Dereglarile Ciclului Menstrual la Adolescente

Psihologie

Dereglarile Ciclului Menstrual la Adolescente

Byadmin ianuarie 1, 2024

TEZA DE DIPLOMĂ

Dereglările ciclului menstrual la adolescente

C U P R I N S

Introducere

CAPITOLUL I. Analiza bibliografică a temei

Noțiune de ciclu menstrual

Reglarea neuro-hormonală a ciclului menstrual

Caracteristica perioadei de adolescență

Clasificarea tulburărilor de ciclu menstrual la adolescente

Noțiuni generale ce includ tulburări ale ciclului menstrual

CAPITOLUL II. Materialul și metodele de cercetare

CAPITOLUL III. Rezultate proprii și discuții

3.1.Caracteristica generală a adolescenței

3.2.Evaluarea perioadei de copilărie

3.3.Aspecte importante legate de funcția menstruală

3.4.Factorii de risc implicați în apariția dereglărilor menstruale.

CONCLUZII

ANEXE

ABREVIERI

BIBLIOGRAFIE

I N T R O D U C E R E

Actualitatea temei studiate

Tema ,,Dereglările ciclului menstrual la adolescente” reprezintă un subiect de cercetare foarte complex și interesant. Tulburările menstruale sunt o problemă comună în timpul adolescenței. Aceste tulburări pot cauza anxietate semnificativă pentru pacienți și familiile lor. Factori fizici și psihologici contribuie la această problemă. [7]

Problemele asociate cu menstruația afectează 75% din adolescente și sunt un motiv important de vizită la medic.[28]

Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie (ACOG, 1996) are o atitudine proactivă făță de sănătatea adolescentelor și recomandă vizita inițială la medicul ginecolog pentru orientare în starea de sănătate efectuarea măsurlior profilactice, în jurul vârstei de 13 – 15ani. [11]

Adolescentele de multe ori vizitează clinica de ginecologie din cauza tulburărilor menstruale. Problema principală pentru medic constă în recunoașterea ciclului menstrual neregulat ca o manifestare fiziologică sau de a iniția proceduri de diagnosticare pentru a exclude patologia. Deși menstruațiile neregulate pe parcursul primilor 3 ani de la menarhă sunt de obicei simptome ale imaturității axei hipotalamo-hipofizo-ovariene, de multe ori ele sunt ca prim simptom în cadrul unor patologii mai grave. [9]

În perioada adolescenței,organismul femeii se maturizează funcțional și se caracterizează prin definitivarea trăsăturilor ei somatice și psihice, astfel devenind aptă pentru reproducere prin prezența ciclurilor ovulatorii [25].

Particularitatea primelor cicluri menstruale de a se manifesta prin cicluri menstruale neregulate sau sângerări este legată de imaturitate axei hipotalamo-hipofizo-ovariene.[33]

În legătură cu particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului reproductiv la adolescente, morbiditatea ginecologică la ele se deosebește de cea a femeilor mature.[24]

Structura ei este următoarea: 65-73% o constituie vulvovaginitele; pe locul II se clasează dereglările ciclului menstrual – 16-25%; urmează dereglările de dezvoltare sexuală – 1,3-1,4 %; tumorile organelor genitale – 0,8-2,4 %; anomaliile de dezvoltare a organelor genitale – 0,8% și alte patologii – 6,4%. [14]

Am observat că datele literaturii de specialitate susțin că în structura morbidității ginecologice la adolescente, dereglările ciclului menstrual se află pe locul II. Rata lor este următoarea: hemoragiile uterine disfuncționale (juvenile) constituie de la 2,5-10%; amenoreea primară (rar secundară) și algodismenoreea – 20-25%. [24]

1.2 Scopul lucrării

Scopul studiului a fost de a evalua dereglările funcției menstruale la adolescentele care au fost internate în secția Ginecologie infantilă a Centrului Mamei și Copilului, în perioada ianuarie-decembrie 2013.

1.3 Obiectivele cercetării

Pentru a îndeplini scopul propus, am stabilit următoarele obiective:

1. De a evalua caracteristica generală a adolescentelor.

2. De a evalua perioada de copilărie.

3. De a sublinia aspecte importante legate funcția menstruală.

4. De a evidenția factorii de risc implicați în apariția dereglărilor menstruale.

C A P I T O L U L I. Analiza bibliografică a temei

2.1. Noțiune de ciclu menstrual

Menstruația este un fenomen ciclic ca urmare a coborîrii nivelului hormonilor ovarieni, manifestată prin apariția periodică a unei sîngerări vaginale odată cu descuamarea mucoasei endometriale. [15]

Pierderile de sînge normale constituie 40-80 ml/ciclu. [31]

În legătură cu particularitățile anatomo-fiziologice ale sistemului reproductiv la adolescente, morbiditatea ginecologică la ele se deosebește de cea a femeilor mature.

În anii 1800, menarha se instala în mod normal în jurul vîrstei de 17 ani, astăzi ani. [12]

Studiul National în Sănătate Copilului (NCHS), a constatat că în anii 1960 la adolescentele din Statele Unite ale Americii menarha apărea la 12,7 ± 1,0 ani.

Un studiul prospectiv efectuat recent în Cincinnatti, Ohio a descoperit ca vîrsta medie de apariție a menarhei astăzi, este de 12,6 ani la poplulația caucaziană și 12,0 ani la persoanele de rasă neagră. [27]

Debutul menarhei este influiențat de mulți factori precum: malnutriția, factori genetici și de mediu. [15]

Ciclul menstrual reprezintă totalitatea fenomenelor fiziologice care apar la un interval de timp regulat și cuprinde două fenomene: ovulația și menstruația.

Menstruația nu există decît la specia umană în perioada de activitate genitală și la câteva specii de primate. Se datorează prezenței în endometru a unor structuri foarte diferențiate, extrem de sensibile la acțiunea hormonilor ovarieni. [21]

Vîrsta de apariție normală a pubertății la fete este destul de variabilă în funcție de țară și gradul de dezvoltare socio-economică. În Europa și Statele Unite apare între 8 și 13 ani, în România la 14 ani. [6]

În ultimii 175 de ani s-a remarcat o scădere continuă cu 1-3 luni a datei de instalare a primei menstruații luînd ca reper perioade de 10 ani. [6]

Primele cicluri menstruale apar odată cu pubertatea (13-15 ani) și vor continua pînă la menopauză (45-55 ani) cînd se vor sfîrși definitiv. [15]

Ciclul menstrual începe în prima zi de menstruație și se termină în prima zi a menstruației următoare. Durata este în medie de 28 de zile, dar poate varia de la 21 la 35 de zile, fără a fi considerată patologie. [17]

Sîngele menstrual este predominant arterial, numai 25% fiind de origine venoasă. Conține resturi tisulare, prostaglandine și cantități relativ importante de fibrinolizină din țesutul endometrial. Fibrinolizina acționează asupra cheagurilor încît de obicei sîngele menstrual nu conține cheaguri decît în situația în care fluxul este excesiv. [31]

Durata normală a unui ciclu este de 3-5 zile,dar se înscrie în parametri normali între 1 și 8 zile. Cantitatea totală de sînge pierdut este de 30 ml, dar poate ajunge în condiții considerate normale pînă la 80 ml. [26]

Ciclul menstrual reprezinta o serie de schimbări prin care trece corpul unei femei pentru a o pregăti pe aceasta pentru o posibilă sarcină. În fiecare lună pe peretele intern al uterului se formează de novo un epiteliu cu o anumită grosime (endometru), pregătind astfel uterul pentru nidarea (fixarea) unui ovul fecundat. Cînd ovulul nu este fecundat și sarcina nu se produce, acest epiteliu uterin este distrus. [29]

Adolescentele au mai multe șanse de a avea cicluri anovulatorii în special în primii 2 ani de la menarha. [31]

Menarha și ciclul menstrual la adolescente

Menarha reprezintă primul ciclu menstrual al unei adolescente. Prima menstruație survine de obicei după cîțiva ani în care se produce creșterea părului pubian, dezvoltarea sînilor și are loc un proces de creștere rapidă numit și "saltul de creștere".[15]

În timpul primilor doi ani de la apariția primei mentruații, durată tipică a unui ciclu menstrual la adolescente poate varia între 21 și 42 de zile. La o pondere de 2 din 3 adolescente ciclurile menstruale se normalizează și devin regulate în primii doi ani de la apariția primei menstruații. Menstruațiile abundente și lungi sunt comune în anii adolescenței. Explicația acestui fapt este aceea că și sistemul hormonal (endocrin) este imatur și se află încă în procesul de dezvoltare, astfel încît nivelele plasmatice de progesteron nu sunt întotdeauna destul de ridicate în timpul ciclurilor menstruale astfel încît să poată stimula deteriorarea epiteliului uterin (endometrul), astfel producîndu-se menstruația.[12]

În condițiile în care producerea endometrului a avut loc pe o perioadă mai mare de timp decît în mod obișnuit, menstruațiile care urmează sunt abundente. Acest tip de sîngerare puternică se ameliorează de obicei de la sine, fără a necesita instituirea unui tratament medical. Cu toate acestea, medicul trebuie contactat în cazul oricărei sîngerări care dureaza mai mult de 7 zile sau în condițiile în care ciclul menstrual durează mai puțin de 21 de zile sau mai mult de 42 de zile. [18]

2.2. Reglarea neuro-hormonală a ciclului menstrual

Reglarea ciclului menstrual se efectuiază la nivel hormonal. Lanțul hipotalamus-hipofiză-ovar care reglează ciclului menstrual este redat schematic în figura 2.1.[5]

Fig. 2.1 Reglarea hormonală a ciclului menstrual

Ciclul menstrual cuprinde 2 procese strîns legate și dependente unul de altul, ovulația și nemijlocit scurgerea menstruală.

Cele două fenomene, ovulația și menstruația, sunt reglate de către centrii superiori din creier, respectiv de către hipotalamus și hipofiză. Hipotalamusul secretă un neurohormon care stimulează hipofiza. Aceasta la rîndul ei, secretă alți doi hormoni foliculostimulant (FSH) și luteinizant (LH) care ajung la nivelul ovarelor prin sînge și le „dictează” secreția hormonilor: inițial estrogen,iar apoi progesteron. Estrogenul și progesteronul trec în circulația sanguină și acționează în special asupra organelor genitale: vagin, uter, trompe uterine și sîni [5].

Concentrația estrogenului și a progesteronului din sînge, va determina în continuare stimularea sau frînarea hormonilor din centrii superiori (hipofiză și hipotalamus) printr-un mecanism de feed-back. Ca urmare un surplus de hormoni vor deregla acest lanț hipotalamo-hipofizo-ovarian, dealtfel perfect reglat de către organism. [22]

Ciclul menstrual cuprinde 3 faze:

I. Menstruația sau faza de descuamare: zilele 1-4

II. Faza preovulatorie : zilele 5-14

III. Faza postovulatorie : zilele 15-28

Perioada preovulatorie (faza proliferativă) durează de la ultima zi a menstruației pînă în momentul ovulației (zilele 5-14, cu mici variații individuale) și este numită fază proliferativă,deoarece se află sub influența hormonilor FSH și estrogen,care dezvoltă, proliferează mucoasa uterină prin înmulțirea glandelor și a vaselor sanguine din mucoasă. În această fază, sub influiența estrogenului, la nivelul colului uterin se produce o cantitate maximă de mucus (secreție), dar care are o vîscozitate scăzută, devenind astfel permeabilă pentru spermatozoizi.Se modifică și tonusul muscular al colului uterin care scade, dilatînd orificiul colului, iar spermatozoizii vor putea înainta mai ușor spre uter și trompe uterine unde are loc fecundarea.[5].

Perioada postovulatorie (faza secretorie ): această perioadă numită și faza luteală, durează de la ovulație pînă în prima zi a menstruației următoare (zilele 15-22), cînd corpul galben de sarcină secretă progesteron. Sub influența acestui hormon glandele din mucoasă cresc și se umplu de glicogen (de care ar avea nevoie embrionul pentru a se hrăni), crește vîscozitatea secrețiilor colului uterin și volumul secrețiilor vaginale, care nu lasă să ascensioneze spermatozoizii spre uter. Progesteronul crește de asemenea tonusul muscular al colului uterin și astfel colul se închide și devine un real obstacol pentru spermatozoizi. Se ajunge la un maxim de secreție glandulară și de mucus în ziua 24 a ciclului menstrual, după care, neavînd loc o fecundare, scade nivelul progesteronului și apar fenomenele regresive, se degenerează glandele, scade edemul și duce astfel la eliminarea mucoasei uterine (stratul superficial al acesteia), prin menstruație.[21]

Menstruația (faza de descuamare). În cazul în care nu are loc fecundarea ovulului, secreția de progesteron scade brusc, ceea ce duce la o vasor vaginale, care nu lasă să ascensioneze spermatozoizii spre uter. Progesteronul crește de asemenea tonusul muscular al colului uterin și astfel colul se închide și devine un real obstacol pentru spermatozoizi. Se ajunge la un maxim de secreție glandulară și de mucus în ziua 24 a ciclului menstrual, după care, neavînd loc o fecundare, scade nivelul progesteronului și apar fenomenele regresive, se degenerează glandele, scade edemul și duce astfel la eliminarea mucoasei uterine (stratul superficial al acesteia), prin menstruație.[21]

Menstruația (faza de descuamare). În cazul în care nu are loc fecundarea ovulului, secreția de progesteron scade brusc, ceea ce duce la o vasoconstricție și apar mici focare hemoragice, scade brusc și secreția de estrogen, ca urmare arteriolele devin ischemice, se pierde apa din vase. Totalitatea acestor mici hemoragii reprezintă menstruația,sîngerarea este ușoară la început, crește în volum în zilele 2 și 3, apoi scade devenind, din nou ușoară, pînă se oprește. [21]

Concomitent cu modificările ce au loc la nivelul mucoasei uterine, ovarele funcționează și ele, efectuînd procesul de ovulație.

Fig. 2.2. Diferite faze (I-IV) de dezvoltare a unui folicul ovarian:

1– ovocit; 2– celule foliculare; 3– teaca de celule foliculare mici(membrana granuloasă);4– lichid folicular.

Stroma ovariană conține un anumit număr de foliculi primordiali, ei fiind formați din ovul care este înconjurat de celulele granuloase (fig.2.2). Celulele granuloase sunt locul de secreție a estrogenilor. În fiecare ciclu se dezvoltă mai mulți foliculi care încep să se maturizeze, dar numai unul sau doi ajung la maturitate, respectiv devin fecundabili. Această selecție este datorată existenței unor substanțe regulatoare intragonadice numite cybernine. Maturarea foliculului este datorată multiplicării celulelor granuloase, care formează în jurul ovulului o masă celulară neomogenă, în centru apărînd cavități. Confluarea acestor cavități determină împingerea spre periferie a ovulului și a celulelor granuloase. În jurul acestei structuri se constituie progresiv o structură fibroasă ce a fost numită "teacă" și este formată din două straturi: teaca externă mai fibroasă și teaca internă cu o populație celulară mai mare. În acest stadiu preovulator, foliculul bombează pe suprafața ovarului. Urmează ovulația, teaca se rupe, conținutul lichid (lichidul folicular) și ovulul sunt expulzați din folicul și ovar și sunt aspirați de către trompă. [22]

După ovulație celulele tecii interne invadează centrul foliculului, se încarcă cu un pigment alb formînd "corpul galben". Aceste celule secretă progesteron. Între celulele de origine tecală persistă și celule granuloase care vor continua să secrete estrogeni. Este faza postovulatorie care se numește și fază luteală. În absența fecundației, corpul galben are o perioadă fixă de viabilitate – 14 zile. Nu se cunoaște cu exactitate cui i se datorează durata fixă a fazei luteale, dar cu siguranță un rol important o au estrogenii a căror acțiune este mediată de prostaglandine. [29]

La sfîrșitul fiecărui ciclu corpul galben involuează și progresiv se sclerozează formîndu-se " corpii albicans". Aceștia pot secreta cantități apreciabile de estrogeni dar nu joacă un rol determinant în derularea ciclurilor următoare. [29]

Cei doi hormoni hipofizari, FSH și LH, au acțiuni diferite, pregătind uterul pentru o eventuală sarcină. Astfel, hormonul FSH contribuie la maturare ovulului prin secreția estrogenului de către ovar. Ovulul se află închis într-un săculeț numit folicul. Hormonul LH (luteinizant) va provoca ruperea acestui folicul, eliberînd ovulul matur. Expulsia ovulului – fenomen numit ovulație – are loc la mijlocul ciclului menstrual.

În fiecare lună în viața unei femei se repetă acest fenomen de aproximativ 400 de ori în unul din cele două ovare. Dar majoritatea ovulelor nu sunt folosite deși au aceeași capacitate de a fi fecundate, deoarece acestea nu ajung la o maturație completă ci se dezintegrează.[8].

Ovulul matur va ajunge în trompa uterină care îl „aspiră”, unde fie că va fi fecundat, fie se va dezintegra dacă nu are loc fecundarea. Indiferent de acest lucru, în continuare hormonul LH declanșează secreția de progesteron de către acel folicul (săculeț) restant și golit de ovul care se transformă în așa zisul „corp galben de sarcină”. Acest corp care secretă hormonul progesteron va pregăti uterul pentru o eventuală sarcină. [8]

Cei doi hormoni, estrogenul și progesteronul, au și o serie de alte acțiuni.

Astfel hormonul estrogen acționează cu preponderență asupra diverselor organe din organism : genitale, asupra pielii, a mucoaselor, a oaselor, a vaselor sanguine și a metabolismului în general, desigur că într-un mod pozitiv, benefic organismului.

Progesteronul are un rol preponderent în sarcină prin pregătirea mucoasei uterine pentru a fi aptă implantării embrionului în uter, apoi ajută la menținerea sarcinii. [8]

Schematic, procesul descris mai sus poate fi prezentat astfel (fig.1.3):

Fig.2.3.Schema principalelor fenomene ale ciclului sexual la femeie:

Z.C.S.– zilele ciclului sexual; F.C.O.– fazele ciclului ovarian; F.F.– faza foliculinică:

F.L.– faza luteinică; F.G.P.– folicul de Graaf primordial;

M.F.G.– etape ale maturării foliculului; O– ovulația; C.G.– corp galben; C.U.– ciclul uterin;

E – endometru; S.B.– strat bazal; S.F.– stratfuncțional; M – miometru; a.t.– arteriolă terminală;

a.a.– arteră arcuată; a.s.– arteriolă spiralată; v.l–venule și lacune; F.C.U.– fazele ciclului uterin;

F.E.– faza de exfoliere; F.R.P.– faza de reparare și proliferare; F.A.S.– faza de afînare și secretoare;

C.C.M.– curba contracțiilor miometrului; C.T.C.– curba temperaturii corporale; P.S.F.– perioade de sterilitate (P.S.) și de fertilitate (P.F.)

2.3. Caracteristica perioadei de adolescență

Adolescența (Latin adolescentia, de la adolescere) este perioada de tranziție biologică, psihologică și socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de vîrstă la care are loc această tranziție este ușor diferit de la un individ la altul și depinde de mai mulți factori: sex (în general fetele intră în adolescență înaintea băieților), cadrul socio-cultural etc. Organizația Mondială a Sănătății definește adolescența ca fiind perioada dintre 10 și 18 ani, dar în numeroase țări occidentale se consideră că adolescența începe între 11 și 13 ani la fete, 12-14 ani la băieți, și se termină în jurul vîrstei de 19-21 de ani la ambele sexe. [15]

În această perioadă au loc schimbări profunde biologice, cognitive, și comportamentale. [20]

Adolescentul devine mai preocupat de propria imagine și de poziția sa în raport cu cei din jur (grupul de prieteni, colegii de școală). În același timp, copilul adolescent tinde să se îndepărteze de părinți, în încercarea de a fi independent și de a decide pentru el însuși. Nevoia părinților de control și de supraveghere devine incrongruentă cu noile nevoi de dezvoltare și comunicare ale copilului, iar conflictele devin sursa permanentă a neînțelegerilor între aceștia. Pentru a depăși dificultățile de relaționare, este util ca părinții să-și stabilească strategii de comunicare în relaționarea cu copiii bazate pe empatie și înțelegerea nevoilor, încredere și respectarea intimității și a spațiului privat. [15]

Adolescența reprezintă ansamblu modificărilor biologice, morfologice și psihologice care însoțesc transformarea copilului în adult. Această perioadă este caracterizată de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare (pilozitate pubiană și axilară, sîni, vulvă, țesut gras subcutanat). Organele genitale devin de tip adult. Are loc un puseu de creștere.Toate aceste fenomene și transformări se derulează pe parcursul a 3 – 4 ani, în general între vîrsta de 11 și 15 ani. [39]

Aceste modificări sunt însoțite de multiple fenomene hormonale.

Dacă în timpul copilăriei nivelele plasmatice ale estradiolului și ale gonadotropinelor sunt practic nule, în cursul pubertății nivelul seric al acestora cresc paralel. Acest fenomen este posibil datorită faptului că hipotalamusul și hipofiza sunt din ce în ce mai sensibile la feed – back-ul negativ exercitat de estradiol. [38]

Pubertate afectează aproape toate sistemele organismului. Cele mai evidente modificări sunt creșterea în înălțime, creșterea în greutate, și aspectul caracteristicilor sexuale secundare. [20]

Pentru aprecierea dezvoltării sexuale se utilizează clasificarea lui Marshall și Tanner:

P 1 – prepubertatea: creșterea în volum a mamelonului; fără pilozitate pubiană;

P 2 – începerea dezvoltării glandei mamare; pilozitate pe labiile mari;

P 3 – țesut glandular palpabil, fără o delimitare clară a conturului sînului și

areolei, pilozitatea urcă spre pube.

P 4 – dezvoltarea areolei cu apariția unei denivelări secundare, dezvoltare

laterală a pilozității pubiene.

P 5 – dezvoltarea pilozității pubiene care ia aspectul triunghiular. [32]

Succesiune de evenimente în perioada de adolescență la fete. [20]

Fig.2.4 Succesiunea de evenimente în perioada de pubertate[20]

La vîrsta de 8-9 ani începe creșterea în înălțime care atinge punctul maxim la 12 ani.

La 10 ani jumatate debutează pubertatea, iar la 12 ani jumatate – menarha. Pubertatea se finisează la 14 ani. [20]

Particularitățile ciclului menstrual la adolescente:[26]

– Menarha reprezintă primul ciclu menstrual al unei adolescente,

– prima menstruație survine de obicei după cîțiva ani în care se produce creșterea părului pubian, dezvoltarea sînilor și are loc un proces de creștere rapidă numit și "saltul de crestere",

– menarha isi face aparitia de obicei intre 11 și 14 ani,

– primele cicluri menstruale sunt neregulate,

– în timpul primilor doi ani de la apariția primei mentruații, durata tipică a unui ciclu menstrual la adolescente poate varia între 21 și 42 de zile,

– la o pondere de 2 din 3 adolescente ciclurile menstruale se normalizează și devin regulate în primii doi ani de la apariția primei menstruații,

– menstruațiile abundente și lungi sunt comune în anii adolescenței,

– explicația acestui fapt este aceea ca sistemul hormonal este imatur și se află în procesul de dezvoltare, astfel incît nivelele plasmatice de progesteron nu sunt întotdeauna destul de ridicate în timpul ciclurilor menstruale să poată stimula deteriorarea epiteliului uterin (endometrul), astfel pentru a avea loc menstruația,

– în condițiile în care proliferarea endometrului se prelungește pe o perioadă mai lungă de timp, menstruațiile care urmează sunt abundente. Acest tip de sîngerare puternică se ameliorează de obicei de la sine, fara a necesita instituirea unui tratament medical.[29]

Conform credinței populare, un ciclu menstrual regulat de 28 zile este un lucru normal. Orice diferență, chiar și pentru cîteva zile, determină îngrijorarea adolescentului și a persoanelor din anturajul său cu privire la integritatea și fertilitatea tinerei. Aceste percepții greșite sunt parte a unei perioade de maturare care adesea este tradus prin cicluri neregulate sau sîngerari abundente.

Responsabil de aceste pseudotulburări se face imaturitatea axei hormonale. În 50-80 % din cazuri, acestea sunt cicluri anovulatorii. Conform unor autori acest impact a atins chiar 95%.[21]

2.4. Clasificarea tulburărilor de ciclu menstrual

Clasificarea Vasilevschi

1.Amenoree și sindromul hipomenstrual

2.Hemoragii disfuncționale

3.Dismenoree(sau algodismenoree) [4]

Tulburări ale ciclului menstrual prin deficit:[34]

-oligomenoree sau spaniomenoree: scăderea frecvenței menstruațiilor, cu cicluri de peste 35 de zile (întîrzieri ale apariției menstruației)

-amenoree: absența sîngerării menstruale. Poate fi primară sau secundară.

-hipomenoree: diminuarea cantitativă a fluxului menstrual; reprezintă de obicei o etapă evolutivă care precedă oligomenoreea și amenoreea, în special cele de cauze uterine. [23]

Tulburări ale ciclului menstrual prin exces:

-polimenoree: cresterea frecvenței menstruațiilor, cu scăderea duratei ciclurilor sub 21 de zile.

-hipermenoree: creșterea cantitativă a fluxului menstrual

-menoragie: este creșterea duratei sîngerării peste 8 zile.

În cadrul tulburărilor în exces pot fi încadrate și:

-hemoragiile uterine disfuncționale: sunt tulburări prin exces ale menstruației, fără cauze organice decelabile și apărute în cadrul ciclurilor anovulatorii (cand ovulația este absentă)

-metroragiile: hemoragii de cauză locală uterină, apărute în afara perioadei de menstruație.[9]

2.5. Noțiuni generale

Amenoreea este un simptom clinic care reprezintă absența menstruației timp de 6 luni și mai mult. [1]

Fig. 2.5 Clasificarea amenoreii

Amenoreea primară se manifestă prin absența menstruației la femeile care au atins vîrsta de 15-16ani [16]

Amenoree secundară relevă lipsa menstruației timp de 3 luni și mai mult [36]

O clasificare foarte amplă care cuprinde în sine elucidarea explicită a amenoreii a fost elaborată de academicianul, ilustrul savant și medic obstetrician ginecolog, contemporanul nostru, Gheorghe Paladi (fig.2.5). [24]

La pacientele cu amenoree trebuie determinată dezvoltarea pubertară corespunzătoare vîrstei și prezența anatomică normală a organelor genitale.

În timpul adolescenței, tulburările de alimentație și exercițiile excesive sunt cauze frecvente de amenoree secundara. [13]

Adolescentele cu dismenoree, care nu răspunde la terapia medicală trebuie evaluate pentru endometrioză .[3]

Hemoragiile uterine ocupă locul II în structura maladiilor ginecologice la adolescente.Aproximativ o treime din consultațiile efectuate în ambulator, referitor la dereglarile ciclului menstrual sunt pentru sîngerări uterine anormale, iar acestea reprezintă cea mai frecventă cauză de internare de urgență în spital în rîndul adolescentelor. [30]

Deseori medicii se confruntă cu o mulțime de dificultăți în stabilirea provenienței hemoragiei. [34]

Anovulația este cea mai frecventă cauză de hemoragii uterine anormale la adolescente. [1]

Menoragie este menstruația profundă, o scurgere mai abundentă, exagerată [1]

Ea trebuie să fie diferențiate de metroragie, care este definită ca sângerări menstruale neregulate în afara perioadei de menstruație. Deși este un termen subiectiv, o definiție cantitativă a menoragie este mai mult de 80 ml de sânge pierdut, asociat cu anemie [1 ], sau situația cînd fluxul menstrual conține cheaguri mai mari de 1 cm în diametru, și adolescenta este nevoită să schimbe tampoane mai des decât 1 pe oră. Această stare decurge cu scăderea feritinei serice, cu sau fără anemie [35].

Tulburările de coagulare moștenite ar trebui să fie întotdeauna luate în considerare în caz de hemoragie uterină prelungit, care a început o dată cu menarha.

[10]

Etiologie:

Dereglările sistemului de coagulare (ex. Boala Willibrand, trombocitopenii, trombocitopatii, alte tulburări de sângerare mai puțin frecvente ca afibrinogenemia, deficit de factor V , VIII, XI și XIII, trombastenie și sindromul Bernard-Soulier [19])

Traume psihice

Supraefort fizic și psihic

Stresurile

Maladiile infecțioase acute și cronice

Genicopatiile inflamatoare severe

Avorturile și nașterile complicate (rar întîlnite în perioada de adolescență).[24]

Hemoragiile uterine

Disfuncționale Organice

Ovulatorii Anovulatori Patologia genitală extragenitală

Maladii de sistem Maladii endocrine

Fig.2.6 Clasificarea cauzelor hemoragiilor uterine

Algodismenoreea (dismenoreea) este un proces patologic ciclic, care se manifestă prin dureri pronunțate în regiunea inferioară a abdomenului, asociat cu simptome neurovegetative și endocrine-metabolice. Este considerată o formă a dereglărilor de ciclu menstrual destul de des întîlnită la adolescente. [40]

Incidența dismenoreii primare constituie 31-52% dintre femei de vîrstă reproductivă, în 10-12% cazuri se manifestă ca un sindrom dolor și neurovegetativ pronunțat. Dismenoreea primară se intalnește mai des la femei tinere (15-27 de ani) survine mai des la 12-24 de luni după menarhă. [1]

Etiopatogenia maladiei nu este cunoscută pe deplin, dar după părerea multor savanți, este cauzată de sinteza excesivă a prostoglandinelor sau dereglarea sistemului de degradare a prostoglandinelor în endometru, avand drept rezultat ischemia și hipercontractibilitatea uterină [34].

Algodismenoreea secundară apare datorită aderențelor (în anexite, metroendometrite), poziții anormale ale uterului, stenoza orificiului, ganglionii miomatoși intertistițiali și submucoși, endometrioză. [37]

CAPITOLUL II. Materialul si metodele de cercetare

În lucrare au fost utilizate setul de metode și procedee metodologice, analiza teoretico-științifică a materialelor în conformitate cu scopul și obiectivele propuse.

Lucrarea dată s-a efectuat în baza studiului clinic.

Datele au fost culese prin metoda prospectivă prin discuția cu pacientele și studierea fișelor medicale.

Au fost interogate 100 de paciente cu dereglări ale ciclului menstrual, cu vîrsta cuprinsă între 11 și 18 ani, internate în perioada ianuarie-decembrie 2013 în secția Ginecologie infantilă a Institutului Mamei și Copilului.

A fost utilizata ancheta din Anexe ce conține 87 intrebări referitor la anamneza mamei(date generale,evoluția nașterii,ciclul menstrual,patologia ginecologică si extragenitală),statutul nou-născutului și anamneza adolescentei(date generale,anamneza ginecologică si extragenitală).

Rezultatele cercetărilor efectuate, ulterior au fost evaluate în detaliu și prezentate în teză prin diagrame, figuri și tabele informative.

Prelucrarea statistică a rezultatelor studiului a fost efectuată prin utilizarea programei Microsoft Office Excel.

CAPITOLUL III.Rezultate proprii și discuții

3.1.Caracteristica generală a adolescenței

În rezultatul interogării celor 100 de paciente,am constatat că vîrsta medie a adolescentelor din lotul de studiu este de 13 ani și 2 luni.

Din mediul rural provin 52 de persoane, iar din mediul urban – 48 de adolescente.

Fig. 3.1 Repartizarea pacientelor conform mediului de reședință

Se observă o rată mai mare a pacientelor din mediul rural, aceasta explicîndu-se prin faptul ca tinerele de la sate nu beneficiază de asistență ginecologică specializată la locul de trai și se adresează pentru tratament la Centrul Mamei și Copilului.

Mediul din care provine pacientele nu are însemnătate majoră în apariția dereglărilor de ciclu menstrual la adolescente.

3.2.Evaluarea perioadei de copilărie

3.3.Aspecte importante legate de funcția menstruală

Conform diagnosticului stabilit în urma efectuării examinărilor și investigațiilor complexe în cadrul secției de Ginecologie infantilă a Institutului Mamei și Copilului , din 100 de persoane cercetate:

24 au fost diagnosticate cu amenoree, dintre care 15 sufereau de amenoree primară, iar 9 de amenoree secundară,

66 de adolescente aveau diagnosticul de hemoragie uterină juvenilă și

10 fete sufereau de dismenoree.

Grafic, această situație poate fi reprezentată astfel:

Fig 3.2. Piramida repartizării cazurilor de tulburare a ciclului menstrual la pacientele studiate

În continuare am divizat grupele asupra cărora am efectuat observația și analiza datelor în 3 categorii:

I – pacientele care suferă de amenoree (n=24)

II – pacientele cu hemoragie uterină juvenilă (n=66)

III – pacinetele cu dismenoree (n=10)

Fig. 3.3 Reprezentarea grafică a tulburărilor de ciclu menstrual la pacientele studiului

Observăm că rata adolescentelor cu amenoree constituie 24%.

În structura pacientelor cu amenoree, în cadrul cercetărilor efectuate, predomină amenoreea primară – 62,5%, iar amenoreii secundare îi revine 37,5 %.

Aceste date sunt relatate și în literatura de specialitate, care confirmă faptul că la adolescente amenoreea primară ocupă locul de frunte. [2]

Vîrsta medie a pacientelor cu amenoree primară era 15,4 ani, iar a celor cu amenoree secundară – de 17,8 ani.

Am studiat hemoragiile uterine juvenile.

Fig. 3.5 Structura manifestărilor clinice ale pacientelor cu hemoragie uterină juvenilă

Printre pacientele noastre,28 persoane (42% dintre adolescentele cu hemoragie uterină juvenilă) s-au internat cu menoragie, care a variat în funcție de pacientă de la 2 pînă la 8 săptămîni. Aceste paciente aveau hemoragii îndelungate,dar volumul de sînge pierdut nu era foarte mare (<80 ml), ele schimbau în mediu 1-2 absorbante pe zi.

Cu metroragie s-au internat 6 paciente (9%).

1 pacientă (1,5%) prezenta atît menoragie cît și metroragie. Această pacientă, în vîrstă de 13 ani, la care ciclul menstrual s-a instalat cu 2 luni înainte de internare, împreună cu specialiștii secției de Hematologie, a fost diagnosticată cu boala Willibrand.

Alte 12 paciente (18,5%) s-au prezentat cu polimenoree.Durata ciclului menstrual la aceste paciente era mai mică de 21 de zile. Dintre acestea,unei paciente fluxul menstrual îi venea la 15 zile, la 3 paciente – la 16 zile, la 2 paciente fluxul menstrual venea la 18 zile și 6 paciente la 19 zile.

Am constat că 19 adolescente (29%) prezentau la internare hipermenoree (>125 ml de sînge pierdut). Ele aveau nevoie de 7-8 absorbante pe zi.

Fig. 3.6 Durata ciclului menstrual la pacientele cu polimenoree

La toate cele 66 de paciente diagnosticate cu hemoragie uterină juvenilă, la investigația de rutină a hemoleucogramei s-au determinat valori scăzute ale hemoglobinei și eritrocitelor. Valoarea hemoglobinei varia între 66 g/l și 108 g/l. Astfel au fost diagnosticate cu anemie de gradul I – 18 paciente (27%), anemie de gradul II – 37 paciente (56%) și anemie de gradul III – 11 paciente (17%).

Fig. 3.7 Rata adolescentelor au hemoragie uterină conform gradului de anemizare

Aproximativ două treimi din internările în staționar, referitor la dereglarile ciclului menstrual, în cazul studiului efectuat, au fost pentru sîngerări uterine anormale, iar acestea reprezintă cea mai frecventă cauză de internare de urgență în spital în rîndul adolescentelor.[28]

În studiul efectuat în secția Ginecologie infantilă a Centrului Mamei și Copilului, în perioada ianuarie-decembrie 2013, au fost internate pentru investigații și tratament 10 adolescente cu dismenoree, ceea ce constituie 10% din numărul total de paciente studiate.

Adolescentele cu dismenoree aveau vîrsta cuprinsă între 13-17 ani. Vîrsta medie la adolescentele cu dismenoree constituie 15,2 ani nefiind semnificativ diferită de datele specificate în literatura de specialitate (16,1 ani).

Deși dismenoreea este cea mai frecventă cauză a absențelor de la școală un mic procent din aceste paciente solicită ajutor medical. Cele mai multe dintre adolescente se tratează singure folosind medicamente antiinflamatoare sau alte medicamente ce nu necesită prescripție medicală.

Fig. 3.8 Repartizarea pacientelor conform zilei de apariție a durerilor

Dismenoreea primară se manifestă la aceste adolescente prin dureri pelvine pronunțate, cu caracter de colică care apăreau în prima zi a menstruației cu durata de 1-3 zile.

S-a constatat că 2 paciente acuzau apariția dureii în 1 zi a ciclui menstrual, 2 paciente cu 1 zi înaintea apariției menstruației iar la 5 paciente durerile colicative durau pe întreaga durată a sîngerării.

Analiza funcției menstruale a demonstrat că ciclul menstrual regulat a fost la 7 paciente (23-35 de zile), restul 3 aveau ciclu menstrual neregulat.

Fig. 3.9 Repartizarea pacientelor conform regularității ciclulu menstrual

Durata medie a sîngerării la toate pacientele cu dismenoree era de 3,8 zile.

Vîrsta medie de apariție a primei menstruații fiind de 12,2 ani la pacientele cu dismenoree primară.

Contraceptive orale combinate foloseau 2 adolescente, altele 2 utilizau alte metode de contracepție și restul 6 nu începuseră relațiile sexuale.

Fig. 3.11 Reprezentarea grafică conform începerii vieții sexuale

Referitor la tratamentul primit de adolescente, am constat că 7 dintre ele au primit la domiciliu, făra a consulta medicul antiinflamatoare nesteroide, iar 2 paciente, cele care utilizau contraceptive orale combinate, nu au administrat alt tratament pentru dismenoree. Aceste paciente luau COC la recomandarea medicului ginecolog, care le-a indicat ca metodă contraceptivă și ca remediu împotriva dismenoreii.

Doar 1 pacientă nu a administrat nici un medicament împotriva durerii.

Fig. 3.10 Metode de tratament administrate la adolescentele cu dismenoree

Utilizarea contraceptivelor printre adolescente este o practică tot mai des întîlnită. Rata utilizării contraceptivelor crește o dată cu vîrsta și cu practicarea relațiilor sexulale. Aceasta se explică prin faptul că scade vîrsta de debut a vieții sexuale și apare necesitatea de a utiliza o metodă sigură de contracepție.

3.4.Factorii de risc implicați in apariția dereglărilor menstruale

În structura pacientelor cu amenoree, în cadrul cercetărilor efectuate,predomină amenoreea primară-15paciente (62,5%), iar amenoreei secundare îi revine 47,5%-9 paciente. Din cele 15 cazuri de amenoree primară, 5paciente (33%) aveau ca etiologie ovarele polichistice, la 3 din ele (20%) apăruse pe baza tulburărilor de nutriție, 1pacientă (7%) fusese diagnosticată cu hermafroditism adevărat, iar 6 adolescente (40%) sufereau de afecțiuni precum hipotiroidia.

Fig.3.1.Factori de risc implicați in amenoreea primară

Amenoree secundară prezentau 9 paciente(37,5%), dintre care 5 paciente(56%) țineau dietă, 2 adolescente (22%) sufereau de infecții respiratorii cronice si încă 2 (22%) au suportat traume craniale in copilărie.

Fig.3.2.Etiologia amenoreei secundare la pacientele studiului

Hemoragiile uterine sunt cele mai frecvente în studiul efectuat, fiind prezente la 66 paciente(66%). Cele mai multe paciente – 31 (47%) făceau infecții respiratorii frecvente, 16 (24%) se aflau permanent în stare de stres la școală și în familie, 10 adolescente(15%) sufereau de hipotiroidie, iar 9 (14%) făceau supraefort fizic si emoțional.

Fig.3.3.Factori de risc implicați in etiologia hemoragiilor uterine disfuncționale

juvenile

Am observat că din cele 10 paciente cu dismenoree, nici una nu avea leziuni organice sau cerebrale, care au putea influența asupra apariției subiective a durerii în timpul ciclului menstrual.

Afecțiuni ginecologice s-au depistat la 2 paciente (20%) (salpingooforită acută) iar 1 pacientă (10%) prezenta chist folicular al ovarului drept. Vîrsta celor 2 era de 16 și respectiv 18 ani, iar pacienta cu chist folicular avea 18 ani.

Este necesar de precizat că necătînd la faptul că la aceste paciente dismenoreea a apărul pe fundalul maladiilor ginecologice, patologia lor se clasifică în cadrul dismenoreii primare. Nu trebuie confundată cu dismenoreea secundară,care apare datorită aderențelor,poziții anormale ale uterului,stenoza orificiului,ganglionii

miomatoși intertistițiali și submucoși, endometrioză.

Fig. 3.9 Schema afecțiunilor ginecologice ale pacientelor cu dismenoree

Am constat că 5 paciente cu dismenoree erau fumătoare, dintre care 2 fumau ocazional, iar celelalte 3 regulat cîte 5-7 țigări pe zi.

Fig. 3.13 Reprezentarea ratei de adolescente fumătoare

Concluzionăm că 50 % dintre pacientele noastre cu dismenoree fumează. Este important de precizat că mulți autori subliniază faptul că fumatul poate accentua durerile din timpul ciclului menstrual. Totuși nu am gasit studii clinice esențiale la această temă. Datele literaturii de specialitate afirmă că ciclul menstrual neregulat are o cota ridicată printre fumătoare. Folosirea pilulei contraceptive și condiția de fumătoare mărește riscul apariției de probleme la nivelul circulației sanguine (tromboze, atac cerebral, infarct).

Din fericire printre pacientele noastre nu s-au determinat adolescente care utilizează COC și fumează.

C O N C L U Z I I

Dereglarea ciclului menstrual la adolescente este o tulburare complexă, cu un spectru vast de trăsături endocrine și ovariene, ceea ce complică stabilirea diagnosticului.

Adolescența predispune la apariția unor tulburărilor menstruale datorită întîrzierii instalării mecanismelor de feedback pozitiv și a unei stări tranzitorii de hiperandrogenism.

Tulburările ciclului menstrual sunt o problemă frecventă în rîndul adolescentelor. Aceste tulburări s-au manifestat în 66% prin hemoragii uterine juvenile; 24% – prin amenoree și 10% – dismenoree.

În structura dereglărilor de ciclu menstrual la adolescente, predomină hemoragiile uterine juvenile, care ocupă mai mult de 2/3 din adresări de internare.

În structura pacientelor cu amenoree, în cadrul cercetărilor efectuate, predomină amenoreea primară – 62,5%, iar amenoreii secundare îi revine 37,5 %.

Amenoreea primară la pacientele studiate s-a manifestat în cadrul unor maladii ginecologice ca ovarele polichistice, tulburări de nutriție, hermafroditism adevărat și hipotiroidie.

Am constatat că indicele masei corporale este scăzut la unele paciente cu amenoree, iar la pacientele cu sindromul ovarelor polichistice are valori în limitele normei.

Hemoragiile uterine juvenile au ca manifestare primordială menoragia și se complică în toate cazurile cu anemie de divers grad.

Deși dismenoreea este cea mai frecventă cauză a absențelor de la școală un mic procent din aceste paciente solicită ajutor medical.

Dismenoreea la adolescente se dezvoltă după instalarea ciclului menstrual ovulator, este localizată în bazinul mic și are caracter colicativ.

ANEXE

Anamneza maternă

Ancheta nr.

Data –

Numele,prenumele –

Vîrsta: a. mai puțin de 20 ani b. 20-30 ani c. 31-35 d. mai mult de 35 ani

Naționalitatea –

Internată în spital: data______20___ora____

A fost internată: a.la naștere b.în secția de patologie

Externată la: data______20____ora____

Cu diagnosticul: ____________________________________________________________________________________________________________________________________

Termenul sarcinii la momentul nașterii:a.pîna la 38 săptămîni b.38-39 săptămîni

c.40-41 săptămîni d.mai mult de 41 săptămîni

Grupa sanguină: a.0 b.A c.B d.AB

Factorul Rhesus : a.Negativ b.Pozitiv

Reacții alergice: a.Da b.Nu

RW: a.Da b.Nu

Adresa la domiciliu: Raionul(municipiul)_______________________________________________________orașul______________________________strada________________________________blocul__________ap.nr._________________________

Nr.de telefon

Locuitoare: a.rural b.urban

Starea familiară: a.căsătorită b.necăsătorită

Locul de muncă:__________________________________________________________

Funcția ocupată:__________________________________________________________

Contactul cu factorii nocivi: a.Da b.Nu

Utilizarea alcoolului,fumatului,antibiotice

A vizitat medicul ginecolog în timpul sarcinii: a.Da b.Nu

Evoluția nașterii

Nașterea per vias naturalis :

Lichidul amniotic s-a scurs: a.prenatal b.la timp c.prin amniotomie

Calitatea apelor: a.meconiale b.verzui c.galbene d.transparente

Operație cezariană: a.da b.nu

Indicații pentru cezariană: – Complicații în timpul nașterii – Complicații în timpul sarcinii – La dorința mamei – Alte indicații

Folosirea metodelor de anestezie: a.Epidurală b.Generală

Aplicarea forcepsului: a.da b.nu

Indicații pentru aplicarea forcepsului:

Aplicarea ventuzei obstetricale:

Indicații pentru aplicarea ventuzei obstetricale:

Insuficiența scremetelor: a.da b.nu c.primară d.secundară

Pierderile de singe in timpul nasterii:

Complicațiile intraoperatorii: a.Hemoragii b.Lezarea vezicii urinare c.Lezarea uterului sau anexelor d.Lezarea intestinului e.Alte complicații f. Nu au fost complicații

Anamneza maternă

Paritatea:a.primară b.secundară c.multipară

Avort medical:a.0 b.1 c.2 d.3 e.mai mult de 3

Avort spontan: a.0 b.1 c.2 d.3 e.mai mult de 3

Operație cezariană: a.0 b.1 c.2 d.3 e.mai mult de 3

Ciclul menstrual regulat: a.da b.nu

Prezența acuzelor privind funcția menstruală : a.da b.nu

Dacă da, care sunt acuzele: – Algodismenoree – Hipermenoree – Polimenoree – Opsomenoree – Hipomenoree – Metroragie

Inălțimea: a.mai puțin de 160 cm b.între 160-165 cm c.mai mult de 165 cm

Masa corporală pîna la naștere: a.mai puțin de 65 kg b.între 65-75 kg c.între 75-85 kg d.mai mult de 85 kg

Greutatea ideală:

Adaosul ponderal în timpul sarcinii: a.mai puțin de 12,5 kg b.12,5 kg c.mai mult de 12,5 kg

Patologie ginecologică

Boala inflamatorie pelvină: a.da b.nu

TORCH infecții (chlamydia,CMV,HSV,toxoplasmoză)

Miom uterin: a.da b.nu

Chist ovarian: a.da b.nu

Steriliate: a.primară b.secundară

Endometrioză: a.da b.nu Patologie extragenitală

Afecțiuni cardio-vasculare

Afecțiuni nefro-urinare

Afecțiuni respiratorii

Afecțiuni endocrine(endocrinopatii,DZ)

Afecțiuni digestive

Afecțiuni ale SNC

Patologii genetice

Statutul nou-născutului

Starea copilului: a.satisfacatoare b.asfixie ușoară c.asfixie grea d.insuficiență cardio-vasculară e.sindrom de aspirație f.afecțiuni hipoxico-ischemice

Afecțiuni traumatice: a.distocia umerașilor b.leziunile plexului brahial

Anomalii de dezvoltare: a.defect al tubului neural b.spina bifida c.defect ale peretelui abdominal d.defect al aparatului cardio-vascular

Masa: a.normotrofic b.hipotrofic c.macrosom d.gigant

Talia: a.47-51 cm b.51-55 cm c.>55 cm

Circulație de cordon: a.absente b.1 c.2 d.3 e.mai mult de 3

Cum a fost alimentat :a.natural b.artificial

Anamneza copilului:

66.Numele prenumele

67.Vîrsta:a)10-12ani b)12-14ani c)14-16ani d)16-18ani

68.Masa:a)mai puțin de 30 kg b)30-40kg c)40-50kg d)mai mult de 50 kg

69.Data internării

70.Diagnosticul

71.Pentru prima dată internată? a)da b)nu

72.Daca nu, care sunt diagnosticurile precedente?

73.Cîte zile a stat in staționar?

Anamneza ginecologică

74.Vîrsta apariției ciclului menstrual:a)10-12ani b)13ani c)14ani d)mai mult de 14ani

75.Ciclul menstrual a)regulat b)neregulat

76.Dereglări ale ciclului menstrual:

-polimenoree

-oligomenoree(la un an dupa menarhă)

-hipomenoree

-algodismenoree

-sîngerări premenstruale

-sîngerări intermenstruale

-metroragie

77.Afecțiuni inflamatorii pelvine

Anamneza extragenitală:

78.Afecțiuni neurologice , psihice(stres)

79.Afecțiuni endocrine

80.Afecțiuni cardiovasculare

81.Afecțiuni digestive

82.Afecțiuni respiratorii

83.Afecțiuni renale

84.Dereglări metabolice(obezitatea-hiperandrogenemie)

85.Practicarea sportului(intensitatea)

86.Patologii ale sîngelui

87.A schimbat locul de trai

88.Atmosfera familială

89.Programa școlară supraîncărcată

90.Fumătoare:a)da b)nu

91.Viața sexuală:a)da b)nu

92.Utilizarea COC:a)da b)nu

Declarație

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul ”Dereglările ciclului menstrual la adolescente” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățămînt superior din țară sau străinătate.

De asemenea, că toate sursele utilizate, inclusive cele de pe internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;

– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;

– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Data Absolvent ________________________

LISTA DE ABREVIERI

ACTH – hormon adrenocorticotrop

AINS – antiinflamatoare nesteroide

COC – contraceptive orale combinate

FSH – hormon folicostimulant

GABA-acid gama-amoni-butiric

GnRH -hormonul de eliberare a gonadotropilor

HCG – hormonul corionic gonadotrop

HDA – hemoragii disfuncționale anovulatorii

HDO – hemoragiile disfuncționale ovulatorii

LH –hormon luteinizant

LH/RBI – LH receptor binding inhibitor

OMS – organizația mondială a sănătății

SNC – sistemul nervos central

SOPC – sindromul ovarelor polichistice

T3 – triiodtironină

T4 – tetraiodtironină

TBG-tireoglobulina

TRH-factor de eliberare a hormonului tireotrop

TSH-hormonul tireotrop

B I B L I O G R A F I E

Albert Altchek Pediatric, Adolescent, & Young Adult Gynecology, New York 2009, pag 210-212; 204-209

American College of Obstetricians & Gynecologists (ACOG) 2004. ACOG Practice Bulletine 51. Premenstrual Syndrome: Cronic pelvicpain. Washington, DC; ACOG. 24-26

American College of Obstetricians and Gynecologists: ACOG Committee Opinion. Number 310, April 2005. Endometriosis in adolescents. Obstet Gynecol 2005;105:921–927.

Bolocan I. Dereglările ciclului menstrual curs (old.usmf.md/…/Dereg%20ciclului%20menstrual%20HUD%202011%20)

Bolocan I. Reglarea ciclului menstrual – curs

Chumlea WC, Schubert CM, Roche AF, et al.: Age at menarche and racial comparisons in US girls. Pediatrics 2003, 110- 114

Crișan N., Nanu D.-Ginecologie – Ediție revăzută și adăugită, Soc. Știință și Tehnică, București, 1997.

Davis AR, Westhoff CL. Primary dysmenorrhea in adolescent girls and treatment with oral contraceptives.J Pediatr Adolescence Gynecology 2001;14:3-8.

Deligeoroglou E, Tsimaris P, Deliveliotou A, et al. Menstrual disorders during adolescence. Ped Endocrinol Rev 2006;1:150-9.

Dilley A, Drews C,Miller C et al. VonWillebrand disease and other inherited bleeding disorders in women with diagnosed menorrhagia. Obstet Gynecol 2001;97:630–636.]

Duncan, S.L.B. (1998) Disorders of puberty. In Shaw, R., Soutter, P. And Stanton, S.(eds), Gynaecology. Churchill Livingstone, Edinburgh, chap. 12, pp. 173±189.

Emans SJ, Goldstein DP. Pediatrics and Adolescent Gynecology. 3rd edn. Boston: Little, Brown & Co; 1990. pp. 221–42

Emans SJ, Laufer MR, Goldstein DP. Dysfonctional uterine bleeding. In : Pediatric and adolescent gynecology. Philadelphia : Lippincott Williams and Wilkins, 2005; 270-86.

Emans SJ, Laufer MR, Goldstein DP. Pediatric and Adolescent Gynecology, 5th ed. Philadelphia, Lippincott Williams &Wilkins, 2005

F. Isopescu, R. Al Momani Patologia pubertății și modificarea vîrstei menarhei, Revista medicală roamână – VOL. LVIII, NR. 2, An 2011, pag 88-91

Fima Lifshitz. Pediatric Endocrinology .New York 2003, pag 302

Giraud, Jean-Robert; Rotten, Daniel; Bremond, Alain – Gynécologie, Masson, Paris, 2002

I.Mazur ,,Sindrom premenstrual și dismenoree primară: caracteristici distinctive și particularități clinice" Curierul Medical 4 (328), 2012 p. 21-23

James AH, Ragni MV, Picozzi VJ. Bleeding disorders in women: (another) public health crisis for hematology. Hematology AmSoc Hematol Educ Program2006:474–485.

Louis M. Bell Adolescent Medicine. The requisites in pediatrics. USA 2008 pag 152-164

Milcu, ST, Danila-Muster, Aneta – Endocrinologie Ginecologică, București, Ed. Academiei Romîne, 1968.

Nitescu, V.– Obstetrică și ginecologie, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2002

Paladi Gh. Ginecologie endocrinologică. Chișinău, 1999.

Paladi Gh. Ginecologie, capitolul VI – Dereglările cicluli menstrual, pag 109-119; capitolul IX pag 218-229; capitolul XI pag 242-252; Chișinău , 1997

Petrache Vîrtej – “Ginecologie”, Ed. All, București, 1997.

Rădulescu C. Ginecologie, București , 1995

Sally Radovich, Margaret H. Macc Gillivray. Pediatric Endocrinology A Practical Clinical Guide, Chapter 25 / Menstrual Disorders and Hyperandrogenism. Totowa, New Jersey 2003

Shlap G.B. Menstrual disorders in adolescence (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/12758227)

Stamatian F.Obstetrică și Ginecologie.Vol. I Obstetrica, Vol. II Ginecologie Editura Echinox. Cluj-Napoca, 2003

Șefan Buțureanu "Hemoragiile disfuncționale" Clinica a III-a Obstetrică-Ginecologie UMF Iași. (http://ro.scribd.com/doc/36049474/hemoragii-disfunctionale)

Thomas P. Green. Pediatrics Just the Facts, Section 1 Principles of pediatric care. New York 2005. P38-39

Tica Curs de Obstetrică și Ginecologie. Capitolul 10 ,,Tulburările ciclului menstrual" pag 233-236

Troubles du cycle à l’adolescence. Revue Médicale Suisse – www.revmed.ch–16juin 2010 pag 1236-1241

Vihko, R. and Apter, D. (1984) Endocrine characteristics of adolescent menstrual cycles: impact of early menarche. J. Steroid Biochem., 20, 213±216.

Warner P, Critchley H, Lumsden M et al. Menorrhagia 1:measured blood loss, clinical features, and outcome in women with heavy periods: a survey with follow-up data. Am J Obstet Gynecol 2004; 190:1216–1223.

Warren MP. Clinical review 77: evaluation of secondary amenorrhea. J Clin Endocrinol Metab 1996;81(2):437–442.

Aбакаpoва П, Пpилecкая B, Meжeвитинoва E. Boзмoжнocти микpoдoзиpoваннoгo пpeпаpата Линдинeт в тepапии пepвичнoй диcмeнopeи. Poccийcкий Meд. Жypнал. 2005;13(17).

Балан B, Ильина Л. Пpeдмeнcтpyальный cиндpoм. Лeчащий Bpач. 2008;3:55-59.

Баcoва OH, Boлкoв BГ. Meдикo-coциальная xаpактepиcтика дeвyшeк-пoдpocткoв c пpeдмeнcтpyальным cиндpoмoм. Aкyшepcтвo и гинeкoлoгия. 2011;8.

Mайopoв MB. Aльгoдиcмeнopeя: патoгeнeз, диагнocтика, лeчeниe. Пpoвизop. 2010;16