DERMATOFARMACIE DERMATOFARMACIE ȘȘI COSMETOLOGIE I COSMETOLOGIE [619614]

DERMATOFARMACIE DERMATOFARMACIE ȘȘI COSMETOLOGIE I COSMETOLOGIE
Considera Considera /uni021B/uni021Bii privind anatomia ii privind anatomia șși fiziologia i fiziologia
pielii. pielii.
Structura histologic ă a pielii Structura histologic ă a pielii : epiderm, derm, : epiderm, derm,
hipoderm. hipoderm.
Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși caracteristici. i caracteristici.
Anexele cutanate. Anexele cutanate.

/square4pielea este inveli șului corpului uman cu particularită/uni021B i
morfologice și topografice adaptate func /uni021Biei
/square4de aceasta apar /uni021Bin fanerele (p ărul și unghiile), precum și
unele tipuri de glande
/square4acest inveli șeste conjunctivo-epitelial, dar con /uni021Bine și
structuri musculare, vasculare și nervoase
/square4la nivelul cavită/uni021B ilor se continuă cu mucoasele și
submucoasele.Anatomia Anatomia șși i fiziologia fiziologia pielii pielii

/xrhombusGreutatea sa este de circa 11-18 kg, iar suprafa /uni021Ba cuprins ăîntre 1,5-
2mp îi confera titlul de “cel mai mare organ” al corpului uman .
/xrhombusGrosimea pielii este variabil ăîn functie de
– localizarea pe corp,-de sex, -de ras ă,
-de aria geografic ăși este
-cuprins ăîntre 0,2 si 4mm.
/head2rightîn decursul vie /uni021Bii grosimea pielii variaz ă.
/xrhombusCuloarea
pielii este dată de diversele tipuri de
-melanin ă,
-de vasculariza /uni021Bie,
-de hemoglobin ăși
-de carotenul dermului papilar și este în general descris ăca fiind alb ă,
galben ă, ro șie sau neagr ă.
/head2rightexpunerea la factorii climatici și starea de s ănătate sau de boal ăpot
influen /uni021Bași ele culoarea pielii.Anatomia Anatomia șși i fiziologia fiziologia pielii pielii

/xrhombusSuprafa /uni021Bategumentului nu este neted ă, ci prezint ămici
orificii date de porii glandelor cutanate sau de ostiumurile foliculare
și depresiuni, care formeaz ăpliuri
mai adânci sau mai sperficiale numite “ șan /uni021Buri papilare”.
/head2rightșan /uni021Burile papilare sunt separate de “creste
epidermice”, proeminen /uni021Be fine cu orientare particular ăde
la un individ la altul și cunoscute sub denumirea de
dermatoglife sau amprente.Anatomia Anatomia șși i fiziologia fiziologia pielii pielii

Structura Structura microscopic ă microscopic ăa a pielii pielii prezint ă prezint ămai mai multe multe îînveli nveli șșuri uri ::
–epiderm epiderm , , acoperit acoperit de un de un strat strat cornos cornos , se a , se a șșeaz ăeaz ăpe pe o structură o structură fibrilar ă fibrilar ă, ,
dermul dermul , , șșiieste este separat ă separat ăde de acesta acesta prin prin zona zona bazal ă bazal ăsubepidermic ă subepidermic ă. .
–dermul dermul con con /uni021B/uni021Bine ine anexele anexele cutanate cutanate , , structuri structuri vasculare vasculare șșiinervoase nervoase . .
/head2right/head2righteeste ste un un /uni021B/uni021Besut esut conjunctiv conjunctiv ..
–hipodermul hipodermul Structura histologic ă a pielii Structura histologic ă a pielii : :
epiderm, derm, hipoderm. epiderm, derm, hipoderm.
1. Epiderm 2. Derm 3. Hipoderm (Subcutis) 4. Folicul pilos 5. Glanda sebacee 6. Glanda sudoripar ă

Structura microscopic ăa pielii

/xrhombusEPIDERMUL Structura histologic ă a pielii Structura histologic ă a pielii : :
epiderm, derm, hipoderm. epiderm, derm, hipoderm.
/head2righteste un epiteliu stratificat pavimentos, provine din ect oderm,
foi /uni021Ba embrionar ăsuperficial ă.
/head2righteste un sistem cinetic cu o organizare superioar ăși prezint ă
reînnoire constant ă.
/head2righteste structurat în cinci straturi din profunzime spre supra fa /uni021Bă:
/square4bazal (stratul germinativ),
/square4spinos (corpul mucos al lui Malpighi),
/square4granulos (stratul granulosum),
/square4cornos (si lucidum) și
/square4zona jonc /uni021Bional ă.

/xrhombusDERMUL Structura histologic ă a pielii Structura histologic ă a pielii : :
epiderm, derm, hipoderm. epiderm, derm, hipoderm.
/head2righteste o structură conjunctiv ă, provenit ădin mesoderm, foi /uni021Ba
embrionar ămijlocie, con /uni021Bine vase sanguine și limfatice, anexe
ale pielii și termina /uni021Bii nervoase.
/head2rightste alc ătuit din trei nivele:
/square4derm papilar (superficial),
/square4corion (derm mijlociu),
/square4hipodermul (dermul profund).
/head2rightComponen /uni021Ba fibrilar ă, format ă din fibre colagene, reprezint ă90%
din structura dermului. Aici sunt prezente toate tipuril e de collagen
uman: I, II, III, IV, si V. Tipul IV de colagen este cel predominant.

/xrhombusHIPODERMUL Structura histologic ă a pielii Structura histologic ă a pielii : :
epiderm, derm, hipoderm. epiderm, derm, hipoderm.
/head2rightsepar ă pielea de structurile subiacente;
/head2righteste constituit din lobuli de celule grase (lipoci te)
con ținând trigliceride cu rol de rezerv ă nutritiv ă și de
izolator termic și mecanic; lobii sunt separa ți prin re țea de
trasee conjunctivo-elastice, în care se g ăsesc vase și
nervi.

/xrhombusdup ăcon /uni021Binutul de lipide:
– ten normal – ten uscat – ten gras •uleios
•asfixic
– ten mixt sau combinat Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
/xrhombusdup ăcon /uni021Binutul de ap ă:
•- ten normal hidratat
•- ten hiperhidratat
•- ten deshidratat /xrhombusdup ă unele tulburari fiziologice:
– ten pletoric – ten casectic – ten cuperozic – ten acneic – ten ridat – ten îmb ătrânit.

• piele perfect echilibrat ă, neted ă, catifelat ă, cu structura fin ă,
cu pori invizibili de culoare u șor roz, luciu discret și are un
tonus muscular bun Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
/xrhombusPielea normal ă
/xrhombusTenul uscat
• poate fi uscat din lipsa de lipide sau ap ă
• se prezint ă astfel din cauza secre /uni021Biei insuficiente a glandelor
sebacee și sudoripare.
/head2rightacest tip de ten are tendin /uni021Ba de a se rida mai repede, pielea
este sub /uni021Bire, fragil ă, iritabil ă, cu riduri fine și tendin /uni021Ba spre
descuamare.

• se caracterizeaz ăprintr-o secre /uni021Bie de gr ăsime într-o propor /uni021Bie mai
mare care d ăaspect lucios, unsuros, mai ales pe frunte, aripile
nasului și bărbie.
• dup ăintensitatea secre /uni021Biei de gr ăsime distingem:
– piele cu tendin /uni021Băgras ă
– piele net gras ă, seboreic ă
• sau se pot diferen /uni021Bia:
– ten gras, lucios, care are porii dilata /uni021Bi cu puncte negre, seboreic;
– ten gras asfixiat, sau ten cu tendin /uni021Băgras ă, la care excesul de
gr ăsime este re /uni021Binut de piele, porii închi și cu sebum, prezint ăpuncte
albe sau negre datorit ăînfund ării canalelor sebaceee, iar pielea
apare asptra și îngro șat ă.Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
/xrhombusPielea gras ă

Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
/xrhombusTenul combinat , mixt
• se întâlne ște la multe persoane care au regiuni unde secre /uni021Bia de
gr ăsimi este intens ă (nas, bărbie, frunte) iar restul obrazului este
uscat.

• Piele hiperhidrat ă.
/head2right fata apare cu tr ăsături deformate, umflate, cu edeme sub
ochi.
/head2right cauzele sunt de origine intern ă: tulburari renale, hepatice,
caridace, endocrine
• Pielea deshidratat ă.
/head2right este uscat ă, palid ă, aspr ă, încre /uni021Bit ă, iritabil ă, sensibil ă,
lipsit ăde suple /uni021Be și elasticitate.
/head2right la persoanele în vârst ăși poate fi consecin /uni021Ba îngrijirii
defectuoase, expunerea neprotejat ăa fe /uni021Bei la intemperii,
dezechilibre suprarenale sau tiroidiene, caren /uni021Be în
vitaminele A si F, tulburari nervoase, surmenaj, boli infec /uni021Bioase.Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici

• Tenul pletoric
/head2right se datoreaz ăunei acumul ări de proteine și glucide în
straturile epidermice.
• Tenul casectic
/head2right se datoreaz ădiminu ării și atrofierii cutanate la vârste
înaintate, când pielea apare uscat ă, lipsit ăde elasticitate,
palid ă.
• Tenul cuperozic
/head2right se datoreaz ăunei dilata /uni021Bii anormale a vaselor capilare la
persoanele cu pielea fragil ăși sensibil ă.
/head2right afecteaz ăde obicei femeile trecute de 40 de ani, sau la 80%
din persoanele cu tenul uscat, Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici

Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
•Piele seboreic ă
/head2rightse caracterizeaz ă printr-o secre /uni021Bie exagerat ă a glandelor sebacee
/head2right filamentele care se formează se îngroa șă pe traiectul cananlului sebaceu
și închid porul la suprafa /uni021Ba pielii formând un punct negru sau comedon.
•Pielea acneic ă
/head2rightse caracterizeaz ă prin prezen /uni021Ba comedoanelor, a secre /uni021Biei sebacee în
cantitate mai mare, a punctelor negre. •Pielea ridat ă
/head2rightapare odat ă cu înaintarea în vârst ă și se caracterizeaz ă prin apari /uni021Bia unor
cute întâi pe frunte, apoi la ochi, în șan /uni021Bul nazo-labial, pe pleope și la gât
/head2rightalte cauze pot fi: expunerea la vânt, frig, soare, caren /uni021Be de somn, excese
de tutun, cafea, b ăuturi, abuz de preparate cosmetice utilizate nera /uni021Bional.
•Pielea îmbr ătrânit ă
/head2rightse manifest ă prin pierderea tonicit ă/uni021Bii mu șchilor, îngor șarea sau
sub /uni021Bierea epidermei, dilatarea porilor, apari /uni021Bia ridurilor, a edemelor,
hiperpigmentare,

Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
/head2rightde la stratul cornos înspre interior, îmb ătrânirea provoac ă disfunc /uni021Bia
corneocitelor, atrofie epidermal ă, displazie și pigmentare anormal ă

Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare
șși caracteristici i caracteristici
Scala de clasificare Glogau Scala de clasificare Glogau
(1994) (1994)
/head2right/head2right reprezint ă o metod ă util ă pentru reprezint ă o metod ă util ă pentru
clasificarea complex ă a foto clasificarea complex ă a foto îîmb ătrânirii mb ătrânirii
cutanate cutanate șși clasific ă gradul de ridare i clasific ă gradul de ridare șși i
paloare paloare

Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
Fiecare paramentru este evaluat și severitatea este
clasificat ă dup ă cum urmeaz ă
Evaluare Cate gorie
0 absent
1-3 slab
4-6 moderat
7-9 sever 4. Paloarea/pete pigmentare Acest factor reprezint ă evaluarea vizual ă a tonurilor de
culoare de la roz sau ro șiatic pân ă la îng ălbenire sau
paloare. 3. Apari /uni021Bia semnelor/petelor pigmentare
Acest factor se refer ă la modific ările de culoare ale pielii.
Se urm ăre ște suprafa /uni021Ba pigmentat ă, intensitatea culorii
(închis sau deschis la culoare), uniformitatea în distribu /uni021Bie, apari /uni021Bia semnelor ie șite în relief, etc. 2. Apari /uni021Bia ridurilor grosiere
Acest factor reprezint ă o evaluare vizual ă a num ărului și
a profunzimii ridurilor grosiere. Acestea apar în z ona
frun /uni021Bii, în zona nasolabial ă și cea periorbital ă, și tind s ă se
localizeze în jurul ochilor și al gurii. 1. Apari /uni021Bia ridurilor fine
Acest factor reprezint ă o evaluare vizual ă a num ărului și
a profunzimii ridurilor superficiale. Acest tip de riduri
apare de obicei în zona periorbital ă și cea perioral ă; nu și
în jurul ochilor și a gurii precum ridurile grosiere. Scal ă descriptiv ă utilizat ă în evaluarea
fotoîmb ătrânirii cutanate
Exemple de imagini pentru scale descriptive dupa Griffith pentru îmbatrânirea cutanat ă Scala de clasificare Griffith (1992) Scala de clasificare Griffith (1992)

Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici
Scala de clasificare Fitzpatrick (1975) Scala de clasificare Fitzpatrick (1975)
/head2right/head2right reprezint ă o metod ă util ă pentru clasificarea complex ă a toleran reprezint ă o metod ă util ă pentru clasificarea complex ă a toleran /uni021B/uni021Bei la expunere UV ei la expunere UV
Tipul I : întotdeuna se arde u /uni0219or, nu se bronzeaz ă niciodat ă
Tipul II : întotdeauna se arde u /uni0219or, bronz minim
Tipul III : bronz moderat, se bronzează gradual
Tipul IV : se arde rar, întotdeauna se bronzeaza u /uni0219or
Tipul V : se arde rar, se bronzează intens
Tipul VI: nu se arde niciodată , puternic pigmentat

• Tenul sensibil nu e clasificat separat, nu exist ă o defini /uni021Bie clar ă de și
apare ca și caracteristic ăla tenul deshidratat.
• semnele vizibile ale tenului sensibil
• roșea /uni021Bă(ten deshidratat)
• Inflama /uni021Bie (ten deshidratat)
• descuamare (ten uscat, ten deshidratat)• eczeme (orice tip de ten poate s ă dezvolte eczeme ca reac /uni021Bie la
stimuli exteriori)
• semne invizibile ale tenului sensibil
• senza /uni021Bia de în/uni021Bep ătur ă
• senza /uni021Bia de arsur ă
• senza /uni021Bia de mânc ărime
• senza /uni021Bia de ”strângere a fe /uni021Bei”Tipuri de ten Tipuri de ten –clasificare clasificare șși i
caracteristici caracteristici

/xrhombusProvin embriologic din ectoderm și cuprind glandele sudorale,
sebacee și fanerele: părul și unghia.Anexele cutanate Anexele cutanate
Glandele sudoripare : ecrine, apocrine, glandele Moll și glandele
producatoare de cerumen sunt în numar de circa 2 milioane pe suprafa /uni021Ba
pielii.
/xrhombusComplexul pilo-sebaceu este constituit din foliculul pil os, firul de
păr, glanda sebacee și mu șchiul erector al firului de păr .
/xrhombusUnghia
/head2rightse prezint ăsub forma unei lame dispuse pe partea dorsal ăa ultimei
falange, pe patul ungveal, și inclavat ăîn repliul ungveal, un jgheab
semicircular, periferic./head2righteste constituit ădin rădăcina unghiei și corpul unghiei separate de lunul ă,
având o margine liberă , care permite cre șterea unghiei în lungime.
/head2rightare o structură soli ă, cornoas ă, transprent ăși elastic ă.

Firul de păr Anexele cutanate Anexele cutanate

Unghia Anexele cutanate Anexele cutanate

Din arterele profunde se formeaz ăplexul vascular situate în hipoderm. Din el
se desprind ramuri pentru anexele cutanate și paniculi adipo șiși arterele
dermale cu traseu vertical spre suprafa /uni021Ba pielii.
În zona subpapilar ăse desfac într-un plex superficial care se duc și asigur ă
vasculariza /uni021Bia papilelor dermice.
La nivelul degetelor există sunturi arterio-venoase care scurtcircuiteaz ăfluxul
sanguin în cazul tulburarilor circulatorii.Limfaticele tegumentului iau na ștere la nivelul papilelor dermice sub forma de
“capilare în deget de manu șă”. Re /uni021Beaua limfatic ătegumentar ăeste foarte bine
reprezentat ă.Vasculariza /uni021Bia tegumentului
Inerva Inerva /uni021B/uni021Bia ia tegumentului tegumentului
Este reprezentat ăde ramuri cutanate ale nervilor motori, senzitivi, ram ifica /uni021Bii
ale sistemului nervos vegetative simpatic și parasimpatic, dispuse în plexuri
distincte func /uni021Bie de profunzimea lor.
În derm se g ăsesc termina /uni021Bii nervoase amielinice, neramificate.
În dermul papilar este localizat plexul nervos superficia l, iar în profunzime un
plex hipodermic.Pielea con /uni021Bine și receptori pentru sensibilitatea tactil ătermic ăși dureroas ă.

/xrhombuspentru a îndeplini func /uni021Biile fiziologice, pielea a fost dotat ăcu func /uni021Bii proprii
care se pot grupa după structura /uni021B esutului din care iau na ștere functii ale
epidermului, dermului și hipodermului.FIZIOLOGIA PIELII FIZIOLOGIA PIELII
/xrhombuspricipalele proprietă/uni021B i ale pielii trebuie să fie cele mecanice, puterea de
degradare- reparare cât și etan șeitatea.FUNC FUNC /uni021A/uni021AIILE IILE PIELII PIELII
Func /uni021Biile Epidermului :
Func /uni021Bia de barier ă
Func /uni021Biile celulelor
Langerhans Suda /uni021Bia Func /uni021Biile Dermului :
Fibriloformarea colagenului Fibriloformarea elastic ă
Func /uni021Biile hipodermului

/xrhombusafec /uni021Biuniile cutanate au multe semne clinice dar pu /uni021Bine simptome
datorit ăcaracterului local și independent al func /uni021Biilor cutanate.
/xrhombusafec /uni021Biunile cutanate determin ăpu /uni021Bine sindroame func /uni021Bionale
dinamice, pentru c ăfunc /uni021Biile cutanate sunt înainte de toate locale.
/xrhombuspielea este aproape independent ăîn raport cu alte organe, ea
asum ăfunc /uni021Bii locale și în pu /uni021Bine boli de piele trebuie asigurat ăo
supraveghere sistemica a pacientului./xrhombuscaracterul localizat și independent al reac /uni021Biilor cutanate este
esen /uni021Bial func /uni021Biilor pielii și prezint ăun contrast cu fiziologia și
patologia altor organe. /xrhombusdistribu /uni021Bia și topografia leziunilor cutanate rezult ădin varia /uni021Biile
structurale și func /uni021Bionale ale pielii.