Descentralizare. Dezvoltare Urbana

I.Profilul teritorial al Județului Cluj

Județul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a țării, aflându-se în zona de contact a trei unități naturale reprezentative: Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere al ponderii suprafeței deținute în totalul teritoriului național, județul Cluj ocupă locul 12 pe țară cu 2,8%. Se învecinează la nord-est cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud,  la est cu județul Mureș, la sud cu județul Alba, iar la vest cu județele Bihor și Sălaj.

Organizarea administrativă a județului include o rețea de 434 de așezări omenești, grupate în 81 de unități administrativ-teritoriale. Populația județului este de aproximativ 720 de mii de locuitori, din care peste 65% locuiesc în mediul urban. 

În județul Cluj se află :

– 5 municipii Cluj-Napoca ,Turda, Dej, Câmpia Turzii, Gherla;

– 1 oraș Huedin;

– 75 de comune.

S-a constatat faptul că, comuna Florești în ultimii ani s-a dezvoltat exponențial ajungând la o populație de aprox.30.000 locuitori depășind orașul Huedin.

Populația urbanizată din județ reprezintă 66% din totalul populației, iar în Mun.Cluj-Napoca populația urbanizată reprezintă 81% din totalul populației. În ceea ce privește raportul rural-urban la nivelul Regiunii Nord Vest, județul Cluj se evidențiază ca având populația cea mai urbanizată (66%). Acesta e urmat de Maramureș și Bihor – care este în situație de echilibru privind populația, iar județele

Bistrița–Năsăud, Satu Mare și Sălaj se remarcă prin populație preponderentă în mediul rural.

Aferent Jud. Cluj, densitatea cea mai mare a populației din zona periurbană o au localitățile Florești 146,96%, Baciu 96,86% și Apahida 90,03%, în timp ce localitățile cu densitatea cea mai scăzută sunt la limita exterioară, respectiv Ciurila 20,09% și Vultureni 20,22%. Pe zonele respective va trebui pus accentul pe dezvoltarea infrastructurii generale. În plus, ele constituie avantajul accesibilității la forța de muncă , o dată cu relocarea parcurilor industriale în zona respectivă.

II. Strategia de dezvoltare locală a municipiului Cluj-Napoca

Strategia de dezvoltare locală a municipiului Cluj-Napoca a fost adoptată în anul 2006, și a fost realizată de către Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Despre procesul de planificare

Orice comunitate urbană modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă

haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase. Experiența

internațională a aratat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci

când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a

comunității pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele:

realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității,

analiza sectorială a domeniilor strategice principale și articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validității științifice, implicarea comunității, transparența, obiectivitatea, coerența și continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoțită de promovarea, la nivelul

administrației publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice

și să speculeze oportunitățile apărute în beneficiul comunității.

Profilul strategic al municipiului Cluj-Napoca.

Orice comunitate urbană deține caracteristici specifice care o diferențiază de alte comunități

similare. PPS trebuie structurat în funcție de aceste caracteristici. Intrebările cele mai importante

sunt ce diferențiază Cluj-Napoca de alte orașe asemănătoare din România și din regiune (Europa

Centrală și de Est)? Care sunt elementele strategice pozitive și negative care pot fi identificate la

nivelul municipiului nostru? PPS s-a raportat la mediul existent – în urma unei analize strategice efectuate orizontal, vertical și transversal asupra documentelor strategice sectoriale precum și corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice, sondaje de opinie și alte analize.

În urma acestora a fost creionat un profil strategic al orașului (înțelegând prin aceasta totalitatea trăsăturilor locale ce sunt susceptibile a afecta – pozitiv sau negativ – determinant și pe termen lung dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca).

În urma analizelor și celor 13 dezbateri organizate a fost creionată o viziune de dezvoltare a

municipiului pornind de la următoarele elemente: importanța regională a municipiului, afirmarea

orașului ca centru de inovație și oportunități, importanța contrucției unei comunități primitoare, a

unui mediu local plăcut pentru locuitori și pentru vizitatori (creșterea calității vieții), afirmarea

Clujului ca și comunitate universitară și financiar-economică, importanța crescută ce trebuie

acordată turismului, necesitatea structurării unei administrații locale eficiente, eficace, transparente

și responsive la nevoile comunității, importanța activismului la nivelul cetătenilor, ca factor de

stimulare a dezvoltării comunitare și, în fine, dezvoltarea unui mediu de afaceri bazat pe

antreprenoriat, dinamism și implicare în viața comunității.

Viziunea propusă pentru municipiu este: Cluj-Napoca va fi un centru regional al inovației și

oportunităților, o destinație turistică atractivă, un loc plăcut în care să trăiești, să muncești și să

studiezi; un oraș cu autorități locale responsabile și deschise, cu cetățeni activi și o comunitate de

afaceri dinamică și implicată.

Această viziune a rezultat în urma unor întâlniri organizate și facilitate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca cu NDI (National Democratic Institute) din Statele Unite ale Americii, reprezentați ai ONG-urilor și ai unor instituții de stat și private din orașul nostru.

Analiza documentelor strategice și a datelor statistice a identificat următoarele caracteristici

strategice ale municipiului Cluj-Napoca:

Caracteristicile pozitive identificate au fost: existența unui potențial deosebit în domeniul

învățămîntului universitar, existența unui potențial economic, existența unui potențial crescut în

domeniul medical, existența unui potențial administrativ, existența unui potențial turistic, existența

unui potențial asociativ, existența unui potențial deosebit în ceea ce privește inovația, creativitatea

și multiculturalismul. În sinteză putem considera că analiza profilului stregic la nivelul

caracteristicilor “pozitive” arată atuuri importante ale comunitătii clujene. Toate acestea oferă

Clujului posibilitatea de a deveni un pol de integrare europeană și internațională la un nivel pe care

nici o altă comunitate urbană din regiune nu îl are.

Caracteristicile negative identificate au inclus: constrângeri datorate poziționării geografice,

deficiențe în racordarea la căi majore de transport, insuficienta coordonare între actorii din

comunitate, dificultăți legate de gestionarea eficientă a resurselor locale, slaba calitate a serviciilor,

migrația fortei de muncă; probleme legate de resursele umane, accesul limitat la informație și

servicii, slaba reprezentare și promovare a intereselor orașului la nivel național și internațional,

slaba valorizare a potențialului multicultural.

În urma procesului s-au desprins următoarele concluzii care au stat la baza creionării acestui

document strategic:

􀂃 Dezvoltarea orașului nu reprezintă doar o problemă a autorităților locale ci ține de vointa și

capacitatea comunității de a defini obiective strategice și de a le transpune în programe operaționale.

􀂃 Cluj-Napoca se confruntă cu probleme specifice unui oraș în plină dezvoltare. Comunitatea

locală trebuie să-și asume această poziționare și să o folosească în interesul dezvoltării

locale.

􀂃 Cluj-Napoca se află mult deasupra altor comunități similare datorită resurselor de

inteligență, mobilizare și antreprenoriat disponibile. Valorificarea la standarde de eficiență

ridicată a acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ și inovativ unic în

regiune.

􀂃 Cluj-Napoca deține un profil strategic deosebit de puternic în ceea ce privește dezvoltarea

serviciilor (un ”oraș de servicii”).

􀂃 Cluj-Napoca trebuie să își asume cu adevărat rolul regional pe care îl clamează. Discursul

“centrului regional” trebuie dublat de o acțiune strategică rațională, capabilă să speculeze

domeniile în care Clujul deține cu adevărat avantaje strategice în comparație cu alți

competitori (universități, servicii, turism, servicii administrative, servicii medicale etc)

􀂃 Cluj-Napoca deține un potențial deosebit în ceea ce privește dezvoltarea unor activități

economice (sau de altă natură) ce se bazează pe o resursă umană de înaltă calificare

(precum IT, servicii bancare etc).

􀂃 Cluj-Napoca deține un potențial ridicat de creștere a calității democrației locale (bazat pe

nivelul ridicat de educație al cetățenilor, gradul ridicat de asociativitate și antreprenoriat)

􀂃 Creșterea calității vieții în comunitatea clujeană este un obiectiv strategic indispensabil

dezvoltării viitoare a orașului

􀂃 Existența unei administrații publice performante este esențială pentru dezvoltarea strategică

a orașului

􀂃 Succesul strategiei la nivel tactic și operațional depinde de capacitatea comunității de a

forma grupuri comune de lucru (administrație – grupuri interesate) care să implementeze

programele structurate la nivel strategic, să le monitorizeze, evalueze și corecteze în timp.

Principalele direcții strategice.

Domeniul: Direcții strategice

Dezvoltarea și competitivitatea economică, inclusiv dezvoltarea turismului

-Crearea unui mediu economic competitiv și atractiv investițiilor autohtone și străine;

-gestionarea eficientă a dezvoltării economice locale;

-promovarea următoarelor forme de turism: turismul de afaceri, cultural, universitar, medical, religios, turismul de evenimente, turismul de agrement de scurtă durată – turismul de week-end etc.

Dezvoltarea urbană (amenajarea teritoriului, urbanism, infrastructură, mediu)

-Racordarea municipiului Cluj-Napoca la căi majore de transport;

-Modernizarea infrastructurii edilitare;

-Valorificarea potențialului turistic al centrului istoric;

-Prezervarea zonelor verzi existente și amenajarea de noi zone verzi;

– Crearea unei zone metropolitane;

-Orientarea municipiului Cluj-Napoca spre un sistem de management integrat al deșeurilor;

-Reglementarea regimului construcțiilor și adoptarea unui PUG bazat pe nevoile de dezvoltare ale municipiului; Stabilirea unei strategii integrate în domeniul dezvoltării urbane.

Dezvoltarea resurselor umane

-Armonizarea diverselor măsuri tactice și operaționale luate de diferiții factori care lucrează cu și în acest domeniu;

-Crearea unui cadru în care părțile implicate și interesate (unitățile de învățământ, administrația locală, comunitatea de afaceri și societatea civilă) să își poată coordona eforturile și satisface mutual interesele;

-Îmbunătățirea comunicării, a circulației informației între și printer actorii comunității clujene având drept factor cheie administrația locală;

-Sporirea atractivității Clujului ca piață de muncă;

-Profilarea formării și pregătirii profesionale a resursei umane pe necesitățile locale.

Dezvoltare comunitară (include politicile legate de tineret, sport, cultură, servicii sociale, sănătate și asistență medicală și organizații neguvernamentale-nonprofit)

1. Politici comunitare pentru tineret: Creșterea accesului la informație; Sporirea participării civice; Dezvoltarea activităților cu caracter educațional non-formal; Incurajarea inițiativelor cu caracter antreprenorial în rândul tinerilor;

Includerea de secțiuni dedicate tinerilor în strategiile sectoriale

2. Politici comunitare pentru sport: Dezvoltarea sportului pentru toți; Dezvoltarea activităților de educație fizică școlară și universitară; Susținerea sportului de performanță; Dezvoltarea

bazei materiale / de agrement– sportive;

3. Politici comunitare în domeniul culturii: Crearea unor spații adecvate pentru activitatea instituțiilor și organizațiilor culturale;

Creșterea dinamicii vieții culturale clujene: creșterea calității ofertei culturale și a cererii produsului cultural; Creșterea gradului de sustenabilitate a instituțiilor culturale; Punerea accentului pe

dezvoltarea parteneriatului între operatorii culturali, mediul de afaceri, mediul academic și administrația publică locală;

Crearea unor politici comunitare în domeniul cultural;

4. Serviciile sociale: Crearea unui continuum de servicii locale individualizate, centrate pe nevoile clienților; dezvoltarea capacității instituționale a Direcției de Asistență Socială;

Dezvoltarea comunicării inter-instituționale și cu structurile societății civile.

5. Politici comunitare în domeniul sănătății și asistenței medicale: Crearea unei structuri suprainstituționale, a unei echipe interdisciplinare, la nivelul județului/municipiului; Activitate de lobby în ceea ce privește dezvoltarea unui sistem informatic integrat al tuturor structurilor menționate; Susținerea politicilor care urmăresc acordarea autonomiei financiare a instituțiilor abilitate în domeniul sănătății;

Efectuarea unei analize comprehensive a stării de sănătate a populației din municipiu și stabilirea priorităților și a obiectivelor;

Dezvoltarea de proiecte și parteneriate în domeniul profilaxiei și creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la riscul apariției bolilor transmisibile și cronice;

Dezvoltarea de proiecte și parteneriate în domeniul planificării familiale și a sănătății reproducerii;

6. Politici comunitare în domeniul organizațiilor nonguvernamentale, non-profit:

Dezvoltarea capacității intrasectoriale a mediului nonprofit din Cluj-Napoca; Dezvoltarea

relațiilor intersectoriale între mediul neguvernamental, nonprofit, respectiv sectorul de afaceri și cel al administrației publice;

Îmbunătățirea capacității ONG-lor locale de a atrage și de a gestiona eficient resursele locale pe baza nevoilor locale;

7. Politici comunitare în domeniul multiculturalismului:

Definirea unei identități multiculturale a orașului și promovarea acesteia prin intermediul tuturor canalelor de comunicare;

Încurajarea și promovarea parteneriatelor între instituțiile publice, private, organizații non-guvernamentale în diferite domenii de activitate: educație, cultură, turism etc.;

Organizarea de evenimente cu caracter multicultural, elaborarea în acest scop a unei agende pe

termen scurt și mediu; Valorificarea potențialului multicultural al orașului pentru a încuraja turismul cultural;

Conștientizarea problematicii roma ca o componentă a potențialului multicultural al orașului.

Consultarea publicului interesat asupra planurilor strategice

Prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca, nr. 153/2012 privind aprobarea Regulamentului local referitor la implicarea publicului în elaborarea sau revizuirea planurilor de urbanism sau amenajare a teritoriului.

Regulamentul stabilește componentele obligatorii ale informării și consultării care se aplică în cadrul de elaborare sau de revizuire a planurilor de urbanism și de amenajare a teritoriului și se adresează tuturor inițiatorilor, elaboratorilor și avizatorilor de planuri de urbanism și amenajare a terotoriului, precum și tuturor factorilor de decizie din domeniu și se aplică tuturor categoriilor de planuri de urbanism și amenajare a teritoriului, prevăzute de lege.

Informarea și consultarea publicului se efectuează în toate fazele proceselor de elaborare sau actualizare a planurilor de urbanism și de amenajare a teritoriuluio și este parte integrantă a procedurii de inițiere, elaborare, avizare și aprobare a documentațiilor de urbanism și amenajare a teritoriului.

Informarea și consultarea publicului se fac obligatoriu în următoarele etape din cadrul procesului de elaborare sau revizuire a planurilor de urbani9sm sau amenajare a teritoriului:

etapa pregătitoare – anunțarea intenției de elaborare;

etapa de documentare și elaborare a studiilor de fundamentare;

etapa elaborării propunerilor ce vor fi supuse procesului de avizare;

elaborarea propunerii finale, care include toate observațiile avizatorilor și care se supune procedurii de transparență decizională;

Pentru toate documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului prevăzute de lege, pentru care se aplică prezenta metodologie, procesul de informare și consultare a publicului se finalizează cu raportul informării și consultării publicului, raport se ce supune atenției autorităților administrației publice responsabile cu aprobarea planului, împreună cu documentația completă.

Raportul informării și consultării publicului fundamentează decizia autorităților administrației publice responsabile cu aprobarea sau respingerea planului propus, în vederea respectării principiilor de dezvoltare urbană durabilă și asigurării interesului general.

În baza raportului informării și consultării publicului, consiliul local poate solicita modificarea și completarea documentației de urbanism supuse aprobării.

Informarea și consultarea publicului în etapa aprobării fiecărei categorii de plan în parte vor fi făcute în conformitate cu Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cu completările ulterioare și Legea nr, 544/2001 privind liberul acces al informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare.

Eficientizarea cheltuirii banului public

În condițiile în care nevoile comunității cresc mult mai rapid în comparație cu resursele acesteia este necesară o mai bună gestionare a banului public. De aceea este necesar crearea unui program de Investiții de Capital pe cel puțin 5 ani în vederea finanțării obiectivelor prioritare ale comunității

Compania de Apă Someșul S.A. a demarat începând din anul 1992, cu sprijinul Consiliului Județean Cluj, un masiv program de investiții din surse proprii, locale și comunitare. Astfel, municipiul Cluj-Napoca a beneficiat de două mari programe de asistență financiară: MUDP II ( Programul de

Dezvoltare a Utilităților Municipale etapa a II a, finalizat din punct de vedere al lucrărilor), și ISPA

care urmează a se derula până în 2006. Ca valoare însumată a fondurilor atrase Compania de Apă

Someșul S.A., pe locul al doilea pe țară, cu aproape 100 milioane USD destinați printre altele reabilitării și modernizării de rețele și instalații de apă și canal, contorizării, înlăturării poluării mediului.

III. Planul urbanistic general

Planul Urbanistic General (P.U.G) a fost întocmit de SC Arhitex Intelsoft SRL București –

proiectant general – și aprobat prin Hotărârea Consiliului Local nr. 792/1999.

Planul Urbanistic General asigură cadrul de planificare și reglementare necesar gestiunii urbane din punct de vedere spațial a municipiului Cluj Napoca. Dezvoltarea urbană a ultimilor 10 ani a adus o impoerantă creștere a volumului construit în municipiu și în arealul metropolitan, însă cu semnificative lacune ale calității mediului obținut, caracterizat de lipsa coordonării administrative din punct de vedere urbanistic și infrstructural (rețele edilitare, accesibilitate auto, velo, pietonală și transport în comun, dotări comunitare pentru învățământ, sănătate, sport și servicii de proximitate, spații verzi publice). În acest moment al dezvoltării sale urbane, aceasta este si cea mai mare sarcină, anume de a coordona modul în care zonele nou constituite ale orașului vor putea deveni părți ale acestuia la un nivel de calitate satisfăcător. Pentru acest scop, Planul urbanistic general oferă nu numai parametri minimi calitativi pentru dezvoltare, ci și metodologia unor operațiuni urbane pentru transformarea teritoriilor prin urbanizare și restructurare.

Suprafața totală a teritoriului administrativ al municipiului era de 17 952 ha la data întocmirii

P.U.G.-ului, din care 22,67% (4 069,68 ha) intravilan și 77,33% (13 881,95) extravilan (fișa localității).

Terenul agricol al municipiului (fișa localității) era în 2004 în suprafață de 9.931 ha, din care 4.925 ha terenuri arabile, 2.725 ha pășuni, 964 ha fănețe și 1.317 ha livezi.

Terenul neagricol era în 2004 în suprafață de 8.021 ha, din care 2.812 ha păduri și alte terenuri

forestiere, 286 ha terenuri cu ape și ape cu stuf, 395 ha căi de comunicații și căi ferate, 3.397 ha terenuri ocupate cu construcții și curți și 1.131 ha terenuri degradate și neproductive.

Din total suprafeței terenurilor, 804 ha reprezintă proprietate publică – 540 ha suprafața neagricolă și 41 ha suprafața agricolă – și 13.705 proprietate privată – din care 218 ha teren neagricol și 1.067 ha teren agricol.

În urma avizării favorabile a Planului Urbanistic de Zonă (P.U.Z) Făget – Cluj-Napoca, intravilanul municipiului s-a extins cu o zonă în suprafață de 1135 ha din care peste jumătate – 53,2% terenuri neagricole, în cadrul cărora vegetația forestieră – păduri și tufărișuri – ocupă 89.7% – pădure de

protecție cu rol social de recreere. Oportunitatea elaborării P.U.Z. Făget-Cluj-Napoca a fost motivată de nevoia de a proteja printr-un cadru legislativ specific zona Făget de presiunea antropica, de construirea fără autorizație sau cu autorizație de construire eliberată de Consiliul Județean pentru construcții cu caracter așa-zis provizoriu, de vacanță.

Cu toate că PUZ-ul a delimitat zonele funcționabile construibile, introducerea în intravilan a zonei Făget a amplificat presiunea antropică asupra pădurii, tot mai multe terenuri forestiere private au

fost parcelate și vândute, amplificând tendința de construire în interiorul trupului de pădure, fenomen la care autoritățile locale sunt chemate să facă față. De asemenea, s-a extins presiunea 207 amatorilor de drumeție asupra pădurilor apartinând comunelor învecinate (Feleacu, Ciurila, Tureni,

Florești).

Pădurea Făget reprezintă o zona protejata din punct de vedere silvic, fiind considerata pădure cu

rol de protecție cu regim special de exploatare. Va avea loc astfel, pe cât posibil, reîmpădurirea terenurilor defrișate și a celor degradate din zonele Făget și Feleac pentru stoparea alunecărilor de teren.

Pe viitor se va urmări limitarea presiunii antropice asupra pădurii, prin reglementarea statutului terenurilor forestiere, prin HCL, în baza legislației specifice și limitarea tendințelor de construcție în interiorul terenului de pădure, prin adoptarea PUZ pe baza de HCL. Gândirea strategiei de dezvoltare zonală va avea loc din perspectiva conservării naturii și echilibrului ecologic.

În prezent Comisia de urbanism a luat hotărârea de a informa Consiliul Local cu privire la

necesitatea stoparii construcțiilor ilegale în zona, urmând ca acesta să se pronunțe. Pădurea Mănăștur, aflată cândva în cea mai mare parte în proprietatea Consiliului Local Cluj-Napoca, a fost retrocedată în parte asociației Fiii Vechiului Mănăștur, o parte au dobândit-o prin schimburi persoane private și o mica parte, neidentificată în teren, se mai află în proprietatea Consiliului Local. În prezent zone importante din această pădure sunt parcelate și se tranzacționează pentru construcții de case și cabane.

Datorită situației actuale, una dintre priorități o reprezintă întocmirea hărții cadastrale a municipiului care să cuprindă și tipurile de proprietate definite distinct:

• proprietatea publică a statului sau a județului

• proprietatea publică a municipiului

• proprietatea privată a municipiului

• proprietatea privată a cetățenilor

Spațiile verzi se află sub normele de suprafață raportată la numărul de locuitori. Cu toate acestea

există o presiune extraordinară de a fi anihilate și cele care există. Starea lor este în mare majoritate precară. În ultimul an s-au alocat fonduri consistente pentru întreținerea zonelor verzi.

În percepția colectivă, zona verde este un loc privit ca o mare oportunitate de a construi și în nici un caz ca o zonă care trebuie întreținută ca atare. Se impune totodată menținerea și protecția zonelor naturale și cvasi-naturale de agreement de la periferia orașului ( cum sunt Făget, Sf. Ion, Hoia) și salubrizarea și amenajarea lor cu măsură pentru a evita antropizarea aspectului lor natural actual.

__________________________

– Sursa – www.primăriaclujnapoca.ro (Strategia de dezvoltare locală a municipolui Cluj-Napoca)

Clujul a spart monopolul în piața națională de proiectare, subliniază chiar arhitecții, dar are un PUG expirat de 5 ani și aflat “în prelungiri”. Proiecte din Baia-Mare, Făgăraș, Brașov, studii pentru zone din Ținutului Secuiesc, Banat sau Crișana și noul Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca, în lucru de jumătate de deceniu, stau laolaltă câteva zile, la Turnul Croitorilor, într-o expoziție pregătită de arhitecți și ca teme de discuții între proiectanți. Văzut în comparație, Clujul e special: la cinci ani de la semnarea contractului pentru reactualizarea sa și în condițiile în care durata de “valabilitate” a unui PUG este de zece ani, noile reguli pregătite pentru orașul construibil încă nu au intrat în vigare.

Planurile Urbanistice Generale din orașele vecine sau concurente, strategii de dezvoltare și studii urbanistice, alături de propunerea de PUG pentru Cluj-Napoca sunt expuse zilele acestea la Turnul Croitorilor, în cadrul expoziției “O decadă de planificare spațială în România”, organizată de Uniunea Arhitecților din România și Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, în parteneriat cu Asociația Profesională a Urbaniștilor din România și cu Registrul Urbaniștilor din România. Expoziția cuprinde 59 de lucrări (dintre care 22 la care au lucrat de studenți) și poate fi vizitată la Turnul Croitorilor până duminică. „Aceste proiecte nu se fac de dragul de a colora niște hârtie, se fac pentru a fi utilizate în beneficiul zonelor pentru care sunt realizate”, a subliniat arhitectul Gheorghe Elkan, care a precizat că la expoziția de proiecte cu exemple de practici din alte zone au fost invitați și reprezentanții administrației locale, care nu au ajuns însă la eveniment.

La o parte dintre proiectele de urbanism expuse au lucrat și contribuit arhitecți sau universități clujene. “Există, putem constata și în astfel de ocazii, colective de la Cluj care au reușit să spargă monopolul Bucureștiului. Planificarea este o activitate externalizată complet; administrația nu trage nicio linie, doar semnează. Asta ar trebui să creeze condițiile unei piețe sănătoase, dar în realitate e exact pe dos. Se mai întâmplă totuși și lucruri bune”, a punctat arhitectul Eugen Pănescu, director Planwerk, birou care a lucrat la o serie de proiecte de urbanism la nivel național și e implicat și în elaborarea noului PUG al orașului. Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai a lucrat, în parteneriat, la o strategie de dezvoltare pentru spațiile din bazinul Tisei sau la propuneri de amenajare în zona Sibiu-Brașov, în pregătirea unei posibile olimpiade de iarnă pentru tineret în 2020 (obiectiv pentru care Brașovul este oraș-candidat), a menționat Pompei Cocean, profesor universitar la Facultatea de Geografie. „Am avut experiențe la Sibiu, la Miecurea Ciuc, în zona Crișana și Banat. Pot să spun că activitatea din secuime ne-a plăcut, am avut acolo o colaborare foarte bună cu administrația, cu autoritățile, dar și surpriza de a constata implicarea cetățenilor. La Miercurea Ciuc am reușit chiar să micșorăm intravilanul, cu 9%, ceea ce se întâmplă extrem de rar”, a exemplificat Pănescu. La Cluj-Napoca, față de cele aproximativ 6.000 de ha cât avea Clujul construibil prin PUG 1999, orașul crește în varianta nouă la 10.000 ha.

“Trebuie văzut însă ce se întâmplă cu aceste proiecte după finalizare. Clientul se bucură când lucrarea este predată, dar după acest moment, proiectul își vede singur de drum”, a completat Pănescu. Despre importanța gestionării implementării unor astfel de proiecte de anvergură, în perioada post-predare, a vorbit și arhitectul Vasile Mitrea. „La noi la Cluj administrația nu e încă conștientă că trebuie să se gândească la viitorul orașului în context național și internațional. Dacă acest PUG nu va avea o echipă care să urmărească implementarea sa, ne vom trezi că acesta se va bloca pe o direcție sau alta. Una dintre calitățile obligatorii ale unui PUG trebuie să fie flexibilitatea în timp”, a subliniat Mitrea. Elkan susține chiar că reprezentanții admininistrației ar trebui învățați să „citească” astfel de proiecte. „Specialiști din Primărie nu știu să citească un plan”, a completat și arhitectul Eugeniu Pănescu, care a subliniat că și zonele rurale au nevoie de intervenții, studii și planificare, nu numai orașele. Nu doar în administrație sunt lacune de informații, ci chiar în rândul celor care proiectează, a completat arhitectul Romulus Zamfir, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism Cluj. „Sunt oameni care fac proiecte și nu știu ce fac”, a intervenit Zamfir. „Un studiu cum este cel pentru realizarea unui PUG se construiește pe o structură existentă. Nu e posibil să pornești o astfel de lucrare pe baze proaste”, a subliniat Zamfir, menționând de lacunele din documentațiile cadastrale ale orașului.

La Cluj-Napoca, cel mai recent PUG a intrat în vigoare în 1999 și a expirat în 2009 (perioada de viață a unui PUG este de 10 ani), deci 2014 este ultimul an în care valabilitatea lui mai poate fi extinsă. Documentația nu a ajuns încă în dezbaterea Consiliului Local.

__________________________

– Sursa – www.actualdecluj.ro

PUG-ul (1999) a fost modificat prin PUZ-uri pentru a răspunde cerințelor de dezvoltare a localității iar intravilanul localității a fost mărit dar nu într-o măsură excesivă, cu aproximativ 600 ha.

Zona centrală situată în interiorul perimetrului de protecție a valorilor istorice și architectural urbanistice

Generalități: Caracteristicul zonei

REGULAMENT

Zona centrală, coincizand in mare masura cu Cartierul Central (la care se adauga extinderea propus din cartierul Mărăști), se situează în cea mai mare parte in interiorul limitelor de protectie a valorilor istorice și architectural urbanistice, suprapunandu-se atat peste nucleul istoric cât și peste zone a căror valoare este rezultată din calitatile arhitectural-urbanistice ale fondului construit aparținând unor diferite etape dar conservând amprentele unei lungi evoluții istorice.

Aceasta zonă conține marea majoritate a monumentelor de arhitectură din Cluj-Napoca (atât înscrise în lista monumentelor cât și propuse a fi înscrise conform studiului de fundamentare) și este alcatuită din cele mai importante și mai reprezentative clădiri de cult, publice și foste clădiri rezidențiale de mare valoare istorică, arhitecturală și memorială, adapostind acum diferite alte functiuni sau menținandu-și integral sau parțial funcția de locuit. Toate acestea sunt insoțite de clădiri cu valoare arhitecturală sau numai de acompaniere dar și de unele clădiri parazitare.

Valoarea deosebită datorată pe de o parte, coerenței țesutului urban vizibilă atat de pe parcursurile interioare cât și de pe inățimile înconjuratoare, în special de pe Dealul Cetății și Dealul Feleacului, ca și configurația spațiilor și volumelor singulare, necesită o protecție specială deoarece reprezintă atractivitate pentru:

– turismul urban – sursa importantă de venituri pentru locuitori și deci și pentru bugetul local:

– investitorii importanți – datorită prestigiului cultural conferit localității de existența unor valori architectural urbanistice.

Potențialul de dezvoltare a acestei zone în ceea ce privește diversificarea și extinderea funcțiunilor prin reabilitare, reconstrucție integrală sau parțială a unor insule și prin conversie funcțională. este cu totul deosebit, având șansa de a se înscrie astfel în zona centrală ca o entitate bine definită și coerentă.

Zona se compune din următoarele subzone:

CP 1 – Zona centrală în care se menține configurația tesutului urban tradițional:

CP 1a – Subona centrală suprapusă peste nucleul istoric precizat de traseul incintei fortificate, considerat ca rezervație de arhitectură;

CP 1b – Subzona centrală protejată datorită valorilor arhitecturale și urbanistice, adiacentă nucleului istoric, având configurația țesutului urban tradițional formată din cladiri cu puține niveluri (P – P+3), dispuse pe aliniament și alcătuind un front relative continuu la stradă;

CP 1c – Subzona centrală protejată datorită valorilor urbanistice, având configurația țesutului urban tradițional formată din cladiri cu puține niveluri (P – P+3), retrase de la aliniament și dispuse izolat sau grupat;

CP 1d – Subzona centrală cu regim de tranziție între Dealul Cetății și

rezervația de arhitectură a Cetății Clujului;

CP 2 – Subzona Dealului Cetatii;

CP 3 – Subzona centrală formată din inserții de clădiri realizate în ultimele decenii în interiorul zonei protejate;

CP 4 – Subzona centrală situată în interiorul distanței de protecție de 100 metri de la monumente sau ansambluri protejate.

Orice intervenție în zona protejată necesită avize de specialitate conform legii.

Întreaga zonă centrală protejată va face obiectul unui P.U.Z. extins atât pe zona protejată cât și pe conturul de 100 metri de la limita acesteia inclusiv tentacolele formate de suprafețele tangente sau secante ale ariilor de protecție de 100 metri ale monumentelor izolate.

În vederea autorizării sunt necesare justificari suplimentare prin desene, fotomontaje, machete, pentru orice intervenție asupra clădirilor declarate sau propuse a fi declarate monumente de arhitectură, asupra celor cu valoare arhitecturală sau de acompaniere ambientală, ca și pentru amplasarea, configurarea volumetriei și pentru aspectul arhitectural al unor noi cladiri și amenajari exterioare sau pentru demolarea unor construcții parazitare; toate acestea vor fi ilustrate în relație cu monumentele istorice și cu cladirile cu valoare arhitecturală și ambientală existente în imediata vecinatate, în raza de 100 m. și în zona de co-vizibilitate.

De la caz la caz, se pot solicita studii suplimentare de inserție în vederea autorizării.

__________________________

– Sursa – www.primăriaclujnapoca.ro (Regulament local de urbanism al municipolui Cluj-Napoca)

Măsuri în ceea ce privește o mai bună respectare a normelor urbanistice în vigoare:

– Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor publice, participării populației în procesul de luare a deciziilor, precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare proprie.

– Acordarea autorizațiilor de construcție în raport cu legislația în vigoare, respectarea normelor privind amenajarea teritoriului și urbanism, înmulțirea acțiunilor în ceea ce privește controalele privind disciplina în construcții și sancționarea mai drastică a celor care construiesc în afara cadrului legal.

Iunie 2015 Nicolae-Florian Buculei