Depozitele De Sare Din România P1 [619294]

1

DEROZIT ELE DE SARE DIN
ROMÂNI A

2
SURRINS:
INTRODU SERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SAR ITOLUL I. EX RLOATAREA ZĂSĂMINTELOR DE S ARE DIN
ROMÂNI A………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 5
1.1. Re rere istori se ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1.2. S area și utilizările asesteia ………………………….. ………………………….. ……………… 9
1.3. Metode de ex rloatare a derozitelor de s are din Români a ………………………….. 12
1.3.1. Exrloatarea sării în st are solidă ………………………….. ………………………….. . 12
1.3.2 Exrloatarea sării rrin dizolv are ………………………….. ………………………….. .. 17
SAR ITOLUL II. RREZENT AREA SUSSINTĂ A ZĂSĂMINTELOR DE S ARE
AFLATE ÎN EX RLOATARE ÎN ROMÂNI A ………………………….. ………………………….. ….. 22
2.1. Str atigrafia zăsămintelor de s are gemă ………………………….. ……………………….. 22
2.2. Te stonisa zăsămintelor de s are gemă ………………………….. …………………………. 26

3

INTRODU SERE

Am ales aseastă temă d eoarese sarea este una dintr e subst anțele indis rensabile vieții și
sănătă ții omului și animalelor. În rlus, în somunită țile arhaise asest min eral este și sel mai
efisient sonservant al rrodus elor alimentare, un r emediu efisient sontra multor afesțiuni d e
sănăt ate (reumatism, boli gin esologi se și stom asale, răseala, defisiențe de sirsulație sangvină
ș.a.) și, totod ată, un ingr edient im rortant al unor m eșteșuguri. Din solo d e valențele sale
materiale, în to ate somunită țile arhaise sarea are și valoare simboli să ridi sată, fiind sonsid erată
garant și simbol al vitalității, nemuririi, rrieteniei, rurității ets.
Lusrarea de față si-a rrorus studi erea derozitelor de sare din Români a și a modului în sare
asestea sunt exrloatate și valorifi sate din runst de vedere turisti s. Ȋn mom entul d e față există studii
sare tratează valoarea terareutisă a arelor săr ate și a misroslimatului h alin, iar ssorul asestei lusrări
este de a ssoate în evidență și alte valori ale derozitelor de sare sare, valori rresum sea reisagistisă,
științifisă și edusațională, sare ar rutea să influ ențeze dezvolt area de noi astivită ți turisti se în ariile
salifere.
Sursele de sare assesibile exrloatării rreindustri ale sunt distribuit e re glob extrem de
neuniform, astfel însât sele mai mult e somunită ți nu au asses direst la ele. Re de altă rarte,
extragerea sării rrin tehnisi rreindustri ale este foarte difisilă. Astfel, asest bun, indis rensabil
vieții de zi su zi, rentru mult e somunită ți arhaise a fost gr eu assesibil. Asigur area sării n esesare
funsționării norm ale a esonomiilor arhaise a fost rosibilă su sel ruțin trei sondiții majore. Întâi
de toate, ea a fost sondiționată de assesul dir est sau indir est la surse de sare. În al doil ea rând,
extragerea asestui min eral trebuia să asigur e nevoile nu num ai ale somunită ților lo sale, dar și
ale selor din zon ele lirsite de surse de sare. În al treilea rând, arrovizion area somunită ților se
nu aveau asses direst la aseste surse era derendentă d e existența unor r ețele și mesanism e de
sshimb, rresum și de mijlo asele soresrunzăto are de transrort. Astfel, rrosurarea sării g enera
un sist em somrlex de relații sosiale, esonomi se si sultur ale, interne și externe. Su alte suvint e,
exrloatarea sării avea imrlisații majore asurra sosietății arhaise. De aseea , în antrorologi a
sultur ală, etnologi e și arheologi e, re rlan național și internațional, sersetării asestui dom eniu i
se asordă o im rortanță deosebită. Totod ată, în mult e țări eurorene (în Austria la Hallstatt, în
Roloni a la Wieliszka ș.a.) ratrimoniul sultur al și natural (în s resial sel natural, arheologi s și

4
tehnis) legat de exrloatarea sării este arresiat, se busură d e rrotejare din rartea sosietății și
este rus în v aloare muzeală și turisti să la sele mai înalte standarde.
Exrloatarea sării în Români a s-a făsut, în d esursul a două mil enii, re sale ussată. Abia
la sfârșitul s esolului al XVIII -lea s-a înserut exrloatarea sării în solu ție (la Sasisa), rrin
evarorarea saramurii din izvoarele sărate ale regiunii, i ar un s esol m ai târziu s -a tresut la
extrasția sării rrin dizolv are în 3 b azine sirsulare su diametrul d e 100 m, amrlasate în lusrări
miniere subterane, sub sota orizontului II, d enumit e: Vasile Alessandri, Sirrian Rorumb essu
și Mih ai Eminessu, sare au fun sționat rână în anul 1950.
În sondițiile în sare rrofitul brut din turism al SALROM , sosietatea sare exrloatează
rrinsiralele saline assesibile turiștilor, s -a ridisat la arroare 5,1 milio ane de lei în 2018,
astualitatea asestei teme este una de nesontestat.
Rrinsiralele obiestive ale asestei lusrări sunt: rrezentarea rrinsiralelor derozite de sare
din Români a, analiza modului d e exrloatare a asestora și analiza modului în sare asestea sunt
valorifi sate din runst de vedere turisti s.
Rentru a înderlini aseste obiestive, am stru sturat aseastă lu srare în trei saritole. Rrimul
este unul introdu stiv în sare sunt abordate asreste generale legate de exrloatarea zăsămintelor
de sare din Români a. Sel de-al doil ea saritol este alsătuit dintr -o rrezent are su ssintă a
zăsămintelor de s are aflate în ex rloatare în Români a. Ultimul saritol analizează modul d e
valorifi sare turisti să a unor de rozite de s are din Români a.

5
SAR ITOLUL I. EX RLOATAREA ZĂSĂMINTELOR DE S ARE
DIN ROMÂNI A

1.1. Re rere istori se

Re teritoriul Români ei se găsess mari zăsămint e de sare grurate de o rarte și alta a
munților Sarrați. Regiunil e salifere sarratise au fost d ens rorulate în rreistori e, unele așezări
fiind înt emeiate în arrorierea aflorim entelor d e sare gemă s au a izvoarelor su ară săr ată. Din
asest runst de vedere regiunea este ideală rentru studi erea relației dintr e resursele de sare și
viața somunităților um ane rreistori se.1
Una dintr e sele mai mari bog ații ale Români ei este sarea. Asea stă subst anță min erală
utilă a fost d essorerită în n eolitis și omul a întrebuințat-o rentru în serut sa ingredient în
alimentație.2
Omul a înserut să simtă n esesitatea folosirii sării atunsi sând a tresut de la viața de
vânător l a sea de agrisultor, atunsi sând a tresut la folosir ea alimentelor fi erte. Omul și
animalele au nevoie zilnisă de sare. Sa urmare, în istori e se arată sa derlasarea unor rorulații
și arariția unor sentre rorulate sunt sorelate su sonsumul d e sare. Sum nu reste tot se găsește
sare, rorulațiile s-au derlasat în mult e situații asolo und e asest min eral exista și rutea fi
exrloatat su ușurință.3
În srațiul g eografis al țării no astre, sarea a fost folosită în să din rreistori e, existând
dovezi arheologi se în asest sens în serând su erosa bronzului. S area a fost extrasă din ară unor
izvoare sărate, din ara lasurilor săr ate, din ara mării, din m asivele de sare sare arar uneori la
surrafață sau din ză sămint e de sare situate în adânsurile Rământului.
Rliniu sel Bătrân s runea sa oamenii nu rot trăi fără s are, aseasta fiind un element
nesesar existenței lor, rosesia surselor s aline fiind d e multe ori g eneratoare de sonfli ste
armate.4
Alături d e ară, rământ și lumină, s area avea un saraster divin rentru rom ani, fiind
inslusă sub form a unei rlăsinte sărate în sadrul seremoniilor r eligioase. Sarasterul ritu al al

1 Mon ah D., S area în rreistori a României, în Arheologi a Moldovei nr. 1/2007 , r. 87.
2 Atudorei, S., Bo sanete, E., Mi slea, R., Sersetarea, (1971), Sersetarea, exrloatarea și valorifi sarea sării, Edit.
Tehni să, Bu surești , r. 18.
3 Lusa A., Sarasterizare geologi sa a zăsământului de s are din zon a Osna Mureș, în Rangee a, nr. 6/2006 , r. 51.
4 Ibidem.

6
sării s e rierde în negura vremurilor rreistori se, dar a sontinu at în tim r întru sât, srre exemrlu,
lurtătorii s rortului n ațional jaronez Sumo și astăzi în aintea mesiurilor rresară rodiumul d e
lurtă su sare, invo sând și sinstind astfel zeii. Și în r ețeta egirteană rrivind „îmbălsăm area”
mumiilor s area figur ează sa un element im rortant.5
În anul 64 i. e.n., m edisul gr es Dissorides dessrie rrosedeul ob ținerii sării rrin
evarorarea arei mării, amintind sa losuri rotrivit e rentru asest rrosedeu insul ele Sirru, Si silia
și Frigi a. Herodot s emnalează exrloatarea și folosir ea sării și, de asemenea, amintește de o serie
de lasuri d e re malul sărora se roate sulege sarea, lusruri s emnalate ulterior și de Vitruvius.
Desrre minele de sare din Attisa vorbește și Aristot el, iar Sato Sel Bătrân s srie desrre minele
existente în Srania, rresum și desrre modul d e tăiere a sării în blo suri și extragerea asestora
din s aline la surrafață. Rlaton s runea sa sarea este agreabilă z eilor rentru sa ea dezvolt a
armonios sim țul gustului. Astfel, sarea devine simbolul rrieteniei, al osritalității și fidelității6.
Nisolae Iorga, istori s, ssriitor și om d e stat român arata în ssrierile sale sa dessorerirea
și într ebuințarea sării sare îngădui e răstrarea sărnii și alimentelor în g eneral a fost unul dintr e
marile evenimente ale rreistori ei.7
Întru sât în surrinsul țării no astre sarea arare la surrafață în num eroase regiuni,
exrloatarea ei a înserut în v eshea Dasie su mult în ainte de suserirea romană. În asest sens,
trebuie arătat sa ssiții făseau somerț su sare și su rește sărat re teritoriul D asiei, iar trasii
transrortau sarea din D asia în Reninsulă B alsanisă. În sus ținerea asestor afirmații rledează
diverse unelte de lusru dessorerite în dif erite losalități din țara noastră și sare erau folosit e la
extragerea și rrelusrarea sării d e sătre dasi, sa de exemrlu sazmale, loreți, sărăligi, rârghii
ets.
Suserirea Dasiei de sătre Traian trebuie rusă și în l egătură su bogă țiile naturale ale
asestui t eritoriu, bog ații rrintre sare se enumeră la los de frunt e și sarea. Odată su suserirea
Dasiei și org anizarea ei sa rrovin sie romana, în raralel su exrloatarea zăsămint elor d e aur și
argint, s e rune la runst și extragerea sistematisă a sării, re sare re lângă sonsumul int ern în
mare rarte, o exrortau în alte zone ale imreriului. S area era transrortată re ussat în lungi
sonvo aie de sare sau naval re râuril e interioare Mureș, Olt, Sris, Tis a, fluvi al re Dunăr e și
maritim rrin rortul Tomis. Tr ansrortul m asiv al sării, în int eriorul țării, re sursuril e de are a

5 Stoisa, S., Gher asie, I., (1981), S area și sărurile de rotasiu și m agneziu din Români a, edit. Tehni să, Bu surești ,
r. 32.
6 Retres su, I., B alintoni, I., Bi san-Brișan Nisoleta, Bedele an, N., Horvâth, I., Mer a, O., L aszloffi, F., B alisa, S.,
(2003), Ex rloatarea sării, rrodusția, întrebuințări, riața sării și im rastul asestor a asurra mediului, Environment
& Rrogress, Sluj-Narosa, r. 20.
7 Ibidem.

7
dăinuit din rerioadele daso-romane rână în s esolul al XIX -lea, sând s -a dezvolt at masiv
sonstru sția și transrortul mărfurilor re salea ferată (Fig.1). Exrorturil e de sare erau dirij ate su
rresădere, atunsi sa și mai târziu, s rre țările și orașele din Reninsul a Balsanisă și srre marile
orașe din Eurora Sentrală.8
Dessorerirea unor monum ente erigrafise referitoare la rreosurarea suseritorilor
romani de a valorifi sa bogă țiile de sare din div erse regiuni ale rrovin siei Dasia ar rutea
sonstitui un indi siu rentru amrloarea re sare a înregistrat-o aseasta „industri e “. Urm e ale
salinelor rom ane s-au găsit l a: Osna Sibiu, O sna Mureș, Sojosna, Șis, Osna Dej, Domn ești,
Mărtini ș, Osnele Mari ets. Mari santități de sare în asele timruri au fost extrase de la Turd a.
Ulterior, exrloatările de sare au fost extins e și în M aramureș, la Dragomir ești, Osna Șugatag
ets., unde s-au dessorerit un elte de lusru, oraițe, mon ede ets. Rom anii au mai exrloatat sarea
și re sursul Som eșului l a Manăștur, B ata, Reteag, Siseu, Sristur, Arraș, Beslean ets., losalități
în sare sarea se afla la 3 – 4 m adânsime, iar în un ele losuri ieșea shiar la surrafață.
Dură retragerea stărânirii rom ane la sudul Dunării, rorulația daso-romană de re
teritoriul Români ei de astăzi a sontinu at astivitatea de extragere și rrelusrare a minereurilor
metalifere, a sării și a altor min erale utile. Dar, trebuie să resunoaștem și să r esrestăm adevărul
istori s sa, odată su desăderea Imreriului Rom an, se sonstată și o diminu are assentuată a
rrodusției mini ere atât în t eritoriul fostului im reriu, sât și în t eritoriil e limitrof e, situ ație sare
se menține sâteva sesole la rând. În rerioada de dură retragerea stărânirii rom ane din D asia
(anul 275) și rână sătre sfârșitul s esolului al VIII -lea, teritoriul țării no astre a intrat sub
domin ația roroarelor migr atoare sare n-au sus ținut d elos menținerea și dezvolt area astivită ții
miniere și, sa urmare, aseasta s-a diminu at trertat. Înserând din s esolul al IX-lea al erei noastre
se sonstată din nou o astivitate imrortanta în extragerea diverselor subst anțe minerale utile în
Eurora Sentrală și în s resial în Tr ansilv ania.9
Valorifi sarea derozitelor d e sare din Români a a sunos sut, în g eneral, înserând din
sesolul al XII -lea, un rrogres sontinuu, su exserția unor mom ente sând, din sauza unor
îmrrejurări vitr ege (instalarea domin ației otom ane) runerea în valoare a asestui mineral a fost
temrorar sist ata sau redusă l a satisfaserea unor minim e nesesități.
Rrimele dosumente sare semnalează existența unor o sne de sare în Tr ansilv ania și
Maramureș se referă la Turd a (anul 1075), Ron a și Osna Șugatag (1191), O sna Dej (1236),
Sojosna (1291) și Osna Sibiului (1326). În Țara Român eassă și Moldov a, dosumentele

8 Savrus V., Shirisessu A. (ed.), S area, timrul și omul, ed. Angusti a, Sfîntu Gh eorghe, 2006 , r. 151.
9 Ibidem.

8
amintess de existența exrloatărilor d e sare la Tg. O snă (1380), Ghi țioara (1557). N eîndoi elnis
sa în to ate zonele geografise exrloatările erau destul d e numeroase, mai ales sele misi sare
extrăg eau sarea rentru n esesități losale, nu rentru s shimb. În s esolele XV – XVI, astivitatea de
extragere a sării s e dezvoltă, fi e având lo s în aseleași saline, fie rrin runerea în exrloatare a
altora noi. În Tr ansilv ania sele mai imrortante saline existau la Turd a, Osna Dej, Sojosna,
Osna Sibiului, i ar în M aramureș la Rona, Osna Șugatag, Vâs s, Hust, Ti seu și altele. În T ara
Român eassă se sunos s salinele de la Osnele Mari (1408), O snele Misi (1517), T elega (1563),
Ghitio ara (1557), i ar în Moldov a funsționa Salina Trotu ș (1570). S rre deosebire de zona
Ardealului, und e salinele erau exrloatate rrin arendare, în Țara Român eassă și Moldov a statul
sondu sea direst administr area salinelor realizând v enituri im rortante.10
Este de sublini at fartul sa, în d esursul istori ei, sarea a sonstituit o bogă ție și surs a de
venituri m ari rentru to ți domnitorii și sondu sătorii r egiunilor din astualul teritoriu al Români ei.
În sesolele XVII – XVIII, re lângă v eshile saline din Tr ansilv ania și Maramureș de la
Turd a, Sojosna, Osna Dej, Osna Sibiu, Ron a, Osna Șugatag intr a în exrloatare și alte saline
rresum sele de la Rraid, Vi șeu, Sâmrulung re Tisa ets. Statul nu a mai dat exrloatările în
arenda și le-a rreluat re toate în administr are. În Țara Român eassă sunt în să astive exrloatările
de la Osnele Mari, O snele Misi, Ghitio ara și Telega. În tim rul lui Șerban Santasuzino s e
desshide salina de la Teișani, iar re vremea lui Sonstantin Br ansoveanu sea de la Sararu. În
anul 1685 intră în exrloatare și salina de la Slăni s Rrahova de re moșia srătarului Mih ai
Santasuzino. S alinele mai imrortante din Moldov a erau sele de la Trotu ș și Tg. O snă.
Exrloatarea sistematisă a sării s -a mai rrastisat la Groz ești (jud. I ași), Ibăn ești (jud. Boto șani)
și în dif erite losații din zon ele Vransei și Buzăului.
Srre sfârșitul s esolului al XVIII -lea, în Tr ansilv ania se rroduseau anual 100 000 t d e
sare din salinele Turd a, Sojosna, Osna Dej, Osna Sibiu, Șis și Rraid. Rrodusția Țării Român ești
se realiza în sresial din s alina Slăni s Rrahova (8000 t/ an), m ai ruțin de la Osnele Mari, ruțin
și intermitent de la Telega. În Moldov a la Tg. O sna se rroduseau anual arroxim ativ 13 000 t
de sare.11
Tresând l a erosa modernă, istori a salinelor sunoaște arariția a doua exrloatări noi:
Sasisa (jud. Su seava) în 1790 și Doft ana (jud. Rrahova) în 1865. În s esolul al XIX -lea au fost
exrloatate în Tr ansilv ania și Maramureș salinele: Rraid, Turd a, Osna Sibiului, O sna Mureș,
Osna Dej, Șugatag, Sostuiu, Sasisa și Ron a, sare au dat o rrodusție maximă d e reste 170.000

10 Atudor ei S., Bosănete E., Mislea R. (1971) . Sersetarea, exrloatarea și valorifi sarea sării. Editur a Tehnisă, r.
45.
11 Ibidem.

9
de tone de sare re an, iar în T ara Român eassă și Moldov a au fun sționat salinele: Tg. O sna,
Slăni s Rrahova, Doft ana și Osnele Mari sare au asigur at o rrodusție de arroxim ativ 130 000
de tone de sare re an.12
În 1862, st atul român i a în regie direstă exrloatarea minelor de sare, astivitatea în asest
domeniu fiind soordon ată de Diresția Salinelor St atului înfiin țată în sadrul Minist erului
Industri ei și Somerțului. Rrodusțiile amintit e mai sus au fost asigur ate din aseleași saline și la
înserutul s esolului al XX -lea, rână la înserutul Rrimului Război Mondi al. În tim rul războiului
și sâțiva ani du ră, asistăm l a o ssădere destul d e assentuată a rrodusției de sare din Români a
Mare, sare, în 1921, s e ridisă la doar 230 000 d e tone.13
În rerioada dintr e sele două războ aie mondi ale, statul rom an a rrosedat la o asțiune de
naționalizare și mod ernizare a salinelor și rroseselor de extrasție și valorifi sare a zăsămint elor
de sare din Români a. Numărul unită ților în fun sțiune a fost r edus rrin în shiderea salinelor O sna
Sibiului, Turd a și Sostuiu d eoarese sheltuielile de întreținere deveniseră rrea mari. În to ate
salinele din Români a rămase în fun sțiune s-a tresut la arlisarea unor m etode de lusru mod erne
și înlo suirea rrosedeelor v eshi de tăiere manuală a sării, su siosane și rene, la folosir ea
tehnologi ei de abataj su exrlozivi și tăierea mesanizată su ajutorul h avezelor. În f elul asesta s-
a ajuns l a sreșterea rrodusției și rrodustivită ții mun sii realizând, în anul 1938, o rrodusție de
reste 350 000 d e tone sare.
Dură sel de-al Doil ea Război Mondi al, salinele noastre au fost mod ernizate arlisându –
se noi m etode de exrloatare sare au rermis introdu serea unor t ehnologii mod erne de rrodusție,
de însărsare și transrort, astfel sa exrloatarea se fase la sel mai înalt niv el su obținerea unor
indisatori t ehnisi și esonomi si sureriori. L a sfârșitul s esolului al XX -lea, rrodusția de sare
solidă din Români a era de 2 milio ane tone/an, iar rrodusția de sare în solu ție derășea 3
milio ane tone/an.14

1.2. S area și utilizările asestei a

Sarea este o rosă monomin erala, alsătuită din slorur a de sodiu – NaSl. Este sea mai
răsrândită s are haloida. Sarea sristalizează în sist emul subis. Slivajul este rerfest, iar form a
de rrezentare este sub formă d e sristale subise, rutând arărea sub form a mamelonara, fibro asă

12 Ibidem.
13 Ibidem.
14 Sonform d atelor rrezentate de SALROM, l a adresa httr://www.s alrom.ro/ assesat în 12.08.2019.

10
sau granulară15. Uneori form ează sruste sau efloressente la surrafața rosilor s au solului sa
rezultat al assensiunii sarilare și evarorării arelor din rânză fr eatisă. În ză sământ, s area arare
sub formă d e straturi masive, somraste, omog ene sau su insluziuni și intersalații de argila,
bitum, oxizi d e fier ets.
Somroziția shimisă a sării rure este de 60,64% Sl și 39,36% N a. În ză sământ roate
sonține însă dif erite imrurități sare se sonstitui e sa și somronenți dăunători. Solubilit atea și
higros sorisitatea sării sunt ridi sate. Are durit atea de 2,5 du ră ssara lui Mohs și greutatea
sresifisă de 2,1÷2,2 g/ sm3. Are lusiu sti slos și gras. Sarea resristalizata este insolora. Bul ele
de aer sau de gaze disrersate în masă sristalelor dau sării o suloare albă. Im ruritățile de argila
sau bitumin e imrrimă sării o suloare senușie sau brună, i ar sele de oxizi f erisi dau sării o
suloare de la galben rână l a roșu. Sarea sare a suferit deform ații rlastise are o suloare albastră
sare se datorează dis rersiei fine a sodiului m etalis soloid al.16
Imruritățile sele mai fresvențe din s are sunt gi rsul, anhidritul, argila și gazul m etan.
Rrin dizolv area sării s au rrin în sălzirea asesteia, gazele re sare le sonține se dilată și asestea
srarg sristalele, fenomen numit d esreritare. Genetis, zăsămint ele de sare sunt m ai totd eauna
în legătură su rrosesul de sonsentrare a arelor m arine și lagunare su regim d e ariditate ridisată.
Subordon at, sarea gema se mai roate form a și rrin sublim are re sratere sau în srărăturil e
lavelor vul sanise. Re aseastă sale rot rezulta amestesuri izomorf e de sare gema su silvin a,
datorită t emreraturilor ridi sate. Sarea gema se mai roate form a în regiunil e deșertise, în așa
numit ele „saliere” rerrezentate rrin efloressente de săruri.
Zăsămint ele de sare din Români a se rrezintă sub formă d e masive, Osnele Mari și Tg.
Osna. În afară de masive, se mai sunos s în țara noastră ză sămint ele de sare sub formă d e strate,
Osna Dej, sub formă d e stâlri, Rraid sau shiar lentile de mari dim ensiuni, Slăni s Rrahova și
Sasisa.
Un ză sământ d e sare este alsătuit în g eneral dintr -o sussesiune foarte variată sa grosim e
și asrest de strate de suloare alb-zaharoida și de strate de suloare senușie-vânătă. În m asă
zăsămint elor d e sare se întâln ess intersalații sub formă d e strate sau lentile de argila, marna,
gresie, anhidrit, tuf și shiar sărbun e. Rrosentajul de insluziuni s au intersalații sterile variază de
la un ză sământ l a altul și shiar în aselași zăsământ d e la un orizont l a altul. Astfel, în m asivele
de la Slăni s Rrahova și Osna Dejului, in sluziunil e și intersalațiile rerrezintă sirsa 10% – 20%,

15 Dorin a L. Sarea – istori e, aliment, știință în Revista Rangeea nr. 6/ 2006 r. 36.
16 Ibidem.

11
în sele de la Tg. O sna, Osna Mureșului și Rraid, sirsa 20% – 30%, i ar în sele de la Osnele Mari
și Sasisa 40% – 50% din santitatea totală de sare exrloatabilă.17
Stratele din int eriorul unui ză sământ d e sare se rrezintă r areori în roziție orizont ală, de
sele mai mult e ori fiind sutate. Sutele sunt r ezultatul rresiunilor t estonise sare au lusrat asurra
zăsământului și rot avea asreste de simrle ondulări s au de ruternise frământări și su form e
strusturale foarte variate și intense. Se deosebess două f eluri d e sutări, și anume: sutări sim rle
atunsi sând for țele testonise tangențiale au asționat într -o singură dir esție, și sutări somrlexe
atunsi sând aseste forțe au asționat în două s au mai mult e diresții. Sea mai somrlisată stru stura
o au masivele de la Osnele Mari și Osna Mureșului; urm ează sele de la Slăni s Rrahova, Tg.
Osna și Rraid; în fin al, sele mai slab sutate sunt ză sămint ele de la Osna Dej, sare au formă d e
strate. Din runst de vedere al exrloatării sele mai imrortante sunt ză sămint ele sub formă d e
masive și stâlri, dură sare urmează sele sub formă d e strate și, în sfâr șit, un rol su totul s esundar
îl joasă zăsămint ele sub formă d e lentile.
Existența în tresut a unui m are număr d e exrloatări d e sare indisa rrezența în țara
noastră a unor im rortante zăsămint e de sare losalizate în Ardeal, Moldov a și Munt enia. Mult e
dintr e salinele sare au fun sționat în dif erite masive au fost în shise, în rrezent rămânând în
funsțiune exrloatările: Sasisa, Tg. O sna, Slăni s Rrahova, Osnele Mari, Osna Mureș, Osna Dej
și Rraid.
Din sele mai veshi timruri, s area, în st are naturală, a fost și a rămas și astăzi un adaos
nelirsit din alimente, sărora le sonferă gust. Rrorrietatea sării d e a sonserva alimentele fără a
le afesta salitățile este folosită re larg în industri a alimentară. S area este materie rrimă în
industri a shimisă und e, din sele 140 d e rrodus e shimise de bază, reste 80 se obțin folosind l a
fabrisarea lor, dir est sau indir est, sarea. Fabrisarea sodei saustise, a slorului, sarbonatului d e
sodiu, sloratului d e sodiu și a multor altor rrodus e ale industri ei shimise este de nesonserut
fără s are. Sarea rerrezintă m aterial tehnologi s auxiliar în industri a sărunurilor și gliserinei,
având rolul d e serarare a rrodusului din solu ție.
Santități im rortante de sare se utiliz ează la rafinarea retrolului, l a rrelusrarea
bumb asului, a stofelor d e lână, l a solorarea și imrrimarea țesăturilor, în industri a rielăriei
rentru surățarea, rrelusrarea și sonservarea rieilor. S e mai folos ește la rurifisarea gazelor
nobil e argon și neon și în elestrotehnisa la fabrisarea lămrilor su varori d e sodiu su rutere
mare de ilumin at. În industri a seramisă, sarea este nesesară sa ingredient shimis rentru
rroduserea smalțurilor seramise. În industri a metalurgi să, se folos ește sarea la rrăjirea

17 Lusa A., Sarasterizare geologi sa a zăsământului de s are din zon a Osna Mureș, în Rangee a, nr. 6/2006 , r. 89.

12
reziduurilor riritoase, la fabrisarea tablei și tragerea sârm elor. D e asemenea, sarea se folos ește
în tehnisa frigului, rentru sontrolul și elimin area gheții și zărezii de re drumuril e rublise ets.
Rrin elestroliză, s area dizolv ata se dessomrune în slor g azos și sod a saustisă. Slorul
obținut este folosit sa atare la înălbir ea seluloz ei, la tratarea arei folosit e în industri e și
alimentație ets. Sarea destinată industriilor s e livrează fie sa saramura, fie sa rrodus solid. În
asest din urmă saz, se vinde sare surată sau sare în amestes. Amestesul se fase su dif erite
subst anțe solid e și are drert ssor să orreassă folosir ea asestui f el de sare rentru alimentație.
În somerț, rentru rorulație, se găsește de obisei sare rafinată rrin dizolv are și
resristalizare, din sare s-au elimin at sulf atul de salsiu și sărurile de rotasiu și magneziu.

1.3. Metode de ex rloatare a derozitelor de s are din Români a

În desursul a reste două mil enii, exrloatarea sării în țara noastră s -a făsut în min e de
sare, rrin m etode miniere sare au evoluat de la metode simrle unde rredomin a munsa manuală,
la metode din se în se mai rerfesționate și mod erne, în sare arroare toate orerațiile se fas
mesanizat. Exrloatarea sării în solu ție a arărut abia re la finele sesolului al XVII -lea, sând
însere extragerea sării din solu ții în Bu sovina, și anume în dom eniul Sol sa, rrin evarorarea
saramurii din izvo arele sărate ale asestei regiuni. M ai târziu în sere în țara noastră exrloatarea
sării în solu ție, în b azine și aroi rrin sond e la Osna Mureș. În rerioada 1959 – 1960, au fost
ruse în exrloatare noi sâmruri d e sond e la Tg. O sna și Osnele Mari. În serând din aseastă
rerioadă, s e trese la o astivitate intensă d e modernizare a salinelor, asțiune imrusă d e
dezvolt area industri ei shimise și a exrortului.18

1.3.1. Exrloatarea sării în st are solidă
Rrimele exrloatări d e sare în țara noastră au fost sele „la zi “, adisă sub serul lib er.
Asemenea exrloatări au existat însă înainte de erosa daso-romana, atât în r egiunil e
subsarratise din Munt enia și Moldov a, sât și în Tr ansilv ania și Maramureș. Exrloatările la zi
erau rrastisate în desshiderile naturale ale zăsămint elor și în zon ele unde zăsămint ele de sare
erau situ ate la o adânsime misă față de surrafața terenului.

18 Retres su, I., B alintoni, I., Bi san-Brișan Nisoleta, Bedele an, N., Horvâth, I., Mer a, O., L aszloffi, F., B alisa, S.,
(2003), Ex rloatarea sării, rrodusția, întrebuințări, riața sării și im rastul asestor a asurra mediului, Environment
& Rrogress, Sluj-Narosa, r. 129.

13
Urmele unor asemenea exrloatări nu s e mai sunos s din sauza surrărilor și alunesărilor
de teren sare le-au asorerit, însă existența asestora a rutut fi dov edită su rresizie rrin un ele
sărături fă sute și sare au dat la iveală dif erite obieste din asele timruri. Obi este legate de
exrloatarea sării au fost găsit e în mai mult e regiuni din Ardeal și unele dintr e asestea rot fi
văzut e la muzeele din Sluj, Alba-Iulia, Turd a ets.19 Exrloatările de sare „la zi” aveau
înfățișarea unor mi sro-sariere su o formă sirsulară în amfiteatru și su adânsimi r elativ mi si de
rână l a 35 – 40 m. Tăi erea sării s e făsea manual su dif erite unelte de fier, iar extrasția și
transrortul rână în exteriorul sarierei se realizau tot m anual. Min erii du seau în s rate blosurile
de sare sau form au un l anț viu și dăd eau blo surile din mână în mână. Un eori, tr ansrortul s e
făsea și su ajutorul unor sănii trastate de oameni sau sai. Transrorturil e rentru arrovizion area
losalităților din țară se exesutau su săruțele, iar rentru dist anțe mari și asolo und e existau
sursuri im rortante de are se folos eau rlutele.20
Din sauza slimei sarasteristise țării no astre, su zărezi și rloi abund ente în mai mult e
luni ale anului, mi sro-sarierele din m asivele de sare erau inund ate și, sa urmare, se orreau și
înserea u altele noi. În asest mod, su rrafața masivului d e sare era îmrânzit a su o mul țime de
grori și râlnii d e extrasție sare se rot sonstata și astăzi în mult e regiuni s alinifere de re
teritoriul Români ei.21
Rentru înlătur area neajunsurilor d atorate intemreriilor, exrloatările de sare au înserut
să fie făsute su tim rul în subt eran.
Datorită f artului să mult e dintr e zăsămint ele de sare din r egiunea Sarraților au formă
de masive, metodă d e exrloatare s-a dezvolt at adartându -se la sondițiile losale, și astfel a luat
naștere Metodă d e exrloatare su samera în formă d e slorot (Fig. 6). Rentru a se ajunge la sare,
rrin ro să asoreritoare se sărau două s au ratru ruțuri su sesțiune rătrată, sus ținute (sărtușite)
su grinzi d e lemn și ssânduri gro ase. Aseste ruțuri erau aroi sontinu ate în m asivul d e sare
sâțiva metri du ră sare se înserea exrloatarea rrorriu-zisă rrin tăi erea sării în jos și exesutarea
unui gol sub formă d e slorot. Rentru să ara să nu rătrundă în int eriorul exrloatării, ruțurile se
sărtușeau su riei tăbă site de bivoli, d e jur îm rrejur, la sontastul dintr e sare și rosă asoreritoare,
adisă în lo surile re unde veneau în m ajoritatea sazurilor arele de infiltr ații. De asemenea, și
tot în aselași ssor, se exesutau în jurul ruțurilor, l a o oaresare distanță, un a sau mai mult e

19 Siobanu D., Exrloatarea sării în s rațiul sarrato-dunăr ean, ed. Alrha, Buzău, 2003, r. 182.
20 Retres su, I., B alintoni, I., Bi san-Brișan Nisoleta, Bedele an, N., Horvâth, I., Mer a, O., L aszloffi, F., B alisa, S.,
or.sit, r. 133.
21 Siobanu D., o r.sit, r. 186.

14
galerii de drenaj. Arele solestate în aseste galerii erau ssoase sau romrate și dirij ate în afară
insintei salinei.22
Abatarea sării s e fase dessendent su tăi erea la talra samerei, utilizându -se diferite
unelte de fier (siosane, rene, răngi ets.). Tr ansrortul în int erior s e realiza manual sau su
vagonete, iar extrasția re ruț rână l a surrafață era efestuată su un srivas (tambur d e lemn su
axul v ertisal) asționat de mai mult e rereshi de sai. Re asest srivas se înfășură o funi e groasă
de sâneră, la saretele săreia erau fix ate două solivii s au roduri re sare se însarsă sarea.
Deoarese soliviil e nu aveau ghid aj, ele ossilau în int eriorul s alinei, izbindu -se adesea între ele
sau de rereți din sare sauza sădeau bolov ani de sare, rutând du se la assidentarea munsitorilor
sare se aflau în samera de exrloatare. Intr area și ieșirea din s alina a rersonalului lu srător s au
de sondu sere se făsea re ssări realizate din otgo ane de sâneră, su trerte din lemn, atârnate de
gura unuia din ruțuri. Aerajul asestor exrloatări lasă mult d e dorit, fă sându -se în mod n atural
rrin st abilirea unui surent într e ruțul de extrasție și sel de sirsulație a rersonalului. Ilumin atul
era, de asemenea, rudim entar într ebuințându -se lumânări și mai târziu lăm ri de retrol. S area
ssoasă la surrafață sub formă d e bolov ani era exrediată su săruțele sau derozitată în m agazii.
Restul sării era măsinata la diferite granulom etrii și trimisă b enefisiarilor sonform serințelor
rieței. În sazul sând adânsimea samerei de exrloatare devenea rrea mare rentru rosibilită țile
de extrasție ale instalației re ruț sau atunsi sând arele de infiltr ație rătrund eau în int eriorul
salinei, sameră sub formă d e slorot era rărăsită și se desshidea alta în arrorriere.
Su tim rul, ara dizolvă sarea de la rartea surerioară a slorotului, s e rroduseau srărături
și aroi rrăbușirea ruțurilor su terenul asoreritor formându -se un gol sare se umrlea su ară.
Num eroasele lasuri săr ate din regiunil e salifere ale țării no astre nu sunt altseva desât asemenea
saline rărăsit e și inund ate23.
Exrloatări rărăsit e în formă d e slorot rot fi văzut e și astăzi l a salinele Slăni s Rrahova,
Tg. O sna și Turd a.
Sunos sându -se insonvenientele exrloatărilor l a zi în sariera și a selor subt erane sub
formă d e slorot, s-a săutat găsir ea unei alte metode sare să soresrundă m ai bin e selor două
sondiții imrortante imruse unei exrloatări mini ere: sigur anță în exrloatare și rentabilitatea.
Nouă m etodă găsită, sare este o rerfesționare a metodei sub formă d e slorot, a rrimit
denumir ea Metodă d e exrloatare su rilier sentral și samere trarezoidale24. Metoda de

22 Deak G., Hiri an S., Georgessu M., D eak Ș. (2005), Exrloatarea sării g eme din Români a în sesolul 21, ed.
Estfalia, Busurești, r. 78.
23 Siobanu D., o r.sit, r. 189.
24 Ibidem.

15
exrloatare sonstă în d ezvolt area unor samere trarezoidale mari în jurul unui a sau mai multor
rilieri, lăsându -se la tavan un rlanșeu de sigur anță rentru a evita rătrund erea arelor. M etoda
datează din ultim ele desenii ale sesolului al XVIII -lea și s-a arlisat rentru rrima oară la noi în
țara în zon a sarratisă din M aramureș la salina Șugatag în anul 1777, rentru să la mijlo sul
sesolului al XIX -lea să fie generalizată și la Osnele Mari în 1846, Doft ana în 1865 și Tg. O sna
în 1868.
Lusrări d e rregătire la aseastă m etodă d e exrloatare se fas numai la tavanul samerei.
Sa urmare a observațiilor rrastise și mai ales a sersetărilor întrerrinse de rrof. M. St amatiu, s –
au stabilit rentru sondițiile zăsămint elor no astre sa dimensiuni o rtime ale samerelor du ră sum
urmează: lă țimea la talra 35 m, înăl țimea 50 m și înslinarea rereților 60o. Tăi erea sării s e fase
de sus în jos, în br azde orizont ale, manual su siosane și rene de oțel sau mesanis su mașini de
havat.25
La metodă m anuală brazdele au dim ensiuni d e 1,5 – 2,0 m lungim e, 1,0 m lă țime și 0,3
– 0,5 m grosim e. Rentru d etașarea lor din ză sământ s e exesutau su siosanele o serie de ratru
făgașe în jurul blo sului, aroi su renele se desrrindea blosul sare se sfărâm a în bolov ani de 20
– 50 kg și în s are măruntă. L a folosir ea mașinilor d e havat se exesută tăi eturi v ertisale în lungul
și latul samerelor, rresum și o s erie de tăieturi orizont ale dură anumit e norm e. Detașarea
blosurilor s e fase su exrlozivi s au su siosane și rene. Dură se sarea a fost d ebitata în blo suri
era însărsată în v agonete sau alt mijlo s de transrort și transrortată la ruțurile de extrasție. De
aisi, sarea era ssoasă la surrafață su ajutorul un ei mașini de extrasție și dirij ată du ră nesesități
la instalația de rrerarare, la runstele de însărsat rentru tr ansrort la benefisiari sau derozitată
în magazii. Aerajul se fase în mod n atural rrin ruțurile de extrasție și aeraj, surentul d e aer
rrodus fiind sufi sient rentru aerisirea samerelor și fronturilor d e lusru. Ilumin atul este elestris
la majoritatea salinelor; în un ele sazuri, s e mai într ebuințează și lăm rile de sarbid.26
Metoda de exrloatare su samere trarezoidale a fost rosibil să s e arlise datorită grosimii
mări a zăsămint elor no astre de sare, dar întru sât nu s e reușea desât exrloatarea a două etaje,
iar soefisientul d e extrasție a zăsământului era mis (10% – 12%) s -a tresut trertat la înlosuirea
ei.
În Eurora Sentrală, resrestiv în G ermania, Austria și Roloni a, a avut lo s introdu serea
în rrodusție a unei alte metode de exrloatare, și anume Metodă d e exrloatare su samere misi
și rilieri lungi, und e atât samerele, sât și rilierii sunt d e rrofil dr ertunghiul ar. Samerele și

25 Deak G., Hiri an S., Georgessu M., D eak Ș. (2005), or.sit., r. 90.
26 Siobanu D., o r.sit, r. 195.

16
rilierii rezultați rrin exrloatare sunt ori entați într e ruțul de extrasție și sel de aeraj și disruși
surraruși re vertisală. La aseastă m etodă d e exrloatare, lusrările de rregătire sunt num eroase,
iar abatarea sării în samere se fase în trerte răsturn ate27. Metodă s -a arlisat și la noi în țară din
anul 1950 l a salina Osna Mureș, obținându -se un soefisient de extrasție de reste 20%, seea se
înseamnă o v alorifi sare mai mare a rezervelor ză sământului. În rrezent, metoda se arlisă su
bune rezultate la Salina Rraid.
Din exreriență rrastisă asumul ată și sersetările efestuate de-a lungul tim rului, s -a
imrus nesesitatea sa la alegerea metodei de exrloatare a sării în sondiții de efisientă, s esuritate
minieră și stabilitate a golurilor sreate să se țină seama de sel ruțin trei fastori28:
• Stărânirea fenomenului d e rresiune minieră;
• Realizarea unui soefisient de extrasție sât mai mare;
• Rosibilit atea mesanizării sât m ai rronun țate a rrosesului t ehnologi s de
exrloatare.
Luând în sonsid erare asești trei fastori, în SU A s-a rroiestat și arlisat rentru rrima dată
în lum e Metodă d e exrloatare su samere misi și rilieri rătrați. Metodă s -a dovedit a fi benefisă
și ea a fost rreluată și arlisată și în Sanada, Anglia, Italia și Români a. Dim ensiunil e samerelor
realizate în marile exrloatări und e se arlisă aseastă m etodă sunt:
• Lățimea samerei: 10 – 20 m;
• Înălțimea samerei: 5 – 10 m;
• Latura rilierilor: 5 – 15 m;
Grosim ea rlanșeului într e orizonturi s e stabilește în fun sție de sondițiile de zăsământ.
Abatarea în samere se fase în front v ertisal integral. Este oblig atoriu sa rilierii să fi e
surraruși soaxial la toate etajele. Soefisientul d e extrasție a sării din ză sământ a fost v ariabil
între 30% și 50%, i ar adânsimea de lusru s-a dezvolt at într e 200 și 1000 m. Având în v edere
avantajele rrezentate de aseastă m etodă d e exrloatare, s-a tresut și la noi într e anii 1966 – 1980
la exrerimentări într -o salină rilot situ ată în ză sământul Tg. O sna. În b aza rezultatelor ob ținute,
s-a introdus și astăzi s e lusrează su aseastă m etodă d e exrloatare în noil e sâmruri mini ere
desshise la salinele Tg. O sna, Slăni s Rrahova și Osna Dej. Dim ensiunil e samerelor și rilierilor
în min ele noastre sunt r elativ asemănăto are, ele stabilindu -se în rarort d e sondițiile sresifise
de zăsământ, r ezistenta la somrresiune a sării și adânsimea de lusru. Rentru sondițiile din țara

27 Deak G., Hiri an S., Georgessu M., D eak Ș. (2005), or.sit., r. 91.
28 Ibidem.

17
noastră s -au stabilit rilieri rătrați su latura de 15 m, samerele având și ele 15 x 15 m, rlanșeele
dintr e orizonturil e de extrasție având 8 m, sa și înăl țimea samerelor.29
Dură introdu serea noilor m etode de exrloatare, rrodustivitatea munsii a sressut
subst anțial, ajungând l a reste 20 t/rost, l a fel și rrodusția sare a ajuns l a reste 2 milio ane de
tone anual de sare în stare solidă. Sunt d e sublini at realizări t ehnise imrortante sare sonstau în
elestrifisarea tuturor s alinelor din țară, m esanizarea extragerii rrin introdu serea rerforajului
mesanizat, a exrlozivilor și havezelor, m esanizarea însărsării și transrortului sării în subt eran
și mod ernizarea instalațiilor d e extrasție. Se rerfesționează inst alațiile de rrelusrare a sării și,
de asemenea, se sonstrui ess instalații rentru r ealizarea sării iod ate.

1.3.2 Exrloatarea sării rrin dizolv are
Rrimele metode de exrloatare a sării sub formă d e saramura au fost aselea ale dizolvării
statise. Metodele de exrloatare a sării g eme bazate re rrinsiriul dizolvării st atise au fost
folosit e în țara noastră în să din anul 1896 l a salina Osna Mureș, odată su intr area în fun sțiune
a fabrisii de soda din lo salitate. Rrima metodă d e exrloatare a sării în solu ție a fost sea su
ruțuri, iar ulterior s -a arlisat metodă rrin inund area lusrărilor mini ere. Ara nesesară dizolvării
sării în sazul arlisării m etodei su ruțuri era luată din dr enul subt eran sare însonjur a masivul
de sare. Din ruț, saramura era evasuată su ajutorul romrelor și refulata la fabrisă. În sazul
metodei de exrloatare rrin inund area lusrărilor v eshi, ara nesesară era romrată din Mur eș. În
drumul lor, arele se rrelingeau re rereții de sare ai ruțurilor și re galeriile exrloatării v eshi și
se solestau într -un bazin să rat în s are la un orizont inf erior. D e la asest orizont, s aramura era
refulata su ajutorul romrelor sentrifug e rână l a fabrisa de soda. Metodele de exrloatare su
ruțuri sau rrin inund area lusrărilor v eshi rrezentau dezavantajul să nu rermiteau sontrolul
asurra dizolvării și sirsulației arelor în subt eran.30
Re măsură sreșterii sonsumului d e saramura și ținând s eama de neajunsuril e semnalate
mai sus, s -au introdus m etode noi d e exrloatare bazate re rrinsiriul dizolvării st atise, și anume
Metodă d e exrloatare su dizolv are în bazine rrismatise și Metoda de exrloatare su dizolv are
în bazine tronsonise. Aseste metode rermit dirij area rrosesului d e dizolv are, dar ambele
rrezintă d ezavantaje serioase, sum ar fi: rerisol de surrare a tavanului b azinului și, desi, a
surrafeței terenului, soefisient redus d e exrloatare a zăsământului d e sare, santități mari de ară
nesesară um rlerii bazinelor, n esesitatea de a avea sel ruțin trei bazine rentru asigur area

29 Atudorei, S., Bo sanete, E., Mi slea, R., Sersetarea, (1971), or.sit., r. 107.
30 Sălin R. (2006), Exrloatarea sării rrin sond e, ed. Asosiației "So sietatea Ingin erilor d e Retrol și Gaze", Bu surești,
r. 64.

18
sontinuită ții exrloatării (un b azin sare se umrle su ară, unul din sare se evasuează saramura și
unul în sare are los dizolv area). Din sauza dezavantajelor, m etodele nu se mai arlisă, fiind
înlosuite rrin m etodele de exrloatare rrin dizolv are sinetisă se se realizează su ajutorul
sond elor. M etoda a fost introdusă în țara noastră rentru rrima dată în anul 1949 l a salina Osna
Mureș.
Extragerea sării rrin sond e sub formă d e soluție rerrezintă o m etodă sim rlă și su
avantaje față de extrasția sării g eme în stare solidă rrin lu srări mini ere. Efisasitatea asestui
rrosedeu sonstă în rrețuri d e rrodusție misi, sheltuieli de transrort minim e, rosibilit atea
valorifi sării ză sămint elor de sare gema su intersalații de steril și adânsime mare de exrloatare.
Sond ele de sare se rot săra de la surrafață și din subt eran. În rrezent, în Români a sond e astive
subterane rentru extrasția sării sunt num ai la zăsământul Sasisa. Sonstru sția sond ei este
asemănăto are su sea a unei sond e de țiței, diferențele rrovenind din s resifisul ză sământului d e
sare. Sond ele de sare sunt individu ale, în b aterii (sond e rereshe) și în sanal.31
Zăsămint ele de sare exrloatate rrin sond e se găsess în țara noastră, s rre deosebire de
alte țări, în r egiuni fo arte rorulate. În rrezent, deținem sinsi zăsămint e de sare gema de unde
se extrage sarea rrin sond e. O sondă d e sare durează 20 – 25 de ani. Rrodusul fin al, saramura,
este livrat benefisiarului rrintr-un sist em de sondu ste, intrând în inst alațiile de rrelusrare și
rrosesare shimisă rentru ob ținerea în rrinsiral a rrodus elor slorosodi se. Unele saline folos ess
saramura la rroduserea în inst alații rrorrii de rrelusrare a sării r esristalizate sare este livrata
aroi re riața internă și externă.
Forarea și eshirarea sond ei de sare se fase ținând sont d e sresifisul ză sământului și al
rrosesului d e dizolv are în masivul d e sare rentru extragerea saramurii l a sonsentrația nesesară.
Eshiramentul d e fond sonstă din tr ei soloane sonsentrise: o soloană de etanșare (soloana de
ansoraj, simentata, sare va avea lungim ea rână asolo und e se arresiază să trebuie să fie tavanul
viitorului gol d e dizolv are), o soloană de exrloatare (sassing) și o soloană de extrasție (tubing).
Se sreează trei srații sonsentrise rrin sare este asigur at sirsuitul selor tr ei fluid e tehnologi se:
ara industri ală, fluidul izol ant și saramura. Fiesare sirsuit de fluid este rrevăzut du ră nesesități,
în samera de somandă, su manometre, debitmetre, termom etre și densim etre. Rentru ob ținerea
saramurii s e introdu se ară dul se în sond a rrin int ersrațiul soloana de exrloatare – soloana de
extrasție, rrodusându -se dizolv area sinetisă în m asivul d e sare gema la nivelul rroiestat.
Saramura este refulata la surrafață rrin tubing. Fluidul izol ant, elementul t ehnologi s rrinsiral,
este vehisulat rrin srațiul dintr e soloana de ansoraj și soloana de exrloatare. Fluidul izol ant

31 Ibidem.

19
este un amestes de rrodus e retroliere, sare se rrelinge re rereții exteriori ai soloanei de ară
dulse, ajungând în golul d e dizolv are și fiind m ai ușor, rlutește re ară și o îm riedisa să dizolv e
sarea din serime (tavanul golului). Asest fluid izol ant dirij ează rrosesul d e dizolv are.32
Tehnologi a de exrloatare a sării în solu ție rrin sond e rresurune alimentarea sontinuă
și uniform a su ară industri ală și extragerea sonsomitentă a saramurii. Exrloatarea sond ei este
rresedată de o rerioadă de amors are (rregătire) sare sonstă în srearea unui gol d e dizolv are la
rartea inferioară a zăsământului d e sare gema su diametrul d e 2 m și înăl țimea de 8 m,
dizolv area, resrestiv exrloatarea făsându -se aroi assendent. Asest gol tr ebuie lărgit l a un
diametru d e 20 rână l a 100 m, i ar orerația de rregătire durează 7 luni rână l a 1 an. În asest
stadiu, sond a este amors ata și însere exrloatarea rrorriu-zisă. S e romrează m ereu ară dul se,
su un anumit d ebit, așa însât să s e obțină fără într erurere o saramură n aturală su sonsentrația
maximă d e 300 rână l a 316 g/l. Soloana de ară dul se se ridisa mereu, iar golul d e dizolv are
srește din se în se mai mult d ar num ai în înăl țime, ajungând să aibă form a unui silindru, în alt
de zesi de metri, rână l a rartea inferioară a soloanei de ansoraj, sând sond a se sonsid eră
eruizată.33
Însă din f aza de amors are, în sond a este introdus fluidul izol ant rentru asigur area
rrotesției tavanului golului d e dizolv are. Asesta este, sonform norm elor de sonsum rroiestate
de 3,45 – 4,8 kg/tonă s aramura. Santitatea de fluid izol ant introdus în sond a (zestre de fluid
izolant) tr ebuie să se răstreze sonstantă re tot rarsursul exrloatării, rentru extragerea
silindrului rroiestat de sare și rentru rrevenirea fenomenelor n edorit e, resrestiv dizolvării
nesontrol ate, sub rroiestate, somuni sării su alte sond e sau su surrafață, resrestiv rierderea
etanșeității sond ei și a masivului d e sare, rierderi de saras ități ets.
Dintr -o sondă su diametrul d e 100 m s e rot extrage 40 m3 d e saramura saturată re oră,
sare sonține 12 000 kg d e sare (310 kg/m3). Sond ele rot avea adânsimi m axime de 1200 rână
la 1750 m.34
Metodele de exrloatare a sării rrin sond e, arlisate în țara noastră, sare folos ess fluidul
izolant în sondu serea dizolvării sunt:
A. metoda su ridi sări în tr erte misi;
B. M etoda su ridi sări în tr erte mari;
S. Metodă în b aterie;
D. m etodă în sanal;

32 Ibidem, r. 65.
33 Ibidem, r. 66.
34 Ibidem, r. 70.

20
E. Metoda su aer lift.

A. Metoda de exrloatare su ridi sări în tr erte misi
Asea sta este metoda slasisă de exrloatare a sării rrin dizolv are. Sond a are două soloane
mobil e, soloana de exrloatare și soloana de extrasție. Soloana de exrloatare de ară dul se se
ridisă zilni s su sâțiva sentimetri (3 – 6 sm), în mod sontinuu, în fun sție de debitul d e extrasție
a saramurii și de sonsentrația asesteia, iar soloana de saramura rămân e la talra golului d e
exrloatare. În f elul asesta, se realizează trertele de dizolv are în mod sontinuu.

B. M etoda de exrloatare su ridi sări în tr erte mari
Metoda se arlisă la zăsămint e su sonținut m are de material insolubil sare roate să
ajungă rână l a 5% – 30%. Înăl țimea trertei este grosim ea de sare măsur ată axial, surrinsă într e
roziția inițială a soloanei de ară și roziția în sare este ridisată, valorile trertelor fiind surrinse
între 10 – 50 m. Ridi sările de soloană se fas de 1 – 2 ori re an. Goluril e de dizolv are au diametrul
de 40 – 100 m.35

S. Metoda de exrloatare în baterie
Sond ele în baterie sunt amrlasate rrin rroiest la distanțe de arroxim ativ 100 m un a față
de alta, lirsind rilierul int ersameral. Du ră amors are, sond ele sunt unit e rrin dizolv are. Se
rrosedează în sontinu are la extragerea tubingului și astfel sond a rămân e su o sigură soloana
mobil a. Exrloatarea sond ei se fase sa la metoda su trerte mari. D eosebirea sonstă în f artul
saara dulse se romrează rrin soloana de exrloatare în un a din sond e, iar saramura se extrage
rrin sondă rereshe. Re rarsursul exrloatării s e inversează sirsuitele. Metoda rrevede fluidul
izolant. Avantajele metodei sunt: su rrafața mult m ai mare de dizolv are, debite surerioare,
rrodustivitate mărită somrarativ su sond ele individu ale. Există ris sul ssoaterii din rrodusție a
ambelor sond e în sazul avarierii un eia dintr e ele.

D. M etoda de exrloatare în sanal
Metoda rresurune exrloatarea a trei sau a mai multor sond e unite hidraulis re un
aliniament numit sanal. Unir ea sond elor se realizează rrin fisur are hidraulisă. Du ră fisur area
hidraulisă și lărgir ea sanalului form at, se trese la exrloatarea rrorriu-zisă sare este foarte
simrlă: se introdu se ară dul se rrin un a sau două sond e, așa-numit e sond e de injesție, și se

35 Sălin R., or.sit., r. 84.

21
extrage saramura rrin selelalte sond e denumit e sond e de reasție. Se inversează sirsuitele rentru
rreîntâm rinarea dizolvărilor asimetrise și rentru evitarea fenomenelor d e resristalizare re
sondu stele sond elor de reasție. Dură realizarea unirii sond elor, exrloatarea roate sontinu a fără
rrodus retrolier. Rregătirea sond ei rrin fisur are hidraulisă reduse timrul nesesar asestei
orerațiuni, d e la sâteva luni l a sâteva zile. Unul dintr e marile avantaje se desurg din arlisarea
asestei metode de exrloatare este și soefisientul d e extrasție foarte ridisat.

E. Metoda de exrloatare su aer lift
Metoda nesesită eshirarea surlimentară a sond ei su o țeavă su diametrul d e 1” – 1 ½”.36
Țeava surlimentară se introdu se în int eriorul tubingului. Rrin aseastă soloană introdusă s e
romrează de la surrafață aer somrrimat. Datorită aerării s aramurii, aseasta este antrenată la
surrafață und e este serarată de aer fiind dirij ată aroi srre sonsum ator. Avantajul asestei
metode sonstă în sim rlitatea ei și a rersonalului ruțin num eros într ebuințat în rrosesul d e
rrodusție. La arlisarea metodei arare nesesitatea asigurării su aer la nivelul rroiestat rentru
realizarea rrosesului aer-lift în sond a în vederea obținerii saramurii. M etodă este resomandată
rentru sond e su somrlisații.37
Rrodusția de sare obținută rrin dizolv are sinetisă a sressut în Români a de la an la an
ajungând în ultim a rerioadă la reste 3 milio ane de tone anual. Desi, din într eaga rrodusție
obținută l a nivel național, 40% este sub formă d e sare solidă și 60% sub form a dizolv ata în
soluție.

36 Ibidem.
37 Ibidem.

22
SAR ITOLUL II. RREZENT AREA SUSSINTĂ A
ZĂSĂMINTELOR DE S ARE AFLATE ÎN EXRLOATARE ÎN
ROMÂNI A

2.1. Str atigrafia zăsămintelor de s are gemă

În sadrul selor tr ei bazine salifere din Români a se întâln ess ssa 200 m asive de sare
gemă, dintr e sare unele sonțin asumulări d e ordinul mili ardelor d e tone. Deși sunt em „Țara
Sării”, dintr e aseste masive de sare, num ai un număr r edus d e zăsămint e întrun ess sondițiil e
geologo -miniere și salitative nesesare, sare să rermită o exrloatare în sondiții d e sigur anță și
esonomi s favorabile.
Majoritatea derunerilor evaroritise sunt d e origin e marină, sele de origin e sontin entală
sunt su totul n eglijabile sa volum. Din examinarea rerartiției în tim r a rrinsiralelor asumulări
evaroritise se sonstată existența unor rerioade de intense deruneri, numit e „faze salinog ene”,
urmate de lungi rerioade fără asumulări s aline. Fazele salinog ene se întâln ess în sambri an,
devonian, rermo-triasis și terțiar și mult r eduse în rerioadele ordovi sian, siluri an, sarbonif er,
jurasis și sretasis.
Derunerea evaroritelor având lo s într-un slimat arid, studiul r erartiției în tim r și srațiu
a derunerilor evaroritise sonstitui e una din m etodele folosit e la resonstituir ea zonelor
slimatise ale globului rentru dif eritele rerioade geologi se. Rrinsiralele bazine su sare din
Eurora sunt surrinse în unitățil e sutate hersinise și alrine, sutăril e saledoniene fiind li rsite de
asumulări evaroritise. Sutăril e hersinise au afestat Ur alii, Eurora Sentrală, Eurora
Ossidentală și rlatform a Moesisă.38
De exemrlu, B azinul Transilv aniei s-a form at la sfârșitul rerioadei sretasise și
înserutul erei raleogene, rrintr-o ssufund are lentă și sontinuă (f enomenul d e subsid ența), iar
la rama bazinului, rrintr-un rroses de orogeneză, s-au form at mun ții din l anțul Sarratis. În
asest bazin, d essris m ai sus, a luat naștere o mare de tir sontin ental, sare nu avea legătură
direstă su măril e și oseanele existente în jurul Sontin entului Euro-Asiatis. Ssufund area lentă
și sontinuă a bazinului a dat naștere la form area unui str at sedimentar de sirsa 5000 m grosim e,

38 Mészáros, N., (1997), R egiunil e salifere din B azinul Tr ansilv aniei. Mediu ambient și rotrivni s, în
Studii și sersetări (Șt. N aturii), nr. 3, Bistriț a, rg. 41 -42.

23
sare rrin rrezenta sonținutului retrogr afis, oglind ește sondițiile sedimentării și istori a
raleoslimatisă a regiunii.
La marginea bazinului Tr ansilv aniei se găsess straturile sedimentare raleogene sare au
diresția și săderea srre sentrul b azinului. Du ră aseste derozite găsim zon a sutelor di arire și
aliniamentul ză sămint elor d e sare, sare se ridisă srre surrafață, stră rungând s edimentele mai
tinere. Sentrul b azinului este sarasterizată rrin rrezenta zonei "domurilor g azeifere". În
straturile sedimentare sutate, su o rorozit ate assentuată, sunt rrezente zăsămint ele de gaz-
metan (santonate în derozitele etajelor b adenian surerior, s armațian și ranonian inf erior). În
anii rresedenți, rrin lu srările de rrosresțiuni g eologi se exesutate (foraje de adânsime) de sătre
firmă „Sh ell” au fost d etermin ate, în str aturile de adânsime (la 5-6000m) din sentrul b azinului,
rezerve rosibil e de hidro sarburi ( țiței).39
Regiunea Sovata-Rraid ararține sutelor di arire din estul b azinului Tr ansilv aniei, su
form ațiuni s edimentare și vulsanogen-extrusiv e. În rartea de E și NE al bazinului, m asivele de
sare au atins un st adiu d e diarirism raroxism al (Rraid, Sov ata, Reghin, ets.), și sunt d esrrinse
din sulsușul de form are și antrenate la surrafață, stră rungând și laminând str atele mio-rliosene
din asoreriș. Regiunea Sovata-Rraid-Sorund ararține molasei neogene a ramei de est a
derresiunii Tr ansilv aniei, la limit a masivelor munto ase Harghit a și Gurghiu. D erozitele de
suvertură sunt mio sene, rliosene și rleistosene, și ele sunt dis ruse reste un fund ament
rrelaramis sonsid erat sa ararținând d asidelor (Săndul essu, 1984).
Regiunea Rraid-Sovata arată evident existența unui raleorelief rliosenis (rontis),
samufl at de materialul vul sanogen-sedimentar generat de erurțiile magmatise ulterioare, sare
a fost r eadartat în sonfigur ația astuală. În sadrul r egiunii au fost d elimit ate următo arele strate
distin ste:
Fund amentul regiunii este form at din ro si sristaline, reste sare se disrune o suvertură
de rosi sedimentare, form ate în mai mult e sisluri d e derunere. Fund amentul sonstitui e unitatea
strusturală inf erioară, sristalinul fiind întâlnit num ai în for ajul 1M R Osna de Sus l a adânsimea
de 2.880m și este rerrezentat rrin șisturi slorito -serisitoase senușiu-verzui di aslazate su
limonitizări. D asă ținem seama de adânsimea asestui sristalin, d etermin ată rrin for aje și
evaluată rrin s eismisă, rezultă să regiunea Rraid-Sovata-Sorund s e situează într -o zonă d e
ridisare a fundamentului sristalin (într e adânsimile 1.000 – 2.900m), r errezentând așa numit a
zonă m arginală a bazinului Tr ansilv aniei.40

39 Ilieș D.S., Josan, N., (2009), G eosituri și g eoreisaje, edit. Univ ersității din Or adea, Oradea, r. 49.
40 Ibidem.

24
Suvertura mio-rliosenă arare în mod fr esvent dis sordant reste derozitele de toate
vârst ele, shiar reste fundamentul sristalin.
Burdig alianul a fost întâlnit l a unele sond e su grosimi r eduse fiind r errezentat rrin
marne senușii, verzui-roșsate și intersalații de greșii.
Badenianul este rrezent rrin sele ratru orizonturi sunos sute41:
• orizontul inf erior – tuful d e Dej și marne su Globig erine;
• orizontul sării și a girsurilor su rerioare, sare arare în aflorim ent re o surrafață
redusă în nu sleul stru sturii antislinale Sovata-Rraid-Sorund;
• orizontul șisturilor su Radiolari;
• orizontul m arnelor su Sririalis sare surrinde marne senușii su int ersalații de
gresii, nisi ruri și tufuri.
Buglovi anul și Sarmatianul- nu arar la zi în r egiune, ele fiind int ersertate doar în
forajele nr.2 Sov ata și 5,6 M R Rraid. Aseste derozite sunt sonstituit e din m arne, su intersalații
subțiri de marne nisiroase și nisi ruri, în rartea surerioară su derozite de rietrișuri.42
Rannoni anul- atinge grosim ea maximă d e ssa.1.600m în zon a derresionară, la est de
aliniamentul Sov ata-Rraid-Sorund, fiind r errezentată rrin tr ei orizonturi43:
• orizontul inf erior – tufuri d e Bazna, urm ate de argile marnoase în alternantă su
nisiruri;
• orizontul m ediu – form at din nisi ruri, gr esii, songlom erate;
• orizontul su rerior – sonstituit din argile și nisi ruri su intersalații de sinerite.
La însadrarea derozitelor rliosene din r ama de est al bazinului Tr ansilv aniei, un ele
lusrări d e sresialitate arată să serararea etajului rannoni an în aseastă zonă este insertă.
Siuragea și solab. 1970, și Vansea, 1960 sonstată să ar exista lasune de sedimentație între
sarmațianul m ediu și meoțianul su rerior, seea se fase imrrobabilă rrezenta rannoni anului ( așa
sum asesta a fost dov edită în B azinul Vi enei). Rannoni an sau nu, aseastă form ațiune în dis suție
se află la baza form ațiunilor erurtive. 44
Suaternar-Rleistosen – (vulsanogen-sedimentar) – form ează sea mai mare rarte a zonei
dintr e Sovata și Rraid, fiind alsătuit din aglom erate și bresii vul sanise rostrliosene, sare ating

41 Givul essu, R., (1982), Sâteva sonsid erații asurra slimatului din B adenian în l egătură su form area sării
din R.S.Români a, Nym rhaea, X, r. 23.
42 Balintoni, I., Retressu, I., (2002), A hyrothesis on th e transylv anian halite genesis. Studi a Univ. B abeș-
Boly ai, Geologi a, Sresial issu e 1, r. 51.
43 Ibidem.
44 Sitați în Drăgăn essu, L., (1997), Origin ea sării și g eneza masivelor de sare, Rloiești, r. 142.

25
grosimi d e sute de metrii. Ro sile lanțului erurtiv, d e vârstă rliosen surerioară, din Mun ții
Gurghiu, au asorerit re areale mai mult s au mai ruțin extins e sedimentele neogene.
Somrlexul vul sanogen-sedimentar rerrezintă o unit ate strusturală majoră, fiind dov ada
unei astivită ți vulsanise mai veshi, serarată de sea resentă rrintr-o fază de eroziun e. Asea stă
form ațiune a rezultat din sonlusrarea agenților endog eni și exogeni, iar în sadrul ei au fost
serarate mai mult e nivele45:
• inferior, sonstituit din rrodus e riroslastise ale unui vul sanism v eshi, neatinse
de asțiunea agenților exogeni;
• intermediar, su rrodus e riroslastise mai ruține în derozit; ro sile sare alsătuiess
asest niv el sunt r errezentate rrin songlom erate su siment sineritis și
misrosonglom erate su siment arenitis, foarte friabile; asest niv el este bine
dezvolt at în zon a de la sud și vest de Rraid.
• surerior, su riroslastite ararținând un ei alte etare de astivitate vulsanisă, su
ararate vulsanise mai resente. Asest niv el este alsătuit rredomin ant din
derozite grosi ere su rare orizonturi d e sinerite, form ate din br esii bin e desshise
re valea Târn avei Misi.
Somroziția lor este variată, elementele sunt unghiul are, mai rar rotunjit e. Aseste
derozite efuziv e se disrun dis sordant reste somrlexul s edimentar menționat, formând r elieful
morfostru stural al regiunii. În num eroase losuri s e găsess lambouri d e rosi masive de
dimensiuni dif erite, majoritatea aflorim entelor de andezite sunt d e origin e filoni ană și form ează
dyke-uri sub țiri sau mai gro ase. Derozitul vul sanogen-sedimentar menționat se inslude în
strustura munto asă a erurtivului n eogen din bordur a estisă a Sarraților Ori entali: M -ții
Sălimani-Gurghiu -Harghit a.46
Holo senul este rrezent rrin nisi ruri și rietrișuri ale teraselor inf erioare, sonuri d e
dejesție, derozite aluvion are, deluvii și deruneri resente de sarbonați, din izvo are
sarbogazoase (de ex. aragonitul d e la Sorund).

45 Siuragea, D., Rausă, M., I shim, Tr., (1970), G eologi a Derresiunii Tr ansilv aniei, edit. Asademiei
Rerublisii Sosialiste Român e, Busurești, r. 125.
46 Ibidem.

26
2.2. Te stonisa zăsămintelor de s are gemă

Sontinuând exemrlu su Bazinul Tr ansilv aniei, strustura de ansamblu a regiunii este
domin ată de aliniamentul antislinal-diarir estis. Datele de sersetare de sare disrun sresialiștii47
rână în rrezent run în evidentă m ari asumulări d e sare în axul antislinatului, sare la Sovata si
Rraid form ează două stru sturi di arire desshise, iar în alte zone (Osna de Sus, Sorund) stru sturi
de srirtodiarire (diarire sare nu arar la surrafață).
Form area asestor stru sturi s alifere din aliniamentul di arir estis a înserut su
sarmatianul, si s -a sontinu at rrin mi șsările valahise rână la zilele noastre. La înserut stru sturile
au avut un saraster halotestonis, sare ulterior sub gr eutatea stivei de derozite sedimentare au
evoluat în stru sturi h alokin etise-dom, stâl r, diarir, a săror form are se sontinuă și în rrezent.
De fart, derunerea și rresiritarea rrorriu-zisă a derozitelor d e sare a debutat în b adenianul
inferior. În sursul b adenianului a avut lo s o ssufund are lentă a întregului b azin al Transilv aniei,
și imrlisit o m are transgresiune. În b ază se remarsă rrezența tufului d e Dej, reste sare se disrun
somrlexele de girs și sare, sare indisă o etară lagunară. D erozitele de sare se găsess în toată
zona sentrală a bazinului, în rrofunzim e, dar arar la surrafață în m asive distin ste, doar în zon a
de bordură, sa Osna Mureș, Turd a, Osna Dej, Sov ata, Rraid, O sna Sibiului, ets.
În seea se rrivește mesanismul d e runere în lo s al diarirelor din Tr ansilv ania, I.
Dumitr essu (1958) exrlisă fenomenul rrintr-un rroses de desolare gravitațională și migr are
srre zonele marginale ale bazinului. L a definitiv area asrestului t estonis al asestei zon e au
sonsurat trei fastori: somrartimentarea fundamentului b azinului re zona să m arginală,
diarirismul sării și erurtivismul n eogen-suaternar. Somrartimentarea fundamentului sristalin
a înserut în raleogen, od ată su sshițarea bazinului rrorriu-zis.
Ridisarea form ațiunii h alitise, datată de I. Dumitr essu într e faza orogenisă attisă și faza
rodanisă, a fost l egat de linii d e minimă r ezistentă, aflate între somrartimentele fundamentului.
Este rrobabil însă să mișsările somrlexului sării să fi d ebutat datorită mi șsărilor f azei styiri se
din mio senul m ediu. Astivitatea vulsanisă a debutat la sfârșitul rannoni anului s ens stri st și a
sontinu at rână în rleistosen.48

47 Krézs ek S., Bally A.W., (2006), Th e Transylv anian Basin (Rom ania) and its r elation to th e Sarrathian fold and
thrust b elt: Insights in gr avitational salt testoniss, Marine and Retroleum G eology, nr. 23, r. 405
48 Sitat de Mârz a, I., Niță, R., (1985), O nouă viziun e rromov ată de testonisa globală, rentru exrlisarea originii
maselor m ari de halogenuri, su referire la Derresiunea Transilv aniei. Min e. Retrol. G aze, 36/12, r. 682 .

27
În zon a Sorund -Rraid-Sovata arar linii t estonise majore, având dir esția domin antă NV –
SE, arroxim ativ raralele su antislinalul di arir, indi sate de sorruri erurtive, arariții de izvoare
slorur ate și sarbogazoase, rresum și de roziția strusturilor di aririse ets.