Deschidere spre experienta si ceativitate [615090]

Deschidere spre experienta si ceativitate
1.Introducere
Crucială pentru progresul civilizației umane, creativitatea, înțeleasă de
Roșca (1981) drept fenomen psihic ce generează produse noi și originale,
a adus numeroase inovații pe diverse planuri. În acest sens, merită
amintite o serie de personalități care au făcut descoperiri remarcabile
pentru întreaga omenire: Albert Einstein, Thomas Alva Edison, Sir Isaac
Newton, Charles Dickens. (2015, Wenfu et al.). În comparație cu trecutul,
în ziua de azi a fii creativ nu este un lux, ci o necesitate. Cu toții suntem
creativi, sau cel puțin avem potențial creativ, iar creativitatea este o cheie
a succesului în aproape toate domeniile vieții. ( Kaufman și Sternberg,
2019)
Cel mai puternic predictor al nivelului acestea este deschiderea spre
experienta (Feist, 1998; Ivcevic & Mayer, 2009; Chen, 2016), care vizeaza
un amestec de trăsături din sfera intelectului, sensibilitate artistica și
valoare socială, fiind strâns legată de o procesare cognitivă în rezolvarea
de probleme. (McCrae, 1987; Popescu, 2007; Zabelina si Robinson, 2010;
Kaufman, 2013).
În ultimele două decenii, majoritatea studiilor care au abordat creativitatea
și personalitatea s-au îndreptat către modelul Big Five. (Kaufman și
Sternberg, 2019). Deschiderea spre experiență, cel mai larg domeniu al
personalitații, cuprinde caracteristici precum reflexia și iventivitatea
(McCrae, 1998; Kaufman, 2013). Walkerand si Jackson(2014) au investigat
corelatia dintre g ândirea divergentă, caracterizata de flexibilitate, si
modelul Big Five. Dintre cele 5 trasaturi, doar cu deschiderea spre
experienta asocierea este puternica. ( McCrae, 1998). Silvia si colab.
(2009), după măsurarea celor două variabile, personalitate (modelul Big
Five) și creativitate pentru 189 de studenți și constatarea faptului că cei
creativi erau în permanență dornici și deschiși spre noi provocări, au
concluzionat că la baza creativității stă deschiderea spre experiență. Feist
(1998), comparand oamenii de stiinta si artistii cu celelalte categorii si

ulterior oamenii de stiinta creativi cu cei mai putin creativ, a conchis ca
deschiderea spre experienta este o trasatura aparte a oamenilor creativi.
De asemenea, Wenfu și colab. (2015), în urma rezultatelor obținute cu
imagistică prin rezonanță magnetică cerebrală, au demonstrat fapul că
trasatura de personalitate asociată cu deschiderea spre experiență joacă
un rol important în modelarea creativitatii unui individ. O alta considerație
care merită amintită în acest context face referire la relația dintre
personalitate și rețelele creierului. Investigatiile facute de catre cercetatori
susuțin faptul că între deschiderea spre experință și rețeaua modului
implicit exista o asociere pozitiva. În cazul celor cu scoruri înalte se
observă o mai mare rapiditate în derularea unor procese psihice legate de
creativitae. (Beaty și colab., 2016).
O perspectivă aparte credintele în propriile abilități creative se asociază
pozitiv cu nivelul de creativitate manifestat într-o anumită situație. În cazul
oamenilor cu scoruri înalte pentru deschiderea spre experiență, există o
mai mare probabilitate să se autoevalueze că fiind creativi, ceea ce
contribuie la creșterea nivelului de creativitate în comportament. Pentru
cercetători, această constatare oferă dovezi empirice pentru faptul că
personalitatea contribuie pozitiv la creativitate (Furnham, A., Zhang, J., &
Chamorro-Premuzic, T., 2005).
Spre deosebire de deschiderea spre o nouă experiență , creativitatea
poate reprezenta și un produs. Opiniile, din punct de vedere al noutăți,
sunt divergente , motiv pentru care există cazuri în care această a fost
considerată produsul creator (Popescu, 2007).
2.Ipoteza și obiectivul
În ceea ce privește obiectivul cercetării inițiate de noi,ne propunem să
identificăm relația dintre creativitate și deschidere spre experiență, în
rândul studenților.
Ipoteza de la care plecăm este asocierea pozitiva a creativității cu
deschiderea spre experiența, la nivelul studenților.

3.Metodă
3.1.Participanți
Cercetarea de față implică participarea a N=32 de studenți, dintre care 15
(46,88%) de gen masculin, iar 17 (53,13%) de gen feminin. Cea mai mică
vârstă înregistrată în lotului de participanți este de 19 ani, cea mai mare
22 de ani, media vârstei este 20,21, iar abaterea standard S=0,99. În ceea
ce privește unitatea de învățământ, un număr de 11 (40,63%) studenți
provin din mediul militar, iar restul (59,37%) de la diverse universități, cu
precădere de natură umanistă.
3.2 Instrumente folosite
Pentru măsurarea variabilelor, am folosit două scale sumative de tip
Likert, cu ierarhizare de la 1, pentru opinia cea mai nefavorabilă, la 4,
pentru opinia cea mai favorabilă. Scala creativității, realizată de Goldberg
și colaboratorii săi (2006), cuprinde 10 itemi și aparține domeniului
personalității, vizând : imaginația, originalitatea, inovația. Prin intermediul
întrebărilor, participantul se va autoevalua, “Sunt capabil(ă) să vin cu idei
noi și diferite.”, “ Inventez modalități noi de a face lucrurile.”, „Sunt
original(ă) în gândire.”, dar va menționa și opinia celor din jur cu privire la
creativitatea sa „Ceilalți nu consideră că am idei noi și diferite”. Cea dea
doua sacală, deschidere către experiență, realizată de Goldberg și
colaboratorii săi (2006), cuprinde 20 de itemi și aparține, de asemenea,
domeniului personalității. Afirmațiile formulate includ : arta, imagina ția,
politica, inovația și comunicarea.
3.3 Procedura
Procedura de culegere a datelor s-a desfășurat online. Normele
deontologice au fost respectate pin informarea asupra studiului, prin
obținerea consimțământului informat și prin asigurarea participării
voluntare la cercetare. Participanții au fost informați cu privire la
prelucrarea datelor, garantându-se protejarea confidențialității. În ceea ce
privește comportamentul cercetătorilor pe durata aplicării instrumentelor,
aceștia nu au avut nici un fel de contact cu participanții.

4.Rezultate
Descriptive Statistics
NMinimumMaximu
mMeanStd.
DeviationSkewnessKurtosis
StatisticStatisticStatisticStatisticStatisticStatisticStd.
ErrorStatisticStd.
Error
totalC 3225,0036,0029,75002,86244,084,414-,436,809
totalote 3250,0076,0065,65636,76142-,776,414,494,809
Valid N
(listwise)32
În urma tabelului realizat putem observa diferențe la nivelul tuturor
indicatorilor descriptivi.
Observăm în primul rând că totalul scorurilor la variabila deschidere spre
experiență , în ceea ce privește Xmin și Xmax ( scorul cel mai mic &
scorul cel mai mare ), sunt mai mari decât cele pe care le întâlnim în
rândul scorurilor totale la variabilă creativitate. La variabilă deschidere
spre experiență avem Xmin de 50 și Xmax de 76, iar pe de altă parte
scorul cel mai mare la variabilă creativitate este 36 iar cel mai mic este
25.
Media reprezintă și ea un aspect diferențiator, totalul scorurilor pentru
variabila creativitate este de 29,75 în vreme ce pentru scorurile totale
legate de variabila deschidere spre experiență avem o medie mai mare , și
anume de 65,65.
Abaterea standard , fiind un aspect ce ține de indicatori împrăștierii ,
afirmă că pentru totalul scorurilor la variabilă creativitate, aceasta este de
2,86, fiind maimică în comparație cu cea pe care o avem la scorurile
totale pentru variabila deschidere spre experiență , și anume 6,76.
În acest tabel mai sunt prezenți și indicatorii formei distribuției.
Pentru totalul scorurilor la variabila creativitate, Skewness este 0,08 ceea
ce indică că distribuția este una simetrică. Boltirea este subliniată de care
Kurtosis, acesta fiind de -0,43 fapt pentru care distribuția este una plată.

Pe de altă parte, în cazul scorurilor totale pentru variabila deschidere spre
experință, Skewness-ul de -0,77 ne sugerează că avem o distribuție
asimetrică negativă , majoritatea scorurilor aflându-se în zona Xmax.
Kurtosis-ul observăm că este 0,49 astfel distribuția este una mezocurtică .
Total C :
Sk. 0,08 deci intra in intervalul -0,80, 0,80 = simetrie
Kurtosis. -0,43 < -1 = plata
Total Ote:
Sk. -0,77 <-0.80 = asim. negativa
Kurtosis. 0,49 intra in intervalul -1,1 deci e mezocurtica