ă adusă de peștișorul Capi pentru a -l ajuta să își găseasca frățiorul,
pe peștișorul Caras.
Copiii au sarcina să îl ajute pe peștișorul Capi să își găseasc ă frățiorul, pe Caras,
care a că zut și s-a pierdut în cascadă, pentru acest lucru ei trebuie să rezol ve mai multe
sarcini: aleg jetonul potrivit, găsesc răspunsul corect al ghicitorilor, recunosc imaginile,
completează piramida pe fiecare nivel(val al mării) cu imaginile corespunzătoare, formând
grupele corespunzător cifrei indicate și găsesc intrușii de pe planșa prezentată.
Regulile jocului:
Fiecare răspuns corect este recompensat cu o bulină roșie pe tabloul echipei;
Copilul care nu va reuși să rezolve sarcina va fi ajutat de un coleg din
echipa sa;
Echipei care nu rezolvă sarcina, nu i se va acorda bul ina;
Elemente de joc:
-Mișcarea, aplauzele, mânuirea materialului, surpriza, numirea copilului pentru a da
răspuns, stabilirea feedback -ului prin aprecierea permanentă a rezultatelor prin acordarea
de buline roșii.
Strategii didactice:

61Metode și procedee :conversația, explicația, exercițiul, observația, demonstrația,
aprecierea verbală, jocul, munca pe grupe, metoda bulgărelui de zăpadă/Piramidei,
problematizarea;
Mijloace didactice :simboluri pentru echipe (căluți de mare, scoici, peștișori), folii,
planșe, jetoane, planșă cu Piramida, bilețele, pești caras vii (Capi și Caras), tabloul
echipelor, buline roșii, cifre, plicuri, lipici, diverse materiale, foi cu imagini, imagini cu
vietăți acvatice, recompense;
Explicarea sarcinilor ș i a regulilor jocu lui:
Educatoarea î mpreună cu peștișorul Capi numeș te pe rând câte un copil de la fiecare echipă
care vine în față ș i rezolvă o sarcină primită în cadrul diverselor probe. Probele vor fi
descoperite pe parcursul desfăș urării jocului didactic.
Le sunt explic ate copiilor regulile jocului:
-Dacă rezol vă corect sarcina, echipa primește o bulină roș ie pe Panoul echipelor, iar dac ă
are nevoie primeș te ajutor de la un coechipier.
-Echipei care nu rezolvă corect sarci na, nu i se va acorda bulina roș ie.
Explicarea și demonstrarea jocului:
Uncopil de la o echipă vine în față ș i alege un plic în care descoperă prima sarcină a
jocului didactic: „Animale acvatice -Răspunde repede și bine!”
Li se cer e copiilor să aleagă de pe măsuț ă un anumit jeton: pește, broască țesto asă și
caracatiță. Pe rând, câ te un copil alege ce i se cere ș i prezintă imagin ea colegilor.
Executarea propriu -zisă a jocului:
Varianta 1 -Proba 1 –Spune ce știi despre…!
Copiii trebuie să aleagă un jeton și să descrie animalul acvatic aflat pe acesta .În
prima fază copiii caută individual cât mai multe răspunsuri. După 5 minute ei formează
perechi și își prezintă soluțiile găsite, iar în faza a treia se împart în grupuri de câte 7 copii
(grupurile stabilite la Întâlnirea de dimineață, copiii având în piept simbolul grupei din care
fac parte: căluți de mare, scoici, peștișori). Fiecare grup discută timp de 5 minute despre
animalul acvatic de pe jetonul ales. După cele 5 minute, fiecare grup își expune ideile.
Varianta 2 –Ghici, ghicitoarea mea
Câte uncopil din fiecare echipă, extrage un bileț el din bol, prin metoda mâna oarbă
și răspunde ghicitorii.
Varianta 3 –Proba 3 –Completarea Piramid ei Vietăților acvatice

62Prin diferite întrebări legate de tema zilei ș i răspunsurile date, copiii vor completa
Piramida Apei:
6-să aleagă 6 imagini cu apă în diferite ipostaze și să le așeze pe nivelul piramidei unde
găsesc cifra 6, dintre mai multe imagini, unele cu cladiri, cu munți și câmpii.
5-să găsească 5 animale acvatice dintr -o mulțime de animale din diferit e medii de viață,
apoi să le așeze pe nivelul piramidei care arată cifra 5.
4-să aleagă 4 pești, dintr -o mulțime de animale acvatice și să îi așeze pe nivelul piramidei
unde arată cifra 4.
3-să aleagă 3 animale acvatice, în afară de pești și să le așeze pe nivelul piramidei
descoperind cifra corespunzătoare, 3.
2-să descopere între mai multe unelte, două unelte pentru pescuit și să le așeze pe
piramidă la nivelul corespunzător cifrei 2.
1-să aleagă, dintre mai multe animale, unul care trăiește și pe apă și pe uscat și să îl așeze
în vârful piramidei.
Pentru rezolvarea sarcinilor de pe piramidă, fiecare preșcolar se poate consulta cu
membrii echipei din care face parte, pentru a da un răspuns corect.
Încheierea jocului: se fac aprecieri generale și indivi duale, se numără bulinele roșii
obținute pe panoul echipelor și se împart copiiilor recompense.
Fig.4. Imagine cu „Piramida Vietăților acvatice” completată de copii din cadrul jocului
didactic „Răspunde repede și bine!

638. Ex.: FIȘĂ DE EVALUARE PE PARCURSU L EXPERIMENTULUI
Categoria de activitate: a ctivitate interdisciplinară -DȘ(cunoașterea mediului+activitate
matematică)+DEC
Grupa: mijlocie
Competențele pe care le -am avut în vedere la aplicarea acestui test au fost
următoarele:
C1-recunoasterea anim alelelor domestice ș i a celor sălbatice;
C2–identificarea părților corpului care lipsesc fiecărui animal;
C3–desenarea, folosind creionul, a părților corpului care îi lipsesc fiecărui animal;
C4–compararea grupelor de obiecte în funcție de numărul ac estora pentru a stabili
grupa cu cele mai puține obiecte și grupa cu cele mai multe obiecte;
C5–completa rea căsuțelor cu atâtea cerculeț e corespunzătoare numărului de
obiecte din fiecare grupă;
Timp alocat: 25 minute
Conținutul probei (scrierea itemilor) :
I1:Colorează animalele sălbatice și le încercuiește pe cele domestice.
Completează ce lipsește fiecărui animal domestic .
I2: Colorează grupa cu cele mai puține obiecte.
Încercuiește grupa cu cele mai multe obiecte. Scrie în căsuțe atâte a cerculeț e câte obiecte
sunt în fiecare grupă.
I3: Desenează un peisaj de toamnă și unul de iarnă.
Evaluarea se face aplicând descriptorii de performanță din tabelul următor:
Itemul Comportament încurs de Dezvoltare
(CD)Comportament Atins (CA)
I1Colorează anima lele sălbatice și
le încercuiește pe cele
domestice, descoperă și
desenează patru elemente care
lipsesc animalelor;Colorează animalele sălbatice și
le încercuiește pe cele domestice,
descoperă și desenează toate
elemente care lipsesc animalelor;
Număr ă corect animalele
I2Colorează grupa cu cele mai puține
obiecte, încercuiește grupa cu cele
mai mult e obiecte și desenează
cerculețele corespunzătoareColorează grupa cu cele mai
puține obiecte, încercuiește grupa
cucele mai multe obiecte și
desenează cerculeț ele

64numărului de obiecte al grupei; corspunzătoare numărului de
obiecte din fiecare grupă;
I3 Realizează corect un peisaj ș i
aproape corect celălalt peisaj;;Realizează corect ambele peisaje;
2.5.3. Etapa finală (post -testul). Evaluare a sumativă
Etapa finală a experimentului s -a desfășurat la sfârșitul anului școlar 2015 –2016,
perioada 9 mai -20 iunie 2016; preșcolarii din cele două grupe mijlocii, cea de control și
cea de experiment au fost evaluați prin probe de evaluare care cupr ind aceleași tipuri de
criterii ca în etapa inițială, dar corespunzătoare nivelului de evoluție, după primul
semestru.
Nivelul de dezvoltare intelectuală și fizică al preșcolarilor din ambele grupe mijlocii a
permis extinderea curriculumului pentru domen iul Științe -Activitate matematică, astfel
preșcolarii au reușit să învețe numerele până la 6 inclusiv și au reușit să efectueze
operațiile matematice aferente cifrei 6.
Proba nr.1 -Joc didactic
În cadrul acestei probe se observă comportamentul preșcola rilor în cadrul jocului
didactic, evoluția lor după un an școlar în care s -au folosit jocuri didactice matematice
combinate cu metode didactice moderne, spre a vedea gradul de colaborare dintre aceștia și
nivelul performanțelor acestora.
Categoria de activ itate: activitate matematică (integrată cu educarea limbajului);
Grupa mijlocie ;
Tema : „Cifre din povești”;
Titlu: „Descoperă și asociază!”
Forma de realizare: joc didactic ;
Forma de organizare : cu toată grupa, pe grupe;
Scopul:-identificarea cifrelor î n poveștile cunoscute de preșcolari, recunoașterea cifrelor,
asocierea de mulțimi la cifre și invers, evaluarea numerației 1 -6, evaluarea cunoștințelor
despre povești.
Competențe:
C.1: enumerarea de povești care conțin în titlu cifre;

65C.2: descoperirea și enumerarea personajelor după diferite criterii ( personaje pozitive –
personaje negative, personaje feminine -personaje masculine, personaje animale –
personaje umane etc);
C.3: asocierea unei cifre la o mulțime de personaje dintr -o poveste;
C.4: numărare a personajelor dintr -o poveste cunoscută;
C.5: compararea a două mulțimi de personaje prin punere în coresponență, precizând care
are mai multe sau mai puține elemente;
C.6: efectuarea de operații de adunare și scădere pentru identificarea diferențelor din tre
numărul de personaje din 2 povești;
Reguli de joc : răspunde cel arătat cu arătătorul fermecat, se vor așeza personajele doar la
tabloul potrivit poveștii din care fac parte;
Elemente de joc : bătăi din palme, indicarea cu arătătorul fermecat;
Strategia didactică:
-metode didactice: conversația, exercițiul, observația, explicația, demonstrația, povestirea,
problematizarea, munca în grup/învățarea în echipă ;
-material didactic: scene ilustrate din povești, personaje din povești din carton, cifre, tablă,
cretă;
Desfășurarea jocului:
Educatoarea prezintă copiilor regulile jocului, apoi îi solicită să povestească fragmente
din povești care conțin cifre: „Capra cu 3 iezi”, „Cei 3 purceluși”, „Iedul cu 3 capre”. La
fiecare poveste un preșcolar este solicita t să așeze pe tablă personajele, formând mulțimi,
apoi asociază fiecărei mulțimi cifra corespunzătoare și le compară.
Lacomplicarea jocului copiii vor identifica diferențe între personaje (ca număr) din
povești care au în titlu ace eași cifră. Exemplu: „A m învățat 3 povești care au cifra 3 în
titlu: Capra cu 3 iezi, Iedul cu 3 capre, Cei 3 purceluși, dar fiecare poveste are de fapt un
număr diferit de personaje. În povestea „Capra cu 3 iezi” sunt 4 personaje, în povestea
„Cei 3 purceluși sunt 4 personaje” etc. Preșcolarii trebuie să găsească numărul total de
personaje din fiecare poveste și prin operațiile de adunare și scădere, sau prin comparația
mulțimilor, vor identifica povestea cu cele mai multe personaje, povestea cu cele mai
puține, precum și cu câ te personaje sunt mai multe sau mai puține (în limitele 1 -6).
Proba nr.2 -Joc didactic
Jocul didactic „Apreciază corect! -Jocul meseriilor”:

66Categoria de activitate : activitate matematică (integrată cu activitatea de cunoaștere a
mediului);
Grupa mijloci e;
Tema : „Meserii”;
Titlu : „Apreciază corect! -Jocul meseriilor”
Forma de realizare: joc didactic ;
Forma de organizare : frontal, individual, pe grupe;
Scopul:-sistematizarea cunoștințelor privind relațiile cantitative ale grupelor de obiecte:
„tot atâte a”, „mai multe”, „mai puține”; consolidarea cunoștințelor cu privire la meserii și
diferențierea obiectelor folosite în cadrul fiecăreia dintre acestea.
Competențe:
C1: compararea grupelor pe baza aprecierii globale;
C2: construirea de grupe prin punerea î n corespondență de unu la unu;
C3: sesizarea diferențelor cantitative cu 1 -2 elemente între grupe;
C4: mânuirea organizată a grupelor de obiecte;
C5: colaborarea în cadrul grupurilor, între coechipieri.
Sarcina didactică: Perceperea diferențelor și a relaț iei de echivalență între două sau mai
multe grupe de obiecte.
Regulile jocului: Copiii primesc plicurile de la grupa mică, le deschid, intuiesc materialul,
separă grupele, respectă procedeul de alcătuire a grupelor (corespondența 1 -1), aplaudă
răspunsurile corecte, colaborează cu colegii în realizarea sarcinilor; încurajează echipele.
Elemente de joc: surpriza, întrecerea, aplauzele
Strategia didactică:
-metode: conversația, brainstorming, observația, explicația, exercițiul, problematizarea,
algoritmizarea , munca în grup/învățarea în echipă;
-mijloace didactice: jetoane reprezentând meseriași/profesii, unelte, produse ale muncii,
tablă magnetică, marker, planșă, panou.
Desfășurarea jocului:
Captarea atenției: surpriza-grupa mică are o „problemă”: pe adre sa ei au sosit două
plicuri cu jetoane și o scrisoare.
Intuirea materialului: se deschid plicurile, se denumesc imaginile de pe jetoane
(meseriași/profesii, unelte, produse ale muncii, materiale), separarea obiectelor, alcatuirea
grupelor.

67Explicarea jocul ui:Educatoarea citește scrisoarea de la grupa mică: „Pentru că noi,
preșcolarii din grupa mică, suntem prea mici și nu putem aprecia dacă fiecare meseriaș are
cu ce lucra, sau dacă a lucrat ceva, am apelat la voi, grupa mijlocie, să apreciați în care
grupă sunt „mai multe”, „mai puține”, sau tot atâtea elemente”.
Pentru ca să apreciem corect, trebuie să formăm perechi, ex.: „Grupa bucătarilor și grupa
polonicelor pentru supă”. Preșcolarii vor pune în corespondență de 1 -1 elementele celor
două grupe, apoi v or aprecia grupa cu „mai multe”, „mai puține”, „tot atâtea” elemente.
Jocul de probă: „Apreciem corect” -grupa tâmplarilor și grupa ciocanelor.
Executarea jocului: Se compară grupele prin punere în corespondență, indiferent de modul
de aranjare în spațiu, sistem liniar, vertical. Se împart preșcolarii pe grupe/ echipe. O
echipă va avea „mai multe”, cealaltă „mai puține”elemente/obiecte.
Variante de joc
1. Pe tabla magnetică grupele de obiecte sunt dispersate, cu markerul, printr -o săgeată,
se va trasa core spondența de la fiecare element al grupei A la fiecare element al grupei B.
Educatoarea insistă pe determinarea corectă a grupelor „cu tot atâtea elemente”, „mai
multe elemente”, „mai puține cu 1 -2 elemente”. Ex.: „Mai mulți muncitori= o grupă= o
echipă de muncitori”. Pentru început se folosește metoda brainstorming pentru a descoperi
diverse utilizări ale unui anumit obiect/ unealtă specifică unei meserii.
2. Găsirea unor similitudini ale noțiunii de pereche cu exemple din natura
înconjurătoare. Ex.: „În familie: mama și tata alcătuiesc o pereche; bunicul și bunica
alcătuiesc o pereche -echivalente întotdeauna”; „În grădiniță (școală): o fetiță și un băiat
alcătuiesc o pereche”; „O pereche de pantofi; de cercei; de mănuși; de ochelari etc.”
Recunoașterea unor elemente care sunt mereu perechi: ochii; urechile; aripile, comparativ
cu unele care sunt întotdeauna singure: Luna, Soarele, nasul, gura etc.
3. „Păcăleli” -Se alcătuiesc grupe, se compară acestea după procedeul cunoscut. Copiii
pun mâna la ochi, e ducatoarea introduce anumite schimbări cu scopul de a dezvolta spiritul
de observație al copiilor. Aceștia sesizează „păcăleala” și o corectează motivând acțiunea
întreprinsă.
Complicarea jocului -„Răspunde repede și bine!” -Se prezintă grupe constituite (imagini),
iar copiii răspund repede și bine care este grupa cu „mai multe”, „mai puține”, „tot atâtea”
elemente. Se realizează corespondența între meserii și uneltele specifice acestor meserii.
Preșcolarii vor așeza cifra care indică numărul de elemente d intr-o mulțime.

68Încheierea jocului –Aprecieri verbale, aplauze, completarea panoului echipelor
câștigătoare cu buline roșii, buline roșii oferite ca recompensă tuturor preșcolarilor
participanți care au răspuns corect.
Fig.5. Imagine reprezentând planșa cu meserii completată de copii, în cadrul jocului
didactic „Apreciază corect! -Jocul meseriilor”
Proba nr.3 -Fișa de evaluare:
Categoria de activitate : activitate matematică;
Grupa mijlocie
Tema : „Căsuța Matematicii”
Forma de realizare : fișă individuală ;
Forma de organizare : individuală;
Scop:-evaluarea operațiilor prematematice, a formelor geometrice, a numerației în
limitele 1 -6, a capacității de a efectua adunări și scăderi în concentrul 1 -6, a capacității de
a compara 2 mulțimi, a capacității de rezolvare de probleme;
Competențe:
C.1: numerotarea etajelor casei, fără acoperiș;
C.2: formarea de mulțimi de 3 elemente specifice primăverii, 1 -verii, 4-toamnei și 5 –
iernii;
C.3: asocierea cifrelor la mulțimi;
C.4: analiza prin: desenarea la primul nivel: a unui creion subțire -unul gros, o minge mare
-una mică, o sfoară lungă -una scurtă;

69C.5: desenarea la al doilea nivel a celor 4 forme geometrice cunoscute astfel încât pătratul
să fie mai mare ca cercul (rotundul) și culorile să fie diferite;
C.6: rezolvarea de exerciții de adunare și scădere cu o unitate;
C.7: compararea a două cifre;
C.8: asocierea prin desen: desenarea a tot atâtea mere câte personaje sunt în povestea „Cei
treipurceluși”;
C.9: rezolvarea unei probleme ilustrate printr -o ope rație de adunare sau de scădere;
-metode didactice: conversația, explicația, exercițiul individual, desenul.
-material didactic: foi de desen, culori.
Desfășurarea activității:
Li se explică preșcolarilor ce au de rezolvat pe fișa individuală: pentru a r ealiza Căsuța
Matematicii ei trebuie să rezolve câteva probe, iar cine le va rezolva corect, va realiza și
Căsuța Matematicii. Educatoarea a explicat, pe rând, cerințele, care au vizat obiectivele
propuse, iar preșcolarii au rezolvat sarcinile cerute, real izând un peisaj care are în centru
Căsuța Matematicii.
Descriptori de performanță pentru toate probele evaluării finale:
I.1 (CA): scrie corect cifrele de la 1 la 6;
din care (CD): scrie corect mai puțin de 4 cifre ;
I.2 (CA): încercuiește corect toate cif rele, recunoscând numerația ordinală;
din care (CD): încercuiește cifrele cu ajutor;
I.3 (CA): desenează corect elemente, respectând grosimea, mărimea, lungimea și
înălțimea;
din care (CD): respectă una dintre sarcini ( nu utilizează aceeași culoare sau a ceeași
mărime);
I.4 (CA):desenează corect cele 4 forme geometrice, respectând cerințele;
din care (CD): desenează formele geometrice, dar nu respectă cerința ca pătratul să fie mai
mare decât cercul și dreptunghiul mai mic decât triunghiul;
I.5 (CA): scrie corect vecinii cifrelor;
din care (CD): identifică mai puțin de 4 vecini;
I.6 (CA): formează corect mulțimi cu atâtea elemente specifice uneia dintre categorii, câte
îi arată cifra; din care (CD): respectă cerința cu ajutor;
I.7 (CA): desenează elementele respectând pozițiile spațiale: stânga, dreapta, sus și jos;
din care (CD): respectă 2 poziții spațiale;

70I.8 (CA): rezolvă corect toate exercițiile de adunare și scădere cu o unitate;
din care (CD): rezolvă corect 2 exerciții;
I.9 (CA): compară corect toat e perechile de cifre;
din care (D): compară corect 2 perechi de cifre;
I.10 (CA): descompune cifra 6, dând toate exemplele de descompunere la 2;
din care (CD): identifică mai puțin de 4 exemple de descompunere;
I.11 (CA): efectuează o problemă ilustrată;
din care (CD): respectă sarcina cu ajutor;
Lista abrevierilor: CA, CD, NS:
Dacă nu se rezolvă corect nicio sarcină, se obține NS, iar competența respectivă nu
este achiziționată.
-CA : dacă comportamenul a fost atins –rezolvarea integrală a cerinței;
-CD : dacă comportamentul e în curs de dezvoltare –rezolvarea parțială a cerinței, sau cu
ajutor;
-NS : dacă nu a fost atins comportamentul

71Capitolul 3. REZULTATELE CERCETĂRII
Gradul de evoluție al preșcolarilor la activitățile matematic e a fost stabilit în urma
întocmirii tabelelor privind rezultatele testelor inițiale, sumativ e și finale și a histogramelor
prin care se poate observa progresul de la începutul realizării cercetării până la evaluarea
finală (testele inițiale, continue, s umative).
Rezultatele obținute în urma aplicării metodelor de cercetare au fost organizate în tabele,
iar diferențele dintre grupul de control și cel de experiment au fost evidențiate prin
histograme, după fiecare probă a experimentului.
În toate cele tre i etape ale experimentului, pe lângă probele experimentale s -au studiat și
produsele activității preșcolarilor, fișele de evaluare ale acestora, s -au interpretat pe baza
itemilor dinainte stabiliți pentru fiecare în parte, iar preșcolarii au fost monitoriz ați în cadrul
jocurilor didactice prin metoda observației, cu ajutorul criteriilor din fiș a de observare
pregătită și prezentată în Anexă.
În realizarea tabelelor și a graficelor s -au folosit următoarele abrevieri:
CA: comportament atins
CD: comportament î n curs de dezvoltare
NS: necesita sprijin
DȘ : Domeniul Științe
3.1. Rezultate etapa inițială
În urma evaluării inițiale s -a întocmit un tabel centralizator, în care a fost stabilit
nivelul de performanță al fiecărui copil în funcție de itemii probelor d in cadrul evaluării
inițiale. Pe baza acestui tabel s -a întocmit câte un tabel centralizator pentru fiecare grup,
cel experiment și cel de control și histograma nr.1.
Tabel 1. Rezultate evaluarea inițială grupul experiment (Măsurarea variabilei dependente )
NR.
CRT.DOMENIILE EXPERIENȚIALE
CATEGORIILE DE
ACTIVITĂȚINIVEL DE DEZVOLTARE
CA CD NS
1. DȘ: Activitate matematică 73,33 % 26,67% 0 %

72Grup experiment Grup control0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%73,33%70,00%
26,67%30,00%CA
CD
NSÎn urma aplicării probelor de evaluare inițială, jocurile didactice și fișa de evaluare, în
cadrul grupul ui experiment, din totalul de 30 de preșcolari, 22 au atins comportamentele
vizate, obținând ponderea CA de 73,33%, în timp ce 8 preșcolari au manifestat
comportament în curs de dezvoltare, ponderea CD fiind de 26,67%.
Tabel 2. Rezultate evaluarea inițial ă grupul de control (Masurarea variabilei dependente):
NR.
CRT.DOMENIILE EXPERIENȚIALE
CATEGORIILE DE
ACTIVITĂȚINIVEL DE DEZVOLTARE
CA CD NS
1. DȘ: Activit atematematic ă 70% 30% 0 %
La probele de evaluare inițială, 21 de preșcolari din grupul de control au realizat
CA-comportament atins, 9 dintre ei realizând CD -comportament în curs de dezvoltare.
Ponderea CA este de 70%, iar CD de 30%.
Între rezultatele obținute de ambele grupuri după aplicarea testelor inițiale, în ceea ce
privește atingerea comportamentului vizat (CA) există o diferență nesemnificativă, de 3,33
% în favoarea grupului experiment. Se observă că cercetarea pornește de la rezultate
aproximativ egale ale celor două grupuri.
Tabel 3. Compararea rezultatelor ev aluării inițiale
Fig.6. Histogramă cu compararea rezultatelor din etapa inițialăRezultate evaluare initială
CA CD NS
Grup experiment 73,33% 26,67% 0,00%
Grup control 70,00% 30,00% 0,00%

733.2. Rezultate etapa experimentală
În urma centralizării probelor din etapa experimentală, se observă că 25 de preșcolari
din cadrul grupului experiment au obțin ut rezultate favorabile, CA la testele aplicate pe
parcursul anului școlar 2015 -2016, ponderea CA fiind de 83,33%, față de cei 22 de
preșcolari din grupul de control care dobândesc CA în cadrul acelorași teste bazate pe
aceleași jocuri didactice matematic e dar în care nu se folosesc metode moderne, ponderea
CA fiind de 73,33%. Cinci preșcolari din cadrul grupului experiment au realizat CD
(comportament în curs de dezvoltare), în proporție de 16,67%, față de 8 preșcolari care au
realizat CD din cadrul grupu lui de control, în proporție de 26,67%. În cadrul ambelor
grupuri se observă un progres față de rezultatele evaluării inițiale.
Tabel 4. Rezultate evaluarea continuă -grupul experiment (Intervenție cu variabila
independentă)
NR.
CRT.DOMENIILE EXPERIENȚI ALE
CATEGORIILE DE
ACTIVITĂȚINIVEL DE DEZVOLTARE
CA CD NS
1. DȘ: Activitate matematică 83,33% 16,67%0 %
Tabel 5. Rezultate evaluarea continuă grupul de control (neintervenție)
NR.
CRT.DOMENIILE EXPERIENȚIALE
CATEGORIILE DE
ACTIVITĂȚINIVELDE DEZVOLTARE
CA CD NS
1. DȘ: Activitate matematică 73,33% 26,67%0 %
Tabel 6. Compararea rezultatelor din etapa experimentală (evaluarea continuă)
Rezultate etapa experimentală
CA CD NS
Grup experiment 83,33% 16,67% 0,00%
Grup control 73,33% 26,67% 0,00%

74Fig.7. Histogramă reprezentând compararea rezultatelor din etapa experimentală
După î nregistrarea datelor în tabelele centralizatoare și după întocmirea histogramei se
constatată că în contextul aplicării jocurilor didactice în cadrul activităților matematice
ambelor grupuri, iar acestea au vizat aceleași obiective, diferența făcând -o doarmetodele
didactice prin care s -au desfășurat (în cadrul grupului experiment prin metode moderne,
activ-participative), grupul experiment a obținut rezultate vizibil mai bune atingâng
aproape în totalitate obiectivele propuse. Se observă în cazul ambelor g rupuri o evoluție
față de etapa inițială.
3.3. Rezultate etapa finală
Etapa finală a experimentului, post -testul, s-a desfășurat la sfârșitul anului școlar
2015-2016; preșcolarii din cele două grupe mijlocii, cea de control și cea de experiment au
fostevaluați prin jocuri didactice și fișe de evaluare care cuprind aceleași tipuri de criterii
ca în etapa inițială, dar corespunzătoare nivelului de evoluție, după un semestru.
Astfel se constată că 29 de preșcolari din cadrul grupului experimental și -au atins
comportamentul vizat, obținând CA, față de 25 de preșcolari care au obținut CA în cadrul
grupului de control. Un singur preșcolar din grupul experimental a obținut CD, față de 5
preșcolari din grupul de control care au obținut CD, ceea ce înseamnă că pentru grupul de
control nu au fost asimilate în totalitate conținuturile transmise, iar competențele vizate nu
s-au însușit. CA în cadrul grupului experimental a fost însuțit în proporție de 96,66%, iarGrup experiment Grup control0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%83,33%
73,33%
16,67%26,67%CA
CD
NS

75CD în proporție de 3,34%. În cadrul grupului de con trol CA a fost realizat în proporție de
83,33%, iar CD în proporție de 16,67%.
Aceste rezultate sunt centralizate în următoarele tabele:
Tabel 7. Rezultate evaluarea finală -post-testul-grupul experiment (reluarea măsurii
variabilei dependente)
NR.
CRT.DOMENIILE EXPERIENȚIALE
CATEGORIILE DE
ACTIVITĂȚINIVEL DE DEZVOLTARE
CA CD NS
1. DȘ: Activitate matematică 96,66% 3,34% 0 %
Tabel 8. Rezultate evaluarea semestrială -grupul de control (reluarea măsurii variabilei
dependente)
NR.
CRT.DOMENI ILE EXPERIENȚIALE
CATEGORIILE DE
ACTIVITĂȚINIVEL DE DEZVOLTARE
CA CD NS
1. DȘ: Activitate matematică 83,33% 16,67%0 %
Tabel 9. Compararea rezultatelor din etapa finală
La finalul anului școlar 201 5-2016, în cadrul ambelor grupuri, pe baza fișelor de
observație, a analizei produselor activității și a testului de evaluare sumativă, un test cu
aceleași criterii ca și la evaluarea inițială, cu aceleași obiective de îndeplinit și aceeași
itemi de evaluare, am constatat că preșcolarii din grupul experimental și -au însușit un
volum mai mare de cunoștințe pe care au învățat să le transpună în practică, diminuând
erorile în rezolvarea exercițiilor matematice.Rezultate etapa finală
CA CD NS
Grup experiment 96,66% 3,34% 0,00%
Grup control 83,33% 16,67% 0,00%

76Fig.8. Histogramă reprezentând compararea datelor din etap a finală a experimentului
3.4. Rezultatele cercetării
Pe baza observației, a experimentului, a interviului și după studiul produselor
activi tăților preșcolarilor celor două grupe mijlocii, cea experiment și cea de control, pe
parcursul anului școlar 20 15-2016, în urma desfășurării jocurilor didactice matematice
îmbinate cu metode moderne –pentru grupa experiment și a jocurilor didactice realizate
doar prin metodele tradiționale -pentru grupa de control, s -a constatat că îmbinarea
jocurilor didactice c u metode moderne:
-a oferit educatoarei posibilități mai diversificate de organizare a activităților în
vederea atingerii obiectivelor matematice;
-a încurajat preșcolarii să caute și să descopere soluții diverse la probleme;
-a diminuat erorile în efectuarea operațiilor matematice.
Gradul de evoluție al preșcolarilor la activitățile matematice se compactează în tabelele
și graficele întocmite: tabel privind rezultatele testelor inițiale, sumative și finale și
histograma –princare se poate observ a progresul de la începutul realizării cercetării până
la evaluarea finală (testele inițiale, continue, sumative).Grup experiment Grup control0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
96,66%
83,33%
3,34%16,67%CA
CD
NS

77Tabel 10. Centralizator rezultate experiment -grup experimental
Pentru surprinderea mai exactă a evoluției și a progresului preșcolarilor pe parcursul
anului școlar, 2015 -2016, pe perioada experimentului, datele centralizate în tabel, le -am
transpus în următoarea histogramă:
Fig.9. Histogramă. Rezultate grupul experiment
Tabel 11. Rezultate experiment pentru grupul de control
La fel s-a întocmit și pentru grupul de control, o histogramă care cuprinde
rezultatele celor trei probe din cadrul experimentului, în cazul acestui grup, fără intervenția
variabilelor independente.Rezultate grup experiment CA CD NS
Teste inițiale 73,33% 26,67% 0,00%
Teste continue 83,33% 16,67% 0,00%
Teste finale 96,66% 3,34% 0,00%
Teste inițiale Teste continue Teste finale0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%100,00%120,00%
73,33%83,33%96,66%
26,67%
16,67%
3,34%CA
CD
NS
Rezultate grup control CA CD NS
Teste inițiale 70,00% 30,00% 0,00%
Teste continue 73,33% 26,67% 0,00%
Teste finale 83,33% 16,67% 0,00%

78Teste inițiale Teste continue Teste finale0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%50,00%60,00%70,00%80,00%90,00%
70,00%73,33%83,33%
30,00%26,67%
16,67%CA
CD
NS
Fig.10. Histogramă. Rezultate grupul de control
Atfel, comparând rezultatele obținute la cele 3 evaluări (inițială, continuă și finală) se
constată că:
-La probele din etapa inițială, în cadrul gru pului experiment, 22 de preșcolari au atins
comportamentele vizate, obținând ponderea CA de 73,33%, în timp ce 8 preșcolari au
manifestat comportament în curs de dezvoltare, ponderea CD fiind de 26,67%.
-La probele de evaluare inițială, 21 de preșcolar i din grupul de control au realizat CA –
comportament atins, 9 dintre ei realizând CD -comportament în curs de dezvoltare.
Ponderea CA este de 70%, iar CD de 30%.
-Între rezultatele obținute de ambele grupuri după aplicarea testelor inițiale, în ceea ce
privește atingerea comportamentului vizat (CA) există o diferență nesemnificativă, de 3,33
% în favoarea grupului experiment.
-În urma centralizării probelor din etapa experimentală, se observă că 25 de preșcolari
din cadrul grupului experiment au obținut rezultate favorabile, CA la testele aplicate pe
parcursul anului școlar 2015 -2016, ponderea CA fiind de 83,33%, față de cei 22 de
preșcolari din grupul de control care dobândesc CA în cadrul acelorași teste bazate pe
aceleași jocuri didactice matematice d ar în care nu se folosesc metode moderne, ponderea
CA fiind de 73,33%.
-5 preșcolari din cadrul grupului experiment au realizat CD (comportament în curs de
dezvoltare), în proporție de 16,67%, față de 8 preșcolari care au realizat CD din cadrul
grupului de control, în proporție de 26,67%.
-În cadrul ambelor grupuri se observă un progres față de rezultatele evaluării inițiale;

79-În urma centralizării probelor din etapa finală, se constată că 29 de preșcolari din
cadrul grupului experimental și -au atins comportamentul vizat, obținând CA, față de 25 de
preșcolari care au obținut CA în cadrul grupului de control.
-Un singur preșcolar din grupul experimental a obținut CD, față de 5 preșcolari din
grupul de control care au obținut CD, ceea ce înseamnă că pe ntru grupul de control nu au
fost asimilate în totalitate conținuturile transmise, iar competențele vizate nu s -au atins în
totalitate, decât într -o măsură considerabil mai mică față de grupul experiment.
-CA în cadrul grupului experimental a fost însuți t în proporție de 96,66%, iar CD în
proporție de 3,34%. În cadrul grupului de control CA a fost realizat în proporție de
83,33%, iar CD în proporție de 16,67%.
Cu ajutorul fișei de observație a comportamentului fiecărui preșcolar în cadrul
jocurilor dida ctice matematice, se observă un progres în relaționarea și colaborarea cu
colegii, la majoritatea preșcolarilor din grupul experiment, față de preșcolarii din grupul de
control, prin introducerea metodelor active, moderne, care facilitează colaborarea și
munca în echipă. Dacă în timpul jocurilor didactice matematice de la evaluarea inițială, un
număr de 22 de preșcolari din grupa de experiment s e implicauintens în joc , colaborând
cu toți membrii echipei sale, cât și cu membrii altor echipe și respectauregulile de
bunăvoie, în cadrul etapei experimentale, numărul acestora a crescut la 25 de preșcolari, ca
în etapa finală să ajungă la 29 de preșcolari.
În cadrul grupului de control, în urma aplicării fișelor de observație, se constată
existența unui numă r mai redus de preșcolari care reușesc să colaboreze în cadrul echipei,
cât și cu membrii celorlalte echipe și respectă regulile de bunăvoie, astfel în urma evaluării
inițiale 21 de preșcolari întrunesc aceste deprinderi, iar în etapa finală 25 de preșcola ri
reușesc să le dobândească. Se concluzionează, astfel, că prin introducerea metodelor
didactice moderne în cadrul jocurilor didactice matematice, crește progresul preșcolarilor,
cât și dezvoltarea aptitudinilor de colaborare cu colegii, de realizare a sa rcinilor în grup, de
apartenență la un grup, de respectare a regulilor jocurilor.
Diferența dintre grupul experiment și cel de control este semnificativă, ambele
evoluând pe parcursul anului școlar, dar grupul experiment obținând rezultate mai bune și
reușind să-și diminueze erorile în efectuarea operațiilor matematice și înregistrând
progrese.
Preșcolarii din cadrul grupului experiment și -au însușit mai bine cunoștințele, fapt ce
reiese din compararea rezultatelor obținute la aceste jocuri didactice, din corectarea fișelor

80aferente jocurilor didactice propuse, din studierea produselor activității acestora și din
fișele de observație aplicate pe parcursul jocurilor didactice.
Prin folosirea metodelor moderne în cadrul jocurilor didactice matematice, preșc olarii
din grupul experimental au obținut rezultate mai bune însumând punctajele aferente
itemilor de evaluare ai jocurilor și fișelor respective.
Prin aplicarea metodei interviului am urmărit confirmarea ipotezei generale
„eficiența jocului didactic matem atic depinde de modul în care metodele tradiționale și cele
moderne sunt utilizate într -o structură armonioasă și în relație cu particularitățile grupei de
preșcolari” și a celor specifice: „utilizarea eficientă a jocurilor didactice matematice în
relație cu metodele moderne diminuează erorile care apar în efectuarea operațiilor
matematice” și „utilizarea eficientă a metodelor moderne în relație cu jocurilor didactice
matematice duce la progresul performanțelor preșcolarilor”.
În aplicarea interviului am v rut să văd părerea cadrelor didactice din învățământul
preșcolar în legătură cu folosirea metodelor moderne în realizarea jocurilor didactice
matematice, opinia acestora privind îmbinarea optimă a metodelor moderne cu cele
tradiționale în realizarea jocuri lor didactice matematice, afinitatea pentru unele sau altele
dintre metodele moderne precum și eficiența acestora și dacă au observat progres, regres,
sau stagnare în dezvoltarea performanțelor elevilor ca urmare a folosirii metodelor
didactice moderne în activități, cu precădere în cele matematice realizate prin joc didactic.
Datele personale privind vechimea în învățământ, studiile și funcția ocupată de cadrele
didactice intervievate se precizează în tabelul și histograma următoare:
Tabel 12. Date semnificative a subiecților interviului
Nr. crt. Profesia Vechimea
(ani)Studii
1. Prof.înv.preșc. 2 superioare
2. Prof.înv.preșc. 7 superioare
3. Educatoare 33 medii
4. Educatoarte 17 medii
5. Prof.înv.preșc. 30 superioare

81Fig.11. Histogramă. Vechimea la catedră a cadrelor didactice intervievate
La întrebarea numărul 1, cadrele didactice au raspuns ca folosesc și metode
moderne (activizante) și metode tradiționale de predare -învățare iar ca exemple au dat:
1. Conversația, explicația, demonstrația, cubul, metoda pălăriilor gânditoare, turul
galeriei;
2. Conversația, demonstrația, observația, jocul didactic, diamantul, cubul, turul
galeriei;
3. Metoda bulgărelui de zăpadă, conversația, jocul didactic, Lot us,
problematizarea;
4. Explozia stelară, explicația, Diagrama Venn, conversația, brainstormingul,
problematizarea;
5. Observația, conversația, demonstrația, cubul, metoda pălăriilor gânditoare,
problematizarea, turul galeriei, metoda schimbării perechii.
Din răspunsurile acordate se observă că sunt folosite, de catre cadrele didactice
intervievate, atât metode moderne cât și metode tradiționale.
La întrebarea numărul 2, cadrele didactice au fost întrebate dacă utilizează jocurile
didactice în cadrul acti vitatăților matematice de la grupă, iar acestea au răspuns afirmativ,
astfel din răspunsurile date de ele se constată că toate utilizează jocurile didactice în
activitățile de predare -învățare-evaluare.
La întrebarea numărul 3, “Atunci când folosiți jocul didactic ca formă de realizare a
activității matematice, în combinație cu ce alte metode îl folosiți?”, cadrele didactice au dat
următoarele răspunsuri:

821.atât metode moderne cât și metode tradiționale ;
2.conversația, explicația, exercițiul, explozia st elară;
3.cubul, brainstormingul, lotus, cubul, explicația, conversația, demonstrația ;
4.problematizarea, conversația, explicația, turul galeriei ;
5.conversația, exercițiul, explicația, demonstrația, turul galeriei, problematizarea .
Din aceste răspunsuri se constată că indiferent de vechimea în învățământ și de
studiile pe care le au, toate cadrele didactice inervievate folosesc în cadrul jocurilor
didactice matematice și metode moderne și tradiționale, îmbinate.
La întrebarea numărul 4, cadrele didactice intervievate, au răspuns toate că
utilizarea jocului didactic e eficientă în combinație cu metode moderne și cu metode
tradiționale, argumentele aduse de acestea au fost faptul că nu se pot realiza jocuri
didactice doar cu metode moderne, deoarece “în ori ce activitate folosim conversația -spre
exemplu” (prof.înv.preșc. vechime 31 ani, studii superioare), iar metodele moderne îi
activizează pe copii, deși cadrul didactic debutant a menționat un dezavantaj al metodelor
moderne care apare uneori prin faptul că dacă nu reușește să se impună în fața grupei de
preșcolari aceștia pot deveni extrem de activi provocând haos în munca în perechi.
La întrebarea numărul 5, cadrele didactice sunt întrebate ce fel de jocuri didactice le
plac mai mult preșcolarilor, cele în care se utilizează doar metode tradiționale, sau cele în
care aceste metode se combină cu cele moderne, acestea răspunzând în unanimitate că
preșcolarii îndrăgesc mai mult jocurile didactice în care se utilizează în armonie metodele
moderne cu cele trad iționale, două dintre cadrele didactice precizând că metodele cele mai
îndrăgite de copii sunt metoda cubului, turul galeriei și problematizarea.
La întrebarea numărul 6, cadrele didactice intervievate au fost rugate să dea
exemple de câteva jocuri didact ice pe care le folosesc în realizarea activităților matematice
și să precizeze pentru fiecare din ele metodele didactice moderne pe care le folosesc, unde
acestea există. Răspunsurile lor au fost :
1.“Răspunde repede și bine!” -metoda cubului; “Al câtelea fluturaș a zburat?” –
problematizarea, brainstorming; metoda cubului;
2.“Compară și asociază!” -cubul, metoda bulgărelui de zăpadă ;
3.“Pe a câta floare a zburat fluturașul?”: problematizarea, diamantul, munca în
grupe;
4.“Formează mulțimea” -cubul, brai nstormingul, metoda bulgărelui de zăpadă,
turul galeriei; “În lumea matematicii” -turul galeriei, problematizarea, explozia stelară;

835.“Jocul cu mulțimi” -cubul, turul galeriei, metoda bulgărelui de zăpadă; “Al
câtelea fluturaș a zburat?” -problematizarea , metoda schimbării perechii, munca în echipe .
În urma răspunsurilor obținute se constată că toate cadrele didactice intervievate au
răspuns în cunoștință de cauză, iar cele mai folosite metode moderne în realizarea jocurilor
didactice matematice sunt : pr oblematizarea, turul galeriei, cubul, munca în grupe/echipe.
Când au fost întrebate ce avantaje cred că au ,dacă au, metodele moderne,
întrebarea numărul 7, cadrele didactice au susținut importanța acestor metode în
dezvoltarea creativității copiilor și a colaborării între aceștia spre a rezolva sarcinile
propuse.
Răspunsuri:
1.Dezvoltă inteligența copiilor, le captează atenția ,le dezvoltă capacitatea de a
comunica cu grupul , le dezvoltă interesul etc.
2. Dezvoltă spiritul practic, de aplicare în practic ă a cunoștințelor transmise, învață
să colaboreze în cadrul grupului.
3. Dezvoltă spiritul competitiv și creativitatea.
4. Preșcolarii asimilează informațiile transmise mai ușor și mai placut.
5. Le dezvoltă creativitatea și interesul pentru a rezolva prob lemele cu care se
confruntă grupul din care face parte.
La întrebarea numărul 8, 6 dintre cadrele didactice au răspuns că au observat un
progres în activitatea copiilor după utilizarea metodelor moderne în realizarea jocurilor
didactice la activitățile ma tematice, cadrul didactic debutant a răspuns că nu știe dacă
preșcolarii au progresat. Argumentele aduse de acestea au fost în primul rând că preșcolarii
participă cu plăcere la jocurile didactice, că metodele moderne îi activizează și îi scot la
răspuns c hiar si pe cei mai timizi și că învață să colaboreze .
Răspunsurile primite la întrebarea nr. 8, sunt următoarele:
1. „Nu știu dacă preșcolarii au progresat.”
2. „Metodele moderne îi activizează chiar și pe cei mai timizi preșcolari, deci
putem spune că au progresat.”
3. „Am observat un progres în activitatea lor în urma folosirii jocului didactic
combinat cu metode moderne în cadrul activităților matematice.”
4. „Nu pot spune că am observat o stagnare sau un regres, dar am observat o
modificare prin faptul că au progresat, au reușit să asimileze conținuturi mai variate, mai
vaste și într -un mod plăcut.”

845. „ Preșcolarii progres ează dacă folosim metodele moder ne în cadrul jocurilor
didactice, nu numai matematice, ci și la toate disciplinele.”
Răspunsurile pri mite la întrebarea nr. 9, sunt următoarele:
„Nu pot spune ca au fost dificultăți, poate mai multă dorință de exprimare a
copiilor, ceea ce a creat puțin disconfort în sala de grupă.”
„ Copiii au răbdare mai puțină, nu își așteaptă rândul, mai vorbesc când nu se
anunță.”
„ Munca în echipe și implicarea mai multor copii au dus uneori la „haos”, adică
gălăgie în sala de grupă, dar am reușit să ating obiectivele propuse.”
„ Necesitatea multor materiale didactice și lipsa acestora uneori.”
„ Unele dificultăți ar fi spațiul restrâns pentru desfășurarea unor jocuri didactice și
lipsa meterialelor didactice necesare.”
În urma răspunsurilor primite, am observat că au fost întâmpinate unele dificultăți
în desfășurarea jocului didactic prin metode moderne, deoarece ace ste metode solicită
implicarea copiilor ceea ce duce la gălăgie și disconfort în sala de grupă uneori, de
asemenea o dificultate este și faptul că aceste metode moderne necesită o mare varietate de
materiale didactice care de foarte multe ori trebuie confe cționate de către cadrele didactice.
După analiza datelor interviului aplicat celor 5 cadre didactice din Grădinița
“D.M.” Alba Iulia, pot concluziona că acestea folosesc metodele didactice moderne în
realizarea jocurilor didactice matematice și consideră eficientă utilizarea acestora, fapt care
contribuie semnificativ la îmbunătățirea progresului preșcolarilor și la asimilarea mai
ușoară a cunoștințelor.
În urma observării comportamentului preșcolarilor pe parcursul desfășurări
jocurilor didactice matemati ce combinate cu metode didactice moderne, pe toată perioada
experimentului, precum și după studierea produselor activității acestora, dar și după
analizarea răspunsurilor cadrelor didactice intervievate, putem spune că îmbinarea jocului
didactic matematic cu metodele moderne este eficientă, având mai multe avantaje decât
dezavantaje.
Cu toate acestea am putea menționa și unele dezavantaje pe care le au metodele
moderne în această combinație, dar și folosite separat: presupun material didactic atractiv
de aceea este uneori mai dificil de realizat din perspectiva cadrului didactic, volum de
muncă mai mult; rezolvarea sarcinilor solicită resurse mari de timp; crea rea de zgomot
în timpul desfășur ării activității; facilitarea de erori în învățare prin fapt ul că nu există un

85control precis asupr a cantității /calității cunoști nțelor dobândite de fiecare preșcolar,
lucruri ce pot fi diminuate prin îmbinarea armonioasă a metodelor didactice moderne cu
cele tradiționale și prin obișnuirea copiilor cu metodele m oderne.

86Capitolul 4. DISCUȚII. CONCLUZII
În urma analizării și interpretării rezultatelor prezentei cercetări realizate prin
aplicarea metodelor variate de cercetare ca experimentul, interviul, observația și studiul
produselor activității preșcolarilor, putem concluziona că îmbinarea jocului didactic
matematic cu metode didactice moderne este optimă și eficientă.
Jocurile didactice din cadrul activităților matematice, atât în ipostaza de formă de
realizare a activității, cât și în cea de metodă didactică folosită, operează cu concepte care
determină copiii să acționeze în procesul de trecere de la concret la abstract, acestea s -au
adaptat din mers capacităților și caracteristicilor preșcolarității -concretism, animism,
înclinația spre joc, curiozitate, creativitate, nevoie de socializare (mai ales în cadrul
grupului cu ajutorul metodelor moderne) de însușirile psiho -comportamentale. În cadrul
activităților matematice din grădinița de copii, s -au adoptat diverse forme de organizar e,
metode și mijloace care au exploatat aceste trăsături, și care reușesc să conducă preșcolarul
spre atingerea obiectivelor matematice propuse, dar mai ales spre formarea și dezvoltarea
intelectuală, a personalității și comportamentului lui.
În prezent, s copul folosirii jocului didactic în activitățile matematice este acela d e
însușire a conceptelor prema tematice specifice vârstei, de dezvoltare a operațiilor gândirii,
a capacității de creare și rezolvare de probleme, de formare de mulțimi, de formare a un ei
personalități creative, imaginative, deschise spre cunoaștere, spre nou, spre cooperare, de
stimulare a interesului copiilor față de matematică, acesta și obiectivele activităților
matematice din grădiniță fiind redate în noul curriculum pentru învățăm ântul preșcolar și
fiind organizate pe cele două nivele de vârstă din învățământul preșcolar, nivelul I (3 -4 ani)
și nivelul II (5 -6 ani). În funcție de aceste obiective, cadrul didactic alege strategiile
didactice, stabilește forma de organizare, metode le, materialele didactice, timpul necesar,
tipul activității.
Jocurile didactice pot spune, în urma constatărilor efec tuate pe baza prezentei
cercetăr i, că sunt cele mai folosite forme de organizare a activităților didactice matematice,
iar în corelație cu metodele moderne și mai ales în contextul unui curriculum centrat pe
elev, activizează preșcolarul, îl motivează să participe la activitate. Acesta este solicitat să
răspundă cât mai creativ, să găsească soluții practice și să transpună cunoștințele dobân dite
prin jocurile didactice, în viața reală.

87În urma celor constatate pot afirma că utilizarea metodelor tradiționale și moderne
într-o structură armonioasă, adaptate particularităților grupei de preșcolari, sporește
eficiența jocului didactic matematic. Această eficiență depinde de modul în care metodele
tradiționale și cele moderne sunt utilizate și combinate , iar pentru diminuarea erorilor care
apar în rezolvarea exercițiilor ce implică operații matematice utilizarea jocurilor didactice
matematice în r elație cu metodele moderne este eficientă și duce la progresul
performanțelor preșcolarilor.
Departe gândul că jocul didactic îmbinat doar cu metode tradiționale nu este
eficient, din contră, consider că trebuie corelate toate tipurile de metode și cele tr adiționale
și cele moderne pentru un joc didactic matematic eficient. Se constată și în urma cercetării
de față că jocul didactic matematic îmbinat cu metode moderne este mai eficient decât
jocul didactic matematic corelat doar cu metode tradiționale.
Unneajuns al acestei îmbinări a jocului didactic cu metodele moderne ar putea fi
activizarea prea puternică a copiilor, ceea ce duce la oboseală și la scăderea atenției;
remedierea acestui obstacol depinde de capacitatea educatoarei de a sesiza când apare
acesta și de a stabili acele strategii prin care să îl remedieze: să alterneze metodele active
cu cele tradiționale, formele de organizare sau materialele didactice. Cu toate că
dezavantaje există, cum este și normal, acestea nu pot însă umbri seria mult mai mare de
avantaje pe care le au metodele moderne, mai ales combinate cu jocul didactic matematic.
Ținând seama de toa te aceste lucruri, privitor la conexiunea dintrejocul didactic
matematic și metodele moderne , pot afirma că este una foarte eficientă, mai ales în
contextul unei educ ații românești contemporane moderne care tinde să se alinieze celei
europene și în care accentul trece de pe predare și profesor, pe copil și pe învățare.
Constat că obiectivele acestei cercetări au fost realizate, iar ipo teza generală a
acestei cercetări -„utilizarea metodelor tradiționale și moderne într -o structură armonioasă,
adaptate particularităților grupei de preșcolari, sporește eficiența jocului didactic
matematic” , precum și ipotezele specifice –„utilizarea ef icientă a jocurilor didactice
matematice în relație cu metodele moderne diminuează erorile care apar în efectuarea
operațiilor matematice” și „utilizarea eficientă a metodelor moderne în relație cu jocurile
didactice matematice duce la progresul performan țelor preșcolarilor”, se confirmă.
Cercetarea cu tema „Conexiunea dintre jocul didactic matematic și metodele
didactice moderne în contextul educației contemporane” a fost realizată cu scopul de a
aduce un plus metodelor moderne combinate cu jocul didactic în cadrul activităților

88matematice in grădiniță. Pornind de la ipoteza generală am formulat două ipoteze specifice
și am realizat un experiment în cadrul copiilor la vârsta educației timpurii din grupa
mijlocie al cărei cadru didacitc sunt.
Pentru reali zarea cercetării calitative a temei, am aplicat un ghid de interviu
cadrelor didactice din unitatea de învățământ în care am realizat cercetarea, care a vizat
confirmarea sau infirmarea ipotezei generale a cercetării precum și a celor specifice, din
persp ectiva cadrelor didactice din învățământul preșcolar intervievate. Prin realizarea
acestui interviu am vrut să aflu părerea cadrelor didactice despre eficiența jocurilor
didactice matematice combinate cu metode moderne de predare -învățare; metodele
modern e utilizate cel mai frecvent în realizarea jocurilor didactice matematice în grădiniță.
Din analizarea și interpretarea răspunsurilor celor cinci cadre didactice intervievate,
putem constata că îmbinarea jocului didactic matematic cu metode didactice mode rne,
duce la progresul performanțelor preșcolarilor, cadrele didactice recunoscând rolul
activizant al acestor metode și dezvăluind faptul că dacă ar folosi jocul didactic matematic
doar în combinație cu metode tradiționale, aceștia nu și -ar valorifica pe deplin potențialul,
copiii timizi nu s -ar implica deloc în joc; acestea mai admit faptul că printr -o predare
interdisciplinară, integrată a conținuturilor științifice, preșcolarul asimilează mai ușor o
informație vastă.
Pe baza rezultatelor obținute în cad rul experimentelor corelate cu alte metode de
cercetare ca observația, studierea produselor activității preșcolarilor și interviul adresat
cadrelor didactice din învățământul preșcolar, pot afirma ca ipoteza generală a prezentei
cercetări se confirmă.
Astfel, jocul didactic combinat cu metode moderne le -a oferit copiilor un cadru
prielnic pentru învățarea activă, participativă, stimulând inițiativa și creativitatea acestora.
Cu cât jocul este mai bine structurat, cu atât copiii se implică mai mult în desfăș urarea lui.
Când copiii se joacă sunt dezinhibați, relaxați, au starea necesară activării creativității.
Obiectivele urmărite în cadrul acestei cercetări au fost realizate, metodele activ –
participative i -au implicat pe copii în sarcinile de lucru, aceștia fiind mai conștienți de
responsabilitatea ce și -o asumă. Au asigurat un demers interactiv al actului de predare –
învățare –evaluare, adaptat nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare,
valorificând și stimulând potențialul creativ ș i originalitatea fiecăruia.
În urma acestei cercetări s -a constatat afinitatea copiilor pentru metodele didactice
moderne în special pentru metoda cubului, bulgărelui de zăpadă, brainstormingul, explozia

89stelară, turul galeriei. S -a observat creșterea perf ormanței preșcolarilor între etapa inițială
și cea finală a experimentului, ca urmare a aplicării jocurilor didactice matematice în
combinație cu metodele moderne, precum și față de grupurile de control. Acestea au oferit
educatoarei posibilități mai dive rsificate de organizare a activităților în vederea atingerii
obiectivelor propuse și s -a constatat că învățarea prin cooperare este o modalitate eficientă
de stimulare a comunicării și învățării active, facilitând acomodarea firească a copilului la
sistemu l de relații, norme, valori și comportamente ale grupului din care face parte, dat
fiind faptul că majoritatea metodelor moderne utilizează colaborarea între copii.
Obiectivele acestei cercetări au fost atinse: s -a demonstrat care metode didactice
moderne au o mai mare priză în rândul preșcolarilor și în rândul cadrelor didactice; s -a
demonstrat eficiența metodelor moderne utilizate în cadrul jocurilor didactice matematice
și s-au evidențiat efectele produse după utilizarea metodelor moderne în cadrul jocur ilor
didactice matematice din grădinița de copii, la grupa mijlocie (activizarea preșcolarilor,
colaborarea între aceștia spre rezolvarea sarcinilor de grup, altruismul, dezvoltarea
creativității acestora, realizarea cu o mai mare ușurință a operațiilor m atematice, de
numărare, de analiză, de formare de mulțimi etc.)
S-a dovedit eficiența jocurilor didactice matematice, în grădiniță, copiii și -au însușit
cu ușurință cunoștințele la toate domeniile integrate cu domeniul știință –activitate
matematică, incl use în experiment, au fost mereu solicitați să gândească, să manipuleze
diferite jucării, să interacționeze cu colegii, să -și exprime nedumeririle și greutățile
întâmpinate în înțelegerea sarcinilor primite, să aprecieze și să corecteze acțiunile
colegilor ; lucruri ce ajută la dezvoltarea personalității lor.
Pe lângă constatarea efectuată prin experiment, în cadrul preșcolarilor, în urma
căreia s-a constatat eficiența utilizării jocului did actic în combinație cu metodele moderne,
prin aplicarea de intervi uri cadrelor didactice din învățământul preșcolar, s -a constatat de
asemenea că acestea, în cea mai mare parte utilizează jocuri didactice combinate cu metode
moderne și consideră acest lucru foarte eficient. Cadrele didactice intervievate au răspuns
că au utilizat jocuri didactice în realizarea cărora au folosit și metode moderne în cadrul
activităților matematice.
Cadrele didactice intervievate nu elimină rolul metodelor tradiționale și consideră
că jocurile didactice se pot realiza eficient doar prin imb inarea metodelor moderne cu cele
tradiționale. Acestea recunosc creșterea performanțelor preșcolarilor prin utilizarea
metodelor moderne în jocurile didactice. Dintre metodele moderne preferate de cadrele

90didactice amintim: cubul, problematizarea, turul ga leriei, explozia stelară, munca în
grup/echipe.
Astfel, în urma cercetării cantitative și calitative a temei: „Conexiunea dintre jocul
didactic matematic și metodele didactice moderne în contextul educației contemporane”, se
constată confirmarea ipotezei g enerale a cercetării : „Eficiența jocului didactic matematic
depinde de modul în care metodele tradiționale și cele moderne sunt utilizate într -o
structură armonioasă și în relație cu particularitățile grupei de preșcolari” și a celor
specifice.

91BIBLIOGRAFIE
1.ANA, AURELIA; CIOFLICA, SMARANDA, MARIA (2000), Jocuri didactice
matematice , Ed. Emia, Deva.
2.ANTOHE, V.; GHERGHINOIU, C.; OBEADĂ M (2002), Metodica predării
matematicii. Jocul didactic matematic . Suport de curs, Brăila.
3.ANTONESEI, LIVIU (coordonator); POPA, NICOLETA LAURA; LABĂR,
ADRIAN VICEN ȚIU (2009), Ghid pentru cercetarea educației. Un „abecedar”
pentru studenți, masteranzi și profesori , Ed. Polirom, Iași.
4.ANTONOVICI, ȘTEFANIA; JALBĂ, CORNELIA; NICU, GABRIELA (2005,
Jocuri dida ctice pentru activitățile matematice în grădiniță –culegere, Ed. Aramis
Print, București).
5.APPELBAUM, PETER (2001), Pastiche science: Bringing Cultural Studies of
Science to Education and Education to the Cultural Studies of Science , în Weaver,
J.; Moris, M.;
Appelbaum, P., (Post)modern science (education): propositions and altervanive
paths, Peter Lang Publishing, Inc., New York.
6.BABBIE, EARL (2010), Practica cercetării sociale , Editura Polirom, Iași.
7.BACUS, A. (1998), (trad.), Jocuri pentru copiii de la o zi la 6 ani , Ed. Teora,
București –
8.BARBU H.; POPESCU, EUGENIA; ȘERBAN, FILOFTEIA (1993), Activități de
joc și recreativ -distractive , E.D.P., București.
9.BERARU, GEORGETA; NEAGU, MIHAELA (1995), Activități matematice în
grădiniță -Îndrumar metodologic ,Ed. AS ’S, Iași.
10.BOCOȘ, MUȘATA (2007), Didactica disciplinelor pedagogice, un cadru
constructivist , Ed. Paralela 45, București.
11.BOCOȘ, MUȘATA (2002 ), Instruirea interactivă. Repere pentru reflecție și
acțiune , Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca.
12.BREBEN, SILVIA, ELENA; GONGEA, GEORGETA; RUIU, MIHAELA,
FULGA (2002), Metode interactive de grup -ghid metodic , Ed. Arves, București.
13.BÜHLER, CHARLOTTE (1935), From birth to maturity ,London.
14.CERGHIT, IOAN (2006), Metode de învățământ , Ed. Polirom, Iași.

9215.CERGHIT, IOAN (2002), Sisteme de instruire alternative și complementare.
Structuri, stiluri și strategii , Ed. Aramis, București.
16.CHATEAU, JEAN (1972), Copilul și jocul , Editura Didactică și Pedagogică,
București.
17.CHELCEA, SEPTIMIU (2007), Metodologia cercet ării sociologice: metode
cantitative și calitative , Editura Economică, București.
18.CHELCEA, SEPTIMIU (2003), Metodologia elaborării unei lucrări științifice,
Comunicare.ro, București.
19.CLAPAREDE, EDOUARD (1975), Psihologia copilului și pedagogie
experimental ă, E.D.P., București.
20.COMȘA, MIRELA, FLORENTINA (1996), Îndrumător metodic în sprijinul
desfășurării activităților matematice în grădinița de copii , Ed. Gheorghe Cârțu
Alexandru, Craiova.
21.COSTEA, ERZSIKE; HÄRTLEIN, IMOLA (2003), Joacă-te cu mine, te rog! –
jocuri pentru formarea și dezvoltarea abilităților la preșcolari, Ed. Unirea, Alba
Iulia.
22.CRISTEA, SORIN (1998), Dicționar de termeni pedagogici , E.D.P., București.
23.DEBESSE, M. (1981), Etapele educației, E.D.P., București.
24.DECROLY, OVIDE, JEAN (1914) , Initiation àl’activitémotriceet intellectuelle
par les jeux é ducatifs, R éédit. Delachaux et Niestl é, 1978.
25.DIACONU, M.; JINGA, I.(coord.), (2004), Pedagogie, Ed. ASE, București.
26.DUMITRANA, MAGDALEN (2002), Activitățile matematice în grădiniță, Ed.
Compania, București.
27.DWORETZKI, J.P. (1990), Introduction to child development, McGraw-Hill Book
Company, New -York.
28.ELKONIN, D.B. (1980), Psihologia copilului, E.D.P., București.
29.EZECHIL, L. PĂIȘ; LĂZĂRESCU, M. (2002), Laborator preșcolar, Ed. V&I
Integral, Bucureș ti.
30.FERRY, GILLES (1975), Practica muncii în grupuri, E.D.P., București.
31.GAVRA, RODICA (coord.), (2008), Totul…pentru copil, Ed.Diana, București.
32.GEISSLER, E., ERICH (1977), Mijloace de educație , E.D.P., București.

9333.GHEBA, GRIGORE; POPOVICI, CONSTANTIN; GHEBA, LUCREȚIA (1995),
Jocuri didactice pentru preșcolari. Anecdote didactice pentru clasele I -IV,Ed. Pan
General, București.
34.GHERGHINA, DUMITRU (coord.), (2007), Metodica activităților instructiv –
educative pentru învățământul preprimar, Ed. Didactica Nova, Craiova.
35.GLAVA, ALINA; GLAVA, CĂTĂLIN (2002), Introducere în pedagogia
preșcolară , Ed. Dacia Educațional, Cluj -Napoca.
36.GODICIU, ILEANA -MARIA, (2011), Activizarea preșcolarilor la activitățile
matematice prin corelații interdisciplinare –lucrare de g radul I,Alba Iulia.
37.IFTIMIE, G. (1976), Jocuri logice pentru preșcolari și școlarii mici , E.D.P.,
București.
38.IONESCU, M.; CHRIS, V. (1992), Strategii de predare -învățare, Ed. Științifică,
București.
39.IUCU, ROMIȚĂ; PĂUN, EMIL (2002), Educația preșcolară în Romania, Ed.
Polirom, București.
40.LESPEZANU, MONICA (2007), Tradițional și modern în învățământul preșcolar
–ometodică a activităților instructic -educative , Colecția Didactica, Ed.Omfal
Esențial, București.
41.LUPU,C.,SĂVULESCU, D.,(2000),Metodicapredăriimatematicii.Manual
pentruclasaaXI-a.LiceePedagogice,Ed.Paralela 45, București.
42.MANUILENCO, Z. V., (1953), traducere de CERNASOV, L., Rolul jocului în
educația copilului de vârstă preșcolară, Ed. de Stat Didactică și pedagogică,
București.
43.MEYER, GENEVIEVE (2000), De ce și cum evaluăm?, Ed. Ploirom, Iași.
44.MONTESSORI, MARIA (1912), The Montessori method , Freederick A. Stokes
Company, New York.
45.NEACȘU, IOAN (1990), Metode și tehnici de învățare eficientă, Ed. Militară,
București.
46.NEAGU, MIHAELA; BERARU, GEORGETA (1997), Activități matematice în
grădiniță , Ed. Polirom, Iași.
47.NICĂ, MARIA; CAMELIA (2014), Metode, tehnici și procedee didactice ,
Ed.Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila.
48.NICOLA, IOAN (1996), Tratat de pedagogie preșcolară, E.D.P., București.

9449.NOVEANU, EUGEN (2000), Caiet de studii MCSE -4, Metodologia Cercetării în
Științele Educației , Ed. Preprint Academicon, Târgoviște.
50.NOVEANU, EUGEN, Constructivismul în educație , în Revista de Pedagogie nr.7 –
12/1999, București.
51.NOVEANU, EUGEN (1983), Modele de instruire formativă la disciplinele
fundamentale din învățământ , E.D.P., București.
52.OPREA, CRENGUȚA -L. (2007), Strategii didactice interactive , E.D.P., București.
53.OPREA, CRENGUȚA -L. (2003), Pedagogie. Alternative metodologice interactive,
Ed. Universită ții din București, București.
54.OPRIȘ, DORIN (2012), Metodologia cercetării, Suport de curs (seminar),
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
55.OPRIȘ, DORIN; OPRIȘ, MONICA (2011), Religia și școala -cercetări pedagogice,
studii, analize, Ed. Didactică și pedagogică,București.
56.OSTERRICTH, P. (1976), Introducere în psihologia copilului , E.D.P., București.
57.PĂDURARU , V.,(1999),Activitățimatematiceînînvățământulpreșcolar
(sinteze),Editura Polirom,Iași.
58.PÂNIȘOARĂ, ION -OVIDIU (2003), Comunicarea e ficientă. Metode de
interacțiune eficientă , Ed. Polirom, Iași.
59.PIAGET, JEAN (1970), Psychologie et epistemologie, Gonthier, Paris in Doise, W.,
Mugny, G., (1998), Psihologie socială și dezvoltare cognitivă Ed.Polirom, Iași.
60.PIAGET, JEAN; INHELDER, BARBEL ( 1969),Psihologia copilului , Troisiem
edition, Presses Universitaires de France, Traducerea: Dan Răutu, Editura Didactică
și Pedagogică, București.
61.PIAGET, JEAN(1963),Psihologiainteligenței-traduceredinlimbafranceză,
Ed. Științifică,București.
62.POPA, MARIANA (2002), Misterioasele fațete ale jocului , Ed. Dimitrie Cantemir,
Târgu Mureș.
63.POPESCU –NEVEANU, PAUL (1978), Dicționar de psihologie , Ed. Albatros,
București.
64.POPESCU –NEVEANU, PAUL, ANDREESCU ,FL.,BEJAN,M.,(1970),
Studiipsihopedagogiceprivind dezvoltareacopiluluiînperioada 3-7ani, Editura
DidacticășiPedagogică,București.

9565.POPESCU, R. (1990), Realizarea obiectivelor instructiv -educative prin jocul
didactic, în Rev. de Pedagogie.
66.PREDA, VIORICA (2000), Educația pentru știință în grădiniță, Ed. Compania,
București.
67.PREDA, VIORICA (1999), Copilul și grădinița , Ed. Compania, București.
68.RADU, I.T. (2000), Evaluarea în procesul didactic , E.D.P., București.
69.RAFAILĂ, ELENA (2007), Pedagogie preșcolară, Ed. Printech,București.
70.ROȘCA, AL. (1972),Creativitatea , Ed.Enciclopedică Română, București.
71.SCHAUB, HORST; ZENKE, KART, G. (2000), Dicționar de pedagogie,
Ed.Polirom, Iași.
72.SELING, MARIANA; CICIOC, ELENA; LIHOTEANU, ILEANA (1998), Jocuri
didactice pentru grădiniță , Ed. V&I, București.
73.SCHULMAN, KOLOMBUS (1998), Didactica preșcolară, Editura V & Integral,
București.
74.SIEBERT, HORST (2001), Pedagogie constructivistă. Bilanț al dezbaterii
constructiviste asupra practicii educative, Institutul European, Iași.
75.STERN, WILLIAM, (1914), The psychol ogical methods of testing intelligence, (G.
M. Whipple, Trans.). Baltimore: Warwick & York. (Original work published 1912).
76.ȘCHIOPU, URSULA,(coord), (1970), Probleme psihologice ale jocului și
distracțiilor , E.D.P., București.
77.TODOR, IOANA (2012), Psiholo gia dezvoltării, Suport de curs -Universitatea „1
Decembrie 1918” Alba Iulia.
78.TOMA, GEORGETA (2006), Activitate matematică –strategii de evaluare pentru
copii de 5 -7 ani , Ed. Delta Cart Educațional, Pitești.
79.TRIF, LETIȚIA (2012), Metodologia procesului edu cativ, Suport de curs –
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
80.TUCICOV -BOGDAN, ANA (1973), Psihologie generală și psihologie socială, vol
2,E.D.P., București;
81.VĂIDEANU, GEORGE (1988), Educația la frontiera dintre milenii , Ed. Politică,
București.
82.VOGLER, JEAN (coord.), (2000), Evaluarea în învățământul preuniversitar , Ed.
Polirom, Iași.

9683.VOICULESCU, ELISABETA (2014), Docimologie și evaluare, Suport de curs,
Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
84.VOICULESCU, ELISABETA (2003), Pedagogie Preșcolară, ediția a II -a revizuită,
Ed. Aramis, București.
85.VOICULESCU, F.; VOICULESCU, E. (2007), Măsurarea în științele educației.
Teorie, metodologie, aplicații, Editura Institutul European, Iași.
86.VOICULESCU, FLOREA (2013), Comunicare și relații interpersonale, Suport de
curs-Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia.
87.VOICULESCU, FLOREA (2012), Metodologia cercetării în educație :
Managementul proiectelor de cercetare în educație, Suport de curs -Universitatea „1
Decembrie 1918” Alba Iulia.
88.VOICULESCU, FLOREA (2005 ),Manual de Pedagogie contemporană , Ed.
Risoprint, Cluj -Napoca.
89.VRĂȘMAȘ, ECATERINA (1999), Educația copilului preșcolar , Ed. Pro
Umanitate, București.
90.ZLATE, CAMELIA; ZLATE, MIELU (1982), Cunoa șterea și activarea
grupurilor sociale, Ed. Politică, Bucureșt i.
91.*** Curriculum pentru învățământul preșcolar (3 -6/7 ani), (2008), Ministerul
Educației, Cercetării și Tineretului.
92.*** Activitatea integrată din Grădiniță -Ghid pentru cadrele didactice din
învățământul Preuniversitar, (2008), Ed. Didactica Publishing H ouse.
93.*** Contribuția activităților matematice în pregătirea copiilor pentru activitatea
școlară , (2007), Educația -Plus, nr. 5/2007, Universitatea Aurel Vlaicu, Arad.
94.***Dicționar de pedagogie , (1979), E.D.P. București.
95.***Dictionnaire de pedagogie , (1996), Larousse, Bordas, Paris.
96.***NODEX-Noul Dictionar Explicativ al Limbii Romane ,(2002), Editura Litera
International, București.
97.http://www.scribd.com/doc/156132617/Lucrare -Gradul-i-„Particularități ale
folosirii metodelor active în ciclul primar” -autor-înv. Sandu Lucidana, accesat la
data de 12.05.2015.
98.www.scribd.ro -„Aplicabilitatea metodelor activ -participative la elevii cu dificultăți
de învățare”-autor-Prof.Ana Măncilă, accesat la data de 12.05.2015.

9799.www.didactic.ro –„Jocul didactic și rolul său la școlarii mici” -autor-Instit. Carmen
Daniela Voinea, accesat la data de 25.05.2015
100.http://www.scribd.com/doc/25438984/Metode -de-
inv%C4%83%C5%A3%C4%83mant , accesat la data de 12.12.2015.
101.http://www.scritube.com/gradinita/JOCUL -DIDACTIC -IN-PROCESUL –
INS45174.php , accesat la data de 15.12.2015
102.http://prescolariimei.blogspot.ro/2011/02/numarul -6-activitate-matematica.html ,
accesat la data de 20.03.2016.
103.http://www.scribd.com/doc/225950855/Jocul -Didactic -Jocul didactic -teorie și
aplicații-autor –lect.univ.dr. RAMONA RĂDUȚ -TACIU-suport de curs, accesat
la data de 22.04.2016.
104.www.dexonline.ro , accesat la data de 02.05.2016.
105.http://www15.uta.fi/FAST/FIN/RESEARCH/imrad.html -The IMRA D Research
Paper Format , ENGA14 Finnish Institutions Research Paper (Hopkins), accesat la
data de 03.05.2016.

98ANEXE

99ANEXA 1
Fișă de observație a preșcolarului în timpul jocurilor didactice
Data completării fișei de observaț ie …………………… ………..
Numele observatorului …………………………………………. …….
Numele cop ilului ………………… ……Vârsta …………………….
Grădinița ………………………………… Educator . …………………
Activitatea …………………………………………………………. ………
Instrucțiuni
Apreciați pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris:
niciodată (1), rar (2), des (3), înt otdeauna (4).
Descrierea comportamentului preșcolarului Rezultatul observației
Se implică intens în joc , colaborând cu toți membrii echipei sale .
Se implică intens în joc , colaborând doar cu unii membrii ai echipei sale .
Se implică intens în joc , colaborând cu toate echipele .
Se implică în joc, dar nu colaborează.
Respectă regulile de bunăvoie.
Respectă regulile doar dacă i se atrage periodic atenția asupra acestora.
Își construiește propriile reguli de joc.
Schimbă regu lile în timpul jocului.
Contestă verbal regulile jocului.
Refuză să se mai implice în joc dacă nu îi plac regulile.
Se completează pentru fiecare item cu un număr între 1 și 4.

100ANEXA 2
Ghid de interviu adresat cadrelor didactice
Preambul
Vă rugăm s ă răspundeți la câteva întrebări privind modul în care folosiți metodele moderne (active) de
predare-învățare în cadrul jocurilor didactice în activitățile didactice realizate la grupă.
Răspunsurile Dumneavoastră ne sunt necesare pentru o investigație pe t ema eficienței corelării jocurilor
didactice cu metodele moderne (active) de predare -învățare. Datele furnizate de Dumneavoastră nu sunt
folosite în alte scopuri.
Este evident că sinceritatea Dumneavoastră va fi decisivă pentru valoarea cercetării.
Vă mul țumim pentru colaborare !
Pentru început vă rog să precizați câteva date despre dumneavoastră:
Nr. crt. Profesia Vechimea Studii
1.
2.
3.
4.
5.
1. Ce fel de metode de predare -învățare folosiți în cadrul activităților la grupă? Dați c âteva
exemple!
2. Utilizați jocurile didactice în cadrul activi tăților matematice?
3. Atunci când folosiți jocul didactic ca formă de realizare a activității matematice, în combinație
cu ce alte metode îl folosiți?
4. Cum este mai eficientă utilizarea jocu lui didactic, doar în combinație cu metodele tradiționale
sau și cu metodele moderne?Argumentați!
5. Ce activități matematice le plac mai mult copiilor, cele în care utilizați jocul didactic în combinație
cu metode moderne și tradiționale, sau cele în car e utilizați jocul didactic doar în combinație cu
metodele tradiționale?
6. Dați exemple de câteva jocuri didactice matematice pe care le folosiți în realizarea
activităților matematice și precizați pentru fiecare din ele metodele didactice moderne pe care le
folosiți (dacă există).
7. Care sunt, în opinia dumneavoastră, avantajele metodelor moderne?
8. În urma aplicării jocurilor didactice matematice în combinație cu metodele moderne ați observat o
modificare în activitatea de învățare a copiilor (progres, regres, stagnare) ? Argumentați!
9. Care sunt dificultățile pe care le -ați întâmpinat în desfășurarea jocului didactic matematic prin
metode moderne?
Interviul poate continua cu discuții libere pe aceeași temă.

101ANEXA 3
ASPECTE DIN CADRUL JOCURILOR DIDACTI CE

102

103

104ANEXA 4
Fișe de evaluare
Fișa 1. Evaluare inițială
1. Încercuiește obiectele de sus. Colorează -le pe cele de jos.
2. Colorează mulțimea obiectelor mari, încercuiește obiectele mici, încercuiește cu verde
toate pătratele și ta ie cu o linie toate cercurile:

105Fișă 2. Evaluare inițială
1. Numără elementele mulțimilor și apoi scrie în fiecare casetă atâtea linii, câte elemente ai
numărat.
2.Încercuiește prima și ultima floare.
3.
3. Completează șirul numeric crescător și desc rescător.

106Fișa 3. Fișă de evaluare continuă
I1:Colorează animalele sălbatice și le încercuiește pe cele domestice.
Completează ce lipsește fiecărui animal domestic . Numără animalele sălbatice.
I2:Colorează grupa cu cele mai puține obiecte. Încercuiește grupa cu cele mai
multe obiecte . Scrie în căsuțe atâte cerculeț e câte obiecte sunt în fiecare grupă.
I3: Desenează un pe isaj de toamnă și unul de iarnă, în fiecare să ai cel puțin trei elemente
specifice acestor două anotimpuri.

107Fișa 4. Fișă de evaluare finală
Numerotează fiecare nivel „Căsuței matematicii”, de jos în sus, fără acoperiș și rezolvă
sarcinile. Desenează deasupra casei un element specific iernii.
Desenează lângă acope riș
un element specific verii
Desenează
3
elemente
specifice
primăverii
Desenează
4elemente
specifice
toamnei
Desene ază 5 elemente specifice ierniiDesenează atâtea mere câți pitici sunt în povestea
„Cei trei purceluși”. Câte mere ai da Scufiței Roșii?
Efectuează operațiile: 2+1=
5-1= 4+1=
Scrie vecinii cifrelor: 1, 2, 4
Desenează un triunghi, un pătrat, un rotund și un dreptunghi. Nu
trebuie să aibă două forme ace eași culoare, pătratul să fie mai
mare decât rotundul.
Desenează un creion subțire -unul gros, o minge mică -una
mare, o sfoară lungă -una scurtă.Compară numerele : 2 3
3 4 1 5Rezolvă problema ilustrată de
pe planșă.

108ANEXA 5
TABELE REZULTATE EVALUARE
GRADINIȚA CU PROGRAM PRELUNGIT
,, D.M. “
ALBA IULIA
Grupa mijlocie
EDUCATOARE: NICOLA NICOLETA ALINA
AN SCOLAR: 2015 -2016
NR. TOTAL COPII ÎN G RUPĂ: 30
EVALUARE INIȚIALĂ -GRUP
EXPERIMENTNr.crt.Numele Rezultate –DȘ-
Activitate
matematică
1A.B. CA
2B.D. CA
3D.C. CD
4D.F. CD
5G.N. CA
6H.A. CA
7H.A.M. CA
8I.N. CD
9M.K. CD
10M.A. CA
11M.O.E. CA
12 M.Ș. CA
13O.B. CA
14P.E. CA
15P.G. CA
16P.R. CA
17R.D. CA
18R.E. CA
19S.A. CA
20S.A.I. CA
21S.S. CA
22S.C. CA
23S.A.M. CA
24S.D. CD
25S.R. CD
26S.R.M. CA
27S.R.M. CA
28S.P. CA
29S.D. CD
30 Ș.B. CDTOTAL COPIII PREZEN ȚI:30
REZULTAT FINAL ÎN PROCENTE:
CA: 73,33 %
CD:26,67 %
NS:0
LEGENDĂ:
CA = comportament atins
CD = comportament în dezvoltare
NS = comportament absent

109GRADINIȚ ACU PROGRAM
PRELUNG IT,, D.M. “
ALBA IULIA
Grupa mijlocie
EDUCATOARE: NICOLA NICOLETA
ALINA
AN SCOLAR: 2015 -2016
NR. TOTAL COPII ÎN GRUPĂ: 30
EVALUARE CONTINUĂ -GRUP
EXPERIMENTNr.crt.Numele Rezultate –DȘ-
Activitate
matematică
1A.B. CA
2B.D. CA
3D.C. CD
4D.F. CD
5G.N. CA
6H.A. CA
7H.A.M. CA
8I.N. CD
9M.K. CA
10M.A. CA
11M.O.E. CA
12 M.Ș. CA
13O.B. CA
14P.E. CA
15P.G. CA
16P.R. CA
17R.D. CA
18R.E. CA
19S.A. CA
20S.A.I. CA
21S.S. CA
22S.C. CA
23S.A.M. CA
24S.D. CD
25S.R. CD
26S.R.M. CA
27S.R.M. CA
28S.P. CA
29S.D. CA
30 Ș.B. CATOTAL COPIII PREZEN ȚI:30
REZULTAT FINAL ÎN PROCENTE:
CA: 83,33 %
CD:16,67 %
NS:0
LEGENDĂ:
CA = comportament atins
CD = comportament în dezvoltare
NS = comportament absent

110GRADINIȚA CU PROGRAM
PRELUNGIT ,, D.M. “
ALBA IULIA
Grupa mijlocie
EDUCATOARE: NICOLA NICOLETA
ALINA
AN SCOLAR: 2015 -2016
NR. TOTAL COPII ÎN GRUPĂ: 30
EVALUARE FINALĂ -GRUP
EXPERIMENTNr.crt.Numele Rezultate –DȘ-
Activitate
matematică
1A.B. CA
2B.D. CA
3D.C. CA
4D.F. CA
5G.N. CA
6H.A. CA
7H.A.M. CA
8I.N. CA
9M.K. CA
10M.A. CA
11M.O.E. CA
12 M.Ș. CA
13O.B. CA
14P.E. CA
15P.G. CA
16P.R. CA
17R.D. CA
18R.E. CA
19S.A. CA
20S.A.I. CA
21S.S. CA
22S.C. CA
23S.A.M. CA
24S.D. CA
25S.R. CD
26S.R.M. CA
27S.R.M. CA
28S.P. CA
29S.D. CA
30 Ș.B. CATOTAL COPIII PREZEN ȚI:30
REZULTAT FINAL ÎN PROCENTE:
CA: 96,66 %
CD: 3,34 %
NS:0
LEGENDĂ:
CA = comport ament atins
CD = comportament în dezvoltare
NS = comportament absent

111DECLARAȚIE DE AUTENTICITATE PE PROPRIE RĂSPUNDERE
Subsemnatul (a) Nicola Nicoleta Alina , înscris(ă) la examenul pentru obținerea
Gradului didactic I, seria 2015 -2017, specializarea educatoare ,prin prezenta, certific că
lucrarea metodico -științifică cu titlul: „Conexiunea dintre jocul didactic matematic
și metodele didactice moderne în contextul educației contemporane”
conducător științific Conf.univ.dr. Todor Ioana, este rezultatul propriilor m ele activități
de investigare teoretică și aplicativă și prezintă rezultatele personale obținute în activitatea
mea didactică.
În realizarea lucrării am studiat doar surse bibliografice consemnate în lista
bibliografică, iar preluările din diferitele surse , inclusiv din alte lucrări personale, au fost
citate în lucrare.
Prezenta lucrare nu a mai fost utilizată în alte contexte evaluative –examene sau
concursuri.
Data: _____________ Semnătura:
________________________