DESCENTRALIZAREA ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR [611138]

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

1

DESCENTRALIZAREA ÎNV ĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

I. CLARIFIC ĂRI CONCEPTUALE

Descentralizarea înv ățământului preuniversitar reprezint ă transferul de autoritate,
responsabilitate și resurse în privin ța luării deciziilor și a managementului general și
financiar c ătre unitățile de înv ățământ și comunitatea local ă.

Descentralizarea în educa ție presupune:
• redistribuirea responsabilit ăților, a autorității decizionale și a răspunderii publice
pentru func ții educaționale specifice, de la nivel central c ătre nivelul local.
• participarea factorilor non-administrativi, a reprezentan ților societ ății civile, la procesul
de luare a deciziilor (p ărinți, ONG, mediul de afaceri, asocia ții profesionale, parteneri
sociali etc.).
• transferul competen țelor decizionale de la nivelurile centrale c ătre cele locale și/sau
organizaționale, pentru a apropia decizia de be neficiarii serviciului public de educa ție.

II. ARGUMENT
Descentralizarea nu este un scop în sine. Ea se înscrie în strategia na țională de descentralizare
ș
i are menirea cre ării unui sistem de înv ățământ organizat, administrat și finanțat conform
rigorilor europene în ce prive ște asigurarea calit ății procesului instructiv-educativ, accesului
liber, egal și deplin al tuturor copiilor și tinerilor la actul educa țional, adecvarea ofertei
educaționale la interesele și nevoile beneficiarilor direc ți și indirecți.
Eficiența descentraliz ării trebuie s ă se regăsească în valoarea ad ăugată în educa ție, materializat ă
prin capacitatea de integrare a tinerilor absolven ți în societate pe baza competen țelor
profesionale dobândite și în func ție de pia ța forței de munc ă la nivel local, na țional și
internațional.
Descentralizarea nu trebuie s ă producă dezechilibre și distorsiuni în organizarea, conducerea și
susținerea de la nivel na țional a sistemului de înv ățământ. Acest proces va asigura repartizarea
clară, echilibrat ă și bine delimitat ă a puterii de decizie între organismele și instituțiile
reprezentative ale comunit ăților locale și regionale, pe de o parte și cele de la nivel na țional –
MEdC, MAI, MFP pe de alt ă parte. De asemenea, des centralizarea deciziei implic ă dezvoltarea
sistemului de monitorizare, control și evaluare , deopotriv ă din partea comunit ății locale, dar și
a instituțiilor și organismelor guvernamentale de specialitate.
Succesul descentraliz ării se bazeaz ă în principal pe echilibrul între autoritate și responsabilitate
pe de o parte, precum și capacitatea resurselor umane și fluxurile de informa ții, pe de alt ă parte.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

2
III. VIZIUNE

Din perspectiva dezvolt ării durabile și a globaliz ării educației, pentru a crea premisele necesare
asigurării calității în educa ție și a utilizării eficiente a resurselor , descentralizarea se constituie
într-un demers dinamic ce presupune implicare și responsabilizare, pe de o parte, precum și
gândire strategic ă și control, pe de alt ă parte.
Modelul de descentralizare pe care îl propunem confer ă școlii rolul de principal factor de
decizie , asigurând participarea și consultarea tuturor actorilor sociali interesa ți.

IV. PREMISE/DIAGNOZ Ă DE SISTEM

Acțiunile guvernamentale ini țiate și realizate în perioada 1997-2004 în vederea moderniz ării
învățământului preuniversitar și al compatibiliz ării acestuia cu sistemele de înv ățământ europene
s-au materializat, într e altele, în adoptarea și aplicarea unui set de acte normative care au
asigurat, par țial, transferul de la nivelul central la cel al unit ăților de înv ățământ și consiliilor
locale al unor responsabilit ăți și atribuții cu privire la con ținutul și structura procesului de
învățământ, la re țeaua școlară, la finan țarea și administrarea unit ăților de înv ățământ și la
politicile în domeniul resurselor umane.
Deciziile privind descentralizarea nu au fost coerente și consecvente în perioada men ționată.
În 2004, prin HG nr. 1942/2004 au fost desemnate 8 jude țe-pilot în care se aplic ă prevederile
Legii nr. 354/2004 de modificare și completare a Legii înv ățământului nr. 84/1995 și Legii nr.
349/2004 de modificare și completare a Statutului Persona lului Didactic, cu privire la
descentralizarea sistemului de finan țare și administrare a școlilor.

Domenii ale sistemului care vor fi supuse descentraliz ării
Transferul de decizie de la nive lul central la cel local s-a desf ășurat în ritmuri diferite pe
diversele domenii ale sistemului – cu rriculum, resurse, administrarea unit ății de învățământ,
politici de personal etc, într-un cadru legislativ în care persist ă prevederi contradictorii, generând
astfel unele incoeren țe și disfuncționalități în sistem.

a. Curriculum
Curriculumul Na țional din România are dou ă componente: curriculum nucleu,care corespunde
trunchiului comun din planurile de înv ățământ și curriculum la decizia școlii (numit curriculum
în dezvoltare local ă în cazul înv ățământului profesional și tehnic). Raportul dintre cele dou ă
componente a fost mereu modificat de schimb ările aduse planurilor de înv ățământ, iar, în ultima
perioadă, această schimbare a dus la o reducere substan țială a curriculum-ului la decizia școlii.
În prezent , curriculumul la decizia școlii se stabile ște, în multe cazuri, în func ție de “nevoile”
de menținere/vacantare a unor posturi didactice și nu în concordan ță cu opțiunile
elevilor/p ărinților, ale agen ților economici sau ale politicii de dezvolta re a zonei. Ponderea
acestuia este redus ă și nu există o logică clară a distribuirii în func ție de nivelul de școlaritate.
Planurile de înv ățământ și programele școlare sunt elaborate de Comisiile Na ționale care se
constituie și sunt aprobate la nivelul MEdC. Consiliul Na țional pentru Curriculum avizeaz ă
aceste documente, iar aprobarea se face prin ordin de ministru de c ătre MEdC.
Există o serie de disfunc ționalități legislative în privin ța distribuirii rolurilor și responsabilit ăților
în elaborarea și aprobarea curriculum-ului. De și există o agenție profesionalizat ă în subordinea
MEdC care ar trebui s ă aibă responsabilitatea elabor ării și revizuirii curriculum-ului, a elabor ării

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

3
politicilor curriculare, aceasta are doar atribu ția de a aviza documentele propuse de Comisii
Naționale constituite la nivelul ministerului. Astfel, ministerul are dublu rol: constituie comisiile
de elaborare și aprobă produsul acestor comisii.
Pentru a fi utilizate în școli Manualele școlare sunt aprobate de MEdC, pe baza unor criterii care
vizează calitatea con ținutului și prețul. Achizi ția de manuale se face la nivelul MEdC,prin
licitație publică, în baza comenzilor f ăcute de profesori (din lista aprobat ă) și centralizate de ISJ.
Situația existent ă conduce la situa ții în care pre țul manualelor prevaleaz ă în fața calității
acestora.
În momentul de fa ță există două agenții independente: una pentru curriculum și una pentru
manuale, care nu reu șesc de fiecare dat ă să-și coreleze activitatea în mod eficient.

b.Evaluarea și certificarea
MEdC este responsabil pentru elaborarea metodol ogiilor specifice referito are la evaluarea prin
teste și examene na ționale. Serviciul Na țional de Evaluare și Examinare (SNEE) elaboreaz ă
subiectele pentru aceste teste și examene, iar administrarea lor se realizeaz ă prin ISJ și centrele
de testare / examinare / evaluare.
În ceea ce prive ște certificarea preg ătiri profesionale, în prezen t evaluarea este realizat ă de
personalul didactic care asigur ă și formarea și care nu este în toate cazu rile certificat pentru a
realiza aceast ă activitate, intrând în contradic ție cu prevederile normei europene EN 45013.

c. Rețeaua școlară și fluxurile de elevi
Conform procedurii curente, școlile înainteaz ă ISJ propunerile de plan de școlarizare, în vederea
aprobării. Până la nivelul clasei a VIII -a aceste propuneri se bazeaz ă pe analiza situa ției
demografice.
Rolul ISJ este de a sigura accesul la educa ție pentru to ți elevii de vârst ă școlară (asigură
coresponden ța dintre num ărul de elevi și locurile existente în școli).
Planurile de școlarizare sunt înc ă fundamentate pe situa ția existent ă, în termeni de filiere,
profiluri și specializ ări, precum și de norme didactice. Rolul consilierii și orientării școlare și
profesionale, de și important, nu î și face sim țite efectele la nivelul necesar.
Politicile privind structura filierelor, a profilurilor și a specializ ărilor, precum și cifrele de
școlarizare p ăstrează încă un grad ridicat de centra lizare, acest tip de decizii luându-se în cadrul
structurilor superioare de organizare a înv ățământului – ISJ sau MEdC.
Înființarea și închiderea școlilor se face la propunerea ISJ, cu aprobarea MEdC, pentru institu țiile
de învățământ post-obligatoriu, iar pe ntru celelalte, decizia apar ține ISJ.
Cu privire la politicile privind re țeaua școlară, actele normative adoptate în anul 2004 au adus
prevederi care asigur ă includerea în unit ățile de învățământ cu personalitate juridic ă a structurilor
școlare cu num ăr mic de elevi, ineficiente din punct de vedere al managementului financiar și
administrativ și cu o slab ă capacitate de dialog în fa ța autorităților publice locale.
Este necesar ca pentru viitor s ă se precizeze mai clar atribu țiile autorit ăților publice locale la
deciziile cu privire la înfiin țarea, reorganizarea, restructurarea și desființatea unităților de
învățământ, MEdC urmând s ă își asume responsabilit ățile cu privire la autorizarea și acreditarea
funcționării acestora pe baz ă de standarde și indicatori stabili ți prin lege, precum și evaluarea
calității educației.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

4
d. Conducere și administrare
În conformitate cu actualul cadru legislativ, patrimoniul școlilor – terenurile și clădirile –
aparține domeniului public al comunelor, ora șelor și municipiilor și este în administrarea
consiliilor locale/jude țene în a c ăror rază teritorială își desfășoară activitatea. Prin bugetele locale
se asigură finanțarea școlilor. Administrarea curent ă a patrimoniului și a fondurilor școlii se
realizează la nivelul consiliilor locale; doar în jude țele-pilot administrarea și execuția bugetar ă se
realizează la nivelul școlii.
Finanțarea școlilor nu este corelat ă cu obiectivele de dezvoltare ale acesteia, stabilite prin
planurile de dezvoltare institu țională, corelate cu planurile de dezvoltare ale comunit ății. Decizia
privind priorit ățile de dezvoltare ale școlii nu implic ă de fiecare dat ă participarea administra ției
publice locale, prin care vine finan țarea. Excep ție de la aceast ă situație fac jude țele pilot.
În structura consiliilor de administra ție ale școlilor ponderea covâr șitoare o au cadrele didactice
și salariați ai acestora – contabili, secretari șefi etc, comunitatea local ă fiind simbolic prezent ă
printr-un reprezentant al comitetului de p ărinți și unul al unui agent economic. Sarcina de numire
a directorului unit ății de învățământ este un atribut exclusiv al ISJ și/sau al MEdC. Legile nr.
354/2004 și nr. 349/2004 de modificare și completare a Legii înv ățământului nr. 84/1995 și
Statutului Personalului Didactic au adus modific ări importante în modul de alegere și în structura
consiliului de administra ție al școlii. Conform acestor legi, în pr ezent în structura Consiliului de
administra ție, în propor ție de 40-50% sunt reprezentan ți ai consiliului local, primarului,
părinților și agenților economici. De asemenea, selectarea și numirea directorului de școală se
face cu avizul consiliului de administra ție al școlii și al consiliului local.
Aceste prevederi nu înl ătură pe deplin unele contradic ții. Astfel, în timp ce, prin lege se afirm ă
că școala este o institu ție a comunit ății locale și că aceasta din urm ă, prin organismele ei
reprezentative și de autoritate exercit ă calitatea de proprietar și administrator al patrimoniului
școlii, directorul unit ății, respectiv ordonatorul ei de credite este numit de ISJ sau MEdC.
Prin lege se prevede c ă școala este condus ă de un consiliu de administra ție iar directorul care ar
trebui să se subordoneze și să aplice deciziile consiliului de administra ție, este pre ședintele
acestui organism. De asemenea, în continuare, consiliul de administra ție este format în
majoritatea sa din cadre didactice a c ăror preocupare esen țială stabilită prin lege este îndeplinirea
atribuțiilor profesionale de instruire și educație și nu conducere, administrare și finanțare a școlii.
Această situație diminueaz ă participarea la decizie a actorilor sociali din afara școlii.

e. Resursele umane
Efectele procesului de înv ățământ sunt date, în m ăsură covârșitoare, de calit ățile profesionale ale
personalului didactic, de gradul de angajare al acestora în înde plinirea responsabilit ăților privind
educarea elevilor. Și, deși comunitatea local ă și conducerea școlii sunt primele interesate de
calitatea și efectele procesului educativ din școală, acestea sunt lipsite, în prezent, de orice drept
de decizie în leg ătură cu numirea, normarea și salarizarea personalului.
Conducerile de școli sunt primele responsabile pentru calitatea și efectele procesului instructiv-
educativ dar deciziile privind selec ția, angajarea și eliberarea personalului didactic apar țin
Ministerului Educa ției și Cercetării și ISJ, iar salarizarea și normarea personalului didactic sunt
rigid stabilite prin lege, conducerea școlii neavând posibilitatea ca printr-o normare și salarizare
flexibile s ă răspundă nevoilor de mobilitate , schimbare curricular ă sau de stimulare a cadrelor
didactice cu performan țe.
Sistemul de acordare a gradelor did actice este, de asemenea, centralizat și nu este relevant în
raport cu competen țele profesionale, pedagogice și manageriale ale personalului didactic.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

5
Eliminarea acestor contradic ții presupune crearea unui cad ru legislativ care s ă ofere conducerii
școlii – directorului, consiliului de administra ție – capacitatea de decizie/autonomie în leg ătură
cu angajarea, eliberarea din func ție și motivarea și evaluarea personalului didactic în condi țiile
respectării stricte a criteriilo r de asigurare a calit ății conform metodologiilor elaborate de MEdC.
Formarea și dezvoltarea profesional ă a resurselor umane din sistemul de înv ățământ este
centralizat ă și nu se coreleaz ă întotdeauna cu nevoile și interesele beneficiarilor individuali
(cadre didactice, manageri) și instituționali. Nu exist ă un sistem ascendent de identificare a
nevoilor de formare ale cadrelor didactice, care s ă fundamenteze investi țiile și programele în
acest domeniu.

f. Politicile de finan țare
În conformitate cu Legea nr . 354/2004 pentru modificarea și completarea Legii înv ățământului
nr. 84/1995 și metodologiile de aplicare a prevederilor acesteia, baza de calcul a fondurilor
alocate unit ăților de înv ățământ prin și din bugetele locale o constituie costul standard/elev sau
preșcolar determinate pe baz ă de indicatori fizici de consum, pe nivele și tipuri/filiere de
învățământ. La alocarea fondurilor, al ături de costul standard / el ev, se vor lua în calcul, de
asemenea, indicatori de corec ție care țin seama de densitatea de elevi din zon ă, severitatea unor
dezavantaje de ordin economic și social, ponderea în diferite unit ăți de învățământ a elevilor
aparținând unor minorit ăți naționale etc.
Prin introducerea acestor indicatori de alocare se evit ă folosirea costurilor medii istorice sau a
numărului de personal didactic ca indicatori excl usivi de fundamentare a necesarului de fonduri
pentru înv ățământ, precum și de alocare arbitrar ă a fondurilor c ătre școli.
Legea men ționată preconizeaz ă în continuare c ă principalul efort pentru finan țarea
învățământului îi revine bugetului de stat, dar numai pentru chel tuielile de personal, burse și
manuale. Aceste fonduri ajung în bugetele lo cale prin intermed iul consiliilor jude țene.
Sistemul de finan țare conturat de prevederile actelor normative adoptate în anul 2004 prezint ă
însă unele limite, generatoare de disfunc ționalități, și anume:
– alocarea fondurilor de la bugetul de stat c ătre bugetele locale nu poate lua în calcul
costurile standard, și cu atât mai mult, indicatorii de corec ție atâta timp cât acele
fonduri se refer ă exclusiv la burse și la cheltuielile de personal;
– alocarea c ătre consilii locale și școli a fondurilor pentru salarii pe baz ă de costuri
standard/elev nu se poate face f ără a provoca serioase disfunc ționalități în plata
salariilor, atâta timp cât normarea și salarizarea sunt stabilite rigid prin lege pe grade
și tranșe de vechime a personalului didactic;
– alocarea fondurilor de la bugetul de stat c ătre bugetele locale prin intermediul
consiliilor jude țene confer ă acestora din urm ă, statutul de verigi intermediare de
alocare care ar putea îngreuna sau/ și altera procesul de repartizare obiectiv ă a
fondurilor;
– metodologia de calcul și fundamentare a costurilor standard și a indicatorilor de
corecție, elaborat ă de CNFIP care se folose ște în prezent în jude țele-pilot ca
instrument de simulare a proiect ării bugetare și în alocarea fondurilor nu r ăspunde
complet criteriilor de alocare stabilite de lege și în primul rând al cr iteriilor de calitate
și performan ță educațională;
– actualul sistem de fundamentare a proiec țiilor bugetare și alocare a fondurilor nu este
susținut de un sistem de culegere, transmitere și prelucrare a datelor care s ă confere
obiectivitate și siguranță în legătură cu gradul de finan țare al fiec ărei unități de
învățământ și cu nevoile ei reale de fonduri.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

6
Pornind de la recunoa șterea acestor disfunc ții, actuala strategie de descentralizare a
învățământului preuniversitar preconizeaz ă perfecționarea și finalizarea pân ă în anul 2010
a procesului de transfer de decizie, responsabilitate și resurse cu privire la organizarea,
administrarea și finanțarea activit ății unităților de înv ățământ, de la nivel central la nivelul
școlilor.

V. OBIECTIVELE PROCESULUI DE DESCENTRALIZARE

a. Eficientizarea activit ății și creșterea performan țelor institu țiilor educa ționale ;
– la nivel central – prin de grevarea acestora de sarcinile de administrare curent ă și
concentrarea pe elaborarea și monitorizarea implement ării politicilor educa ționale;
– la nivel local – prin cre șterea gradului de responsabilizare a comunit ății locale și
a școlii;
– la nivelul unit ății de învățământ – prin consolidarea autonomiei și a capacit ății
de a gestiona resursele financiare și umane.
Rezultate m ăsurabile:
– existența unui cadru legal care s ă prevadă roluri distincte pentru toate institu țiile
care lucreaz ă într-un cadru descentraliz at, conform Anexei nr. 2
– elaborarea de politici educa ționale eficiente, care s ă satisfacă standardele de
sistem – conform capitolului IX „Monitorizarea și evaluarea calit ății“
– creșterea implic ării și a efortului bugetar al autorit ăților locale în domeniul
învățământului
– elaborarea actelor normative, manualelor și procedurilor, inst ruirea personalului
școlilor, al administra ției locale și centrale pentru a opera într-un cadru
descentralizat, care acord ă autonomie sporit ă școlilor.

b. Democratizarea sistemului educa țional prin consultarea / implicarea comunit ății
și a celorlal ți beneficiari ai actului educativ în luarea deciziilor și în asigurarea
calității bazată pe autoevaluare, evaluare extern ă și responsabilitate public ă.
Mecanismele decizionale și de consultare vor implica at ât structurile sistemului
de educa ție, cât și partenerii externi sau beneficiarii serviciilor educa ționale
(părinții, elevii, patronate, sindicate, autorit ăți publice locale, s ectorul non-profit,
asociațiile profesionale).
Rezultate m ăsurabile:
– numărul de școli în care consiliile de administra ție asigură implicarea comunit ății
și a celorlal ți beneficiari ai procesului instruc tiv-educativ în stabilirea priorit ăților
– numărul de școli în care func ționează comisiile și procedurile de autoevaluare
prevăzute de reglement ările privind asigurarea calit ății în educa ție.

c. Asigurarea transparen ței în luarea deciziilor și în gestionar ea fondurilor publice
destinate educa ției, prin: asigurarea accesului p ublic la datele privind bugetele
unităților de înv ățământ, statisticile privind rezultatele elevilor, deciziile
consiliilor de administra ție ale școlilor, rapoartele periodice ale școlii
Rezultate m ăsurabile:
– existența procedurilor privind transparen ța deciziilor privind solicit ările,
fundament ările și alocările bugetare, la toate nivelele
– existența procedurilor care s ă impună finanțarea obiectivelor educa ționale precise
ale institu țiilor și rețelelor educa ționale la toate nivelele de agregare, m ăsurarea
atingerii acestor obiective prin indicatori de performan ță; publicitatea rapoartelor
care să ateste nivelul de a tingere a obiectivelor.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

7
d. Asigurarea accesului și a echit ății în educa ție pe de o parte prin alocarea
fondurilor pe baza costurilor pe elev, iar pe de alt ă parte, prin finan țarea
programelor orientate c ătre acoperirea nevoilor educa ționale diferite ale elevilor,
determinate de diversitatea cultural ă și etnică, creșterea particip ării, abord ările
incluzive, discrepan țele socio-economice. Noul sistem de finan țare va permite
alocări egale pentru elevii cu acelea și nevoi, indiferent de zona geografic ă sau
capacitatea financiar ă a localităților în care înva ță elevii.
Rezultate m ăsurabile :
– existența și publicarea formulelor și standardelor de finan țare care s ă conțină
criterii și mecanisme interne de alocare a fondurilor la specificul localit ăților și
comunităților
– publicarea rapoartelor privind rezultatele în jude țele pilot, rapoarte care s ă conțină
explicit evaluarea gradului de ad ecvare a sistemului de finan țare la contextul
social, local și al comunit ăților.

e. Creșterea relevan ței ofertei de servicii educa ționale pentru toate categoriile de
copii și elevi, prin asigurarea unei mai bune corel ări cu nevoile locale, cu
diversele situa ții și probleme ale comunit ăților, cu nevoile și interesele individuale
ale elevilor. Asigurarea accesului și a echității în educa ție se va realiza prin oferte
educaționale relevante pentru segm entele vulnerabile ale popula ției – copii și
elevi romi, copii și elevi din medii sociale și economice dezavantajate, copii și
elevi cu nevoi speciale – urm ărindu-se în mod special cre șterea particip ării
acestora la educa ție.
Rezultate m ăsurabile:
– rezultatele educa ționale și beneficiile, m ăsurate prin gradul de integrare socio-
profesional ă, care să evidențieze impactul politi cilor, programelor și acțiunilor la
nivel național, regional, local și la nivel de școală asupra tuturor categoriilor de
copii și elevi, cu o focalizare deosebit ă pe categoriile vulnerabile
– măsurarea particip ării și a accesului la educa ție a tuturor beneficiarilor sistemelor
de educație

f. Stimularea inova ției, a responsabilit ății profesionale și a răspunderii publice la
nivelul cadrelor didact ice, al managerilor școlari și al elevilor, prin transferul la
nivel de școală a puterii de decizie cu privire la execu ția bugetar ă și politicile de
personal, dar și prin cre șterea ponderii cu rriculumului la decizia școlii.
Apropierea deciziilor financia re, administrative, educa ționale (curriculare),
precum și cele privind resursele umane, de nevoile și interesele beneficiarilor va
conduce la o mai bun ă alocare a resurselor, la stimularea parteneriatului în
educație și la diversificarea func țiilor educa ționale ale școlii.
Rezultate m ăsurabile:
– capacitatea școlilor și administra ției locale de a primi noi competen țe decizionale,
în urma îndeplinirii unor cerin țe de etap ă/stadiu de dezvoltare, m ăsurată prin
valoarea ad ăugată în educație
– existența reglement ărilor și a normelor care s ă permită delegarea unei libert ăți
decizionale mai mari școlilor care au un management performant și rezultate
deosebite, pentru a facilita manifestarea inova țiilor și a capacit ății acestora de a
gestiona și atrage resurse.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

8
Impactul estimat al proces ului de descentralizare
a) la nivelul școlii:
– democratizarea vie ții școlii;
– inovație și diversificare a ofertei școlare;
– asumarea responsabil ă a deciziilor privind calitatea procesului inst ructiv-educativ
și a condițiilor de realizare a acestuia;
b) la nivelul consiliului local :
– implicarea real ă și efectivă în funcționarea și dezvoltarea serviciului educa țional;
– asumarea de c ătre autorit ățile locale a responsabilit ății privind furnizarea de
servicii educa ționale;
– dezvoltarea comunit ății prin transformarea școlii în centru de informare și
dezvoltare pentru comunitate;
c) la nivelul societ ății:
– corelarea mai bun ă dintre oferta și cererea pe pia ța muncii;
– integrarea social ă prin diferen țiere a absolven ților, în func ție de competen țe și
opțiuni;
– promovarea valorilor autentice și a tradițiilor specifice.

VI. PRINCIPIILE PROCESULUI DE DESCENTRALIZARE

a) Răspunderea public ă. Toate institu țiile și organiza țiile care particip ă la realizarea
serviciilor educa ționale, indiferent de statutul lor juridic, vor fi r ăspunzătoare, în mod
public, pentru calitatea serviciilor educa ționale oferite, în raport cu func țiile și
responsabilit ățile care le revin.
b) Autonomia institu țională. Descentralizarea va urm ări dezvoltarea autonomiei
instituționale a școlii, a capacit ății acesteia de a lua responsabil decizii pertinente.
c) Apropierea centrului de decizie de locul actului de educa ție pentru a conferi
consistență deciziei și pentru a responsabiliza actorii la nivel local.
d) Transparen ța actului decizional, bazat atât pe accesul cet ățenilor la informa ția publică,
cât și pe participarea acestora la luarea deciziei.
e) Valorizarea resursei umane. Resursa uman ă și, în special, profesia didactic ă trebuie s ă
fie recunoscut ă ca factor esen țial al dezvolt ării comunitare, fapt pentru care se va acorda
o atenție deosebit ă formării inițiale și continue, precum și dezvoltării profesionale a
cadrelor didactice. Managementul educa țional la nivelul institu ției școlare trebuie
profesionalizat progresiv pentru a putea prelua și exercita eficient func țiile care îi revin
f) Subsidiaritatea, care presupune complementaritate în transferul și asumarea
responsabilit ății decizionale la nivel local, pentru a apr opia decizia de cei care sunt direct
influențați / interesa ți de aceasta.
g) Diversitatea cultural ă și etnică. La nivelul institu țiilor de educa ție, va fi stimulat ă
exprimarea elementelor identitare ale diversel or grupuri socio-cultural e care fac parte din
comunitatea respectiv ă;
h) Abordarea etic ă a serviciului educa țional , prin adoptarea și aplicarea codurilor
deontologice pentru pers onalul didactic, precum și pentru cel din sistemele de control,
asigurarea calit ății și management.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

9
VII. PROPUNERI DE DESCENTRALIZARE: DOMENII ȘI FUNCȚII

a. Curriculum
Principalul obiectiv vizat de descentralizarea curricular ă este acela de a accentua relevanța și
adecvarea ofertei educa ționale în raport cu nevoile și interesele locale și ale elevilor. Un
instrument important este creșterea, gradual ă și diferen țiată, a ponderii curriculumului la
decizia școlii (CDS) în cadru l curriculumului na țional, în func ție de nivelul de înv ățământ.
Proporția CDS, eventualele limite minime și maxime ale acestuia, se vor reglementa de MEdC,
la propunerea institu țiilor sale specializate.
Factorii locali vor avea mai mult ă libertate în structurarea ofertei curriculare, ținând seama de:
– nevoia local ă de calificare a for ței de munc ă;
– potențialul de dezvoltare a zonei și a școlii;
– resursele materiale și umane existente la dispozi ția școlii;
– nevoile și interesele elevilor;
– realizarea de parteneriate educa ționale (școală/mediul de afaceri/comunitate)
pentru asigurarea instruirii practice a elevilor în condi ții reale;
– diversitatea cultural ă a comunit ății locale.
Planurile cadru și programele școlare pentru disciplinele din trunch iul comun vor fi elaborate
de Consiliul Na țional pentru Curriculum / CNC, care este agen ția profesional ă specializat ă a
MEdC pentru domeniul curriculumului. Pentru înv ățământul profesional și tehnic aceste atribu ții
revin Centrului Na țional pentru Dezvoltarea Înv ățământului Profesional și tehnic /CNDIPT.
Planurile de înv ățământ și programele școlare vor fi aprobate de MEdC.
Curriculum la decizia școlii va fi reglementat, în termeni de ore, la nivelu l planurilor de
învățământ, iar programa școlară se va elabora la nivelul școlii și va fi avizat ă de consiliul de
administra ție. Oferta de curriculum la decizia școlii trebuie s ă cuprindă minimum dublul
numărului de ore alocat CDS prin planurile de înv ățământ; aceast ă ofertă trebuie făcută public în
avans, conform reglement ărilor în vigoare, astfel încât elevii / p ărinții să-și exprime op țiunile în
cunoștință de cauză.
Manualele școlare vor fi aprobate de MEdC, în urma evalu ării calității științifice și pedagogice
a acestora, precum și a compatibilit ății cu programele școlare în vigoare. MEdC va publica
regulat catalogul manualelor școlare aprobate și va asigura, prin Case le Corpului Didactic,
accesul cadrelor didactice din sistem la consultarea acestora.
Selectarea manualelor se va realiza de c ătre cadrele didac tice, la nivelul școlii, cu consultarea
elevilor și / sau a p ărinților.
Centralizarea op țiunilor în vederea achizi ției se va face la nivelul școlii, iar fondurile necesare
achiziției vor fi asigurate de la bugetul de stat, prin bugetul școlii.

b. Resurse umane
Managementul resurselor umane în înv ățământ se reglementeaz ă pe baza actelor normative
adoptate la nivel na țional și a metodologiilor ap robate de MEdC și se realizeaz ă prin exercitarea
descentralizat ă la nivelul școlii, a urm ătoarelor func ții:
1. Asigurarea resurselor umane
– Formarea ini țială și certificarea

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

10
– Planificare
– Recrutare, selec ție și angajare
– Încetarea rela țiilor de munc ă
2. Motivarea
– Normarea și salarizarea
– Acordarea de stimulente financiare și sancționarea
– Îndrumarea, monitorizarea și controlul intern
– Evaluarea intern ă a performan țelor profesionale
3. Formarea și dezvoltarea resurselor umane
– Formarea continu ă
– Dezvoltarea profesional ă
– Administrarea carierei. Promovarea
4. Menținerea resurselor umane în sistem
– Disciplina, securitatea și sănătatea
– Consilierea
Formarea ini țială a cadrelor didactice se va realiza în conformitate cu legea privind studiile
universitare.
Formarea continu ă se va realiza pe dou ă componente:
– una națională, care vizeaz ă susținerea politicilor de reform ă ale MedC
– la nivelul școlii, care se bazeaz ă pe nevoile de formare și dezvoltare profesional ă
identificate la acesteia și pe baza c ărora școala va dezvolta propriul program de formare
a resurselor umane, utilizând în prin cipal programele de formare acreditate.

c. Conducerea și administrarea
Administra ția publică locală va fi implicat ă în luarea deciziilor privind:
– rețeaua școlară: structurat ă pe filiere, profiluri, specializ ări și calificări profesionale în
funcție de nevoile educa ționale locale; constituire, reorganizare, monitorizare
– înființarea și desființarea unităților de înv ățământ
– dezvoltarea patrimoniului și dezvoltarea organiza țională.
Conducerea școlii, respectiv consiliul de administra ție și directorul acesteia vor avea putere de
decizie în ceea ce prive ște administrarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului.
Directorul școlii va fi numit de consiliul local, la propunerea consiliului de administra ție, după
promovarea concursului de competen ța organizat pe baza metodol ogiei elaborate de MEdC
Școala va fi condus ă de un consiliu de administra ție care va avea urm ătoarea componen ță: 50%
reprezentan ți ai școlii numi ți de consiliul profesoral și 50% reprezentan ți ai administra ției locale,
părinți, agenți economici și reprezentan ți ai altor institu ții și organisme ale comunit ății locale.
În luarea deciziilor, consiliul de administra ție se va consulta cu consiliul profesoral în privin ța
procesului de înv ățământ, cu consiliul elevilor și asociațiile de părinți în privin ța problemelor
specifice ale acestora, cu organiza ția sindical ă din școală.
Consiliul de administra ție va fi condus de un pre ședinte ales prin vot dintre membrii s ăi.
Directorul unit ății va fi, de drept, membru al consiliului de administra ție și va asigura
conducerea executiv ă a școlii.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

11
d. Finanțarea
Descentralizarea finan țării învățământului preuniversitar se va întemeia pe principiile:
– transparen ței
– echității
– adecvării
– predictibilit ății
materializate prin:
1. MEdC își va exercita r ăspunderea public ă referitoare la educa ție, ca prioritate
națională
2. Finanțarea se va realiza pe baza unei formule de finan țare pornind de la num ărul de
elevi, nivelurile și tipurile de înv ățământ, nevoile specifice ale elevilor, ale școlilor,
ale comunit ăților, precum și prioritățile naționale de resurse umane
3. Alocările de fonduri vor fi f ăcute publice de c ătre factorii decizionali de la toate
nivelurile
4. Mecanismele financiare vor fi coerente și stabile astfel încât s ă permită participarea
factorilor interesa ți la proiectarea, executarea și monitorizarea bugetar ă
5. Alocările financiare se vor fundament a pe date statistice oficiale și publice
6. Fondurile pentru educa ție din cadrul bugetului de stat vor fi repartizate sub form ă de
granturi cu destina ție pentru înv ățământ
7. Constituirea la nivel central a unui fond de rezerv ă pentru înv ățământ de l% care va fi
repartizat la propunerea MedC, în urma consult ărilor interministeriale, pentru
evitarea/atenuarea unor șocuri financiare
8. Simularea variantelor de formule de finan țare, prezentarea rezultatelor, a deficien țelor
și a cauzelor identificate în cursul anului 2006 și consultarea public ă, în scopul
definitivării formulei de finan țare.

Finanțarea învățământului preuniversitar se va realiza, în principal, din patr u surse: bugetul de
stat, bugetul c onsiliului jude țean, bugetul consiliului local și veniturile proprii ale unit ăților de
învățământ.
Necesarul total de resurse financiare care se va reg ăsi în veniturile înscrise în bugetul anual al
unității de învățământ va fi fundamentat pe urm ătoarele categorii de fonduri:
– fondurile aferente finanțării de baz ă, proporționale cu num ărul de elevi – alocate
pe bază de costuri standard și coeficien ți de diferen țiere asigur ă acoperirea
cheltuielilor de personal, și a celor materiale curente, respectiv pentru mentenan ță,
utilități etc.;
Nivelul cheltuielilor aferente finan țării de baz ă va fi preponderent determinat de num ărul
de elevi școlarizat într-o unitate de înv ățământ și mărimea costului standard/elev aprobat
la nivel na țional.
Costul standard/elev se refer ă exclusiv la finan țarea de baz ă. El este calculat pe baz ă de
indicatori fizici de consum de resurse umane și materiale și diferențiat pe nivele de înv ățământ –
preșcolar, primar, gimnazial, liceal, școală de arte și meserii, pe filiere, profile, mediu de
rezidență, grupuri defavorizate.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

12

– fondurile aferente finanțării complementare , nu este determinat nemijlocit de
numărul de elevi școlarizați– alocate în cazul cofinan țării unor programe na ționale
realizate cu finan țare extern ă, subvenționării activit ății internatelor și cantinelor
școlare, acord ării de sprijin social elevil or sub varii forme, facilit ăților acordate
elevilor și cadrelor didactice pentru transportul auto / la și de la școală etc ;
– fondurile aferente finanțării compensatorii , se acord ă pe bază de programe și
reprezintă fonduri care trebuie alocate școlilor, în plus, pentru acoperirea unor
cheltuieli suplimentare determinate de:
– școlarizarea elevilor apar ținând minorit ăților naționale;
– atragerea și menținerea în sistem a elevilor și tinerilor cu tendin țe manifeste de
abandon / ie șire timpurie din sistem:
– existența în școală a unor elevi cu dizabilit ăți, defavoriza ți social;
– stimularea elevilor cu capacit ăți de învățare deosebite ;
– școlarizarea elevilor pe baza unor progr ame alternative sau experimentale de
învățare (Waldorf, step by step, etc.)
Mecanismul de fundamentare, aprobare și alocare a volumului de fonduri pentru unit ățile de
învățământ se va realiza potrivit legii și a metodologiilor specifice elaborate de MEdC și MFP.
MEdC va elabora, în cooperare cu celelalte institu ții implicate în procesul de descentralizare,
programe de finan țare pentru aplicarea strategiei de descentralizare a înv ățământului
preuniversitar.
Descentralizarea la nivelul școlii vizeaz ă acordarea capacit ății depline de decizie a
conducerii școlii cu privire la:
a) proiectarea bugetului;
b) execuția bugetului, cu excep ția investi țiilor, care vor r ămâne în execu ția
consiliului local;
c) dezvoltarea surselor de venituri proprii ale școlii și utilizarea independent ă a
acestora.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

13

3a. Buget aprobat
din bugetul de stat pentru consiliile
locale și pentru
unitățile de
învățământ
finanțare de CJ 1. Proiectul de buget este întocmit la
nivelul școlii cu includerea tuturor
cheltuielilor c onform metodologiei
elaborate de CNFIP.
2. Cererea de finan țare include toate
bugetele școlilor aflate în aria de
competen ță a consiliului local.
3. Cererea de finan țare include toate
bugetele aferente înv ățământului ale
consiliilor locale din jude ț, însemnând
100% cheltuieli cu salariile, 15%
cheltuieli materiale și servicii, 75%
cheltuieli cu bursele , 100% cheltuieli
cu manualele și 50% transport elevi.

3a. Buget aferent înv ățământuilui aprobat din
bugetul de stat pentru consiliile locale din
județ, + bugetele pentru unit ățile de
învățământ finan țate de CJ
2a. Buget aferent înv ățământului aprobat din
bugetul de stat pentru consiliul local + fonduri
de echilibrare, calculate în func ție de
indicatorii și coeficien ții de diferen țiere
(severitatea s ărăciei, densitate demografic ă,
dispersia localit ăților etc.)
1a. Buget aferent înv ățământului aprobat de
consiliul local + fonduri provenite din venituri
proprii

Bugetul de venituri și cheltuieli al școlii este
format din fonduri provenite de la Bugetul de Stat, din fondul de echilibrare al Consiliilor locale, din veniturile proprii ale Consiliului Local, precum și din veniturile
proprii ale școlii.

Observație: Fondurile aferente investi țiilor,
reparațiilor capitale r ămân în executarea
consiliului local.

MINISTERUL
FINANȚELOR
PUBLICE
CONSILIU
JUDEȚEAN

CONSLILIU LOCAL

ȘCOALA 1.Proiect de
buget cuprinzand
toate
cheltuielile 2.Cerere de
finanțare către
CJ 3.Cerere de finanțare către
MFP
2a. Buget aprobat din bugetul de stat pentru consiliul
local + fonduri de
echilibrare
1a. Buget
transferat de către CJ +
fonduri
provenite din
venituri proprii

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

14
VIII. REALIZAREA DE NOI SIST EME DE FLUXURI INFORMA ȚIONALE ȘI DE
MANAGEMENT AL INFORMA ȚIEI

Pentru asigurarea coeren ței în func ționarea sistemului și cunoașterea modului în care se
derulează procesul de înv ățământ la toate nivelurile sale se vor crea noi fluxuri informa ționale,
între organisme și instituții implicate. În acest sens, se vor avea în vedere urm ătoarele:
– un sistem unitar de indicatori privind educa ția – conținut, infrastructur ă, resurse,
rezultate;
– o bancă de date integrat ă cu acces diferen țiat, pe niveluri;
– transparen ța și optimizarea traseului informa ției și al raport ărilor pe baza indicatorilor
statistici unitari;
– definirea institu țiilor și organismelor cu responsabilit ăți în constituirea, actualizarea și
prelucrarea informa țiilor la toate nivelurile – școală, consiliul local, consiliul
județean, inspectoratul școlar jude țean, MEdC etc.

IX. CONTROLUL ȘI MONITORIZAREA CALIT ĂȚII

Procesul de descentralizare va fi înso țit de un sistem de control și monitorizare a calit ății care
va asigura urm ătoarele:
– coerența politicilor privind d ezvoltarea curricular ă, predarea-înv ățarea-evaluarea pe
baza standardelor specifice;
– respectarea cerin țelor legale prev ăzute în Regulamentul privind procedurile de
elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central;
– asigurarea stabilit ății și continuit ății politicilor educa ționale în conformitate cu
standardele aprobate;
– revizuirea periodic ă a politicilor pentru elim inarea efectelor perverse;
– asumarea de c ătre corpul profesoral a vi ziunii privind asigurarea calit ății promovate
de ARACIP;
Politicile educa ționale vor fi coordonate intra- și interministerial de c ătre MEdC prin Agen ția
Română pentru Asigurarea Calit ății în Învățământul Preuniversitar /ARACIP.
ARACIP va elabora standard e, standarde de referin ță, indicatori de calitate, metodologii și
instrumente de evaluare, ghiduri de bune practici.

X. RISCURI ALE DESCENTRALIZ ĂRII ȘI POLITICI DE DIMINUARE A
ACESTORA

Există riscul unor disfunc ționalități datorate rezisten ței unor factori la procesul de înnoire sau
datorate interven ției neadecvate a politicului în procesele de angajare și promovare a
personalului, fie în modul de alocare a fondurilor.
Riscurile se pot înregistra în m ăsura în care etapele descentraliz ării nu vor fi bine definite și nu
se vor derula coerent, controlat și la termenele stabilite. Punctele slabe ale acestui proces ar putea
fi:
– insuficienta preg ătire managerial ă a personalului implicat;
– ineficiența unora dintre structur ile de cooperare locale și naționale;

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

15
– insuficienta atractivitate și varietate a ofertei educa ționale;
– gradul redus de mobilitate în sistemul de educa ție;
– nivelul sc ăzut al competi ției intra- și interinstitu ționale;
– lipsa de atractivitate a profesiei de profesor;
– dificultăți de înțelegere a problematicii educa ționale a factorilor decizionali de la
nivel local;
– date incomplete sau eronate care sunt fo losite pentru fundamentarea deciziilor la
diferite nivele generate de personal insu ficient sau neinstruit, lipsa logisticii, a
normelor etc.
– șocul de ajustare, care survine atunci când o școală sau autoritate local ă primește
fonduri mai mici decât anul anterior;
– riscul unor capacit ăți de audit, control și monitorizare insuficiente, care s ă conducă la
scăderea accesului sau calit ății ofertei educa ționale pentru grupurile vulnerabile;
– insuficienta alocare de resurse în infrastructur ă, logistică, sisteme de comunicare etc.;
– formarea ini țială și continuă deficitară a cadrelor didactice;
– apariția unor dezechilibre între școli-localit ăți-regiuni;
– interpretarea eronat ă și aplicarea abuziv ă a prevederilor legale.
Pentru atenuarea acestor riscuri, Ministerul Educa ției și Cercetării, Ministerul Administra ției și
Internelor, Ministerul Finan țelor Publice, societatea civil ă, ceilalți factori implica ți vor trebui s ă
acționeze ca procesul de descentralizare s ă se desfășoare pe baza unei bune cunoa șteri de către
toți cei care îl pun în practic ă a principiilor de baz ă și a actelor normative care guverneaz ă acest
proces. Se impune informarea larg ă și sensibilizarea opini ei publice în leg ătură cu institu țiile
implicate și avantajele acestui proces.
O descentralizare brusc ă ar putea avea efecte nedorite și care, scăpate de sub control, ar putea
duce la destabilizarea sistemului educa țional.
Descentralizarea impune îmbun ătățirea capacit ății instituționale la toate nivelurileîn vederea
gestionării noilor func ții care decurg din sistemul de planificare și execuție bugetar ă, de
consultare a beneficiarilor, de construire a consensului și managementul informa ției.
Este, de asemenea, imperios necesar s ă se creeze un cadru institu țional și metodologic de
exercitare la toate nivelurile a unui audit și control eficient.
Politici de diminuare a riscurilor
– constituirea unui puternic sprijin pol itic atât la nivel central cât și local, cu o angajare
a beneficiarilor direc ți și indirecți atât în planul descentralizarii cât și a procesului de
dezvoltare a capacit ății organiza ționale;
– colaborarea interministerial ă în domeniul descentraliz ării, conform legii;
– susținerea obiectivelor politice de c ătre cadrul legal si institu țional, structurarea
responsabilit ăților în ceea ce prive ște furnizarea serviciilor și sistemul de transferuri
fiscale interguvernamentale
– armonizarea legisla ției specifice înv ățământului cu legisla ția națională în domeniul
administra ției publice;
– elaborarea de metodologii / ghiduri clare, coerente și adecvate grupurilor țintă;

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

16
– extinderea procesului de reorganizare a re țelei școlare, de constituire a consiliilor de
administra ție, de numire și salarizare a directorilor și directorilor adjunc ți din școli;
– asigurarea cadrului form ativ unitar pentru to ți factorii implica ți;
– promovarea, comunicare, dezbaterea periodic ă a informa țiilor privind con ținutul și
efectele descentraliz ării;
– distribuirea adecvat ă a rolurilor și funcțiilor specifice mana gementului între
instituțiile și organismele participante la procesul descentraliz ării;
– etapizarea procesului de descentralizare;
– alocarea de resurse suficiente în cadrul activit ăților de audit, control și monitorizare,
întărirea sistemelor de audit și de control financiar la nivelul local și județean, în
vederea prevenirii abuzurilor;
– reducerea riscului financiar, prin existen ța unor mecanisme de cr eare a rezervelor de
intervenție în cazuri speciale;
– acordarea unei aten ții deosebite sistemelor de management a informa ției privind
sistemul educa țional (EMIS);
– respectarea etapelor reformei privind descentralizarea înv ățământului preuniversitar,
transparen ța rezultatelor privind monitorizarea și evaluarea.
– informarea comunit ăților locale cu date priv ind costul serviciilor, op țiuni de furnizare
și disponibilitatea resursel or astfel încât luarea deciziilor sa fie fundamentat ă,
responsabil ă și semnificativ ă;
– monitorizarea și evaluarea intern ă și externă a procesului de descentralizare pe durata
implement ării strategiei, pe baza unui sistem de indicatori.

XI. ETAPIZAREA PROCESULUI DE DESCENTRALIZARE

a. Etapa administrativ ă: 2005-2006
La nivel na țional
– se va reorganiza re țeaua școlară;
– se vor înfiin ța consiliile de administra ție care vor avea responsabilitatea select ării și
angajării directorului de școală;
– se va organiza activitatea financiar-contabil ă în fiecare școală;
– se va face preg ătirea prin stagii de formare a me mbrilor consiliilor de administra ție nou
înființate;
La nivelul jude țelor-pilot
– se vor opera corec ții în ceea ce prive ște reorganizarea re țelei școlare, organizarea și
funcționarea consiliilor de administra ție și a organiz ării activității financiar-contabile ;
– va continua aplicarea politicilor de pe rsonal privind ocuparea posturilor didactice și
mișcarea de personal, conform metodologiei aprobate de MEdC pentru 2006;
– se va realiza exerci țiul de bugetare prin simularea formulei de finan țare;
MEdC va declan șa elaborarea proiectelor de acte normative privind politicile de personal,
conform strategiei adoptate de Guvern, pe baza consultarii fa ctorilor implicati.
MEdC va organiza instruiri pentru grupuri- țintă mixte în domeniul mecanismului de finan țare
constituite din directori de școli, reprezentan ți ai consiliilor locale și personalul tehnic din
domeniul financiar-administrativ.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

17
Din județele pilot va fi selectat un num ăr de maximum 50 de școli pe baza criteriilor elaborate de
MEdC în care se va derula un experiment privi nd managementul administ rativ si financiar al
scolii intr-un mediu des centralizat Vor fi elabor ate proiectele de modific ări legislative și
metodologiile de aplicare a lor, precum și formula de finan țare. Aceste proiecte de acte
normative aprobate ca excep ții de la legisla ția curentă, vor fi aplicate, experimental, în școlile și
unitățile administrativ-teritoriale se lectate din pentru experiment.
Calendarul etapei administrative:
a) aprobarea strategiei descentraliz ării învățământului preuniversitar, de catre Guvern, prin
memorandum;
b) elaborarea pachetului de propuneri de modific ări a următoarelor acte normative: legea
învățământului nr. 84/1995, republicat ă cu modific ările și complet ările ulterioare, legea
nr. 128/1997 privind statutul personal ului didactic, pr oiectele de hot ărâri de guvern și
ordine de ministru privin d metodologiile de aplicare ;
c) armonizarea cadrului general de administrare și finanțare a institu țiilor publice: punerea
de acord a unor prevederi din legea finan țelor publice și legea finan țelor publice locale cu
strategia de des centralizare a înv ățământului preuniversitar ;
d) extinderea aplic ării unor prevederi ale Legii nr. 354/204 și ale Legii nr. 349/2004 la nivel
național ;
e) evaluarea capacit ății de implementare a descentraliz ării la nivelul jude țelor pilot și
conceperea mecanismelor de asisten ță juridică și financiar ă pentru managementul
școlilor ;
f) elaborarea manualelor de proceduri specifice managementului financiar și
managementului resurselor umane în sistemul educa țional descentralizat ;
g) declanșarea programului de formarea continu ă pe toate nivelurile și categoriile de
personal implicat: inspectori școlari, directori, cadre didacti ce, membrii ai consiliilor de
administra ție și ai comisiilor de evaluare și asigurare a calit ății, reprezentan ți și specialiști
de la consiliile locale și județene etc.
h) stabilirea unor mecanisme func ționale de monitorizare, evaluare și corecție a procesului
de descentralizare ;
i) elaborarea unei strateg ii de comunicare cuprinz ătoare care s ă includă grupurile țintă
relevante și mass-media ;
j) elaborarea unui sistem informa țional integrat și definirea responsabilit ăților în
constituirea, actualizarea și gestionarea informa ției la toate nivelele institu ționale: școală,
consiliul local, consiliul jude țean, inspectoratul școlar jude țean, MedC, MFP etc.
k) analiza rezultatelor pilot ării;
l) definitivarea formulei de finan țare și utilizarea ei pentru elabor area bugetului pentru anul
2007 ;
m) definitivarea listei atribu țiilor pe niveluri administrative și niveluri de competen ță;
n) extinderea aplic ării unor prevederi ale sistem ului descentralizat în re țeaua națională:
monitorizare și corecție

b. Etapa ini țială: 2007-2008
Prevederile legislative și formula de finan țare experimentate în 2006 în cele 50 de școli selectate
vor fi aplicate în toate școlile din jude țele pilot.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

18
Se va extinde procesul de formare la nivel na țional, utilizând expertiza dobândit ă în etapa
administrativ ă în județele pilot.
Se vor aplica procedurile descen tralizate privind managementul resurselor umane la nivelul
județelor pilot.

b. Etapa final ă: 2009-2010
Procesul de descentralizare fi generalizat la nivel na țional, pe toate domeniile.
Se va realiza monitorizarea strict ă a procesului pentru toate jude țele, precum si corectiile
necesare. În aceast ă etapă, județele pilot vor deveni generatoare de bun ă practică și expertiza
pentru celelalte jude țe din țară.

Etapa 2009-2010 va marca stadiul de generalizare a descentraliz ării învățământului
preuniversitar cu impact asupra calit ății educației, democratiz ării mecanismelor de
administrare și finanțare, precum și în privin ța implicării reale și nemijlocite a tuturor
factorilor interesa ți din comunitate. Efectele acestui demers se vor reg ăsi atât la nivel
organizațional (comunitate, școala), cât și la nivel individual (elevi, profesori, p ărinți,
reprezentan ți ai administra ției locale și ai comunit ății- Anexa 3).
Eficiența descentraliz ării se va reg ăsi în valoarea ad ăugată în educa ție.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

19

Anexa nr. 1

INDICATORI DE CUANTIFICARE A EFECTELOR STRATEGIEI DE
DESCENTRALIZARE

Monitorizarea și evaluarea sunt procese pr oiectate a colecta informa ții în cadrul programului de
descentralizare pentru a se asigura faptul c ă elaborarea politicilor, planificarea strategic ă și
evaluarea performan țelor se desf ășoară într-o manier ă corespunz ătoare și in direc ția dorită.
Aceste procese se vor utiliza la evaluarea progresul ui descentraliz ării și determinarea nivelul de
eficacitate a descentraliz ării.
Colectarea sistematic ă, analiza, utilizarea eficient ă și raportarea informa țiilor devin elemente de
bază în cadrul procesului de descentralizare, acestea permi țând obținerea unui feedback periodic
pentru a determina gradul de îndeplinire a politicilor angajate, nevoia de modificare a țintelor și a
ritmului descentralizarii precum și construirea capacit ății locale privind luarea deciziilor pe baz ă
de dovezi.
Pentru cuantificarea efectelor aplic ării strategiei de descentralizare a înv ățământului vor fi
folosiți indicatori specifici compatibili cu indicatorii prev ăzuți în Sistemul Na țional de Indicatori
pentru Educa ție – SNIE elaborat de MEdC. Ace ști indicatori sunt compatibili cu sistemele
internaționale de indicatori, în primul rând cu Sist emul Statistic European – SSE construit de
Oficiul de Statistic ă al Comunit ății Europene – EUROSTAT, la care România particip ă prin
Institutul Na țional de Statistic ă. Aceștia vor fi structura ți pe următoarele domenii:

a. Indicatori privind reorganizarea re țelei școlare
– numărul de unit ăți de învățământ cu personalitate juridic ă față de nr. existent anterior
reorganiz ării rețelei
– numărul de unit ăți de învățământ sub efectivul prev ăzut de Legea nr. 354/2004 fa ță de nr.
existent anterior reorganiz ării rețelei
– numărul posturilor de director și director adjunct rezult at în urma reorganiz ării rețelei
școlare, față de perioada anterioar ă
– numărul de posturi didactice r ezultat ca urmare a degrev ării de norm ă a directorilor, fa ță
de perioada anterioar ă
– numărul de posturi contabili (admin istratori financiari) rezulta ți ca urmare a organiz ării
evidenței financiar-contabile din fiecare unitate de înv ățământ, față de perioada anterioar ă
– raportul elev/post didactic
– evoluția față de anul 2004 a num ărului mediu de elevi pe clas ă

b. Indicatori privind politic ile de resurse umane:
– ponderea personalului did actic calificat, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din totalul personalul ui didactic angajat
– ponderea personalului did actic necalificat, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din totalul personalul ui didactic angajat
– ponderea personalului didactic cu norm ă întreagă, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din totalul personalul ui didactic angajat

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

20
– ponderea personalului didactic cu norm ă parțială, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din totalul personalul ui didactic angajat
– ponderea posturilor didactice/ nedidactice ocupate pe jude țe, regiuni, nive l de specializare
– procentul personalului care beneficiaz ă de programe de preg ătire în management,
domenii specifice și perfecționarea didactic ă
– nivelul salariului mediu pe ntru personal didactic fa ță de perioada anterioar ă, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– comparativ cu alte salarii din sectorul bugetar

c. Indicatori privind nivelul finan țării unității de învățământ:
– cheltuieli publice pentru educa ție, ca % din PIB
– cheltuieli publice pentru educa ție pe elev, ca procent de cre ștere față de perioada
anterioară
– cheltuielile de la bugetul de stat, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din totalul cheltuielilor pentru educa ție
– cheltuielile pentru educa ție din bugetul local / județean, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din totalul cheltuielilor publice locale/jude țene
– pondere procentual ă din totalul cheltuielilor pentru educa ție
– cheltuieli de personal pentru educa ție, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din bugetul local
– pondere procentual ă din totalul cheltuielilor pentru educa ție
– cheltuieli de capital ale bugetului local pentru educa ție, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din bugetul local
– pondere procentual ă din totalul cheltuielilor pentru educa ție
– procentul veniturilor locale din granturile neconditionate, granturile impartite/egalizare,
granturile generale, veniturile gene rale si din veniturile din taxe;
– contribuția bugetului local la alte cheltuieli aferente finan țării complementare pentru
unitatea de înv ățământ, ca procent de cre ștere față de perioada anterioar ă (burse și
transport elevi, cheltuieli navet ă, examinare medical ă, pregătire și perfecționare
profesional ă etc.)
– gradul de acoperire a cheltuielilor unit ății de învățământ din veniturile proprii, ca:
– procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– pondere procentual ă din bugetul unit ății de învățământ
– numărul mediu de volume și publicații pe elev, ca procent de cre ștere față de perioada
anterioară
– numărul de elevi ce revine la un calculator, ca procent de cre ștere față de perioada
anterioară
– procentul dot ării cu echipamente func ționale (calculatore, labor atoare etc) necesare
desfășurării corespunz ătoare a procesului educativ
– procentul dot ării cu cantitatea minim ă de materiale necesare (dispozitive didactice,
papetărie)
– ponderea unit ăților de înv ățământ preuniversitar cu acces la Internet din totalul unit ăților
de învățământ, ca procent de cre ștere față de perioada anterioar ă

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

21
d. Indicatori privind accesul la educa ție, rezultatele educa ției și a formării și calității pe
piața muncii
– indicatori privind participarea comunit ății:
– gradul de comunicare c ătre comunitatea local ă a deciziilor conducerii unit ății de
învățământ
– existența unui proces clar definit de selec ție a reprezentan ților comunit ății în
consiliile administra ție a unitățilot școlare
– măsura agreării procesului de selec ție a reprezentan ților comunit ății în consiliile
de administra ție din școli
– indicatori de acces:
– rate brute de cuprindere/admisie școlară, pe nivele de educa ție, exprimate ca
procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– speranța de viață școlară, ca expresie procentual ă a evoluției indicatorului fa ță de
perioada anterioar ă
– procentul din popula ție (rurală, săracă) care trăiește în perimetrul a X km de o
unitate de înv ățământ (primar ă/secundar ă)
– indicatori de echitate:
– media cheltuielilor pe elev din sectorul public la nivel de regiune, jude ț, autoritate
locală
– media cheltuielilor lunare pe familie (pentru educa ție) exprimat ă prin unit ăți
statistice privind indicatorii socio-economici
– proporția din unit ățile statistice privind categoriile cele mai s ărace/dezavantajate
acoperite de programe specifice privi nd nevoile speciale ale elevilor
– indicatori de eficien ță:
– rata de absolvire, ca procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– rata abandonului școlar, ca procent de descre ștere față de perioada anterioar ă
– rezultate ale elevilor la evalu ările naționale și internaționale, ca expresie
procentual ă a performan țelor atinse de elevi, pe nivele diferite, fa ță de perioada
anterioară
– ponderea absolven ților în domeniul matematicii, științei și tehnologiei, ca procent
de creștere față de perioada anterioar ă
– ponderea elevilor care studiaz ă una/două limbi străine, ca procent de cre ștere față
de perioada anterioar ă
– indicatori de calitate:
– existenta unui program na țional sau subna țional de asigurare a calit ății cu
proceduri, standarde și aplicarea mecanismelor pentru asigurarea nivelurilor
minime de calitate și îmbunătățire
– gradul de implementare a normelor și standardelor de calitate în unit ățile de
învățământ
– gradul de satisfac ție al consumatorilor se rviciilor publice educa ționale (elevii sau
familiile acestora)
– indicatori de transparen ță:
– ponderea reglement ărilor sau normelor care au fost relaxate/abrogate pentru
acordarea unui grad sporit de libertate unit ăților de înv ățământ în gestionarea
procesului de educa ție
– grad de reglementare pentru sectorul public și privat în educa ție
– gradul de comunicare c ătre comunitatea local ă a deciziilor conducerii unit ății de
învățământ
– indicatori de rezultate ale educa ției pe piața muncii:
– ponderea popula ției active pe niveluri de educa ție, ca procent de cre ștere al
populației active cu un grad mai înalt de calificare, fa ță de perioada anterioar ă

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

22
– rata de ocupare a tinerilor, ca procent de cre ștere față de perioada anterioar ă
– rata șomajului la tineri, ca procent de descre ștere față de perioada anterioar ă
– rata de inser ție a absolven ților, ca procent de cre ștere față de perioada anterioar ă.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

23
Anexa nr. 2
DISTRIBUIREA FUNC ȚIILOR / ATRIBUTIILOR PE NIVELURI DE DECIZIE

Nivel / func ții Școala /
Consiliul de
Administra ție Consiliul local ISJ
CCD Departamentul
/compartiment
ul județean de
învățământ Regional Agen ții subordonate MEdC Obs.

1. CURICULUM

1.1. Planurile
cadru și
programele
școlare pentru
CN Implementeaz ă,
alcătuiește
schemele orare, planificarea și
proiectarea didactică – Evalueaz ă extern
calitatea implement ării – – Elaborarea politicilor
curriculare, a planurilor cadru și a programelor
(Consiliul Na țional
pentru Curriculum) Aprobarea
planurilor cadru și
a programelor, cu
avizul Comisiilor
de Specialitate Se va asigura consultare
publică,
conform legii
1.2.
Curriculum la
decizia școlii Elaboreaz ă
propunerile de CDS, care sunt
avizate de Comisia de curriculum a
școlii

CA aprob ă CDS Participă la
decizia privind
CDS prin
reprezentan ții
în CA,
asigurând
concordan ța cu
nevoile locale

Identifică
nevoi locale
care pot fi
adresate prin CDS
Primește informarea
asupra deciziei CA de
la școli și proceseaz ă
informația – Consor țiile
regionale – identificare
de nevoi regionale CNC – elaboreaz ă
norme metodologice
pentru elaborarea și
implementarea CDS și
gestioneaz ă ofertele
centralizate ce se pot
pune la dispozi ția
școlilor Aprobă normele
metodologice de
elaborare și
implementare a
CDS
1.3. Manualele Selecteaz ă
manualele din
catalogul aprobat
de MEdC
Achiziționează
manualele CCD organizeaz ă
activități de
informare a cadrelor
didactice (expozi ții
de manuale,
distribuția
cataloagelor etc.) Consiliul pentru
manuale, sau
departamentul manuale
din cadrul CNC: – evalueaz ă, prin
comisii selectate din registrul de exper ți
evaluatori, concordan ța

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

24
cu programa calitatea
științifică și pedagogic ă
și propune MEdC spre
aprobare lista
– elaborarea și
revizuirea
specificațiilor tehnice
pentru elaborarea și
publicarea manualelor

– anunță calendarul
elaborării și revizuirii
manualelor
– selecteaz ă
actualizeaz ă și
formează experții
evaluatori
– monitorizarea calit ății
manualelor în procesul utilizării

2. RESURSE UMANE

2.1. Formarea
inițială și
certificarea Oferă mediul
pentru instruirea practică și asistența
pe perioada
stagiaturii prin
mentori Realizeaz ă studii
de identificare a
nevoilor de
calificare /
recalificare pentru
profesori, pe
specializări ARACIP elaboreaz ă
norme, standarde și
metodologii pentru
asigurarea calit ății
formării inițiale a
cadrelor didactice Aprobă planurile
de învățământ
pentru DPPD și
stabilește normele
în baza cărora
instituțiile de
învățământ
superior pot
înființa DPPD.
2.2. Formarea
continuă și
dezvoltarea
profesional ă Identifică nevoile
de formare
relevante pentru
dezvoltarea
personală a Asigură finanțare
pentru formarea
și dezvoltarea
profesional ă a
cadrelor ISJ – evalueaz ă și
controleaz ă
calitatea procesului
(progresele
înregistrate de Propuneri
privind
tendințele de
dezvoltare și
nevoile de CNFP – acrediteaz ă
programele de formare continuă
– elaboreaz ă curiculum
pentru stagiile de Decide tematica generală a stagiilor
de interes na țional,
care sprijin ă
implementarea

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

25
angajaților, pentru
dezvoltarea
instituțională și
pentru
implementarea
măsurilor de
reformă ale MEdC

Contracteaz ă
furnizorii acredita ți
de formare continuă
Monitorizeaz ă
realizarea nr.minim
de credite de c ătre
fiecare cadru
didactic didactice și a
managerilor
școlari

Propune
participarea reprezentan ților
autorității
publice locale la
stagii de formare
relevante în
raport cu
responsabilit ățile
pe care le au profesori,
acumularea nr.
obligatori de credite etc.)

Recomand ă
participarea la
stagii specializate
de formare ca urmare a
constatărilor
procesului de inspecție.

CCD –
coordoneaz ă
activitatea
metodică la nivelul
județului
Se constituie în
centru de resurse
pentru cariera didactică
Identifică nevoile
de formare la nivel
de județ

Organizeaz ă
cursuri pentru
personalul din
învățământ, la
solicitarea MEdC

Informeaz ă
beneficiarii despre
oferta de cursuri
acreditate și
informeaz ă MEdC formare
asociate formare de interes național,cf.
reglement ărilor în
vigoare

– elaboreaz ă și
revizuiește, împreun ă
cu direcția de profil din
MEdC standardele de pregătire profesional ă
pentru personalul din învățământ
Gestioneaz ă
certificatele și atestatele
de formare continu ă.
Realizeaz ă studii cu
privire la nevoile de
formare la nivel
național (în colaborare
cu direcția specializat ă
din MEdC) măsurilor de
reformă
Finanțează, parțial
sau total, diverse stagii de tipul celor menționate mai
sus.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

26
despre modul de
derulare a form ării
continue
2.3.
Planificarea
resurselor
umane
2.4. recrutarea,
selecția și
angajarea
2.5. încetarea relațiilor de
muncă Angajeaz ă
directorul școlii

Propune și oferă
stimulente
finanicare
Aprobă statul de
funcții
2.6. Normarea și salarizarea Elaboreaz ă
proiectul de
încadrare

Elaboreaz ă statul
de funcții
Recruteaz ă,
selectează și
angajează
personalul, pe baza
metodologiilor
naționale
Construie ște
normele de munc ă
ale personalului din
școală (norma
flexibilă) Asistă școlile în
realizarea
încadrării și în
managementul
normelor didactice

Participă la
medierea cererii și
ofertei de posturi
didactice și de
conducere în școli

Participă la
comisiile de
concurs pentru posturi didactice și
de conducere în școli

Asigură cu
personal didactic
școlile din jude ț
Monitorizeaz ă
respectarea
metodologiilor
naționale Propune și
ofer
ă
stimulente
financiare
Gestioneaz ă
baza de date a
cadrelor
didactice din
județ și
mediază, cu
ISJ, cererea și
oferta de locuri
de muncă
pentru
profesori și
directori Verifică
legalitatea încadrărilor și
a salariilor Elaborarea de
metodologii
privind recrutarea,
selecția și
angajarea

Monitorizeaz ă
respectarea
metodologiilor
naționale
Elaborarea metodologiei de
încadrare
2.7. Acordarea
de stimulente
și penalizarea Stimularea și
penalizarea personalului, în condițiile
reglement ărilor în
vigoare
Realizeaz ă
diferențierile
salariale, în Propune
stimulente – – – – – –

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

27
condițiile legii
2.8.
Îndrumarea,
monitorizarea și controlul
intern Șefii de catedr ă
Comisia de curriculum Comisia de calitate
Directorii
Mentorii de stagiatură
2.9. Evaluarea
internă a
personalului Comisia de asigurare a calit ății
din unitatea școlară – Evaluarea
personalului
pornind de la
autoevaluare – – – Evaluarea unit ăților
școlare o dat ă la 4
ani prin ARACIP –
2.10.
Menținerea
resurselor
umane Asigură condițiile
de igienă și
securitate a muncii specifice
instituțiilor școlare – – – Inspec ția
teritorială a
muncii – – Medicina
muncii

3. Conducerea și administrarea

– Este condus ă de
Consiliul de administra ție care
va avea urm ătoarea
componen ță: 50%
reprezentan ți ai
școlii numi ți de
consiliul profesoral
și 50%
reprezentan ți ai
administra ției
locale, părinți,
agenți economici și
reprezentan ți ai
altor institu ții și
organisme ale comunității locale
Propune
schimbări la
nivelul re țelei
școlare din
localitate

Emite decizii
privind
înființarea,
comasarea sau desființarea
unităților de
învățământ, cu
avizul ISJ
(pentru
învățământul
preșcolar, primar
și gimnazial)
–

Emite decizii
privind înființarea,
comasarea sau
desființarea
unităților de
învățământ, cu
avizul MEdC
(licee, școli
speciale)

–

–

Avizează schimbări
ale rețelei școlare
pentru licee și școli
speciale.

Solicită, dacă este
cazul, modific ări
ale rețelei școlare
în anumite jude țe
(pentru asigurarea
echității și a
echilibrului ofertei)

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

28

Managementul curriculum-ului

Elaborarea proiectului de plan
de școlarizare

Avizează
proiectul de plan
de școlarizare
Centralizeaz ă
planurile de
școlarizare și
propune corec ții

CLDPS avizeaz ă
planul de
școlarizare pentru
învățământul
profesional și
tehnic

Participă la
finalizarea
planului de
școlarizare la
nivel de jude ț

Aprobă planurile
de școlarizare
Propune
Guvernului cifra de
școlarizare pentru
aprobare

4. Finanțarea

Elaboreaz ă
proiectul de buget
și asigură execuția
bugetului aprobat

Asigură
dezvoltarea
surselor de venituri
proprii și utilizarea
independent ă a
acestora Exercită control
financiar preventiv
Asigură
dezvoltarea,
folosirea eficient ă
și protejarea
patrimoniului
Aprobă bugetul
de venituri și
cheltuieli și alocă
fondurile c ătre
școli

Asigură
fondurile și
realizează
investițiile,
moderniz ările și
reparațiile
capitale

Fundamenteaz ă
necesarul de fonduri ce urmează a fi
solicitat de la consiliile județene (de la
bugetul de stat și
din fondurile de echilibru) – Centralizeaz ă
cererile de
finanțare
pentru
înv
ățământ de
la consiliile
locale și le
transmite la
MF pentru
includerea în
bugetul anual
de stat

Transmite
consiliilor
locale
fondurile alocate de la
bugetul de stat
pe baza formulei de
alocare
Analizeaz ă și – CNFIPS

Elaboreaz ă metodologia
de fundamentare a
costului standard/elev

Propune nivelul
costului standard/elev la
nivel național și
metodologia de calcul a
coeficienților de
diferențiere/corec ție a
costurilor în func ție de
nivelul de înv ățământ,
mediul de reziden ță,
situația socială,
structura popula ției
școlare, gradul de
dezvoltare socio-
economic ă a localității
etc.

Elaboreaz ă studii și
analize privind sistemul
Asigură derularea
unor programe de
interes na țional,
finanțate de la
bugetul de stat sau
cofinanțate din
surse externe
Asigură finanțarea
serviciilor deconcentrate și a
unit
ăților conexe
–

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

29

aprobă cererile
consiliilor
locale pentru finanțări din
fondul de echilibrare și
alocă aceste
fonduri
Elaboreaz ă
analize privind stadiul / gradul
de finanțare al
unităților de
învățământ și
operează
regularizările
de credite dintre
consiliile locale din
fondurile
provenite de la bugetul de stat. și formula de finan țare,
gradul de finan țare a
unităților de înv ățământ
și propune m ăsuri
corective
Fundamenteaz ă,
împreună cu DGBF
proiecția multianual ă a
bugetului
învățământului
Creează și gestioneaz ă
baza de date a
indicatorilor de
finanțare pentru
învățământ

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

31
Anexa nr. 3

EFECTELE DESCENTRALIZ ĂRII

PROFESORII:
– vor participa la luarea deciziilor privind activit ățile profesionale și curriculum-ul aplicat
al școlii; de aceste decizii vor depinde succesul material și resursele financiare ale școlii,
reprezentate prin sume le alocate per elev;
– în cadrul echipei de profesori implicat ă în managementul financiar și al consiliului de
administra ție al școlii, propuner ile, proiectele și participarea fiec ărui profesor vor fi
valorificate; contribu ția fiecăruia la proiectul institu țional/ de dezvoltare va avea impact
direct asupra propunerilor financiare, pr in intermediul obiectivelor stabilite;
– comisiile pe discipline, catedrele și consiliul profesoral vor stabili atribu ții,
responsabilit ăți și vor decide, conform nevoilor de fo rmare identificate, participarea la
cursuri și activități de formare, în cadrul bugetului pentru formare continu ă delegat la
nivelul școlii; form ările vor coresp unde nevoilor școlii în vederea sus ținerii activit ăților
administrative, de generare și participare la pr oiecte locale, jude țene, naționale și
internaționale;
– vor beneficia de toate drepturile de a alege și a fi ales în Consiliul de Administra ție,
Comisia pentru Evaluare și Asigurare a Calit ății. Competen țele dobândite prin formare
specifică și exercitarea responsabil ă a rolului și atribuțiilor în aceste organisme vor fi
recunoscute în parcursul general al carierei fiec ărui profesor și vor fi valorificate în
beneficiul dezvolt ării profesionale a fiec ăruia;
– vor putea beneficia de stimulente financiare acordate din bugetul școlii și vor avea o
influență directă asupra modului în care s unt folosite resursele școlii; metodologiile și
schemele decizionale privind exerci țiul financiar vor stipula modalit ăți de participare
reală a profesorilor la deciziile școlii, metodologiile de evalua re a personalului didactic și
a rezultatelor muncii acestu ia vor cuprinde criterii și indicatori ce implic ă răspunderea
directă a profesorilor fa ță de calitatea activit ății prestate;
– parcursul profesional și rezultatele ob ținute la evalu ări, portofoliul de activit ăți a
profesorilor, aprecierea ob ținută pentru calitatea activit ății, valoarea ad ăugată de aceștia
la bunul mers și la succesul școlii vor fi singurele criterii pentru promov ări și recompense
salariale, pentru ob ținerea de recomand ări în vederea unui alt loc de munc ă și pentru
selectarea în vederea accesului la cursuri de formare pl ătite de școală, comunitate sau al ți
donori;
– norma de munc ă a profesorului va fi una flexibil ă, incluzând, al ături de activit ățile
didactice și participarea la corpurile decizionale și de evaluare a calit ății, participarea la
proiecte și programe ale școlii și comunit ății, coordonarea unor activit ăți de învățare
nonformal ă.
DIRECTORII:
– reprezintă elementul cheie al reformei educa ției în învățământul preuniversitar, de aceea
eforturile privind buna lor selec ție, conform voca ției și competen țelor, formarea continu ă
și instruirea acestora vor fi intense și focalizate pentru a avea directori buni, competen ți și
motivați – aceasta reprezentând condi ția esențială a reformei;

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

32
– vor asigura conducerea executiv ă și operațională a școlii, vor elabora statul de func ții și
proiectul de încadrare a școlii;
– vor deveni manageri profesioni ști, care vor avea atât re sponsabilitatea conducerii școlii
cât și instrumentele necesare pentru a conduce: deciziile referitoare la managementul
resurselor umane și managementul financiar;
– vor fi angaja ți prin concurs, pe baza unei metodologii na ționale, iar contractul de munc ă
va fi încheiat cu autoritatea local ă, la propunerea consiliului de administra ție al școlii.
Vor avea o traiectorie profesional ă distinctă, intrarea în corpul prof esional al directorilor
fiind decis ă de calitățile acestora, de formarea ini țială și continuă;
– contractul de munc ă a directorului va fi pe o durat ă de 4 ani. Încetarea acestuia se va face
în condițiile stabilite de lege, pe baza evalu ării generale a activit ății sale de c ătre organele
abilitate și a rezultatelor școlii; propunerea de încetare a contractului de munc ă al
directorului se realizeaz ă de către consiliul de administra ție, care înainteaz ă documenta ția
către compartimentul de înv ățământ al consiliului local, care va aproba propunerea sau va
solicita și alte probe, dup ă caz;

PĂRINȚII:
– vor fi reprezenta ți real în consiliul de administra ție al școlii, având toate drepturile asupra
deciziilor care se iau în privin ța școlii – buget, management financiar, angajarea
personalului, recompensarea profesorilor, m ăsuri disciplinare și control intern;
– vor primi rapoarte și informări periodice privind calitatea activit ății în școală, progresul
școlar al elevilor, vor put ea decide asupra programelor și ofertei școlare, vor putea alege
școala și serviciile educa ționale în func ție de oferte;
– vor avea dreptul s ă-și înscrie copiii în școala ce serve ște circumscrip ția școlară de care
aparțin, dar, tot la fel de bine, vor putea alege alt ă școală pentru care opteaz ă, în funcție
de propriul interes și de criteriile, metodologiile și regulile stabilite;
– vor participa la via ța școlii, contribuind la dezvoltarea acesteia, precum și la realizarea
unor programe de educa ție individualizate pentru fiecare copil. Vor fi informa ți cu privire
la alternativele educa ționale, la programe și orele op ționale;
– vor avea dreptul s ă primeasc ă înștiințări scrise din partea școlii și profesorilor, cu privire
la activități, programe și proiecte în care se pot implica;
– vor avea dreptul s ă primeasc ă înștiințări scrise din partea școlii și profesorilor, cu privire
la rezultatele școlare, comportamentul și progresul școlar al elevului. Consim țământul
părintelui trebuie cerut de fiecare dat ă când apar oferte în cadrul CDS sau în alte
programe în care sunt implica ți elevii;
– vor avea dreptul s ă reclame și să adreseze plângeri directorului școlii, inspectoratului
școlar și oricărui organism abilitat; confiden țialitatea acestor plângeri va fi respectat ă,
dacă părintele nu solicit ă altfel;
– vor avea dreptul s ă se asocieze și să promoveze în cadru asociativ ini țiative, propuneri și
să participe la programe și proiecte cu alte organiza ții; asocierea p ărinților și profesorilor
va fi încurajat ă și susținută prin facilitare și consiliere de specialitate și juridică, prin
finanțarea unor activit ăți de sprijin privind formarea și instruirea p ărinților care sunt ale și
în consiliul de administra ție al școlii;
– vor avea dreptul la evaluarea calit ății serviciilor educa ționale oferite de școală.

Ministerul Educa ției și Cercetării – STRATEGIA DESCENTRALIZ ĂRII ÎNVĂȚĂ MÂNTULUI PREUNIVERSITAR

33
ELEVII:

– vor beneficia de acces sporit la educa ție, la programele de formare ini țială în
domenii cerute de pia ța muncii, în concordan ță cu poten țialul de dezvoltare al
zonei/ regiunii/ comunit ății.
– vor fi implica ți activ, direct sau prin reprezentan ți / aparținători legali la deciziile
privind Curriculum-ul la Decizia Școlii, elaborarea Planului de Școlarizare, a
Planului de dezvoltare al Școlii etc.
– se va asigura echitatea și calitatea educa ției prin utilizarea finan țării
compensatorii;
– vor fi diminuate diferen țele datorate mediului de reziden ță, situației sociale, a
mediului cultural;
– dezvoltarea con științei de sine, a eului în colectivitate, precum și creșterea
încrederii în sine și formarea spiritului civic;
– asumarea responsabilit ății pentru propria dezvoltare personal ă și profesional ă;
– acces la informa ție de actualitate și dobândirea abilit ății de prelucrare și
valorificare a ei;
– respectarea și promovarea valorilor culturale ale zonei.