Deschiderea Procedurii Insolventei

CAPITOLUL 1.NOTIUNI INTRODUCTIVE.

1.1Sediul materiei-Scurt istoric.

“Spre deosebire de Codul comercial de la 1887 de inspiratie italiana, care a reglementat o singura procedura-falimentul,Legea nr.64/1995, de inspiratie preponderant americana, a reglementat doua proceduri:(i)redresarea, cu aceleasi active sau cu vanzarea unora dintre active si (ii) falimentul, in aceasta ordine de prioritate.Tot spre deosebire de procedura falimentului reglementata de Codul comercial, procedura reglementata de Legea nr.64/1995 s-a aplicat nu doar comerciantilor si nu doar pentru datoriile lor comerciale, ci a fost aplicata si unor necomercianti, pentru orice fel de datorie.O alta caracteristica:procedura este condusa de judecatorul sindic si nu de creditori.

Patru reforme legislative importante au modificat treptat Legea nr.64/1995.

Cea de-a 5-a reforma a constat in adoptarea Legii nr.85/2006 provind procedura insolventei”.

Procedura insolventa este reglementata in prezent de Legea nr.85/2006 a insolventei actualizata prin:

-O.U.G 86/2006-privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa din 22 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial 944/2006-art. 19.

-O.U.G 173/2008-pentru modificarea si completarea Legii 85/2006 privind procedura insolventei din 26 noiembrie 2008 publicata in Monitorul Oficial 792/2008.

-Legea nr. 25/2010-pentru modificarea si completarea Legii 85/2006 din 08 martie 2010 publicata in Monitorul Oficial 145/2010.

-Legea nr. 169/2010-pentru modificarea si completarea Legii 85/2006 din 24 iulie 2010 publicata in Monitorul Oficial 505/2010

Prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.91/2013 s-a incercat inlocuirea Legii nr.85/2006 insa in urma sesizarii Curtii Constitutionale de catre Avocatul Poporului cu o exceptie de neconstitutionalitate Curtea in urma deliberarilor a admis exceptia de neconstitutionalitate cu majoritate de voturi si a constatat ca Ordonanta de urgena a Guvernului nr.91/2013 este neconstitutionala.

Termenul de “insolventa” era folosit in practica relatiilor comerciale din Principatele Romane inca de la jumatatea secolului al XIX-lea,el fiind imprumutat din dreptul comercial italian (lo stato d`insolvenza).

1.2Notiune.Principiile procedurii insolventei.

Notiunea de insolventa este definite in Legea 85/2006 in art.3 ca fiind “acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe,lichide si exigibile.”

Insolventa este deci acea stare in care se afla debitorul care nu dispune de cash (numerar) pentru a achita datoriile angajate si ajunse la scadenta.

Legiuitorul foloseste conceptual de insolventa in doua acceptiuni si anume:

1.insolventa vadita

2.insolventa iminenta.

Conform art.3 pct.1 lit.a “insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 90 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor;prezumtia este relative;”

Iar art.3 pct.1 lit.b ne arata ca “insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate,cu fondurile banesti disponibile la data scadentei”.

Pentru a delimita precis cuprinsul notiunii de insolventa voi face o distinctie intre insolvanta si insolvabilitate stari total diferite si cu consecinte total diferite.Daca insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care nu dispune de numerar pentru plata datoriilor certe lichide si exigibile,insolvabilitatea reprezinta acel dezechilibru al patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin prezenta unui pasiv patrimonial care depaseste activul.Insolventa este deci o incapacitate de plata datorata lipsei fondurilor banesti disponibile la un anumit moment,lipsa de fonduri care nu are nici o legatura cu raportul patrimonial pasiv-activ.

Analizand textul Legii nr.85/2006 putem remarca cateva principii fundamentale:

1)Principiul prioritatii procedurii insolventei fata de alte procedure de recuperare a creantei principiu ce se exprimat de dispozitiile art. 36 si art. 149 din legea mai sus mentionata.In art. 36 se vorbeste despre suspendarea tuturor actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau a bunurilor sale din momentul deschiderii procedurii insolventei.Art. 149 arata ca dispozitiile Legii nr.85/2006 se completeaza in masura compatibilitatii cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, codului comercial si al Regulamentului (CE) 1.346/2000 referitor la procedurile de insolventa.

2)Principiul preeminentei procedurii reorganizarii judiciare fata de procedura falimentului este principiul care prevede ca intrarea in procedura falimentului se produce doar atunci cand reorganizarea judiciara nu este posibila sau cand aceasta a esuat.Acest principiu isi gaseste consacrarea explicita in textul Legii nr.85/2006 in art. 2 si art. 28.

3)Principiul celeritatii care este consacrat explicit in art. 5 alin.(2) al Legii nr.85/2006 in sensul ca organele care aplica procedura trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de lege.

4)Principiul unitatii si colectivitatii procedurii.Acest principiu desi nu este explicit consacrat a fost prevazut in decizia Curtii Constitutionale, deciza nr.182 din 16 noiembrie din 1999: “Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, prevazuta de Legea 64/1995, este o procedura colectiva, unica si concursuala pentru toti creditorii, ceea ce inseamna ca renuntarea la actiune sau la drept are efect numai pentru creditorul care a renuntat, chiar daca la cererea acestuia s-a deschis procedura, iar nu si pentru ceilalti creditori care au solicitat continuarea procedurii falimentului fata de debitor, entru ca numai astfel creditorii isi vor putea recupera creantele”.

5)Principiul maximizarii recuperarii creantelor care desi nu isi gaseste o consacrare explicita el poate fi dedus din mai multe texte ale Legii nr. 85/2006, art.86 alin.(1):

-“In vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa mentina sau sa denunte orice contract”,in art. 42 care prevede interzicerea instrainarii actiunilor sau a partilor sociale si in art.79 si art. 80 care prevad anularea unor acte ale debitorului.

6)Principiul ordonoarii randului creantelor principiu consacrat in art. 121 din care rezulta urmatoarea ordine de prioritate a platilor:

1.Cheltuieli de procedura;

2.Creantele creditorilor garantati nascute in timpul procedurii de insolventa dupa condirmarea planului de reorganizare;

3.creantele creditorilor garantati nasucte inainte de deschiderea procedurii;

Si ordine stabilita prin art. 123:

1.cheltuieli de procedura;

2.creante izvorate din raportul de munca;

3.creante reprezentand creditele acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din contiunarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;

4.creantele bugetare;

5.creantele privind obligatiile de intretinere;

6.creantele pentru intretinerea debitorului persoana fizica;

7.creante reprezentand credite bancare sau rezultand din livrari de produse, prestari servicii sau alte lucrari sau din chirii;

8.alte creante chirografare;

9.creante subordonate.

1.3Formele procedurii insolventei.

Legea 85/2006 face referire la doua procedure si anume:

-procedura generala;

-procedura simplificata;

Sub raport structural procedura insolventei poate imbraca forma a doua procedure alternative:

-reorganizarea judiciara;

-falimentul;

Procedura generala se aplica in principal persoanelor juridice de drept privat.

“Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin.(2) lit.c) si d):

1.societatile comerciale;

2.societatile cooperative;

3.organizatiile cooperatiste;

4.societatile agricole;

5.grupurile de interes economic;

6.orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara activitati economice”.

Aplicarea procedurii generale consta in aplicarea pentru inceput a unei perioade de observatie,iar mai apoi debitorul fie intra succesiv in procedura reorganizarii judiciare urmata de procedura falimentului, fie alternativ numai in procedura reorganizarii judiciare sau doar in procedura falimentului.

“Prima conditie pentru aplicarea procedurii insolventei este aceea ca debitorul sa faca parte din categoriile de subiecte enumerate la art.1 alin.(1) din Legea 85/2006.Printre categoriile de debitori carora li se aplica legea se numara si persoanele juridice de drept privat care desfasoara si activitati economice.

Aceasta conditie nu este indeplinita de reclamanta asociatie, intrucat nu a facut dovada ca savarseste fapte de comert.

Asociatia reclamanta este o persoana juridica de drept privat, fara scop lucrativ, constituita in scopul dobandirii de actiuni emise de societatea comerciala in vederea privatizarii.

Intrucat nu s-a facut dovada desfasurarii de activitati economice, reclamatei nu-i poate fi aplicata procedura insolventei, nefiind indeplinite conditiile prevazute de lege in acest sens.

Activitatile desfasurate de asociatia reclamanta sunt cele specifice domeniului de activitate si satisfacerii scopului constituirii acesteia, respectiv dobandirea de actiuni.

Pentru dizolvarea, lichidarea si radierea asociatie, trebuie sa urmeze procedura de drept comun si nu procedura de insolventa prevazuta de Legea 85/2006.”

Potrivit art.3 pct.25“Procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art.1 alin.(1),fara a le indeplini simultan si pe cele de la art.1 alin.(2) intra direct in procedura falimentului,fie odata cu deschiderea procedurii insolventei,fie dupa o perioada de observatie de maximum 50 de zile,perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art.1 alin.(2) lit. c)si d)”.

Asadar procedura simplificata se aplica in principal,comerciantilor personae fizice,persoane fizice autorizate,intreprinderi individuale sau familiare dar si comerciantilor persoane juridice sau persoanelor juridice de drept privat care din cauza gradului ridicat de destructurare organizatorica sau financiara (lipsa bunurilor,a organelor de conducere,a sediului) nu justifica aplicarea procedurii generale.

Aplicarea acestei proceduri are ca efect intrarea debitorului in procedura falimentului fie odata cu deschiderea procedruii insolventei fie dupa perioada de observatie care paote fi de maximum 50 de zile.

Examinand conditiile de aplicare a acestor proceduri constatam ca procedura generala este procedura comuna,pe cand procedura simplificata este o procedura cu un caracter special derogatoriu de la procedura generala.

Distinctia intre procedura generala si procedura simplificata este data de categoria debitorilor carora li se aplica,de posibilitatea debitorului de a intra succesiv fie in procedura reorganizarii judiciare si apoi a falimentului sau doar alternative in una din aceste procedrui asta in cazul procedurii general pe cand in cazut procedurii simplificate debitorul va intra direct in procedura falimentului.Dupa cum am mai mentionat procedura generala este regula in materie pe cand procedura simplificata reprezinta exceptia de la regula.

Potrivit art.3 pct.20“Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica,in vederea achitarii datoriilor acestuia,conform programului de plata a creantelor.

Procedura reorganizarii presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separate:

a)restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;

b)restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

c)re Potrivit art.3 pct.20“Reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica,in vederea achitarii datoriilor acestuia,conform programului de plata a creantelor.

Procedura reorganizarii presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separate:

a)restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;

b)restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

c)restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;”

Reorganizarea judiciara este procedura specifica procedurii generale,in care debitorul va putea intra dupa trecerea unei perioade de observatie.Asadar aceasta procedura nu se va putea produce in cadrul procedurii simplificate intrucat aceasta din urma presupune intrarea debitorului in procedura falimentului.Procedura reorganizarii judiciare urmareste acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa si redresarea acestuia care se poate realiza prin restructurarea operationala si/sau finaciara, restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social sau restrangerea activitatii prin lichidarea unr bunuri din averea debitorului,masuri care pot fi aplicate separate sau impreuna.

Aceasta procedura se realizeaza in baza unui plan prin care se stabilesc obiectivele urmarite si mijloacele de realizare a acestor obiective avand ca scop achitarea datoriilor debitorului insolvent potrivit programului de plata al creantelor.

Aceasta procedura creaza posibilitatea stingerii pasivului in conditii mai avantajoase decat celor obtinute prin executarea silita a averii debitorului.

Planul de reorganizare propus fie de debitor fie de creditori este supus confirmarii.

Procedura falimentului este definite de Legea 85/2006 in art.3 pct.23 care prevede ca “Prin procedura falimentului se intelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrele in care este inmatriculat;”

Procedura falimentului este procedura specifica atat procedurii generale cat si procedurii simplificate care urmareste satisfacerea intereselor tuturor creditorilor deitorului aflat in dificultate.

Procedura falimentului este o procedura de executare silita care are un caracter unitar, colectiv, concursual si egalitar asa cum reiese chiar din definitia legala.

“Procedura falimentului urmareste, deci, lichidarea averii debitorului in care sens se produce desesizarea debitorului de bunurile sale, sigilarea si inventarierea lor si in final vanzarea lor si distribuirea intre creditori a sumelor rezultate din lichidare, in ordinea stabilita de lege.Astfel procedura falimentului reprezinta solutia finala, care se aplica atunci cand nu a fost posibila adoptarea unui plan de reorganizare sau de lichidare limitata a unor bunuri din averea debitorului sau cand un asemenea plan nu a fost respectat sau nu a dat rezultatele scontate”.

1.4Scopul.

“Scopul prezentei legi este instituirea unei procedure colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa”.

Analizand art. 2 vom observa ca legiuitorul are ca scop acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, mai intai prin prisma procedurii reorganizarii judiciare, mentinerea activitatii si utilizarea fortei de munca concomitent cu stingerea datoriilor.Asadar procedura are drept scop mentinerea societatii pe baza unui plan de reorganizare care poate sa impuna restructurari de activitati si de personal dar numai atunci cand intreprinderea prezinta conditiile viabile.

“Scopul Legii 64/1995 este, porivit art.2 insituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului aflat in incetare de plati, fie prin reorganizare intreprinderii si activitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui, pana la acoperirea pasivului, fie prin faliment.Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului reglementate de Legea 64/1995 este una speciala. Prin care nu se urmareste, ca in dreptul comun, stabilirea existentei unui drept de creanta si a oblifatiei corelative de plata, ci executarea unor creante certe, lichide si exigibile fata de und debitor care nu numai ca nu isi indeplineste de bunavoie obligatia de plata, ci se afla, timp de cel putin 30 de zile, in incapacitate vadita de plata, deci in stare de insolventa.”

CAPITOLUL 2.PARTICIPANTII LA PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE.

2.1Instantele judecatoresti.

Legea 85/2006 ne arata ca organele care pun in aplicare procedura sunt instantele judecatoresti, judecatorul sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

“Organele care aplica procedura sunt:instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul”

Potrivit noului cod de procedura civila competena materiala revine exclusive tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul.

“Cererile in materia insolventei sau a concordatului preventive sunt de competenta exclusiva a tribunalului in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul”.

Legiuitorul ne arata ca toate procedurile prevazute de Legea 85/2006 mai putin recursul sunt de competenta sectiei de insolventa a tribunalului sau a tribunalului comercial in circumscriptia caruia isi are seduil debitorul.

“Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art.8 sunt de competenta sectiei de insolventa a tribunalului sau, daca este cazul, a tribunalului comercial, in a carui circumscriptie isi are sediul debitorul.Daca in cadrul tribunalului sau a tribunalului comercial a fost creata o sectie speciala de insolventa, aceasteia ii apartine competenta pentru derularea procedurilor prevazute de lege”.

Legiuitorul ne arata si cum vom identifica sediu debitoruilui,acesta fiind sediul cu care el figureaza inregistrat la registrul comertului respectiv in registrul societatilor agricole sau in registrul asociatiilor si fundatiilor.

Odata sesizata instanta cu o cerere de deschidere a procedurii aceasta va ramane competenta sa solutioneze cauza indiferent ca ulterior debitorul isi schimba sediul.

Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotararaile pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurii.

Termenul prevazut de lege pentru declararea recursului este de 7 zile de la data comunicarii hotararii, daca legea nu prevde altfel.

Recursul se va judeca in 10 zile de la data inregistrarii dosarului la instanta de recurs(curtea de apel).

Potrivit art.8 alin.(4) din Legea 85/2006 hotararile date de judecatorul-sindic si atacate cu recurs nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.

Citarea partilor si comunicarea actelor de procedura a convocarilor se va efectua prin Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului.Persoanelor care isi au domiciliul sau sediul in strainatate, citarea, comunicarea actelor de procedura si a convocarilor sunt supuse dispozitiilor Codului de procedura civila.

“Potrivit legii, toate atributiile tribunalului investit cu administrarea uneia din procedurile reglementate de LPI vor fi exercitate de un judecator-sindic”.

2.2Judecatorul-sindic.

“Repartizarea cauzelor avand ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art.53 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara,republicata, in mod aleatoriu, in system informatizat”.

“Judecatorul-sindic este reprezentantul justitiei in cadrul procedurilor reglementate de LPI, cel care supervizeaza, din punct de vedere jurisdictional, legala si corecta administrare a acestora”.

Practic odata desemnat judecatorului-sindic ii revin o serie de atributii in cadrul procedurii.Principalele atributii ale jduecatorului-sindic sunt enumerate in art.11 din Legea85/2006:

-pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii;

-judecarea contestatiei debitorului impotriva cerereii introductive a creditorulor pentru deschiderea procedurii si judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;

-desemnarea prin sentinta motivate de deschidere a procedurii a administratorului judiciar provizoriu, fixarea remuneratiei precum si a atributiilor acestiua pentru aceasta perioada.Judecatorul-sindic va desemna provizoriu administratorul judiciar solicitat de creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de catre debitor daca cererea de deschidere a procedurii ii apartine.Daca cel care a solicitat deschiderea procedurii nu solicita numirea unui administrator judiciar atunci judecatorul-sindic numeste unul din randul practicienilor in insolventa care a depus oferta la dosarul cauzei;

-confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar desemnat de adunarea creditorilor sau de creditorul care detine mai mult de 50% din valoarea crantelor precum si a onorariului.daca nu exista contestatii impotriva hotararii adunarii creditorilor sau a deciziei creditorului confirmarea se face in camera de consiliu in termen de 3 zile, fara citarea partilor;

-inlocuirea administratorului judiciar prin incheiere, pentru motive temeinice;

-judecarea cererilor de a I se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;

-judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor sau a oricarei alte persoane interesate impotriva masurilor luate de administratorul judiciar;

-admiterea si confirmarea planului de reorganizare, dupa ce a fost votat de creditori;

-solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;

-solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar;

-judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;

-pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii;

Atributiile pe care le exercita judecatorul-sindic sunt limitate la controlul activitatii administratorului judiciar si la procesele si cererile de natura judicara aferente procedurii.Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar si numai in mad exceptional debitorului, daca nu i s-a ridicat dreptul de a-si mai administra averea.

Hotararile pronuntate de judecatorul-sindic sunt definitive si executorii si trebuiesc motivate in 10 zile de la data pronuntarii lor, putand fi atacate separate cu recurs.

2.3Adunarea creditorilor.Comitetul creditorilor.

Adunarea creditorilor este alcatuita din toti creditorii debitorului cunoscuti.Trebuie precizat ca adunarea creditorilor care dupa cum am aratat este alcatuita din creditorii debitorului nu este un organ care aplica procedura, ea fiind un participant la aceasta procedura.Adunarea creditorilor este fara indoiala un organ colectiv cu un caracter esentialmente deliberative in cadrul sedintelor sale care are dreptul sa analizeze situatia debitorului,masurile luate de adminsitratorul judiciar, efectele acestora si sa propuna motivate si alte masuri pe care le gaseste necesare.Adunarea creditorilor joaca un rol de o importanta covarsitoare atunci cand este chemata sa se pronunte asupra planului de reorganizare.

“Adunarea creditorilor este un organ cu structura variabila;la deschiderea procedurii, este compusa din creditorii cunoscuti in aceasta faza;ulterior dupa verificarea creantelor de catre administratorul judiciar si afisarea tabelului preliminar al creantelor, adunarea este compusa din creditorii cuprinsi in acest table;dupa afisarea tabelului definitive si respectiv tabelului definitiv consolidat,numai cei cuprinsi in acest table mai fac parte din adunarea creditorilor”.

Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar daca judecatorul-sindic nu dispune altfel.Secretariatul sedintelor este in sarcina adminsitratorului judiciar.Ori de cate ori este nevoie creditorii cunoscuti vor fi convocati de adminsitratorul judiciar.Adunarea mai poate fi convocata si de comitetul creditorilor sau de catre creditorii care detin cel putin 30% din valoarea totala a creantelor.Convocarea va cuprinde ordinea de zi a sedintei.

Adunarea creditorilor va avea loc in prezenta titularilor de creante insumand cel putin 30% din valoarea totala a creantelor daca legea nu cere o majoritate speciala, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul favorabil al titularilor majoritatii prin valoare a creantelor prezente.

Planul de reorganizare este supus confirmarii adunarii creditorilor.

Comitetul creditorilor este desemnat de judecatorul-sindic in raport de numarul creditorilor si el variaza intre 3-5 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare, si chirografare cele mai mari, prin valoare.Cand judecatorul-sindic considera ca din cauza numarului mic de creditori nu este necesar constituirea unui comitet al creditorilor atirbutiile comitetului vor fi exercitate de adunarea creditorilor.Desemnarea se va face prin incheiere, dupa ce a fost intocmit tabelul prelimiar al creantelor.Judecatorul-sindic va desemna un presedinte al comitetului creditorilor pe baza propunerii creditorilor,urmand ca citare sa se faca in persoana presedintelui astfel desemnat,iar in lipsa, prin oricare din membrii comitetului creditorilor.Ulterior acestui moment,in cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia pot desmna ei comitetul care astfel va inlocui comitetul desemnat de judecatorul-sindic.Comitetul va fi format din 3 sau 5 creditori din cei cu creante garantate, bugetare sau chirografare, dintre primii 20 de creditori in oridnea valorii,care se ofera voluntar.

Conform art. 17 alin. (1) din Legea 85/2006 comitetul are urmatoarele atributii:

-sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului;

-sa negocieze cu administratorul judiciar care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii sis a recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;

-sa ia cunostinta despre rapoartele intocmite de administratorul judiciar, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la aceastea;

-sa intocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar si efectele acestora sis a propuna, motivate, si alte masuri;

-sa solicite ridicarea dreptului de administrare al debitorului;

-sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial,facute de debitor in dauna creditorilor, atunci cand astfel de actiuni nu au fost introduce de adminsitratorul judiciar;

Comitetul are intruniri lunar sau ori de cate ori este nevoie cand o asemenea cerere este facuta de administratorul judiciar sau de cel putin 2 membrii ai sai.Deliberarile au loc in prezenta administratorului judiciar si vor fi consemnate intr-un process-verbal in care se va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotararile luate.Decizile se adopta cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai comitetului.In cazul in care un membru al comitetului se afla intr-un conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura el se va abtine de la vot.

Impotriva deciziilor, masurilor si a actiunilor adoptate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie in termen de 5 zile de la luarea acestora.

2.4Administratorul special.

Art. 18 din Legea 85/2006 reglementeaza modul de desemnare si atributiile administratorului special.

“Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului.Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care ii conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.”

“Administratorul special are urmatoarele atributii:

a)exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivi art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2);

b)participa, in calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80;

c)formuleaza contestatii in cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

d)propune un plan de reorganizare;

e)administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului special, dupa confirmarea planului;

f)dupa intrarea in faliment, participa la inventar, semnand actul, primeste raportul final si bilantul de inchidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;

g)primeste notificarea inchiderii procedurii.”

Dupa deschiderea procedurii adunarea generala a actionarilor/asociatilor desemneaza un administrator special care paote fi fie persoana fizica fie persoana juridica care va reprezenta interesele soietatii si ale actionarilor/asociatilor.In aceasta functie poate sa fie desemnat si unul din administratorii existenti sau un specialist.Administratorul special participa la procedura reprezentadu- pe acesta.

Trebuie sa facem distinctia intre doua perioade din cadrul procedurii si anume aceea in care debitorul are dreptul sa isi administreze activitatea perioada in care administratorul special are ca atibutie efectuarea de acte de administrare, precum si reprezentarea intereselor debitorului in procedura si perioada in care dupa deschiderea procedurii debitorului I s-a ridicat dreptul de administrare moment in care el are atributia de reprezentare a debitorului in procedura.

Dupa cum am aratat art. 18 nu se opune desemnarii ca administrator special pe administratorul statutar sau pe unul din administratorii statutari.

In caz de nedesemnare a administratorului special de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor legea nu reglementeaza nicio o sanctiune explicit.Intr o astfel de situatie atributiile de administrare si reprezentare ce ii reveneau administratorului special vor fi exercitate de catre administratorul judiciar.

Intr-o opinie doctrinara se arata ca ar fi recomadabil sa fie desemnat ca administrator special o alta persoana decat administratorul statutar, pentru ca o astfel de persoana ar fi mai bine situtata sa aprecieze cu detasare si obiectivitate aplicarea prevederilor atr. 138 si urmatoarele din Lege 85/2006, care reglementeaza obligarea conducatorilor debitorului persoana juridica sa suporte din averea sa o parte a pasivului debitorului.

Administratorul special va exprima intentia debitorului de a propune si apoi in termenul si in conditiile legale sa propuna un plan de reorganizare, va participa in calitate de reprezentant al debitorului la judecare actiunilor intentate, va formula contestatii in cadrul procedurii, va administra activitatea debitorului dupa confirmarea planului sub supravegherea administratorului judiciar.

2.5Administratorul judiciar.

Administratorul judiciar va fi un practician in insolventa inregistrat in Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania.Acestuia legea ii incredinteaza o serie de atributii manageriale si administrative, care sunt exercitate sub supravegherea judecatorului-sindic si a creditorilor pe parcursul perioadei de observatie si a reorganizarii judiciare.

De regula el este desemnat de catre judecatorul-sindic prin sentinta de deschidere a procedurii.

“Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar,iar in cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu.”

Potrivit art. 19 alin. (2) din Legea 85/2006 practicienii in insolventa care sunt interesati vor depune o oferta pentru preluarea functiei de administrator judiciar, oferta la care vor trebui sa anexeze dovada calitatii de practician in insloventa precum si o copie de pe polita de asigurare profesionala.In oferta se va arata disponibilitatea de timp, de resurse umane precum si experienta generala ori speciala necesara in vederea preluarii dosarului si a unei bune administrari a cazului.Daca nu s-a oferit nimeni judecatorul-sindic pana la prima adunare a credotorilor va desemna provizoriu pe unu practician in insolventa ales in mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.

Cu votul creditorii care detin 50% din valoarea totala a creantelor se poate desemna una dministrator judiciar la recomandarea comitetului creditorilor in cadrul primei adunari sau ulterior moment in care i se va stabili si remuneratia acestuia.In situatia in care un singur creditor detine 50% el poate fara consultarea adunarii creditorilor sa desemneze un administrator judiciar in locul celui provizoriu sau poate sa il confirme pe acesta si sa ii stabileasca si remuneratia.In cazul in care creditorii doresc sa conteste decizia creditorilor care detin 50% din totalul creantelor sau a creditorului care detine 50% din totalul creantelor, o pot face la judecatorul-sindic numai pentru motive de nelegalitate in termen de 3 zile.Judecatorul va solutiona de urgenta si impreuna, toate contestatiile pronuntand o incheiere prin care fie va numi administratorul judiciar desemnat fie va solicita adunarii creditorilor/creditorului desemnarea unui administrator judiciar.In cazul in care decizia adunarii creditorilor sau a creditorului care detin 50% din valoare creantelor nu este contestata, judecatorul-sindic, va pronunta o incheiere prin care va numi administratorul judiciar propus, incheiere prin care va dispune si incetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu care a fost desemna prin sentinta de deschidere a procedurii.Administratorul judiciar, persoana fizica sau juridica ori reprezentantul acestuia trebuie sa aiba calitatea de practician in insolventa si este obligat sa aibe incheiata o asigurare de raspundere profesionala precum si sa faca aceasta dovada.

Art. 19 alin.(9) ii interzice adiminstratorului judiciar sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii prejudiciilor cauzate,sa diminueze direct sau indirect valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.

Principalele atributii ale administratorului judiciar in cadrul prezentei legi sunt:

-analizarea situatiei economice si a documentelor depuse asa cum prevede art. 28 si art. 35 din Legea 85/2006 si sa intocmeasca un raport pe care il va prezenta judecatorului-sindic in termenul stabilit de acesta din urma, termen care nu va putea depasi 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar, in care sa propuna continuarea perioadei de observatie din cadrul procedurii generale fie intrarea in procedura simplificata.

-sa analizeze activitatea debitorului, intocmind un raport amanuntit asupra cauzelor si imprejurarilor care au contribuit la aparitia starii de insolventa si aratarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si daca exista premisele angajarii raspunderii aceastora in conditiile legii,precum si asupra posibilitatii reale si efective de reorganizare a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea.Acest raport trebuie supus judecatorului-sindic in termneul stabilit de acesta, dar care nu va fi mai mare de 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;

-elaborarea planului de reorganizare daca a apreciat ca exista sanse reale de reorganizare;

-sa supravegheze activitatiile debitorului;

-sa conduca activitate debitorului fie integral fie doar in parte.In caz de conducere doar in parte a activitatii debitorului trebuie sa respecte recizarile exprese ale judecatorului-sindic in legatura cu atributiile sale si conditiile de efectuare a platilor din avere debitorului;

-administratorul judiciar convoaca, prezideaza si asigura secretariatul sedintelor adunarii creditorilor sau pe cele ale actionarilor, asociatilor ori membrilor;

-introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase ale debitorului incheiate in dauna creditorilor sai, si a unor transeferuri patrimoniale ori a unor operatiuni comerciale incheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta care sunt suspecte de a prejudicia drepturile creditorilor;

-sa sesizeze judecatorul-sindic cand constata ca nu exista bunuri in averea debitorului sau ca acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative;

-mentine sau denunta unele contracte incheiate de debitor;

-intocmeste tabelul creantelor, verificand creantele si daca este cazul formuleaza obiectiuni la acestea;

-incaseaza creantele, urmareste incasarea creantelor privitoare la bunurile din averea debitorului sau sumele de bani transferate de catre debitor inainte de deschiderea procedurii.Formuleaza si sustine actiuni pentru incasarea creantelor debitorului putand angaja avocati in acest scop;

-sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic poate incheia tranzactii, descarcare de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;

-sesizeaza judecatorul-sindic in legatura cu probleme care cer o solutionare de catre acesta;

-orice alte atributii stabilite prin incheiere de judecatorul-sindic.

Administratorul judiciar va avea obligatia legala de a depune lunar un raport privind activitatea si modul in care si-a indeplinit atributiile, o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau altor cheltuieli avansate din fondurile existente ina verea debitorului.Acest raport va fi depus la dosarul cauzei iar un extras de pe el se va publica in Buletinul procedurilor de insolventa.La un interval de 120 de zile judecatorul-sindic va stabili un termen de continuare a procedurii,interval de timp in care administratorul judiciar va expune in sinteza masurile efectuate si cuprinse in raportul de activitate.

In raportul administratorului judiciar se va arata si remuneratia acestuia, precum si aratarea modului de calcul.

Impotriva masurilor luate de administratorul judiciar debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice persoana interesata au dreptul sa faca contestatie impotriva masurilor luate de administratorul judiciar, contestatie care trebuie depusa in termen de 3 zile de la data depunerii raportului de catre administratorul judiciar.Contestatia va fi solutionata de jduecatorul-sindic in termen de 5 zile de la data inregistrarii, in camera de consiliu, cu citarea contestatarului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, avand posibilitatea ca la cererea contestatarului sa suspende executarea masurilor contestate.

Atunci cand practicianul in insolventa refuza numirea, ii revine obligatia legala de a comunica instantei (judecatorului-sindic) refuzul in termen de 5 zile de la primirea investirii.In caz de nerespectare a acestui termen il obliga pe judecatorul-sindic sa il sanctioneze pe cel in culpa,daca aceasta intarziere nu este temeinic motivata.Administratorul judiciar va fi sanctionat cu amenda judiciara cuprinsa intre 500 de lei si 1000 de lei.

Pentru motive temeinice in orice stadiu al procedurii judecatorul-sindic il poate inlocui pe administratorul judiciar la cererea comitetului creditorilor sau din oficiu, prin incheiere motivata data cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.

“Aliniatul (3) al art.22 instituie posibilitatea sanctionarii administratorului judiciar cu amenda, prin hotararea judecatorului sindic, pentru situatiile in care din culpa sau cu rea-credinta acesta nu-si indeplineste sau intarzie indeplinirea atirbutiilor legale sau a sarcinilor stabilite de jduecatorul-sindic in temeiul alin. (2) art. 22.Daca fapta de mai sus este generatoare de prejudicii, partea lezata va putea cere jduecatorului-sindic sa-l oblige pe administratorul judiciar la repararea pagubelor.

Atat in cazul despagubirilor, cat si in cazul amenzilor sus-mentionate, sumele se stabilesc prin incheiere executorie.”

“In vederea indeplinirii atributiilor sale, administratorul judicar/lichidatorul va putea desemna persoane de specialitate.Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor in cazul in care acestea vor fi achitate din averea debitoarei sau se vor supune aprobarii judecatorului-sindic in cazul in care se vor remunera din fondul unic constituit conform art. 4.Judecatorul sindic se va pronunta asupra cererii prin incheiere, data in camera de consiliu, cu citarea administratorului/lichidatorului judiciar.”

2.6Creditorii debitorului.

Creditorii debitorului poti fi fie perosane fizice fie persoane juridice ori ambele categorii care detin creante impotriva debitorului, creante a caror natura trebuie sa fie una comerciala, civila, fiscala sau de orice alta natura si care are un caracter cert, lichid si exigibil.Aceasta creanta trebuie sa fie asupra patrimoniuli debitorului.Dupa cum am mai aratat acestia pot cere deschiderea procedurii numai in caz de insolventa vadita(cand au trecut 90 de zile de la data scadentei fara ca debitorul sa fi achitat creanta) si numai daca creanta lor atinge plafonul stabilit de lege( 45000 de lei/ 6 salarii medii pe economie).

2.7Lichidatorul judiciar.

In caz de reorganizare prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului pana la stingerea pasivului, aceasta se va putea realiza fie de catre debitor fie de catre un lichidator judiciar.Pentru a se ajunge la desemnarea unui lichidator este necesar a se confirma un plan de reorganizare prin lichidarea unor bunuri.Desemnarea lichidatorului este facultativa, dupa cum am mai aratata lichidarea se va putea facea si de catre debitor.

Lichidatorul va avea ca atributie vanzarea bunurilor din averea debitorului conform planului.

“Atributiile lichidatorului judiciar sunt atributii administrative, au caracterul unor acte specifice procedurii executionale.

Actele lichidatorului judiciar pot fi contestate in aceleasi conditii ca si actele administratorului judiciar.

Atributiile lichidatorului judiciar inceteaza in caz de inlocuire a acestuia si in caz de inchidere a procedurii.”

2.8Alte persoane de specialitate.

Administratorul judiciar/lichidatorul judiciar intampinand numeroase probleme de o complexitate variabila ce necesita uneori cunostinte de specialitate pe care acesta nu le are, inclusiv probleme de drept.Pentru slutionarea acestor probleme corect el paote consulta specialisti(experti, contabili) insa cu aporbarea comitetului creditorilor atat cat priveste persoana desemnata cat si cuantumul remuneratiei ce va fi platita.

CAPITOLUL 3.DESCHIDEREA PROCEDURII SI EFECTELE DESCHIDERII PROCEDURII.

3.1Cererile introductive.

“Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau intitutii prevazute expres de lege.”

“Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere impotriva entitatilor reglementate si supravegheate de acestea care, potrivit datelor de care dispun, indeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.”

Potrivit legii procedura insolventei poate fi deschisa numai la cerere, cerere care trebuie adresata tribunalului.Persoanele abilitate sa o faca sunt debitorul, creditorii acestuia precum si orice alta persoana sau intitutii prevazute expres de lege.

3.1.1Cererea debitorului.

Debitorul care se afla in stare de insolventa este obligat sa adreseze o cerere tribunlaului in vederea deschiderii procedurii intr-un termen maxim de 30 de zile de la data aparitiei starii de insolventa.

Exista si o exceptie de la aceasta regula atunci cand debitorul desi aflat in stare de insolventa el poarta cu buna-creditnta negocieri extrajudiciare pentru a restructurarea datoriilor sale, moment in care se poate depasi termenul de 30 de zile, insa daca aceste negocieri esueaza el este obligat sa se adreseze in termen de 5 zile cu o cerere tribunalului.

Debitorul poate sa adreseze cerere de deschidere a procedurii cand se afla in stare de insolventa iminenta.

Cererea debitorului de deschidere a procedurii se va judeca in regim de urgenta in termen de 5 zile, fara citarea partilor in camera de consiliu.

Cererile introduse de persoanele juridice vor fi semnate de persoanele care au calitatea de a le reprezenta.

Legiuitrul sanctioneaza introducerea prematura, cu rea-credinta a cererii de deschidere a procedurii prin atragearea raspunderii patrimoniale a debitorului fie el persoana fizica sau persoana juridica daca a pricinuit prejudicii.

Spre deosebire de starea de insolventa vadita in care se prevede un cuantum minim al datoriilor pe care trebuie sa il atinga debitorul pentru a putea cere deschiderea procedurii in cazul starii de insolventa iminenta acest cuantum nu este stabilit el ramanad la aprecierea debitorului.

Potrivit art. 28 din lege cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:

1)bilantul certificat de catre administrator si cenzor sau auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;

Pe baza acestor documente se poate reflecta aspra situatiei financiare a debitorului.

2)lista completa cu toate bunurile debitorului, incluzand toate conturile si bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile.Pentru bunurile grevate se vor arata datele din registrele de publicitate;

Aici trebuie aratata toate bunurile debitorului atat cele mobile cat si cele imobile precum si sumele de bani detiunte in conturi bancare.

3)se va intocmi o lsita cu numele si adresele creditorilor indiferent de starea creantelor(certe/sub conditie, lichide/nelichide, scadente/nescadente), aratadu-se suma, cauza si drepturile de preferinta;

Toate aceaste date referitoare la creditori si la creantele acestora este necesar sa fie anexate pentru a se avea o imagine completa asupra situatiei debitorului si pentru a se putea formula notificarile.

4)o lista cu platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererei introductive;

Aceasta lista este necesar a se anexa pentru ca administratorul judiciar sa poata analiza platile si transferuriloe patrimoniale pentru a hotara daca este neceas a se introduce actiuni pentru anularea unor operatiuni.

5)se vor prezenta activitatile curente pe care intentioneaza sa le desfasoare debitorul in perioada de observatie;

6)contul de profit si pierderi din anul anterior depunerii cererii;

Acest cont va ajuta la evaluarea in timp a situatiei debitorului.

7)o lista cu numele membrilor grupului de interes economic sau a asociatilor cu raspundere limitata, pentru societatile in nume colectiv si cele in comandita;

Aceasta lista va ajuta la identificarea persoanelor care potrivit legii au o raspundere nelimitata si solidara pentru obligatiile sociale.

8)declaratia prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura de reorganizare judiciara, pe baza unui plan, declaratie care trebuie depusa cel mai tarziu dupa 5 zile de la momentul inregistrarii cererii;

Aceasta declaratie este una din cele mai importante anexe ala cererii deoarece daca debitorul nu isi manifesta intentia de intrare in procedura reorganizarii judiciare acesta va intra direct in procedura simplificata.

9)o descriere sumara a modalitatilor pe care le are in vedere pentru reorganizarea activitatii;

10)o declaratie pe propria raspundere autentica sau certificata de un avocat sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului din circumscriptia domiciliului profesional/sediul social, care sa ateste daca a mai fost supus procedurii prevazuta de prezenta lege intr-un interval de timp de 5 ani anterior formularii cererii introductive;

11)o declaratia pe propria raspundere autentica sau certificata de un avocat dinc are sa rezulte ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa sau infractiuni de fals in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii;

12)certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.

In cazul in care debitorul nu detine la momentul inregistrarii cererii informatiile cerute la punctele 1-6 precum si punctul 8 el va putea inregistra aceste informatii la tribunal in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii in caz contrar el fiind decazut din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare.Documentele prevazute mai sus se depun in copii certificate de reprezentantul legal al debitorului fiind aplicata si stamplia debitorului pe ele.De asemenea vor mai fi anexate cererii de deschidere a procedurii si informatiile privind executarile silite initiate de creditori si aflate in curs la data inregistrarii cererii.Documentatia anexata cererii va mai cuprinde si lista creantelor neincasate de debitor, conturile bancare din Romania si starinatate, planul de afaceri pe o durata de minimum 6 luni cuprinzand activitatile curente precum si sursa de finantare.

Art. 29 din Legea 85/2006 reglementeaza prin cele trei aliniate efectele cererii debitorului in cazuri speciale precum a societatilor in nume colectiv sau in comandita simpla.Cand cererea este intordusa de societate, ca persoana juridica ea nu este considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori si impotriva acestora.Daca cererea va fi facuta de un asociat cu raspundere nelimitata in calitatea de comerciant insa in nume propriu sau este introdusa de creditorii pentru datoriile sale proprii cererea nu va avea nici un efect juridic cu privire la societata din care acesta face parte fie ea societate in nume colectiv ori in comandita.Aliniatul 3 prevede ca aceste prevederi se aplica si cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.

Legea reglementeaza si o interdictie de a formula cerere de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare debitorilor persoane juridice care in ultimii 5 ani precedenti hotararii de deschidere a procedurii au mai formulat si au fost supusi unei astfel de proceduri.

3.1.2 Cererea creditorilor.

Dupa cum am aratat in cele precedente creditorul este indreptatit sa ceara deschiderea porcedurii in cazu in care indeplineste conditiile cerute de lege si anume:

-detine o creanta asupra debitorului;

-creanta atinge valoarea-prag(cuantumul minim ali creantei) de 45000 lei sau 6 salatii medii pe economie pentru creditorul salariat.

-creanta are un caracter:

-cert;

“In situatia in care creanta bugetara pe temeiul careia s-a cerut deschiderea procedurii formeaza obiectul unui litigiu de contencios administrativ in curs de judecata, procedura insolventei nu poate fi deschisa deoarece creanta nu este certa.”

-lichid;

-exigibil;

-aceasta situatie dureaza de cel putin 90 de zile;

-neplata datoriei este datorita starii de insolventa a debitorului.

“Conditionarea dreptului de a formula cererea introductiva pentru deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului. Prin stabilirea de catre legiuitor a caracterului creantelor si a cuantumului minim al acestora, vine in intampinarea unui eventual abuz de drept care s-ar realiza prin formularea unor cereri, in cadrul acestei proceduri speciale pentru orice creanta si in orice valoare nesemnificativa.”

El va trebuie sa anexeze documentele justificative ale creantei:

Art. 31 din lege arata ca orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazuta de prezenta lege impotriva debitorului prezumat in insolventa poate introduce cerere in care va trebui sa arate urmatoarele:

1)cuantumul si temeiul creantei;

2)existenta unor garantii reale;

3)existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;

4)declaratia prin care va arata dorinta de a participa la procedura reorganizarii debitorului, caz in care va arata modalitatea in care intelege sa participe la reorganizare.

“Prezumtia de insolventa nu poate fi rasturnata prin dovedirea continuarii activitatii sau prin absenta datoriilor fata de alti creditori.”

In cazul existenti unor garantii creditorul va anexa actele de constituire de garantii.

Aliniatul (3) din lege arata procedura de solutionare in cazul in care intre momentul inregistrarii cererii de catre un creditor si momentul judecarii sunt formulate si alte cereri de catre alti creditori, caz in care trebunalul va verifica din oficiu existenta dosarului pe rol si va dispune conexarea acestora moment in care va stabili si daca sunt indeplinite conditiile privind creanta (cuantumul minim al creantelor raportat la valoarea insumata a creantelor tuturor creditorilor care au facut cereri).

In situatia in care avem o cerere formulata de debitor in vederea deschiderii procedurii si una sau mai multe formulate de creditor,nesolutionate inca acestea din urma se vor conexa la cererea formulata de debitor.

Aliniatul (5) arata ca in cazul in care s-a deschis procedura intr-un dosar celelalte eventuale dosare aflate pe rol si avand acelasi obiect vor fi conexate la acelasi dosar.

“Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate inca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.”

3.2 Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii.

Dupa inregistrarea unei cereri a debitorului judecatorul-sindic va verifica daca aceasta corespunde exigentelor cerute de prezenta lege in art. 3 pct. 1 si art. 27 iar daca aceasta corespunde el va pronunta in camera de consilui o incheiere de deschidere a procedurii.Deodata cu deschiderea procedurii judecatorul-sindic va desemna si administratorul judiciar.Aceasta hotarare de deschidere a procedurii va fi notificata de catre administrator tuturor creditorilor, debitorului, oficiului registrului comertului sau altui registru unde debitorul este inmatriculat pentru inregistrarea mentiunii.Totodata notificare va fi publicata intr-un ziar de larga circulatie costurile find suportate din averea debitorului.Odata notificati creditorii pot inregistra la tribunal opozitie la deschiderea procedurii in termen de 10 zile de la primirea notificarii.

“Creditorii care au inregistrat opozitie vor fi citati, in termen de 5 zile de la inregistrarea opozitie, impreuna cu debitorul, de judecatorul-sindic, la sedinta in care va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate opozitiile.”

“Invocarea de catre creditor a relei-credinte din partea debitorului care solicita deschiderea procedurii insolventei nu constituie suficient temei pentru impiedicarea declansarii acestei proceduri daca starea de insolventa este vadita, imrejurarile ce fac obiectul suspiciunilor, relevate prin opozitia formulata de creditor, putand fi valorificate in cadrul derularii procedurii reglementate de Legea 85/2006.”

Daca cererea de deschidere a procedurii apartine creditorului care indeplineste conditiile legale judecatorul-sindic va comunica cererea in copie debitorului care in 10 zile de la primirea copiei trebuie fie sa recunoasca existenta starii de insolventa fie sa o conteste.Rezulta asadar ca procedura nu va putea fi deschisa fara comunicarea prealabila cu debitorul pentru ca acesta sa nu fie privat de dreptul de a formula contestatie.Daca el contesta starea de insolventa, iar contestatia este respinsa legea instituie o sanctiune pentru acesta constand in aceea ca el nu va mai avea dreptul sa solicite procedura reorganizarii judiciare.

Daca nu va gasi intemeiata contestatia si va stabili ca debitorul se afla in insolventa judecatorul-sindic prin sentinta va deschide procedura generala.

Debitorul va fi decazut din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare.

“Debitorul a contestat starea de insolventa, in conditiile art. 31 alin. (2) din Legea 85/2006, la cererea de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre creditorul bugetar pentru creanta scadenta , consemnata prin titluri executorii emise conform normelor Codului de procedura fiscala.

Starea de insolvabilitate a debitoarei este constatata potrivi prevederilor Codului de procedura fiscala, conform procesului-verbal intocmit in acest sens.

Astfel ca judecatorul-sindic a admis cererea creditorului, a respins contestatia debitorului care nu a facut dovada disponibilului banesc penru acoperirea creantei si a decazut debitorul dind reptul de a mai propune un plan de reorganizare, in conformitate cu art. 33 alin. (4).”

Planul de reorganizare va putea fi propus de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii care detin impreuna sau separat minimum 20% din totalul masei credale.

Insa daca judecatorul-sindic va stabili ca debitorul nu se afla in stare de insolventa va respinge cererea creditorilor care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la momentul inregistrarii ei.

In cazul in care debitorul nu va contesta ca se afla in stare de insolventa si chiar isi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic da pronunta o sentinta de deschidere a procedurii generale.Prin aceasta sentinta jduecatorul-sindic il va insarcina pe administratorul judiciar sa efectueze toate notificarile prevazute de lege.

Prin sentinta de deschidere a procedurii generale judecatorul-sindic va desemna si un administrator judiciar.

Momentul deschiderii procedurii produce o serie de efecte legale:

a)desemnare administratorului judiciar de catre judecatorul-sindic;

b)judecatorul-sindic dispune notificarea sentintei de catre administratorul judiciar;

c)debitorul este obligat sa depuna la dosar actele si informatiile cerute de lege;

d)furnizorii de servicii vitale sau utilitati-apa, electricitate, gaze sau altele asemnena nu pot sa intrerupa furnizarea acestora in perioada de observatie sau de reorganizare daca debitorul este un consumator captiv.Aceste masuri daca nu ar fi luate ar comrpomite sansele reorganizarii;

e)suspendarea actiunilor judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor din averea debitorului.In acest scop se va comunica sentinta catre instantele judecatoresti din circumsriptia sediului debitorului precum si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.Creditorii titulari ai unor creante garantate cu ipoteca, gaj, garantie reala mobiliara pot solicita ridicare suspendarii.

f)suspendarea cursului prescriptiei actiunilor;

g)nu vor mai putea curge dobanzile, majorarile sau penalitatile de orice fel.Prin exceptie creantele garantate vor fi inscrise in tabelul creantelor la valoarea garantata insa daca bunul se vinde la I valoare mai mare decat cea garantata, diferenta va putea acoperi dobanzile, majorarile, penalitatile calculate pana la vanzarea bunului.

h)se suspenda tranzactionarea actiunilor emise de debitor pe piata reglementata pe care se tranzactioneaza;

i)debitorul are obligatia sa depuna la dispozitia administratorului judiciar toate informatiile cerute dee acesta cu privie la activitatea si averea sa;

j)din mometul deschiderii procedruii actele debitorului vor purta mentiunea in insolventa, in reorganizare judiciara scrisa in limba romana, engleza si franceza;

k)le este interzis administratorilor societatii sa instarineze actiunil sau parti sociale fara acordul judecatorului-sindic.Prin aceasta masura se urmareste mentinerea interesului asociatilor sau actionarilor in succesul procedurii;

l)denuntarea sau mentinerea unor contracte incheiate anterior si neexecutate integral sau substantial de catre administratorul judiciar dupa cum acestea sunt benefice sau nu pentru activitatea si averea debitorului;

m)compensarea legala a crentelor reciproce intre creditor si debitor;

n)tertii dobandesc bunurile instrainate de administratorul judiciar libere de orice sarcini.

3.3 Primele masuri.

In urma deschiderii procedurii si a desemnarii administratorului judiciar de catre judecatorul-sindic, administratorului judiciar ii revine obligatia notificarii tuturor creditorilor cunoscuti la acest moment.El va asigura publicarea acestei notificari in Buletinul procedurilor de insolventa precum si intr-un ziar de de larga circulatie.Comunicarea notificarii se va face prin fax, scrisoare rocomandata cu confirmare de primire sau prin orice alt mijloc care permite verificarea primirii.

Notificarea va avea urmatorul continut dupa cum arata art. 62 din lege:

-se va arata teremnul limita pana la care vor putea sa depuna creditorii opozitie la sentinta de deschidere a procedurii, procedura deschisa ca urmare a cererii formulate de debitor;

-se va arata termenul de solutionare a opozitilor.Acesta nu va fi mai mare de 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;

-se va arata teremnul limita pana la care creditorii vor putea inregistra cererea de admitere a creantelor asupra averii debitorului, termen care va fi de maximum 45 de zile de la deschiderea procedurii precum si cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca creanta ca sa fie considerata valabila;

-se va arata care va fi termenul de verificare a creantelor, de intocmire precum si cel de afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, termen ce nu va depasi 20 de zile;

-termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 20 de zile;

-locul, data si ora unde se va desfasura prima sedinta a adunarii generale a creditorilor ce va avea loc in maximum 5 zile de la expirarea tremenului prevazut pentru verificare a creantelor, de intocmire, de afisare si comunicare a tabelului preliminar.

Deci cand procedura este deschisa la cererea debitorului, notificare va contine si termenul prevazut de lege pentru inregistrarea opozitiei precum si pentru solutionarea acesteia.

In termen de 45 de zile de la data deschiderii procedurii, creditorii vor inregistra creantele urmand ca in maximum 20 de zile de la expirarea termenului prevazut pentru inregistrarea cererilor creditorilor, sa se verifice aceste cereri sa intocmeasca, afiseze si comunice tabelul preliminar.

“Termenul pentru depunerea declaratiei de creanta este un termen procedural de decadere si un termen de prescriptie extintiva, nefiind aplicabila institutia repunerii in termen prevazuta de art. 19 din Decretul nr. 167/1958.

Recurenta nu a dovedit ca o imprejurare mai presus de vointa sa a impiedicat-o sa actioneze, pentru a fi aplicabile dispozitiile alin. (2) al art. 103 C.proc.civ.

Inexistenta unei persoane care sa exercite atributiile de conducere a scocietatii in absenta administratorului este imputabila societatii si nu constituie un element mai presus de vointa sa.”

“Completarea declaratiei initiale cu o noua creanta, dupa expirarea termenului limita de depunere a cererilor de admitere a creantelor asupra averii debitorului, nu poate fi adoptata, in masura in care culpa apartine exclusiv creditoarei care nu a tinut o evidenta stricta a creantelor detinute impotriva creditoarei.”

La numai 5 zile de la intocmirea tabelului preliminar va fi convocata adunarea creditorilor adunare ce va avea loc la ziua, ora si locul comunicat in notificare.Sedintele adunarii creditorilor nu sunt publice.

Cand debitorul are in patrimoniu bunuri imobile se vor efectua mentiuni in registrele de publicitate imobiliara despre deschidrea procedurii.Ele se vor efectua in baza copiei hotararii judecatorului-sindic.

In cazul bunurilor aceste mentiuni se vor adresa si inregistra in arhivele electronice de garantii reale mobiliare.

Toti creditorii care detin o creanta anterioara datei deschiderii procedurii vor depune cerere de admitere a creantelor in termenul prevazut in sentinta de deschidere exceptie facand creantele salariatilor care vor fi inregistrare de catre administratorul-judiciar.Creantele se vor inregistra intr-un registru care se pastreaza la grefa tribunalului.

“Desi nu sunt supuse procedurii de verificare, creantele bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat in termenele prevazute de legile speciale, acesta nu se poate interpreta in sensul ca creantele bugetare ar putea fi inscrise in tabel fara respectarea termenului de declarare stabilit pentru toti creditorii.”

Creantele nescadente si cele sub conditie vor fi admise provizoriu.

Creantele nascute in perioada de observatie sau in procedura reorganizarii judiciare nu este necesar sa fie inscrise la masa credala ele urmad a fi achitate conform documentelor din care rezulta.

Cererea de admitere a creantei va avea urmatorul continut:

-denumirea/numele creditorului si sediul/domiciliul acestuia;

-suma datorata;

-temeiurile de fapt si cele de drept ale creantei;

-drepturile de preferinta sau garantiile reale de care se bucura creanta.

In urmatoare faza se va trece la verificarea creantelor.Vor fi supuse procedurii de verificare toate creantele cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii precum si a celor bugetare rezultand dintr-un titlu executoriu necontestat.Procedura de verificare are drept scop verficarea legitimitatii, intinderea exacta a creantei precum si prioritatea.

“Cu ocazia verificarii creantelor, administratorul judiciar va adopta urmatoarele solutii cu privire la regimul creantelor declarate de creditori;

-creantele negarantate vor fi inscrise cu intreaga lor valoare, urmand ca orice distributie in contul acestora sa respecte rangul acestora;

-creantele exprimate in valuta sau care nu au fost exprimate intr-o valoare monetara sau care au o valoare fluctuanta vor fi inscrise la valoarea calculata sau determinata la data deschiderii procedurii;

-o creanta cu pluralitate de debitori va fi inscrisa in toate tabelele de creanta ale tuturor debitorilor supusi procedurilor de insolventa si nu va fi eliminata din aceste tabele sau diminuata in valoare decat dupa acoperirea ei integrala;

-in cazul unei raspunderi solidare a unor debitori pentru o creanta admisa in procedura, orice plata facuta de acestia conduce la retragerea creantei si la nasterea unui drept de creanta corespunzator pentru debitorul platitor;aceasta noua creanta va fi inregistrata in tabelul creantelor;

In urma verificarilor efectuate de catre administratorul judiciar acesta va intocmi un table premliminar al creantelor care va fi inregistrat la tribunal si in care vor fi aratate urmatoarele creante:

-creantele chirografare;

-creantele garantate;

-creante cu prioritati;

-creante sub conditie ori nescadente;

-titularul createi;

-valoare fiecarei crente(suma solicitata de creditor precum si suma acceptata de administratorul judiciar).

In cazul in care in urma intocmirii tabelului preliminar debitorul, creditorii sau orice alta persoana interesata vor formula contestatie la acest tabel(contestaite ce trebuie depusa in termne de 5 zile de la data publicarii in Buletinul procedurilor de insolventa a tabelului preliminar) ele vor fi solutionate toate , deodata de catre judecatorul-sindic.

In urma solutionarii tuturor contestatilor administratorul judiciar va intocmi tabelul definitiv al creantelor de care se va ingriji sa il afiseze la sediul tribunalului.Asupra planului de reorganizare propus in cadrul adunarii creditorilor au drept de vot doar creditorii care se gasesc in tabelul definitiv.

Asupra creantelor inscrise in tabelul definitiv se pot face contestatii de catre orice parte interesata.Aceasta contestatie este permisa numai in doua cazuri:

-in cazul descoperirii ulterioare definitivarii tabelului a existentei unui fals, unui dol sau unei erori esentiale, care au determinat inscrierea acelei creante sau a dreptului de preferinta in tabelul definitiv;

-in cazul descoperirii ulterioare definitivarii tabelului a unor “titluri gotaratoare” pana atunci necontestate.

Contestatia ulterioara la tabelul definitiv se solutioneaza cu citarea contestatorului si a celorlatle parti interesate, debitorul si ceilalti creditori concurenti de catre judecatorul-sindic.Judecatorul-sindic poate dlcara ca adnite numai provizoriu creanta sau dreptul de preferinta contestat, intre momentul inregistrarii contestatiei si momentul judecarii irevocabile a acetei contestatii.

“Conform art. 89 din Legea nr. 64/1995, in cazul descoperirii unui dol, fals sau eroare, precum si in cazul descoperirii unor titluri hotaratoare si pana atunci necontestate, in mod exceptional contestarea creantelor poate fi inregistrata pana la inchiderea procedruii de catre orice parte interesata.Textul instituie o exceptie si este de stricta interpretare.In consecinta, nu se aplica exceptia atunci cand creditorul invoca propria culpa in neincadrarea contestatiei in termenul legal.”

3.4 Situatia unor acte juridice ale debitorului.

“Dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar sau, in conditiile legii, comitetul creditorilor, sunt indreptatiti sa intreprinda, in interesul creditorilor, o serie de masuri de natura sa protejeze creditul, sa sanctioneze pe debitorii incorecti, sa restituie averii acestora elementele patrimoniale instrainate in paguba creditorilor si sa administreze portofoliul de obligatii comerciale asumate de debitor.Aceste masuri pot fi impartite, dupa natura lor, in doua mari categorii:masuri de drept procesual si masuri de drept substantial, ambele orientate spre maximizarea averii debitorului.”

Astfel de masuri de drept procesual sunt concretizate in dreptul administratorului judiciar de a introduce actiuni pentru anularea unor categorii de acte juridice ale debitorului incheiate in frauda credilor, insa categoria acestor acte este limitata la o anumita perioada anterioara deschiderii procedurii.

Vor putea fi introduse actiuni pentru anularea constituirilor sau a transferurilor de drepturi patrimoniale catre teri precum si restituirea de catre acestia a bunurilor si a valorilor altor prestatii executate, dupa cum urmeaza:

a)actele de transfer cu titlu gratuit efectuate in 3 ani anterior deschiderii procedurii;de la aceste acte cu titlu gratuit sunt exceptate sponsorizariile care au avut un scop umanitar;

b)cand in intervalul de timp de 3 ani anterior deschiderii procedurii debitorul a efectuat operatiuni comerciale dezechilibrate:atunci cand prestatia acestuia depaseste vadit prestatia primita;

c)actele incheiate in cei 3 ani anterior deschiderii porcedurii, acte care denota un caracter fraudulos si care implica un concert din partea tuturor partilor cu intentia de a incalca drepturile creditorilor;

d)actele de transfer patrimonial efectuate in cele 120 de zile anterior deschiderii procedurii cu intentia de a favoriza un creditor oferindu-I mai mult decat ar primi in caz de faliment;

e)constituirea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedruii;

f)platile efectuate anticipat ale datoriilor care erau scandente ulterior datei la care s-a deschis procedura;

g)actele de transfer sau asumarea de obligatii intr-o perioada de 2 ani anterior deschiderii procedurii care au avut ca scop ascunderea starii de insolventa sau de a frauda o persoana fizica ori juridica ce avea calitatea de creditor ori a dobandit-o.

Trebuie mentinoat ca actele incheiate la de debitor de la lit.d)-f) pentru a putea fi anulate trebuie sa fi fost incheiate cu rea-credinta, per a contrario cele incheiate cu buna credinta nu vor putea fi anulate.

Vor mai putea fi anulate si prestatiile recuperate daca au fost facute in dauna creditorilor, urmatoarea categorie de operatiuni incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele cu care debitorul se afla in raporturi juridice:

a)operatiuni comerciale incheiate cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinant cel putin 20% din capitalul societatii comerciale;

b)cu un membru, administrator, director sau membru al organelor de supraveghere a debitorului;

c)cu orice alta persoana fizica sau juridica, care detine o pozitie dominanta asupra debitorului sau a activitatii sale;

d)cu un coindivizar asupra unui bun comun;

Toate actiunile inclusiv cele in vederea recuperarii creantelor introduse de catre administratorul judiciar, scutite de taxe de timbru.Publicarea in Buletinul procedurilor insolventei a actelor de procedura emise de instantele judecatoresti si/sau de administratorul judiciar se vor efectua cu titlu gratuit.

Actele de procedura care emana de la administratorul judiciar si sunt supuse publicitatii prin Registrul comertului se vor opera din oficiu cu titlu gratiut.

Actiunea pentru anularea actelor frauduloase poate fi introdusa in termen de cel mult 1 an de la data expirarii termenului stabilit pentru intocmirea raportului administratorului care priveste imprejurarile si cauzele care au contribuit la starea de insolventa, insa nu mai tarziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.

“Termenele prevazute de Legea 65/1995 pentru introducerea actiunii in anularea unor transferuri patrimoniale sunt termene de decadere care au ca efect stingerea dreptului la actiune in sensul posibilitatii de a obitne concursul fortei de constrangere a statului.”

Legea reglementeaza si un drept al comitetului creditorilor care poate sa introduca si el o astfel de actiune daca administratorul nu o face.

Legea 85/2006 in art. 82 prevede si o exceptie de la anularea unui transfer patrimonial atunci cand acest transfer s-a facut in cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente.

Se ridica intrebarea care va fi soarta tertului dobanditor in urma unei actiuni in anulare.Aceasta situatie nu a scapat legiuitorului care a prevazut ca tertul dobanditor beneficiar al unui transfer patrimonial anulat va trebui sa restituie averii debitorului bunul dobandit sau valoare acestuia de la data transferului efectuat de debitor care va fi stabilit printr-o expertiza.Pentru a ocroti buna-credinta, tertului dobanditor de buna-credinta va avea o creanta echivalenta impotriva averii debitorului.

Daca tertul a dobandit bunul cu titlu gratuit insa a fost de buna-credinta va fi tinut sa restituie bunul in starea in care se gaseste iar in lipsa va restitui diferenta de valoare cu care s-a imbogatit.In cazul in care a fost de rea-credinta el va restitui intreaga valoare precum si fructele incasate.

In cazul in care bunul se afla in patrimoniul unui subdobanditor administratorul judiciar va putea introduce actiune pentru a recupera bunul sau valoarea acestiua, numai daca subdobanditorul nu a platit valoare corespunzatoare a bunului si a cunoscut sau dupa caz trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat.In cazul in care acesta este ruda pana la gradul 4 inclusiv sau sot cu debitorul se prezuma relativ ca a avut cunostinta de faptul ca transferul va putea fi anulat.

Cererea de anulare va fi notata din oficiu in registrele de publicitate aferente.

In vederea administrarii averii debitorului si cresterii la maximum a valorii acesteia precum si in vederea stingerii pasivului in condtii cat mai avantajoase administratorul judiciar, poate sa mentina sau sau sa denunte actele juridice incheiate de debitor in masura inc are ele nu au fost executate in totalitate sau substantial de toate partile implicate.

“Dupa examinarea stadului de executare si al efectelor acestor contracte, administratorul va putea decide care dintre aceste contracte sunt utile pentru realizarea reorganizarii judiciare si care dintre ele nu servesc scopului si va actiona pentru derularea unora in continuare si, repsectiv, pentru denuntarea celorlalte.”

Cocontractantul debitorului poate sa ii ceara administratorului judiciar printr-o notificare denuntarea contractului iar, in acest caz administratorul trebuie sa raspunda intr-un termen de 30 de zile notificarii in caz contrar el nu va mai putea sa ceara executarea contractului acesta socotindu-se denuntat.

In cazul denuntarii unui contract cocontarcantul poate introduce o actiune in despagubiri indreptata impotriva averii debitorului.

In cazul unor contracte ( de munca sau de inchiriere) denuntarea poate opera doar dupa respectarea unor termene legale de preaviz.

In cazul in care un bun mobil vandut debitorului si inca neplatit se afla in tranzit la data deschiderii procedurii neaflandu-se la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobandit drepturi asupra lui, vanzatorul va putea sa isi ia bunul inapoi suportand toate cheltuielile si restituind orice avans incasat de la debitor, insa daca vanzatorul admite ca bunul sa fie livrat el isi va recuprea pretul prin inscrierea creantei in tabelul de creante.Daca administrtaorul judiciar va cere ca bunul sa fie livrat el este tinut sa achite din avere debitorului pretul bunului.

“Cand debitorul este parte intr-un contract cuprins intr-un acord master de netting. Prevazand transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate, la o anumita data sau intr-o perioada determinata de timp, si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedruii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse in acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si va fi inscrisa in tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului.”

Daca un comisionar devine subiectul unei cereri introductive si el detine titluri pentru bunuri ce urmeaza a fi primite sau pentru marfa, comitentul putea sa isi ia titlurile inapoi sau marfa ori sa ceara valoarea acestora care va fi platita de comisionar.

Articolul 90 prevede ca “(1)Dacă un debitor deține marfă în calitate de consignatar sau orice alt bun care aparține altuia la data înregistrării cererii introductive, a expirării termenului pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor ori a respingerii contestației debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul să își recupereze bunul, în afară de cazul în care debitorul are un drept de garanție valabil asupra bunului.

(2) Dacă la una dintre datele menționate la alin. (1) marfa nu se află în posesia debitorului și el nu o poate recupera de la deținătorul actual, proprietarul va fi îndreptățit să aibă creanța înregistrată în tabelul de creanțe, cu valoarea pe care marfa o avea la acea dată. Dacă debitorul se află în posesia mărfii la acea dată, dar a pierdut ulterior posesia, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a mărfii să fie înscrisă în tabelul de creanțe.”

Daca la momentul deschiderii procedurii debitorul detine un imobil si este inchiriat contractul nu va fi desfintat daca chiria perceputa este cea practicata pe piata, in caz contrar el va fi desfintat.

“Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate să refuze să asigure prestarea oricăror servicii datorate de proprietar chiriașului pe timpul închirierii. În acest caz, chiriașul poate evacua clădirea și poate să ceară înregistrarea creanței sale în tabel sau poate deține în continuare imobilul, scăzând din chiria pe care o plătește costul serviciilor datorate de proprietar. Dacă chiriașul alege să continue a deține imobilul, nu va fi îndreptățit la înscrierea creanței în tabel, ci va avea numai dreptul de a scădea din chiria pe care o plătește costul serviciilor datorate de proprietar.”

In cazul in care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu un caracter stric personal administratorul judiciar poate sa denunte contractul.Exceptie face cazul in care creditorul accepta ca efectuarea prestatiei sa fie efectuata de catre o persoana desemnata de administratorul judiciar.

Potrivit art. 93 daca un asociat/actionar dintr-o societata comerciala este debitor intr-o procedura prevazuta de Legea 85/2006 iar, implicarea acestuia intr-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati administratorul judiciar poate cere lichidarea drepturilor debitorului in acea societate conform ultimei situatii financiare aprobate, sau el sa fie pastrat ca asociat daca ceilalti asociati sunt de acord.In procedura reorganizarii judiciare optiunea lichidarii drepturilor va fi oportuna daca aceasta ar avea drept consecinta refinantarea continuarii activitatii.

Acelasi articol reglementeaza si situatia antecontractului de vanzare care are data certa si este anterioara deschiderii procedurii, si prevede cazul in care promitentul-vanzator are calitatea de debitorul in cadrul procedurii.Intr-o astfel de situatie promitentul-cumparator daca va solicita, obligatiile rezultand din antecontract vot fi executate de catre administratorul judiciar daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

1)pretul stipulat in antecontract a fost integral platit sau cu certitudine poate fi platit la momentul solicitarii promitentului-cumparator;

2)pretul nu este inferior valorii de piata a bunului;

3)bunul sa nu reprezinte o importanta determinanta pentru reusita unui plan de reorganizare.

CAPITOLUL 4.PLANUL DE REORGANIZARE.

“La baza reorganizarii judiciare sta planul de reorganizare.Prin el se urmareste reorganizarea prin continuarea activitatii debitorului sau prin lichidarea unor bunuri din averea acestuia pana la acoperirea pasivului, de regula cu continuarea resransa a activitatii.”

“In ceea ce priveste reorganizarea, subliniem ca, atat reorganizarea activitatii debitorului, cat si lichidarea unor bunuri din patrimoniul acestuia se realizeaza in temeiul unui plan, prin care se stabilesc fie modalitatile de restructurare si continuare a activitatii debitorului insolvent, fie lichidarea unor bunuri din averea acestiua, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.”

Deci planul va prevedea fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului fie lichidarea unor bunuri din averea sa, sau o combinata intre aceste doua variante, scopul legii este instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului.

Reorganizarea prin continuarea activitatii debitorului necesita efectuarea unor modificari structurale in activitatea debitorului.Debitorul isi va mentine specificul insa va adapta modul de desfasurare a activitatii in raport de ce resurse detine si de ce va putea atrage.

Reorganizarea prin lichidarea unor bunuri presupune ca debitorul sa isi instraineze unele active, individual sau in bloc, pana la acoperirea pasivului urmarindu-se mentinerea unei parti din societate precum si continuarea unor activitati.

4.1Obiectul si scopul reorganizarii.

Obiectul planului de reorganizare va trebui sa satisfaca scopul reorganizarii si anume sa ajute la mentinerea debitorului in viata comerciala.

Reorganizarea este latura optimista a procedurii insolventei intrucat ea ofera posibilitate debitorului de a-si continua activitatea si acoperi pasivul iar creditorii ca isi vor incasa creantele intr-un procent mai mare decat ar obtine prin procedura falimentului.

Planul va cuprinde neaparat, programul de plata al creantelor.

4.2Propunerea planului-titularii dreptului de a propune planul de reorganizare.

Legea procedurii insolventei reglementeaza persoanele indeptatite sa propuna planul de reorganizare acestea fiind:

1.Debitorul-acesta poate propune un plan de reorganizare daca acesta nu a contestat ca s-ar afla in stare de insolventa si si-a declarat intentia de a propune un plan de reorganizare.In cazul in care acesta a contestat ca ar fi in stare de insolventa si contestatia a fost respinsa acesta va fi decazut din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare.Se gaseste in aceasta situatie debitorul impotriva caruia s-a deschis procedura ca urmare a cererii unuia sau mai multor creditori.Daca contestatia a fost admisa debitorul nu se afla in stare de insolventa drept urmare nu se impune propunerea vreunui plan.Asadar deitorul are dreptul de a propune un plan de reorganizare fie ca urmare a deschiderii procedurii din propria initiativa fie ca urmare a cererii de deschidere a procedurii introdusa de catre creditori.Debitorul va putea propune un plan de reorganizare insa cu aprobarea adunarii denerale a actionarilor/asociatilor.Legiuitorul impune si un anumit termen in care acesta trebuie sa propuna planul si anume in 30 de zile(termen de decadere), de la data afisarii tabelului definitiv de creante.In situatia in care procedura a fost deschisa la cererea introductiva a debitorului aceasta va trebui sa fie insotita pe langa documentele prevazute de lege si de declaratia prin care debitorul isi exprima intentia de a se reorganiza in caz contrar debitorul fiind decazut din dreptul de a mai propune un plan de reorganizare.Debitorul fiind o persoana juridica va propune planul de reorganizare prin intermediul administatorilor.Planul va fi supus aprobarii adunarii generale.

“Debitorul este cel mai interesat in reorganizarea activitatii sale si totodata cel mai in masura sa propuna un plan viabil, bazat pe cunoasterea concreta a activitatii sale si a prespectivelor viitoare.”

Pe langa cele aratate anterior legea mai prevede si alte cazuri in care ii este interzis debitorului sa propuna un plan de reorganizare:

-debitorul care intr-un interval de 5 ani anteriori forumarii cererii de deschidere a procedurii a mai fost supus unei astfel de proceduri;

-debitorul a fost condamant pentru falsificare sau pentru infractiuni la legea concurentei;

-administratorii, directorii si/sau asociatii au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, sau infractiuni de fals.

Aceste condamnari trebuie sa fi intervenit in ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii.

2.Administratorul judiciar- va putea propune un plan de reorganizare de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante daca a raportat la momentul deschiderii procedurii ca exista o posibilitate reala de reorganizare sau in situatia in care debitorului i-a fost respinsa contestatia impotriva cererilor introductive formulate de catre creditor.

Asa dupa cum am aratata administratorul judiciar este un practician in insolventa iar legea ii da dreptul in a propune un plan de reorganizare.

Administratorul judiciar odata desemnat ia la cunostinta de situatia debitorului si de posibilitatiile reale de a se reorganiza ale acestuia asa incat este si el in masura sa propuna un plan de reorganizare.

3.Unul sau mai multi creditori- pot propune un plan daca si-au anuntat intentia de a propune planul si daca acestia detin impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv. Asadar pentru a putea sa propuna un plan de reorganizare creditorii trebuie sa detina un anumit procent din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv.Acestia trebuie sa isi fi aratat intentia de a propune un plan de reorganizare in termen de 30 de zile(termen de decadere), de la data afisarii tabelului definitiv de creante.

Deci vor putea propune un plan de reorganizare debitorul, administratorul judiciar sau creditorii.

Este posibil ca numai debitorul/administratorul judiciar/creditorii sa propuna un plan de reorganizare sau ca toate persoanele sa propuna cate un plan de reorganizare.Indiferent de situatie planul/planurile de reorganizare vor fi supuse votului.

4.3Termenul de propunere a planului de reorganizare.

Debitorul trebuie sa propuna planul de reoganizare in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.

Administratorul judiciar de la data desemnarii sale si pana la implinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.

Creditorii trebuie sa depuna planul de reorganizare in termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.

Termenele stabilite de legiuitor pentru propunerea planului de reorganizare sunt termene de decadere asadar in situatia in care sunt nerespectate persoanele indreptatita sa propuna un plan de reorganizare vor fi decazute din acest drept.

Pentru motive temeinice la cererea oricarei parti interesate judecatorul-sindic poate scurta aceste termene.

4.4Forme de reorganizare judiciara.

Legea 85/2006 prevede doua forme de reorganizare judiciara si anume:

-reorganizarea prin restructurarea si continuarea activitatii debitorului;

-reorganizarea prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului pana la acoperirea pasivului.

“Reorganizarea prin continuarea activitatii presupune restructurarea intreprinderii debitorului sub aspect organizatoric, functional, managerial,financiar, etc. si continuarea activitatii acestuia in noul cadru in vederea realizarii obiectivelor proiectate:mentinerea debitorului in viata comerciala, rentabilizarea acestuia si plata pasivului.”

“Reorganizarea prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului presupune vanzarea intreprinderii sau a unor parti din aceasta(a unor active) in bloc, ca un ansamblu in stare de functionare sau vanzarea unor bunuri individuale in masura necesara acoperirii pasivului, urmarindu-se pe cat posibil mentinerea unei parti din activitate.In cadrul acestei forme de reorganizare se poate realiza cesiunea totala a activului(in bloc), ceea ce semnifica mentinerea intreprinderii din punct de vedere economic, dar cu schimbarea titularului proprietatii, sau cesiunea partiala(a unor active in bloc sau individual) ceea ce semnifica o divizare a laturii active a intreprinderii si cesiunea uneia sau mai multor parti catre alte persoane.”

Valoarea obtinuta din vanzarea in bloc sau a unor bunuri individuale se vor satisface creantele creditorilor.

In functie de forma reorganizarii, continutul planului de reorganizare este diferit dupa cum se urmareste restructurarea si continuarea activitatii debitorului sau reorganizarea prin vanzarea unor bunuri din averea debitorului pana la lichidarea pasivului.

4.5Continutul planului de reorganizare prin contiunarea activitatii debitorului.

Planul de reorganizare prin continuarea activitatii va cuprinde masuri de ordin economic, organizatori, managerial, financiar si social.

Masurile de ordin economic va cuprinde:

-aspecte cu privire la activitatea viitoare a debitorului tinand seama de specificul activitatii sale.Masura va stabili care vor fi obiectivele si tintele ce se doreste a fi atinse in perioada de timp planificata.Aceasta masura se poate realiza prin continuarea specificului activitatii debitorului si imbunatatirea calitatii si cantitatii produselor si servicilor deja lansate sau prin angajarea unor noi afaceri, a lansarii pe piata a unor noi produse si servicii.Legea prevede restructurarea si continuarea activitatii debitorului iar pentru atingerea scopului prezentei legi aceasta restructurare si continuarea a activitatii se poate realiza efectiv doar lasandu-I posibilitatea debitorului de a se angaja in noi afaceri in oricare din domeniile sale de activitate.

-Planul strategic ori planurile de actiune pentru realizarea obiectivelor propuse precum si posibilitatile de implementare a planului.

-In raport de pozitia pe piata, posibilitatile de redresare.In acest scop se vor evidentia si stabili masuri pentru punerea in valoare a competentelor debitorului in domeniile cheie in vederea cresterii numarului si loialitatii clientilor beneficiari ai produselor si serviciilor, pentru practicarea unor preturi cat mai scazute, pentru consolidarea marcii produselor pe piata precum si pentru lansarea unor tehnologii superioare.Aceaste elemente sunt punctele forte ale societatii si de aceea trebuie sa li se acorde o atentie deosebita, ele constituind fundamentul unui plan credibil.Cheia redresarii este realizarea unei pozitii cat mai avantajoase pe piata, debitorul urmarind atragerea de noi grupuri de clienti acapararea unor noi piete sau segmente de piata, diversificarea sau extinderea gamei produselor.

-masuri in vederea cresterii rentabilitatii societatii pentru realizarea unei marje de profit bune urmare a asigurarii unui raport bun intre profit si costuri.

Un plan care nu cuprinde strategii clare si in lipsa unor masuri de imbunatatire a activitatii societatii este un plan cu sanse reduse de redresare a societatii.

Masuri de ordin organizatoric:

Masurile de ordin organizatoric urmaresc redimensionarea societatii in functie de obiectivele de ordin economic fixate.

“Ele se refera la posturile si compartimentele de munca, modul de constituire, grupare si subrdonare, legaturile ce se stabilesc intre aceste entitati.”

Prin redimensionare se urmareste a se reduce posturile de munca insa la acelasi volum de activitate, practic urmarindu-se organizarea si specializarea muncii cu scopul de a creste eficienta acesteia.Se va ajunge la o imbunatatire a raporturilor de subordonare, imbunatatire ce va antrena ca si structurile inferioare si medii ale societatii sa participe la elaborarea deciziilor si la punerea lor in practica.

“Supradimensionarea sau subimensionarea structurii organizatorice a intreprinderii sau lipsa unor masuri de redimensionare pot duce la esecul restructurarii si pot constitui o piedica pnetru convingerea creditorilor de realismul planului.”

Masuri de ordin managerial:

“Planul de reorganizare prin continuarea activitatii trebuie sa cuprinda si metiuni privind managementul propus in vederea atingerii obiectivelor preconizate, pentru a fi realist si convingator.In raoprt de obiective se pot propune diferite metode de management, ca de pilda managementul prin proiecte, managementul prin obiective, managementul pe produse. Managementul pe bugete precum si diferite tehnici de management.”

Echipa de management deja existena va reliza atingerea obiectivelor propuse cu adaptarea corespunzatoare a metodelor sau tehnicilor de management atunci cand aceasta detine pregatirea si calitatile necesare in realizarea acestor obiectve.In aceasta situatie se va propune prin plan mentinerea managerilor actuali ai societatii.In cazul in care managerii nu detin pregatirea si calitatea corespunzatoare in vederea realizarii obiectivelor propuse cel care a propus planul de reorganizare va propune inlocuirea acestora cu alte persoane individualizate sau lansarea unei oferte publice de angajare a unui manager/echipa de management care sa detina pregatirea corespunzatoare in vederea realizarii obiectivelor propuse.

Masuri de ordin financiar:

“Masurilde de ordin financiar presupun antrenarea resurselor financiare proprii- existente sau care vor exista in viitor- si antrenarea unor resurse financiare externe.

Resursele financiare sunt unul dintre cele mai importante mijloace pentru reusita reorganizarii, pentru redresarea debitorului si plata pasivului.De aceea, propunatorul planului va trebui sa acorde o atentie deosebita punerii in valoare a resurselor financiare interne, dar in acelasi timp sa urmareasca atragerea unor resurse externe.”

Pentru a se putea pune in valoare resursele interne se va realiza o inventariere exacta a disponibilitatilor banesti si bunurilor debitorului precum si stabilirea unei strategi in vederea recuperarii creantelor pe care debitorul le detine de la clientii sai.

In vederea reusitei reorganizarii propunatorul planului se va axa si pe antrenarea unor resurse externe, acestea putand fi obtinute prin mai multe metode:

A)prin majorarea capitalului social al debitorului;

B)emiterea de obligatiuni;

C)contractarea unor credite de la banci;accesarea de credite din cadrul programelor nationale guvernamentale de finantare;credite in cadrul unor linii de finantare internationala;

D)imprumuturi de folosinta a unor utilaje si echipamente.

A. O sursa externa este majorarea capitalului social al debitorului.Aceasta sursa este una dintre cele mai rentabile intrucat presupune intrarea in patriimoniul debitorului a unor fonduri banesti care nu vor trebui restituite si nici nu sunt purtatoare de dobanzi, asociatii urmand a incasa divindende doar in masura in care societatea inregistreaza profit.

“Aceasta sursa de finantare este foarte rentabila la societatile pe actiuni sau in comandita pe actiuni care pot atrage resurse foarte mari prin majorarea capitalului social.”

B. Cand se urmareste a se obinte surse de finantare externa prin emiterea de obligatiuni, acesta metoda poate fi intreprinsa doar de societatile pe actiuni si cele in comadinta pe actiuni intrucat legea societatilor comerciale prevede ca doar aceste societati pot emite obligatinui.

“Intrucat emiterea de obligatiuni poate fi hotarata numai de adunarea generala extraordinara a actonarilor, potrivit art.113 li. k) din legea privind organizarea si functionarea societatilor comerciale astfel cum a fost modificata, este necesar convocarea adunarii generale exraordinare.”

Obtinerea de fonduri prin emiterea de obligatiuni este o sursa avantajoasa din mai multe considerente:

-este o sursa de finantare pe termen lung;

-dobanda fixa;

-este posibil ca obligatiunile sa fie convertite in actiun.

C. Accesarea unor credit fie din cadrul programelor nationale guvernamentale fie in cadrul liniilor de finantare internationala aceasta reprezinta o importanta sursa de finantare externa in cardul procesului de restructurare.La momentul elaborarii planului aceste surse de finantare sunt prinse in plan astfel incat la momentul votarii lui aceste surse devin sigure, pe cand contractarea unor credite de la banci este o sursa viitoare si doar posibila.

“Pentru a face credibil un plan de reorganizare care se bazeaza pe surse de finantare din credite este necesar ca propunatorul planului sa ofere anumite garantii, ca de pilda scrisori de partea unor organe de finantare care isi exprima disponibilitatea de a negocia acordarea unor astfel de credite.”

D. In ceea ce priveste imprumuturile de folosinta a unor utilje si echipamente reprezinta o sursa de finantare externa si avantajoasa intrucat societatea restructurandu-si activitatea va avea nevoie de noi tehnologii si pentru acestea nu exista fonduri de investitii.Imprumutul de folosinta se va realiza prin intermediul contractului de leasing.Obtinund aceaste ultilaje si echipamente debitorul le va folosi un interval de timp indelungat urmand sa achite rate calculate astfel incat sa asigure amortizarea acestora, iar la finalul contractului debitorul va avea posibilitatea sa cumpara aceste utilaje si echipamente achitand valoare lor reziduala.

Masuri de ordin social si de munca:

Planul de reorganizare prin continuarea activitatii debitorului va cuprinde si mentiuni privind nivelul si perspectivele locurilor de munca cat si conditiile sciale acordate salariatilor ramasi ai societatii cat si a celor disponibilizati.

Planul va indica ce masuri vor fi luate cu privire la mentinerea, reducerea sau marirea numarului salariatilor precum si nivelul salarilor acordate(mentinerea sau marirea salarilor), programul de lucru si ce alte drepturi vor fi acordate salariatilor mentinuti precum si drepturile acordate celor disponibilizati.

Programul de plata al creantelor:

Planul va cuprinde in mod obligatoriu si programul de plata al creantelor asa cum prevede art. 95 alin. (2) din legea 85/2006.Acest program de plata se refera la modalitatile prin care debitorul va lichida pasivul.

Practic planul de reorganizare va prevedea termenele de plata, modalitatile de plata si in ce masura vor fi satisfacute creantele creditorilor din fiecare categorie.

Legea procedurii insolventei nelimitand stingerea pasivului doar prin institutia platii, inseamna ca lichidarea creantelor se va putea face in oricare dintre modurile prevazute de lege pentru stingerea obligatiilor:

-plata;

-dare in plata:

-compensatie:

-confuziune:

-novatie-obiectiva;

-conversia datoriilor in parti sociale sau in actiuni;

-conversia obligatiunilor in actiuni.

Vor fi avute in vedere la stabilirea modalitatilor de stingere a pasivului interesele tuturor creditorilor asa incat nici un creditor sa nu fie defavorizat prin planul de reorganizare.

“Stingerea pasivului se poate realiza si prin satisfacerea creantelor partial, intr-o anumita cota, asemanatoare cotei concordatare.”

Satisfacerea creantelor intr-o anumita cota va fi rezultatul negocirilor purtate de debitor cu creditorii sai, insa aceasta cota nu va putea fi mai mica decat cea pe care ar fi primit-o prin procedura falimentului.

In situatia in care adunarea creditorilor va vota cu majoritatea ceruta de lege planul care prevede o anumita cota pentru satisfacera creantelor, aceasta va fi obligatorie si creantele vor fi modificate in mod corespunzator.

“Un plan complet si cat mai argumentat este o garantie a reusitei reorganizarii prin continuarea activitatii si totodata are sanse multiple de a fi acceptat de creditori.Cu toate acestea, consideram ca ar fi daunatoare intocmirea unui plan excesiv de amanuntit, intrucat planul fiind obligatoriu pentru debitor nu mai exista posibilitatea adaptarii lui in raport de imprejurari ce pot sa apara pe parcursul reorganizarii.De aceea, planul trebuie sa fie suficient de flexibil, astfel incat sa permita adaptarea lui unor situatii noi in vederea obtinerii eficientei maxime.”

4.5.1Continutul planului de reorganizare prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.

Procedura reorganizarii judiciare se poate realiza si prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului pana la acoperirea pasivului.Vanzarea se poate realiza in bloc ca un ansamblu in stare de functionare, sau vanzarea a unor parti din activele patrimoniale urmraindu-se in aceasta ipoteza mentinerea unei parti din societate.

Planul de reorganizare prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului trebuie sa cuprinda urmatoarele metiuni:modalitatile de plata a pasivului, masura descarcarii de datorii a debitorului si a asociatilor cu raspundere nelimitata, bunurile ce vor fi vandute si catre cine se va face vanzarea, posibilitatile de continuare a activitatii debitorului dupa vanzarea unor bunuri din averea sa.

Planul mai trebuie sa prevada termenul si modul in care in care vor fi platiti creditorii.Cand spun modalitati am in vedere modul in care se va stinge pasivul, care nu este neaparat a fi prin plata.Stingerea pasivului se va putea face si prin conversia creantelor in parti sociale/actiuni, prin novatie subiectiva sau obiectiva, prin dare in plata.

Planul mai trebuie sa prevada si in ce masura vor fi platiti creditorii din fiecare categorie atunci cand vanzarea este in bloc iar din vanzarea societatii nu se acopera integralul creantelor si cheltuielile de administrare a procedurii.In cazul unui asemenea plan prin vanzarea in bloc el va fi votat dar daca va acoperi intr-un grad mai mare creantele decat in cazul lichidarii in procedura falimentului.Pentru a avea o imagine clara a cotei pe care ar primi-o creditorii in cazul lichidarii in bloc si a falimentului in plan trebuie sa fie cuprinsa o analiza comparativa a gradului de satisfacere a creantelor.

In procedura de reorganizare gradul de satisfacere a creantelor trebuie sa fie superior fata de procedura falimentului altfel nu s-ar justifica intrarea debitorului in procedura reorganiarii.

Planul de reorganizare prin vanzarea unor bunuri va cuprinde mentiuni cu privire la ce bunuri din averea acestuia vor fi vandute in vederea platii pasivului.

“Obiectul vanzarii il pot constitui bunuri individuale, mobile sau imobile, active patrimoniale privite ca un ansamblu cu o anumita functionalitate si care constituie o parte din activul debitorului, precum si intreaga intreprindere, intregul activ ca un ansamblu in stare de functionare.Din acest punct de vedere cesiunea poate fi totala sau partiala si se poate realiza in orcare din aceste forme.”

Vanzarea poate sa fie efectuata catre persoane individualizate care isi manifesta disponibilitatea cumpararii sau catre public in general prin vanzarea directa sau prin licitatie publica.

Fata de procedura familentului, reorganizarea prin lichidarea unor bunuri prezinta avantaj prin aceea ca debitorul isi va putea continua activitatea cu restrangerea corespunzatoare a activitatii in raport cu bunurile din societate nevandute.

Operatiunea de lichidare a bunurilor din averea debitorului pe baza de plan se va realiza de catre lichidatorul judiciar.Prin exceptie si debitorul poate efectua aceasta operatiune de lichidare insa acesta trebuie sa prevada posibilitatile sale in plan.

4.6 Admiterea planului de catre judecatorul-sindic.

Planul de reorganizare, indiferent de forma de reorganizare propusa, este supus admiterii sau respingerii de catre judecatorul-sindic.Cu ocazia verificarii planului judecatorul-sindic va avea in vedere doua aspecte:

1.De forma:

A)planul sa fie propus de partile legal competente;

B)planul sa cuprinda toate informatiile cerute de lege.

A)Planul de reorganizare trebuie sa fie propus de una din persoanele prevazute de art. 94 alin.(1) din legea 85/2006.

Daca planul este propus de alte persoane decat cele de la art. 94, planul nu indeplineste conditia de forma si drept urmare va fi respins.

Va fi de asemena respin planul propus de debitor daca acesta este decazut din dreptul de a propune un plan si totusi a facut-o.

“De asemenea, cand planul a fost propus de o categorie de creditori sau de actionari acea categorie trebuie sa intruneasca cvorumul legal pentru a putea propune valabil planul.”

Spre exemplu daca planul a fost propus de creditori care nu detin impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor planul nu satisface conditia de forma si va fi respins.

B)In ceea ce priveste a doua conditie de forma pe care trebuie sa o indeplineasca planul aceasta vizeaza ca acesta sa contina toate informatiile prevazute de lege.

2.De fond:

Acest aspect vizeaza realismul planului si posibilitatea de realizare a acestuia.

“Judecatorul sindic va trebui sa analizeze strategia viitoare a intreprinderii, ipotezele cu care se va lucra in viitor, daca costurile si vanzarile sunt estimate realist, care este baza de referinta pe care se intemeiaza aceste ipoteze, costuri si vanzari.Intrucat organizarea structurala a intreprinderii joaca un rol deosebit in realizarea acestei strategii, judecatorul sindic va trebui sa verifice daca planul contine masuri de reorganizare structurala si de adaptare din acest punct de vedere la noua strategie.Judecatorul sindic va putea compara aceste proiectii de viitor cu datele istorice ale comerciantului debitor, cu situatia existenta in prezent pe piata, precum si cu prognozele privind evolutia pietei in raport de specificul activitatii debitorului.”

Judecatorul va mai analiza si managementul propus in functie de experienta si capacitatea managerilor existenti sau a celor ce au fost propusi, metodele de management propus in raport cu obiectivele fixate.

Foarte importanta este si siutiatia financiara indiferent ca este interna sau externa, judecatorul sindic va analiza daca este realista sau nu.

Pentru toate aceste aspecte judecatorul sindic va putea consulta parerea unui expert care sa ii confirme posibilitatea de realizare a planului.

Aceasta etapa nu este prevazuta explicit in prezenta lege insa rezulta implicit din dispozitiile art.99 din Legea 85/2006 “dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului intr-un termen cuprins intre 20 si 25 de zile, dar nu mai inainte de afisarea tabelului definitiv de creante.”

Asadar pentru a putea dispune publicarea planului precum si votarea acestuia judecatorul dupa primirea planului de reorganizare judiciara, va analiza daca acesta este propus de partile legal competente, daca planul contine toate informatiile cerute de lege precum si daca acesta a fost depus in termenul prevazut de lege.Daca toate aceste condtii sunt indeplinite cumulativ atunci va dispune admiterea planului.Ca urmare a admiteri va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor in vederea supuneri planului la vaotul acestora.

In ipoteza in care planul nu este propus de partile indreptatite judecatorul va respinge planul si va dispune deschiderea procedurii falimentului.

“Consideram ca judecatorul sindic poate cere celor care au depus planul completarea lui, in cazul in care nu cuprinde toate informatiile prescrise.Necompletarea planului atrage respingerea lui de catre judecatorul sindic.”

Cand planul a fost depus dupa expirarea termenului legal, judecatorul-sindic va constata ca a intervenit decaderea din dreptul de a mai propune un plan si va dispune deschiderea procedurii falimentului.

Dupa cum am mai aratat se poate ca mai multe parti indreptatite sa depuna cate un plan sau o singura parte sa propuna mai multe planuri, plan de reorganizare prin continuarea activitatii si un plan de reorganizare prin lichidarea unor bunuri urmand a fi confirmat planul agreat de creditori.

4.7Publicitatea planului.

Legea prevede ca o copie de pe planul propus sa fie depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau in cazul societatilor agricole in registrul societatilor agricole, va comunica debitorului prin administratorul special, administratorului judiciar precum si comitetului creditorilor.

Dupa momentul publicarii planului legea prezuma ca toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data exprimarii votului.

4.8 Votarea si confirmarea planului.

Legea permite ca votul sa poata fi exprimat si prin corespondenta.In acest caz daca au fost exprimate voturi administratorul judiciar are obligatia de a informa creditorii prezenti despre voturile valabil expimate in scris.

In cadrul procedurii de votare a planului fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titluarul acesteia il va exercita I categoria de creante din care face parte respectiva creanta.

Legea enumera cele 4 categorii distincte de creante:

a)creante garantate;

b)creante salariale;

c)creanta bugetare;

d)creante chirografare apartinand furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti;

e)celelalte creante chirografare.

Prin plan se va stabili ca fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte sa beneficieze de acelasi tratament, exceptie facand creanta a carui detinator consimte un tratamen mai putin favorabil pentru creanta sa.

Votarea planului se va desfasura intr-o sedinta a adunarii creditorilor convocata de catre administratorul judiciar in termen de maxim 30 de zile de la data publicarii planului.

Planul va fi socotit acceptat de o categorie de creante in cazul in care acea categorie accepta planul cu o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.

Dupa ce creditorii au votat planul acesta este supus confirmarii de catre judecatorul-sindic intr-un termen de 15 zile de la data la care administratorul judiciar a depus la tribunal procesul-verbal prin care adunarea creditorilor a aporbat planul.

In cazul in care judecatorul-sindic socoteste ca are nevoie de opinia unui expert poate cere unui practician in insolventa sa isi exprime opinea cu privire la posibilitatea de realizare a planului inainte de confirmarea lui.

Judecatorul-sindic va confirma planul daca acesta indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

-planul a fost acceptat de cel putin jumatate plus una din categoriile de creditori din cele 4 categorii enumerate mai sus inclusiv una din categoriile defavorizate; “Sunt considerate categorii defavorizate acelea pentru care planul de reorganizare prevede o reducere a creantei sau o restrangere a garantiilor aferente.”

-in cazul in care sunt doar doua categorii de creditori, planul a fost acceptat de categoria ale carei creante au cea mai mare valoare;

-fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan; se considera ca o categorie de creditori beneficiaza de un tratament corect si echitabil atunci cand sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a)nici una dintre categoriile sau creditorii care resping planul nu primesc mai putin decat ar primi in cazul falimentului;

b)nici una dintre celelalte categorii sau niciunul dintre ceilalti creditori nu primeste mai mult decat valoarea totala a creantei sale;

c)in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior nu primeste mai mult decat ar primi in cazul falimentului.

-planul respecta conditiile si termenele prevazute de lege.

Judecatorul-sindic va confirma doar un singur plan de reorganizare.Planul va fi confirmat printr-o sentinta executorie, care va modifica creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalalte parti interesate asa cum au fost stabilite prin plan.Sentinta va putea fi atacata cu recurs in termen de 15 zile.

In situatia in care nu poate fi confirmat niciun plan judecatorul-sindic va dispune inceperea de indata a procedurii falimentului.

“Toate cheltuielile de administrare datorate expertilor, administratorului precum si alte cheltuieli administratiive trebuie sa fie achitate la termenele prevazute de lege, cu exceptia cazului cand persoanele respective accepta, in scris, alte termene de plata.Planul trebuie sa precizeze cum va fi asigurata aceasta plata.Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.”

4.9Efectele confirmarii planului.

Cand sentinta care confirma planul de reorganizare intra in vigoare, activitatea debitorului este reorganizata in mod corespunzator, incepan prerioada de reorganizare propriu-zisa.

Creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate vor fi modificate, modificare ce vizeaza cuantumul lor, asa cum a fost prevazut in planul re reorganizare.

“Planul confirmat fiind socotit ca o hotararea definitiva impotriva debitorului in cazul unei executari silite.Este ipoteza in care, la detele prevazute in plan, debitorul nu achita o creanta astfel cum prevede acest plan.In aceste conditii creditorul neplatit va putea porni impotriva debitorului o executare silita pentru recuperarea creantei sale pe temeiul planului confirmat care are valoare de titlu executoriu.”

Planul va deveni obligatoriu pentru debitor cat si pentru creditorii anteriori deschiderii procedurii, ba chiar si pentru cei care au votat impotriva planului.In cazul creantelor nascute in timpul desfasurarii procedurii reorganizarii judiciare, acestea vor fi achitate integral, planul fiind obligatoriu doar pentru creditorii anteriori.

In situatia in care debitorul nu mai poate platii aceste datorii(cele nascute in perioada de reoganizare), se poate declansa o noua procedura executionala colectiva, daca sunt indeplinite cerintele legale.In aceasta situatie debitorul va intra in procedura falimentului.

“Satisfacerea tuturor creditorilor ale caror creante s-au nascut anterior deschiderii celei de-a doua proceduri,se va face in raport de sumele obtinute din vanzarea activului patrimonial.Efectele modificarii cuantumului creantelor creditorilor anteriori primei proceduri nu se vor mai produce si toti creditorii vor fi tratati pe picior de egalitate.”

Procedura de votare a planului este asemanatoare cu cea a une tranazactii, prin care creditorii renunta la o parte din creanta lor in speranta de a obtine mai mult decat ar putea obint in procedura falimentului.

CAPITOLUL 5.REORGANIZAREA JUDICIARA.

5.1Natura juridica a reorganizarii.

“La baza reorganizarii judiciare sta planul de reorganizare confirmat, in urma acceptarii lui de majoritatea creditorilor.

Planul de reorganizare confirmat este de fapt un contract intre debitorul aflat in incetare de plati si creditorii sai anteriori deschiderii procedurii executionale colective, in temeiul caruia urmeaza sa se faca plata pasivului la termenele si in proportiile (cotele) convenite, in condtitiile continuarii activitatii de catre debitor.”

Deci putem afirma ca reorganizarea judiciara are o natura contractuala pornind de la fundamentul reorganizarii care este planul de reorganizare.Creditorii prin votarea planului isi dau acordul in vederea continuarii activitatii debitorului (totala/partiala), in condtiile determinate in planul de reorganizare, urmarind ca ei intr-o anumita masura si la anumite termene sa isi satisfaca creantele, cu conditia ca masura in care isi vor satisface creantele sa fie mai avantajoasa decat ar fi in cazul procedurii falimentului.

Partile acestui contract sunt debitorul si masa creditorilor.

“Planul de reorganizare confirmat se aseamana cu o tranzactie judiciara dar se si deosebeste de aceasta.”

Deosebiri intre reorganizarea judiciara si tranzactia judiciara:

-in tranzactia judiciara partile sting un proces sau preintampina un proces ce se poate naste facandu-si concesii reciproce, ce constau in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savarsite sau promise de o parte in schimbul renuntarii la dreptul care este litigios de catre cealalta parte;

-prin votarea planului de reorganizare creditorii renunta doar la un anumit procent din totalul creantelor lor.Acceptarea planului presupune concesii doar de la o parte(creditori);

-planul de reorganizare judiciara devine obligatoriu din momentul confirmarii lui, confirmare ce se realizeaza prin votul majoritatii creditorilor prevazuta de lege.El devine obligatoriu si pentru cei aflati in minoritate care nu au votat sau au votat impotriva lui;

-tranzactia presupune acordul tuturor partilor litigante, un acord de vointa individual al tuturor celor implicati(tranzactia fiind un contract).

“Anumite puncte de interferenta exista intre planul confirmat si novatie, ca mod de transformare a obligatiilor, respectiv novatia obiectiva prin schimbarea obiectului.”

Novatia prin schimbare de obiect se realizeaza cand debitorul contracteaza in privinta creditorului sau o datorie noua ce se substituie celei vechi care este stinsa.In planul de reorganizare datoria debitorului fata de creditor poate suferi o reducere de la valoarea ei initiala la o noua valoare stabilita in plan la o anumita cota insa obligatia initiala nu se stinge.Novatia trebuie sa fie expresa ea neprezumandu-se pe cand din planul de reorganizare nu rezulta vointa creditorilor si nici a debitoruli de a nova.

“O alta deosebire rezulta din aceea ca, privilegiile si ipotecile creantei vechi nu le are creanta ce-I este substituita, afara de cazul cand creditorul le-a rezervat expres.In materia reorganizarii judiciare creditorii cu ipoteci, gaj sau preivilegiu vor pastra aceste garantii si dupa confirmarea planului.”

Asadar apreciez ca planul de reorganizare judiciara este un contract de sine statator avand caracterele si efectele lui specifice.Calificand planul ca fiind un contract, rezulta ca procedura reorganizarii judiciare are un caracter contractual.

“Pe langa latura contractuala se manifesta si o alta latura, cea institutionala, ce este imprimata de natura comerciantului de a fi o intreprindere.”

Procedura reorganizarii judiciare presupune unele schimbari in structura organizatorica a debitorului, schimbari care vin in sprijinul restructurairii activitatii si continuarea ei (total/partial), in noi parametri.Schimbarile de structura sunt prinse in planul de reorganizare ele fiind obligatorii pentru debitor si realizandu-se sub supravhegerea organelor angrenate in procedura.In situatia nerealizarii acestor schimbari structurale, aceasta echivaleaza cu neconformarea la plan si va fi sanctionata cu inceperea procedurii falimentului.

Reorganizarea in temeiul Legii 85/2006, este o reorganizare judiciara, ceea ce evidentiaza si o latura judiciara a procedurii.Latura judiciara presupune ca procedura se desfasuoara sub controlul justitiei atata in faza de propunere a planului cat si in fazele ulterioare ( votare, confirmare), dar si in faza de reorganizare propriu-zisa.

Concluzionez aratand ca reorganizarea judiciara are o tripla natura juridica:

1.contractuala(planul ce sta la baza reorganizarii judiciare);

2.institutionala(necesitatea si obigativitatea schimbarilor structurale in activitatea debitorului);

3.judiciara(procedura, in toate fazele ei, se realizeaza sub controlul permanent al justitiei).

5.2 Implementarea planului.

Odata ce planul a fost confirmat si a inceput reorgaizarea, debitorul este obligat sa aduca la indeplinire schimbarile de structura prevazute in planul de reorganizare.

Planul de reorganizare prin continuarea activitatii prin majorarea capitalului social se poate realiza daca adunarea generala a actionarilor a aprobat propunerea de redresare a debitorului prin majorare de capital.Aceasta masura trebuie adusa la indeplinire in perioada de reorganizare a debitorului.Astfel administratorii debitorului existenti sau cei inlocuiti vor realiza efectuarea varsamintelor aporturilor in conformitatea cu Legea 31/1990.Perioada in care trebuie sa se aduca la indeplinire aceasta modificare este intr-un termen de 1 an de la data adunarii generale.

Planul de reorganizare prin condtinuarea activitatii prin emiterea de obligatiuni se va desfasura similar celui prin majorarea capitalului social.

Cand planul de reorganizare prin continuarea activitatii prevede restrangeri de personal din motive economice acesta masura va fi adusa la indeplinire de catre administratorii debitorului in conformitate cu prevederile planului.

“In acest sens vor aduce la indeplinire concedierile propuse se se vor organiza eventualele activitati de reorientare profesionala atat a celor ramasi, care isi vor schimba compartimentul de munca, cat si a celor disponibilizati.

Debitorul va trebui sa aduca la indeplinire orice alte masuri prevaute in plan precum reorganizarea sectiilor si serviciilor, procurarea resurselor de finantare, efectuarea investitiilor propuse.”

Potrivit Legii 85/2006 aceste schimbari de structura trebuiesc realizate fara intarziere, tinandu-se seama si de eventualele termene stabilite in plan.

Modificarile de structura vor fi aduse la indeplinire de catre debitor conforma art. 103 potrivit caruia debitorul isi pastreaza dreptul de administrare in perioada de reorganizare, drept exercitat de catre administratorul special, insa sub supravegherea administratorului judiciar.

Actionarii si asociatii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului pentru a nu influenta deciziile administratorilor care sunt obligati ca in activitatea pe care o desfasoara sa se conformeze planului de reorganizare.

Este posibil ca administratoriul/administratorii debitorului sa fie inlocuiti de catre judecatorul-sindic odata cu confirmarea planului de reorganizare, cand este in interesul redresarii debitorului, la cererea administratorului judiciar, a comitetuluil creditorilor sau din oficiu.

“Apreciem ca inlocuirea administratorilor debitorului poate fi o masura prevazuta in planul de reorganizare prin continuarea activitatii de catre propunatorul planului, astfel ca votarea si confirmarea planului inseamna implicit schimbarea administratorului si inlocuirea lui cu o noua persoana fizica sau judidica.In aceasta ipoteza activitatea debitorului in perioada de reorganizare va fi condusa de noul administrator sau noua echipa manageriala propusa de initiatorul planului confirmat.”

Perioada de supraveghere a debitorului de catre administratorul judiciar se intinde pe toata perioada reorganizarii.

5.3 Durata reorganizarii.

Legea 85/2006 prevede si durata pe care se va putea intinde executarea planului de reorganizare, aceasta fiind de 3 ani care vor fi socotiti din momentul confirmarii planului.

Cu toate aceastea daca debitorul a contractat credite sau are leasinguri ce se intind pe o durata mai mare de 3 ani acestea pot fi mentinute prin planul de reorganizare chiar daca ar depasi perioada de 3 ani.Daca ele sunt mai scurte de 3 ani de zile acestea vor putea fi prelungite, cu acordul expres al creditorilor.La momentul realizarii tuturor obligatilor de plata si inchiderea procedurii de reorganizare platile acestor contracte vor continua conform contractelor din care rezulta.

Durata initiala de 3 ani va putea fi extinsa la recomandarea administratorului judiciar, pentu o perioada de cel mult 1 an de zile cu conditia ca aceasta propunere sa fie votata de creditori (cel putin doua treimi) aflati in sold la acea data.

5.4Modificarea planului.

Dupa cum am mai aratat, planul de reorganizare judiciara trebuie sa fie complet dar si suficient de flexibil, pentru a putea fi aplicat si in situatia aparitiei unor situatii noi si neprevazute in vederea obtinerii unei maxime eficiente si a realizarii scopului urmarit.

Cand ne aflam in ipoteza aparitie unor imprejurari noi, sau cand se constata ca masurile prevazute in plan nu dau rezultatele scontate, se va pune problema modificarii planului de catre ce care l-a propus si a imbunatatirii lui.

Legea 85/2006 prevede chiar ca se va putea opera o asemenea modificare a planului, insa cu respectarea anumitor formalitati.Astfel modificarea planului se va putea face oricand pe percursul procedurii insa cu respectarea conditiilor de vot (supunerea planului votului creditorilor),dupa indeplinirea publicitatii, iar mai apoi confirmarii lui de catre judecatorul-sindic.

In cazul in care modificarea planului va fi propusa de catre debitor, ea va trebui sa fie aprobata de catre adunarea generala a actionarilor/asociatilor.

“Numai din momentul confirmarii, planul suplimentar de masuri poate fi aplicat, planul initial diind corespunzator modificat.”

5.5Neconformarea la plan.

Legiuitorul prin Legea 85/2006 a urmarit sa sanctioneze neconformarea debitorului la prevederile planului de reorganizare.

Potrivit art. 105 “Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita orcand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment.”

Daca ne aflam in siuatia in care debitorul nu s-a conformat planului de reorganizare acesta va fi sanctionat cu inceperea procedurii falimentului si incetarea in mod corespunzator a procedurii de reorganizare judiciara.

“Legea nu defineste neconformarea la plan si de aceea va reveni doctrinei si practicii sarcina formularii unei definitii a intitutiei.Incercand o astfel de definire, apreciem ca neconformarea la plan poate fi apreciata ca nepunerea in practica de catre debitor a schimbarilor de structura stabilite prin planul de reorganizare sau a masurilor propuse.”

Sanctiunea va fi aplicata de tribunal la cererea administratorului judiciar, comitetului creditorilor, a oricarui creditor precum si a administratorului special.Judecatorul-sindic hotaraste asupra cererii printr-o inchiere.

Intr-o astfel de situatie in care cererea este admisa de catre judecatorul-sindic, dispune inceperea procedurii falimentului si lichidarea averii debitorului.Creantele creditorilor care au fost modificate anterior prin planul de reorganizare judiciara raman definitive, aceasta insemnand ca in cadrul procedurii falimentului, indiferent de valoarea care se va obtine prin vanzarea activului creantele vor fi satisfacute in cotele stabilite de plan.

Judecatorul-sindic poate insa sa si respinga o astfel de cerere atunci cand constata ca debitorul s-a conformat planului, precum si atunci cand acesta inregistreaza o redresare a activitatii si o crestere a sumelor ce urmeaza a fi distribuite creditorilor.

Pentru a se putea evalua daca dasfasurarea activitatii debitorului aduce pierderi averii sale, acesta va trebui sa prezinte prin administratorul specia sau dupa caz prin administratorul judiciar trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatie sale financiare.De asemenea va fi prezentata si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii.

Inregistrarea unei asemenea cererei nu va suspenda continuarea activitatii debitorului.

5.6Nerealizarea planului.

Nerealizarea planului de reorganizarea judiciara va avea drept consecinta inceperea procedurii falimentului si lichidarea activului patrimonial al debitorului.

“Spre deosebire de nconformarea la plan, care asa cum am aratat anterior, consta in neindeplinirea schimbarilor sructurale prevazute de plan, nerealizarea planului presupune neatingerea obiectivelor preconizate si in primul rand, neobtinerea rsurselor pentru satisfacerea creanatelor la termenele stabilite.Nerealizarea planului se poate datora insasi defectuazitatii sau relei alegeri a politicii economice, financiare sau manageriale stabilite prin plan sau unor factori interni sau externi interveniti pe parcursul desfasurarii activitatii in perioada de reorganizare.”

Indiferent de care va fi cauza nerealizarii planului sanctiunea ce va interveni va fi inceperea procedruii falimentului si lichidarea activului patrimonial precum si incetarea reorganizarii.

Sanctiunea trecerii la lichidarea averii debitorului se va pronunta de catre tribunal prin intermediul judecatorului-sindic, la cererea administratorului judiciar, a administatorului special sau a creditorilor.

5.7Realizarea planului-inchiderea procedurii.

In oricarea din formele sale reorganizarea judiciara se poate incheia prin realizarea planului, deci prin atingerea scopului stabilit si anume reorganizarea societatii si a activitatii debitorului total sau partial si lichidarea pasivului.

“Reorganizarea intreprinderii si a activitatii debitorului se poate realiza total, in raport de forma de reorganizare propusa si de masurile propuse in plan si presupune salvarea debitorului, transformarea lui intr-o entitate rentabila, capabila sa-si plateasca datoriile si sa-si continue activitatea.

Reorganizarea prin lichidarea unor bunuri se poate realiza prin mentinerea unei parti din intreprinderea debitorului, parte ce va fi reorganizata astfel ca debitorul sa-si continue activitatea intr-o forma restransa si prin plata datoriilor, exclusiv din pretul bunurilor lichidate, sau parte cu aceste sume, parte din veniturile obtinute prin continuarea restransa a activitatii.”

Ca principal scop al procedurii il constituie plata pasivului debitorului, reorganizarea intreprinderii si activitatii debitorului.

Scop secundar il reprezinta lichidarea unor bunuri acesta fiind mijloc de realizare a scopului principal (stingerea pasivului).

Stingerea pasivului se va realiza in conformitate cu planul de reorganizare din veniturile obtinute prin continuarea activitatii sau din sumele obtinute din vanzarea unor bunuri ori o combinata a celor doua surse.

Ordinea de satisfacere a creantelor prevazuta de lege va fi cuprinsa in programul de plata.In lipsa unui astfel de program de plata al creantelor acestea vor fi satisfacute in ordinea de prioritate legala.

“Programul de plata prevazut in plan este o aplicatie concreta a ordinii legale de prioritate de satisfacere a creantelor.”

In oricarea din formele re reorganizare, prin plan se va stabili procentul in care vor fi satisfacute creantele.Acest procent de satisfacere a creantelor poate fi unic pentru toate categoriile de creditori sau diferentiat pentru fiecare categorie in parte.

In cazul reorganizarii prin continuarea activitatii, plata creantelor se va face de debitor prin intermediul organelor sale de conducere sau prin cele inlocuite cu ocazia confirmarii planului de catre judecatorul sindic.

In cazul reorganiarii prin lichidarea unor bunuri, plata creantelor se va face de catre debitor in cazul in care s-a prevazut in plan ca lichidarea se va face de catrea aceasta sau de catre lichidarotul judiciar.

In situatia reorganziarii judiciare prin continuarea activitatii debitorului, administatorul special al debitorului va trebui sa prezinte trimestrial rapoartele situatie financiare judecatorului-sindic precum si cheltuielile de administrare a procedurii.Rapoartele asupra situatie financiare a debitorului va trebui sa cuprinda reultatele activitatii, sumele obtinute si situatia platii datoriilor la termenele stabilite in plan.

Rapoartele vor fi inregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau administatorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, pentru a putea consulta aceste rapoarte.

In cazul reorganizarii prin lichidarea unor bunuri, administratorul special/lichidatorul judicar va prezenta la fiecare trei luni, un raport asupra fondurilor obtinute din lichidarea bunurilor precum si din incasarea creantelor si planul in functie de care se va face distribuirea sumelor intre creditori.Cu ajutorul acestui plan se vor efectua distribuiri partiale.Raportul va cuprinde si plata retributiei lichidatorului judiciar in cazul in care acesta va efectua lichidarea precum si a celorlalte cheltuieli de administrare a procedurii.

Legea reglementeaza mai multe ipoteze de inchidere a procedurii:

A.bunurile sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;

B.au fost indeplinite toate obligatiile asumate prin plan;

C.inchiderea procedurii de reorganizare judiciara si deschiderea procedurii falimentului ca urmare a neconformarii debitorului la plan.

D.nici un credior nu a inregistrat vreo cerere de inscriere la masa pasiva;

A.Inchiderea procedurii in ipoteza in care bunurile din averea debitorului nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele necesare, poate interveni in orice stadiu al procedurii, adica atat in faza reorganizarii judiciare cat si a falimentului.

Este o ipoteza teoretica intrucat constatand ca bunurile aflate in averea debitorului sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative,constatare ce va interveni in faza intermediara a procedurii se va dispune inceperea procedurii falimentului.

In aceasta situatie inchiderea procedurii se va dispune de catre judecatoru-sindic printr-o sentinta.

B.Inchiderea procedurii reorganizarii judiciare fie prin continuarea activitatii sau prin lichidare, intervine atunci cand debitorul si-a indeplinit toate obligatiile asumate in plan.Obligatiile pot fi indeplinite atunci cand urmarea a continuarii activitatii, debitorul se redreseaza si reuseste sa produca profit, profit care reuseste sa acopere toate creantele prevazute si asumate prin planul de reorganizare confirmat.

Obligatiile mai pot fi indeplinite si in situatia in care debitorul intra in procedura reorganizarii judiciare prin lichidarea unor bunuri.Aceste bunuri vor fi vandute in bloc sau individual pana la acoperirea pasivului, conform planului confirmat.Fie ca bunurile au fost vandute in bloc fie ca au fost vandute individual daca din vanzarea lor debitorul reuseste satisfacerea integral a tuturor creantelor prevazute si asumate in plan scopul procedurii a fost atins, urmand a se dispune inchiderea procedurii printr-o sentina data de judecatorul-sindic.

Inchiderea procedurii de reorganizare judiciara poate interveni la cererea celui ce a propus planul.Cererea va trebui insotita de dovezile platilor creantelor conform planului.Cererea se va solutiona in contradictoriu cu debitorul si toti creditorii.

C.Inchiderea procedurii poate intervenii si ca sanctiune in cazul in care debitorul nu se conformeaza la planul de reorganzaire.Practic are loc o conversie a reorganzarii judiciare in faliment.Aceasta se ralizeaza printr-o hotarare a judecatorului-sindic.Procedura debuteaza ca reorganizare judiciara, iar ulterior ca urmare a neconformarii la plan a debitorului se va realiza conversia in faliment a procedurii avand drept consecinta inchiderea procedurii reorganzarii judiciare.

D.Cand procedura a fost deschisa ca urmare a cererii introductive formulata de catre debitor, iar judecatorul-sindic constata la expirarea termenului pentru inregistrarea cererilor de admitere a crentelor ca nu s-a depus nici o cerere acesta va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii si de revocarea a hotararii de deschidere a procedurii.Practic in aceasta situatie inchiderea procedurii nu este succesiva deschiderii procedurii reorganizarii judiciare, inchiderea procedurii intervenind intr-o faza intermediara.

Sentinta de inchidere a procedurii reorganziarii judiciare va fi dispuna la cererea, debitorului-administratorul special, administratorului judiciar sau a creditorilor.

Sentinta de inchidere a procedurii va fi notificata directiei teritoriale a finantelor publice, oficiului registrului comertului sau dupa caz registrului societatilor agricole unde este inmatriculat debitorul.Notificarea va fi efectuata de catre judecatorul-sindic.

5.8Efectele inchiderii procedurii.

Efectele inchiderii procedurii sunt descarcarea de gestiune a judecatorului-sindic, administratorul/lichidatorul si toate celalalte persoane care au asistat la procedura.Sunt descarcati de orice indatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitorul si averea acestuia, creditorii, titularii de garantii, actionarii/asociatii.

“Prin inchiderea procedurii, in oricare din ipotezele prezentate, judecatorul sindic, ca personaj principal angrenat in procedura, este descarcat de orice indatorire sau responsabilitate.”

Descarcarea de gestiune si orice alte indatoriri si responsabilitati priveste orice alta persoana care il asista pe judecatorul-sindic.Vor fi descarcati de indatoriri si responsabilitati:adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, administratorul/lichidatorul, precum si orice alte persoane de specialitatate desmenate sa ii ajute.

Aceasta descarcare de indatoriri si resposabilitati este una generala, avand efect asupra procedurii, averii, debitorului, detinatorilor de garantii, creditori, actionari/asociati.

In urma inchiderii procedurii si tribunalul se dezinvesteste de orice atributii cu privire la procedura.

In ceea ce il priveste pe debitor acesta este descarcat de obligatiile pe care le avea inainte de deschiderea procedurii, descarcarea neoperand si cu privire la creantele nascute in cursul procedurii.Din momentul confirmarii planului de reorganizare debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea creantelor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cele prevazute in plan.Spre exemplu daca debitorul avea de achitati o creanta de 100 de unitati, iar in urma confirmarii planului acesta prevede ca acesta creanta va fi satisfacuta intr-o cota de 60%, creanta pe care va fi obligat debitorul sa o acopere va fi de 60 de unitati, fiind descarcat de diferenta de 40 de unitati.

In situatia in care creantele anterioarea deschiderii procedurii nu au fost inscrise la masa pasiva, inchiderea procedurii are ca efect descarcarea totala de datorii a debitorului.Creditorii nu il vor mai putea urmari pe debitor, dupa inchiderea procedurii pentru creantele lor neplatite sau pentru partea ramasa neachitata.

In situatia in care in urma reorganizarii judiciare prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului descarcarea de datorii a debitorului se va realiza pentru procentul ce rezulta ca diferenta intre valoarea totala a creantei si valoarea platita asa cum prevede planul.

“In cazul reorganizarii prin lichidarea unor bunuri cota prevazuta in plan se respecta chiar daca nu au fost lichidate toate bunurile din averea debitorului si chiar daca exista posibilitatea satisfacerii integrale a creantelor, intrucat planul confirmat este socotit ca o hotarare definitiva, ira modificarile aduse creantelor raman neschimbate.”

Descarcarea debitorului de obligatii nu va atrage si descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

Inchiderea are ca efect continuarea existentei debitorului persoana juridica.

BIBLIOGRAFIE

Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial român pentru învățământul economic, Editura Fundației “România de Mâine”, București, 2005;

Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, Editura Lumina Lex, București, 2006;

Olia-Maria Corsiuc, Drept comercial, Editura Lumina Lex, București, 2007;

Olia-Maria Corsiuc,Elena-Claudia Giurgea , Drept comercial, Editura Lumina Lex, București, 2009;

Ioan Schiau, Regimul juridic al insolvenței comerciale, Editura All Beck, București, 2001;

Ioan Schiau, Curs de drept comercial, Ed. Hamangiu, 2009;

Ion Turcu, Tratat de insolvență, Editura C.H. Beck, București, 2006.

Angheni, M. Volonciu, C. Stoica, Drept comercial, Ed. a 4-a, Ed. C.H. Beck, București, 2008;

Gheorghe, Drept comercial, Ed. C.H. Beck, 2010;

St.D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial roman, Ed. Universul juridic, București, 2012;

Radu N.Catană, Drept comercial in powerpoint, Editura Universul juridic, Bucuresti, 2013;