Depozit Ecologic de Deseuri

BIBLIOGRAFIE :

MINISTERUL MEDIULUI, (1991)

[NUME_REDACTAT], Vol II, nr. 1-2.

INTERNATIONAL SYMPOSIUM ON ENVIRONMENTAL CONTAMINATION IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE,(1992)

[NUME_REDACTAT],Budapest (Hungary).

„Municipal solid waste disposal theat to the environment“,[NUME_REDACTAT].

COMMUNITY ENVIRONMENTAL COUNCIL, (1994)

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Associates & [NUME_REDACTAT]

„Manual de lucru pentru participantii din Timisoara si Sibiu, Romania. [NUME_REDACTAT] a deseurilor“, Timisoara-Romania.

MOT STEFAN, MARTON ALEXANDRU,(1998)

„Protectia mediului prin Gospodarirea deseurilor“, editura „Eurobit“, Timisoara-Romania.

MARTON ALEXANDRU,(1994)

„Ecologia aplicata: Poluarea mediului Inconjurator“, Timisoara-Romania

WEHRY ANDREI, ORLESCU MIRCEA,(2000)

„Reciclarea si depozitarea ecologica a deseurilor“, editura „[NUME_REDACTAT]“, Timisoara-Romania.

JURNALUL ECHIPAJULUI „PRIENTENII NIARADULUI“,(1989)

Coordonator: Profesoara de biologie [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Sanandrei,

[NUME_REDACTAT]-Romania.

PROIECT DE DIPLOMA, (1999)

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] din Timisoara, Facultatea de Hidrotehnica, Timisoara-Romania.

PROIECT PUZ. DEPONIE ECOLOGICA SANANDREI,(2000)

Procurat de la [NUME_REDACTAT] Timis.

WEHRY, I. DAVID, T.E. MAN, (1982)

„Probleme actuale în tehnica drenajului“, editura Facla,Timisoara-Romania.

COMISIA COMUNITĂII EUROPENE, (1997)

„Ghidul privind aproximarea legislației de mediu a Uniunii europene“,Brucelles-Belgia.

JHON WILEY & SONS LTD, (1983)

„[NUME_REDACTAT] Management“, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]“, U.K.

MEMORIU JUSTIFICATIV

Populația este în strânsă legatură cu mediul în care trăiește. Orice schimbare a acestui mediu influențează, de regulă pozitiv sau negativ, starea populației; satisfacerea nevoilor de hrană , de apă , de oxigen , etc., poate fi alterată de elementele de poluare prezente, indiferent dacă ele sunt produse ale naturii sau create de om.

În prezent, problema reziduurilor constituie nu numai o problemă pur individuală, ci și un pericol public pentru întreaga omenire. Terenurile de depozitare a gunoaielor se reduc (ca suprafață) cu mare repeziciune și – după părerea specialiștilor – nu peste mult timp orașele nu vor avea locuri de depozitare.

Activității de colectare – transport – depozitare a deșeurilor orășenești asupra solului au menirea de prezervare a calității mediului și în special a solului în perimetru urban. Colectarea deșeurilor de la sursă presupune afectarea unei mari suprafețe de teren pentru amplasarea recipienților de colectare.

Fenomenul apariției „depozitelor sălbatice“ a captat o amploare deosebită pe teritoriul țării. Existența a numeroase societăți comerciale care prestează în special activități comerciale în puncte volante și care nu au încheiat un contract de prestări servicii cu unitatea de profil din domeniul salubrizării, a devenit în ultimii ani catalizatorul acestui fenomen.

Un astfel de poluant îl constituie și deponiile de reziduuri menajere. O unitate de depozitare a deșeurilor solide urbane, este o suprafață delimitată de teren sau excavație care primește gunoi menajer. Apa care se infiltrează prin aceste depozite și apoi prin talpa și flacurile lor, reprezintă o sursa importantă de poluare a pânzei freatice, cu efecte foarte grave, producând poluarea apelor subterane asupra cărora se află amplasate aceste depozite.

Astfel pentru protecția apelor subterane în zona depozitelor de deșeuri, se impune cu strigență adoptarea unor „tehnologii curate“ pentru realizarea deponiilor, care să controleze șI să supravegheze apariția și tratarea substanțelor poluante și dăunătoare atât mediului înconjurător căt și populației învecinate și muncitorilor depozitului.

O altă sursă de poluare a depozitelor de deșeuri reprezintă emanațiile, prafurile și deșeurile ușoare purtate de vânt la distanțe mari în jurul deponeului, în funcție de frecvența și natura vântului. De aceea este primordială acoperirea acestor depozite cu un acoperiș alcătuit atât din pământ vegetal, steril cât și din diferite straturi de geomembrane care au atât funcție de colectare a apelor infiltrate și canalizarea lor către canalul colector de taluz, cât și de colectare a gazelor și a biogazului, folosirea acestuia pentru încălzirea clădirii administrative. Pentru evitarea răspândirii hârtiilor și ambalajelor ușoare de către vant, este foarte important ca aceste amplasamente să fie înconjurate de o perdea silvică, care are această funcție. Colectarea gazului se realizează cu ajutorul unor cămine de gaz aflate la periferia depozitului.

[NUME_REDACTAT] a adoptat și aplicat o legislație foarte severa în domeniul protecției mediului, având elaborate până acum un numar de 16 Directive ale Consiliului numai în domeniul deseurilor, din care directiva 75/442 /1975 cu amendamentele sale. Prevederile ei cuprind următoarele idei de bază :

Orice sistem de procesare a deșeurilor constituit din ciclu de colectoare, transport, tratament, depozitare, exploatare si monitoring va avea ca obiectiv protecția și sănătatea oamenilor și a mediului.

Organismele competente trebuie să elaboreze un plan sau planuri de management al depozitări deșeurilor prin care să se stabilească, între altele, amplasamentele corespunzătoare ale acestora și alte instalații de procesare.

O atenție deosebită trebuie acordată închiderii depozitului prin acoperirea lui, supravegherii si monitoringului.

Necesitatea construiri unui nou depozit ecologic de deșeuri pentru Timișoara este astfel evidentă. Prin realizarea lui se urmărește respectarea tuturor prevederilor și cerințelor de protecție a mediului. De asemenea , noul depozit include materiale de construcție și tehnologii noi de realizare pentru prevenirea poluări de orce tip. Se observă folosirea pe scară largă a geosinteticelor ca materiale de protecție și etanșare; de asemenea depozitul are și o platformă de compostare.

Protecția apelor subterane este realizată prin captarea levigatului cu un sistem de drenaj eficient și trimiterea lui la stația de epurare prin pompare.

Prin prezentul proiect s-a urmărit respectarea tururor condițiilor privitoare la protecția mediului înconjurător.

CAPITOLUL 1

GENERALITĂȚII

Definirea impactului asupra mediului ambiant, legislația aferentă.

Prin activitățile umane și dezvoltare tehnico-economică în secolul XIX-XX, gradul de poluare și presiune asupra ecosistemelor naturale a crescut simțitor, tot mai multe ecosisteme fiind exploatate de om pentru extragerea surselor de hrană și necesităților economice.

Presiunea constantă și de lungă durată asupra ecosistemelor se materializează printr-un impact asupra mediului, impact care s-a dovedit a avea efecte distructive asupra echilibrului biocenotic.

Impactul, ar putea fi definit prin orice efect direct sau indirect al unei activități umane, desfășurate într-o anumită zonă, care produce o schimbare a sensului de evoluție a stării calității mediului și a ecosistememlor. Schimbare care are implicații directe asupra sănătății omului, asupra integrității mediului, a patrimoniului cultural sau chiar a construcțiilor socio-economice.

Evaluarea impactului asupra mediului are ca obiectiv evidențierea efectelor negative și a celor pozitive, ale exercitării unei acțiuni proiectate sau existente deja asupra mediului. Depistarea efectelor negative va sta la baza măsurilor necesare a fi luate în limitele parametrilor admiși pentru mediu. Elaborarea studiilor de impact asupra mediului este obligatorie pentru o evaluare cât mai corectă a consecințelor pe termen scurt sau lung asupra mediului.

Prezintă interes, în evaluarea impactului, starea mediului înaintea începerii activitățiile preconizate prin proiectul propus. Se vor avea în vedere populația, așezările umane, fauna, flora, apa, clima, geologia, hidrologia, patrimoniul arhitectural și arheologic, căile de acces, ca și eventualele interrelații între factorii mai sus enumerați.

Considerații asupra dinamicii poluării mediului ambiant

Datorită creșterii numărul populației, dar mai ales datorită dezvoltării științei și implicit a tehnologiei și industriei, factorul antropic – omul – a devenit o specie dominantă în ecosferă, intervenția sa sporită ducând la transformarea continuă a mediului în ecosisteme amenajate. Mediul natural se deteriorează încetul cu încetul, datorită creșterii demografice, urbanizării, industrializării, nevoi de hrană a populației, concretizată prin mărirea de suprafețe agricole. Rata schimburilor din natură este ridicată, astfel iîncât sistemele ecologice nu se mai pot adapta noilor prefaceri, iar autoreglarea ecosistemelor nu mai este posibilă.

Omul a înțeles că progresul societății umane s-a transformat treptat într-un instrument de distrugere, cu efecte inverse asupra sa și asupra mediului ambiant. Odată cu apariția primelor civilizații urbane, a apărut și intervențiile brutale ale oamenilor asupra mediului prin exploatarea nerațională a terenurilor, a alterării mediului înconjurător prin poluanții proveniți din activitățile umane, de origine menajeră, agricolă și industrială.

Poluarea reprezintă o modificare mai mult sau mai puțin dăunătoare omului și speciilor din ecosistemele naturale sau artificiale, a factorilor abiotici și biotici ca rezultat al introducerii în mediu a poluanților care reprezintă deșeuri ale activităților umane. Poluanții pot fi substanțe chimice (pesticide, țiței, gaze, metale, substanțe organice, etc.), factori fizici (caldură, zgomote, radiații ionizante, etc. ) sau biotici (germeni patogeni, etc.).

În centrele industriale unde se degajează oxid de azot și hidrocarburi, în atmosferă se formează ozon, cu efecte negative asupra vieții. În afara acestor factori distructivi, poluarea reprezintă un pericol eminent pentru viața omului și a mediului înconjuător, atât prin efectul nociv al poluanților cât și dezechilibrele care apar la nivel planetar.

Anual, sunt emise în atmosferă 138 milioane tone de substanțe poluantte ca: CO2, H2 S, NH3, fenoli, oxizi de azot și sulf, metale grele : Pb, Zn,Cu, compuși organo-halogenați, pe care marile combinate chimice de lianți și azbociment, termocentralele le împrăștie în aer, pe sol, pe ape, afectând vegetația și mai ales pădurile.

Pădurile sufăr o degradare importantă ca structură și vârstă precum și o reducere a suprafeței datorită exploatării neraționale. Poluarea și dăunătorii afectează în prezent 5,5 % din suprafața ocupată de păduri.

Aerul, în zonele platformelor industriale suferă impactul anual a milioanelor de tone de substanțe poluante, din care 132 milioane tone conțin CO2 și SO2, restul fiind reprezentat de Oxizi de azot, Carbon, Clor, precum și din pulberi în suspensie și sedimentabile. Frecvența ridicată a ploilor acide determină distrugerea sistemului folial ducând în final la apariția clorozelor.

Apele de suprafață și cele subterane se află într-o stare avansată de poluare. Se evacuează anual în râuri, din activitățile industriale, agricole și urbane, peste 6 milioane tone de poluanți. Între acești poluanți predomină clorurile, azotații, amoniul, fenolii, detergenții și pesticidele. Pe o suprafață de 3600 Km din cei 20 000 Km ale concentrații aflate peste valorile normale, pe tronsoane importante din bazinele : Olț, Siret, Argeșul inferior și Ialomița. Aceeași situație gravă se găsește și la apele subterane din județele : Bacău, Prahova, Arad, Bihor.

Solul este supus unor procese de degradare progresivă prin extinderea unor fenomene de eroziune de suprafață și de adâncime, de acidifiere, de umiditate. Poluarea cu îngrășăminte, pesticidee, ploile acide afectează tor mai mult solul, contribuind substanțial la înrăutățirea stării acestuia.

Deșeurile, depozitele de deșeuri și impactul acestora asupra factorilor mediului ambiant.

Deșeurile/ reziduurile sunt, după cum este bine-știut, resturi de diverse naturi (organice, anorganice, substanțe solide, lichide, gazoase, etc.), din diverse procese

tehnologice industriale, activități agricole, fluxuri de transport stradal, feroviar sau naval, activități gospodărești și menajere.

În conformitate cu art. 1 – directiva 75/442 C.E. din 15.07.1975, este considerat deșeu orice substanță sau obiect al căror deținător le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca. [NUME_REDACTAT] franceză din 1992, un deșeu rezultat sau nu, din tratarea deșeurilor, care nu mai este posibil a fi prelucrat în condițiile tehnice, și economice actuale, în special, prin extragerea părții utile sau prin reducerea caracterului său dăunător.

Explozia industrială, agricolă, demografică și urbanizarea, au făcut din deșeuri, sursa și cauza principală de poluare a factorilor mediului ambiant (aer, ape de suprafață, sol – ape subterane ).

Depozitele de deșeuri ecologice, sunt spații de depozitare definitivă, amenajate în perimetre (zone) neutilizabile pentru scopuri economico-sociale, situate în afara localităților, astfel construite și dotate încât să nu permită în vreun fel poluarea factorilor mediului ambiant.

Efectele nocive ale deșeurilor (poluare, impurificare), dar mai ales cele determinate de depozitele de deșeuri necorespunzător amenajate sunt determinate de:

emanațiile de gaze nocive generate de procesul descompunerii deșeurilor (gazele produse de fermentare); efect : poluarea aerului;

scurgerile și infiltrațiile din precipitații și infiltrațiile substanțelor în diluție transportate cu acestea și din umiditatea propie a deșeurilor (levigat); efecte : poluarea apelor de suprafață și a solurilor din zonele adiacente, sau ale solurilor de sub amplasament și, implicit , ale apelor subterane.

Funcție de proveniența (sursa) lor, deșeurilor pot fi clasificate în :

Deșeuri urbane , cu subcategoriile :

Deseuri menajere , adică cele provenite din activitatea casnică zilnică, magazine, hoteluri, restaurante, cantine, unități de alimentație publică, instituții de învățământ, etc. În această categorie se încadrează resturile alimentare, cenușa, materiale plastice, sticla, ambalajele de carton, hâria sau țesăturile.

deșeurile stradale, sunt deșeuri specifice fluxurilor stradale ale centrelor populate, rezultate din activitatea cotidiană a populației, din parcuri, sau din depunerile obișniute ale suspensiilor solide din atmosferă;

deșeurile comerciale, provenite din activitățile comerciale de orice fel, (prioritar ambalaje, dar și produse perisabile);

deșeurile sanitare, provenite din instituțiile de sănătate de stat sau private (spitale, dispensare, cabinete); sunt deșeuri cu posibil potențial infecțios ( de periculozitate), deci trebuiesc manipulate, transportate și tratate în consecintță.

Deșeurile industriale , rezultate din procesele tehnologice ale industriei miniere, energetice, chimică, siderurgică, cu o componentă predominant anorganică sau mixta, sau industria alimentară cu o componenta predominant organică ;din această categorie fac parte diverse resturi de materii prime, brute, finite sau intermediare, zguri, steril, slam, etc.

Deșeuri din construcții , provenite din demolări sau construcții civile și industriale.

Deșeurile agro-zootehnice, provenite din activitate agricolă de câmp, și de la complexele de creșterea animalelor.

Deșeurile speciale , sunt cele din categoria explozibililor sau cea a substanțelor radioactive, adică diverși izotopi radioactivi rezultați din diverse activități industriale, de cercetare științifică, medicală, agricolă, zootehnică, dar mai ales din centralele atomo-electrice.

1.3.1.Surse de poluare. Agenții poluatori

Cauzele principale ale degradării factorilor mediului ambiant sunt sporul demografic accelerat, perfecționarea proceselor tehnologice productive (mari consumatoare de materii prime) șiaccentuarea procesului de urbanizare adesea dificil de controlat, cauze care merită să fie privite și prin interrelația lor. Procesul de urbanizare conceput ca o sumă de procese economice și sociale mereu mai performante, afectează profund mediul ambiant în care se desfașoară. Implicațiile ecologice ale urbanizării diferă funcție de condițiile economice ale țărilor în cauză. Astfel dacă țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare nu-și pot rezolva problemele mediului înconjurător decât, abordând problemele de alimentație, sanitare, ale șomajului și lipsei de servicii, în țările lumii a treia procesul de urbanizare este extrem de rapid și nu este dublat de corespondentul său firesc, procesul de industrializare.

În țările dezvoltate, însă, pot apărea și o serie de dezavantaje, când distanța dintre zonele de rezidență și locurile de muncă, crește, fapt care obligă la înfiltrarea de noi trasee de transport. Apăr astfel probleme privind poluarea sonoră, a aerului, solului, sau legate de intensificarea traficului în zone mai vechi, nepregătite pentru asemenea solicitări.

Ca și consecință a celor anterior menționate sursele/agenții de poluare, cei mai importanți atât prin cantitățile evacuate, cât și prin gradul lor de toxicitate, pot fi grupate astfel :

Activitatea industrială , aferentă industriei energetice, siderurgice (marile halde de zguri, slamuri, cenuși, fenoli, cianuri, amoniu, ape acide, acizi, baze, metale grele), industria chimică anorganică/organică (acizi, baze, fenoli, mercur, detergenți, petrol), industria materialelor de construcții (ciment, azbest, suspensii minerale, acizi, baze, carburanți).

Industria extractivă (prin haldele de steril sau nămoluri de la flotație, noroaie de foraj, materiale de cimentare, petrol brut, metale grele, acizi, baze, cianuri).

Gospodăriri comunale (platforme și rampele de nămoluri ale stățiilor de epurare sau tratare, rampe de gunoi, rețele de canalizare necorespunzător etanșate sau întreținute).

Activitatea agricolă a culturilor de câmp sau cea zootehnică (îngrășăminte, pesticide, resturi vegetale, evacuările și stocările necorespunzătoare ale dejecțiilor animaliere).

Fluxurile feroviere sau rutiere (prin accidente, depozitări necorespunzătoare,depozitele proprii de carburanți, cimitire auto sau autoschrot-uri.

CAPITOLUL 2

DATE GENERALE

2.1. Profilul activității

Societatea S.C. RETIM-RWE [NUME_REDACTAT] S.A. are ca profil de activitate colectare, transportul și depozitare a deșeurilor menajere și stradale ale Timișorii.

Colectarea și organizarea campaniilor de colectare a reziduurilor.

Transportul recipienților cu reziduuri menajere colectate de la populație și de la agenții economici, cu trasee fixe și anumite tipuri de mijloace de transport, în functie de felul recipienților în care se colectează aceste reziduuri.

Reziduurile colectate (deșeurile menajere, stradale și industriale), sunt transportate și depozitate, în prezent, la rampa de deșeuri de la Parța, la aproximativ 10 km distanță de centrul orașului, în sud-vest.

2.2. Amplasamentul depozitului de deșeuri și întreprinderea beneficiară

Societatea S.C. RETIM-RWE [NUME_REDACTAT] S.A., este amplasată în [NUME_REDACTAT], str. Oituz nr.3/A.

2.3. Titularul activității

Este S.C. RETIM-RWE [NUME_REDACTAT] S.A. – Timișoara.

CAPITOLUL 3

DESCRIEREA ACTIVITĂȚII UNITĂȚII

3.1. Scop și necesitate

Societatea S.C. RETIM-RWE [NUME_REDACTAT] S.A., se ocupă de colectarea, transportul, depozitarea și managementul deșeurilor a Timișorii, asigurând nivelul de igienă corespunzator acestui oraș, sănătătea locuitorilor și un anumit grad de civilizație. Este insarcinată cu depozitarea acestor deșeuri și monitorizarea acestoră, colaborând cu Agentia de [NUME_REDACTAT] .

3.2.Prezentarea profilului unității

Colectarea și organizarea campaniilor de colectare a reziduurilor.

Transportul recipienților cu reziduuri menajere colectate de la populație și de la agenții economici, cu trasee fixe și anumite tipuri de mijloace de transport, în funcție de felul recipienților în care se colectează aceste reziduuri.

Reziduurile colectate (deșeurile menajere, stradale și industriale), sunt transportate și depozitate, în prezent, la rampa de deșeuri de la Parța, la aproximativ 10 km distanță de centrul orașului, în sud-vest.

3.2.1. Descrierea fluxurilor tehnologice și a tipurilor de activități prestate de către RETIM

Activitatea de colectare a deșeurilor menajere este organizatâ pe trasee fixe, iar frecvența de ridicare a recipienților variazâ în funcție de traseu și de tipul recipienților de colectare, între zilnic și săptămînal.

Sistemul de colectare este într-o permanentâ dinamicâ, pentru rentabilizare. Datorită sistemului greoi de manipulare și nerentabilitâții transportului la rampa, RETIM a decis schimbarea containerelor de 2 mc cu containere de 4 mc și 1,1 mc sau pubele din plastic.

În general de două ori pe an RETIM organizează campanii de colectare a deșeurilor mari, inerte de la populație ( obiecte de dimensiuni mari care nu se mai folosesc : televizoare, frigidere, mobile, etc). În aceste campanii se colectează de asemenea deșeurile vegetale. Cele două campanii majore se organizează primavară înaintea [NUME_REDACTAT] și toamnâ înainte de 1 Noiembrie. Campaniile s-au generalizat în ultimii ani; pregătirea lor este foarte minuțioasâ; Timișoara este unul dintre foartele puține orașe din RO care oragizează astfel de campanii.

Cantitatea deșeurilor colectate în aceste campanii cresc de la an la an. Acestea creștere se datorează organizării mai elaborate a acțiunilor, informării și implicării populației în aceste acțiuni. Planificarea colectării și transportului reziduurilor menajere de la populație și agenții economici se realizează înainte de începutul

fiecărui an; fiecare mijloc de transport are un program foarte bine stabilit.

O parte dintre agenții economici îsi transportă singuri reziduurile menajerere la rampa.

Cantitatea de deșeuri transportată de către agenții economici reprezintă anual circă 20% din cantitatea de deșeuri transportată de RETIM.

Se observă că pentru metale și hârtie, procentul reciclării este mult mai important decît al depozitării în pubele. Acestă se explică prin interesul economic.

Reziduurile menajere colectate de la populație și de la agenții economici, precum și reziduurile stradale sunt transportate în prezent la rampa de deșeuri de la P arța, la aproximativ 10 Km distanța de centrul orașului, în sud-vest (circa 5 Km de la marginea orașului).

În rampa Parța sunt descărcate atît deșeuri menajere și stradale transportate de RETIM, cît și reziduuri menajere și industriale transportate de agenții economici. Pentru cele din urmă descărcarea deșeurilor în rampă se face numai pe baza aprobărilor de la Agenția pentru [NUME_REDACTAT] și RETIM.

3.2.2. Utilaje, mijloace de colectare și transport, alte dotării și mijloace aferente

Colectarea deșeurilor menajere

RETIM are circă 270.000 abonați ( 269.775 abonați la 30 noiembrie 1996).

Deșeurile menajere provenite de la populație sau de la agenți economici sunt colectate în recipienți de diferite dimensiuni : pubele din plastic cu capacități de 50, 120,240 l și containere cu capâcității de : 1,1 mc, 2 mc, 4mc. Acestea sunt si cumpărate de către abonați de la RETIM, fie inchiriate ( containere cu o capacitate peste 1,1 mc ).

În general rezidurile menajere depozitate de populație nu sunt sortate; ele conțin materiale refolosibile, ambalaje, etc. Recipienții sunt amplasate în locuri prestabilite. Amplasamentele containerelor de 4 mc și ale celor de 2 mc sunt prevâzute cu platforme betonate în 60-70 % din cazuri.

Spălarea și dezinfectarea containerelor se face numai sporadic.

Transportul deșeurilor menajere

Transportul recipienților cu reziduuri menajere colectate de la populație și de la agenții economici se realizeazâ pe trasee fixe, cu anumite tipuri de mijloace de transport, în funcție de felul recipienților în care se colectează aceste reziduuri.

Ele sunt în principal următoarele :

În autogunoiere se descarcă manual conținutul bidoanelor mici sau mecanic, conținutul containerelor de 4 mc și al europubelelor.

Tractoarele cu remorci de 10 tone transportă deșeurile voluminoase colectate de la populație în campaniile de curățire a orașului primavarâ și toamnâ, deșeurile stradale și cele pe de rampele clandestine.

Autovehiculele compactoare care colectează conținutul containerelor de 4 mc și al europubelelelor, cu capacitate de transport între 3500 Kg (AG2)4500-5000 Kg(AG3) și 10.000 Kg (rotopresoare).

Autovehicule cu platformă pentru transportul containerelor de 4 mc ( plin – gol).

RETIM are organizate 32 trasee de colectare a reziduurilor menajere de la

populație: 3 pentru pubele, 14 pentru bidoane, 15 pentru containere. Traseele sunt marcate pe hârtiile anexate.

În afara acestor trasee mai există 5 trasee de colectare + transport deșeuri menajere de la agenți economici mari.

3. Depozitarea reziduurilor

Autovehiculle care transportă reziduuri menajere sunt cîntărite și după descărcarea în rampă, pe podul- basculă aflat în incinta stației Salubrizare- neutralizare 3, pentru stabilirea cantităților depozitate.

După cîntărire, autovehiculele merg în rampă. La intrare sunt dirijate pe parcele. după depozitare, reziduurile sunt nivelate, compactate cu ajutorul compactoarelor și buldozerelor cu lamă.. Uneori sunt acoperite cu deșeuri din demolare, nisip, cenuși, etc. (operațiile acestea sunt periodice).

3.3. Detalii de amplasment

Acest amplasament este situat la 8 Km nord de Timișoara și la est de drumul național DN 69 Timișoara-Arad, amonte de podul peste pârâul Bega-Veche (Beregsău) malul stâng al acestuia, între satul Covaci și șosea.

Amplasamentul se învencinează:

– la nord : cu pârâul Bega-Veche(Beregsău)

la vest : cu DN 69

la sud : cu un canal de desecare

la est : cu satul Covaci.

Regimul juridic al terenului pe care se propune amplasarea deponiei ecologice este propietate privată de interes local și parțial, propietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

3.3.1. Elemente geografice și topografice de delimitare ale amplasamentului

Prin tema de proiectare se solicită amplasarea unui deponeu ecologic pe un teren propietate privată a primăriei Sânandrei situat în teritoriul administrativ al localității.

Acest amplasament a fost ales de beneficiar în urma Studiului de Fezabilitate. Pentru amplasarea deponiei ecologice există acceptul comunității locale.

Deponia ecologică se amplaseazaă pe un teren situat la 432 de m de DN 69 și cca. 50 m față de [NUME_REDACTAT] Veche și 1250 m față de intravilanul satului Covaci.

[NUME_REDACTAT] se constituie pentru o populație urbană de 619 117 locuitori și o populație rurală de 177 788 locuitori la care se adaugă un spor de 10 % pentru perioda de operare.

Pentru municipiul Timișoara indicile de depozitare este de 0,6 Kg/ loc.

Pentru populația rurală, indicele de depozitare este de 0,165 Kf/ loc.

3.3.2. Modul de încadrare al obiectivului în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului

S.C. RETIM RWE ECOLOGIC SERVICE S.A., a solicitat întocmirea [NUME_REDACTAT] Zonal pentru deponia ecologică pe teren situat în teritoriul administrativ al [NUME_REDACTAT].

Documentația este întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr.50/1991, republicată, a Ordinului nr.91/1991 al MLPAT privind elaborarea documențiilor de urbanism, precum și în conformitate cu H.G. nr. 525/1996 privind Regulamentul general de Urbanism.

3.3.3. Suprafață utilă ocupată

Suprafața totală este de 200 ha. Suprafața locală de ocupare cu funcțiile deponei ecologice este de 107,4 ha, din care :

Deponie ecologică S= 80 ha

Platformă de compostare S= 9 ha

Platformă tehnologicăa auxiliară S= 2,25 ha

Stație de epurare S= 0,27 ha

CAPITOLUL 4

AMPLASAREA ÎN MEDIUL AMBIANT

4.1. Elemente hidrogeologice

4.1.1. Prezentarea structurii hidrogeologice a subsolului, resurse naturale ale teritoriului

Din punct de vedere morfologic, zona este situată la contactul dintre câmpia joasă (E) și câmpia de subsidență (V) a Timișului, în lunca de pe partea stânga a pârâului Bega-Veche (Beregsău), în aval de confluența acestuia cu pârâul Magherus.

La nord de pârâul Bega-Veche (Beregsău), pe malul drept se găsește zona traseelor inferioare și medii.

Câmpia s-a format din depuneri aluvionare recente având o întindere plană cu multe zone depresionare.

Altitudinea terenului, în zona deponeului, variază între cotele de 87,80 – 91,82 m, înclinare generală a câmpiei fiind de la E la V, paralelă cu pârâul Bega-Veche (Beregsău) cu direcția de curgere de la E către V.

4.1.2. Potentialul seismic al zonei

Zonă face parte din depresiunea tectonică Panoniană.

Din punctul de vedere seismic, amplasamentul se încadrează conform Normativului P 100/92 în zona seismică de calcul „D“, având un Ks = 0,16 sec, cu perioada de colț Tc = 1,0 sec.

4.2. [NUME_REDACTAT] un fundament cristalin au fost depuse formațiuni de vârstă Miocenă (nisipuri, pietrișuri, argile, calcare, gresii) și depozite de vârstă Panoniană (marne,argile, pietrișuri, nisipuri).

La partea superioară se găsesc formațiuni cuaternare constituite din argile, argile- nisipoase-prăfoase, pietrișuri și nisipuri (pleistocene) cu grosimi de peste 60 m și acumulări aluvionare recente (Holocen) constituite din argile nisipoase, nisipuri- prăfoase, nisipuri și nisipuri cu pietrișuri, grosimea acestora fiind cuprinsă între 15-20 m.

În vederea cunoașterii constituției litologice și a caracteristicilor hidrogeologice a amplasamentului s-au executat un număr de 5 foraje cu adâncimi de 10 m (F1,F3,F4,F5 ) și 11 m ( F2 ), evindențiate în planșa de situație și în mod detailiat, în cea a forajelor.

Din analiza litologiei întâlnită în aceste foraje rezultă următoarele :

La suprafața terenului, până la adâncimi de 4,20-6,10 m, în forajele F1,F2,F4 și F5 s-au întâlnit argile, argile prăfoase, argile nisipoase, argile prăfoase nisipoase și prafuri argiloase având numeroase concrețiuni calcaroase și fiind caracterizate de permeabilitati reduse.

În zona forajului F3, situat în partea central estică a deponeului, sub pătura de sol, s-a interceptat un strat subțire (1,50 m) de argilă prăfoasă.

Cu excepția F1, în toate forajele sub aceste straturi slab permeabile, au fost întâlnite nisipuri argiloase având grosimi cuprinse între 1,10 m și 3,90 m.

La forajul F3, sub stratul de nisip argilos, între adâncimile de 5,40-7,00 m a fost întâlnit un strat cu permeabilitate redusă, constituit din argile.

Exceptând F3, toate forajele au interceptat sub adâncimea de 4,60 m (F4) și 7,00 m un strat de nisipuri ( uneori cu un slab liant argilos )și nisipuri cu pietrișuri cu apă cu permeabilitate mai mare. În acest strat cantonat stratul acvifer freatic aparținând lucii pârăului Bega-Veche(Beregsău).

Cele cinci foraje nu interceptează stratul impermeabil din baza stratului acvifer.

Din forajul aparținând postului hidrogeologic Sânandrei situat în apropiere rezultă că stratul din baza acviferului este constituit din argile nisipoase, uneori cu elemente de pietriș.

În ceea ce privește permeabilitatea pămâturilor întâlnite în zonă, aceasta a fost stabilită pe baza pompărilor experimentale executate pentru prezentul studiu precum și a unor studii anterioare executate în zonă, valorile acestora fiind :

– argile K < 0,01 m/zi

– argile prăfoase K = 0,1-0,3 m/zi

– argile prăfoase nisipoase K = 0,3-0,5 m/zi

– argile nisipoase K = 0,3-0,5 m/zi

– prafuri nisipoase argiloase K = 0,5-0,8 m/zi

– nisipuri argiloase K = 1,0-2,0 m/zi

– nisipuri prăfoase K = 2,0-3,0 m/zi

– nisipuri K = 5,0-10,0 m/zi

– nisipuri pietrișuri K = 20,0-45,0 m/zi

4.3. Resursele de apă

4.3.1. Apele de suprafață

În zonă există:

Apa de suprafață a pârâului [NUME_REDACTAT] (Măgheruș și Beregsău ).

Sistemul de desecare și drenaje VINGA-BILED-BEREGSĂU și BEGHEIUL VECHI – VEST TIMIȘOARA.

Pe amplasament există canale de desecare.

4.3.2. Apele subterane

Din punct de vedere hidrogeologic, lucrările de prospecțiuni executate în zonă au pus în evidență prezența unui strat acvifer freatic, aparținând luncii de pe partea stângă a pârăului Bega-Veche, constituit din nisipuri și nisipuri cu pietrișuri și bolovănișuri (F2).

Apa cantonată în acest strat acvifer este sub presiune, nivelul piezometric fiind întâlnit în perioada studiilor la adâncimi cuprinse între 2,30 m (F5) și 3,40 m (F2).

Aceste nivele sunt coresponzătoare unei perioade mai secetoase, ele putând fi situate mult mai aproape de suprafața terenului în perioadele cu precipității abundente ale apei pârăului Bega-Veche (Beregsău).

Principalele surse de alimentare cu apă a stratului acvifer al luncii sunt:

precipitațiile atmosferice

apă de suprafața a pârâului [NUME_REDACTAT] (Măgheruș)

afluxul de apă subterană provenit din zonele situate în amonte

apele de șiroire de la suprafața terenului

Pe baza nivelurilor apei măsurate în cele cinci foraje s-a întocmit harta hidrogeologică cu hidroizohipse și izofreate, corespunzătoare perioadei execuției forajelor (mai- iunie 1999).

Din alura hidroizohipselor rezultă ca directia generala de curgere a apei subterane este de la sud-est către nord-vest, apa fiind drenată în această perioadă de pârâul Bega-Veche ( Beregsău sau Măgheruș ).

Precizăm că în perioadele de viitura și precipității abundente, apa pârâului [NUME_REDACTAT] constituie o sursă de alimentare a stratului acvifer, putănd provoca ridicarea nivelului acvifer cu 1- 1,5 m fața de situația prezentată în studiu ( mai-iunie 1999).

Panta curentului subteran, în regim natural are valori cuprinse între 2,0-2,2 %. În ceea ce privește capacitatea de debitare a acestui strat, debitele ce pot fi obținute prin pompare au în general valori mici cuprinse între 0,7-1,2 l/s denivelările corespunzătoare acestor debite fiind de 0,5 –1,2 m.

Analizele chimice efectuate pentru probele de apă recoltate din forajele F1, F2 și F3 indică o apă nepotabilă, prezentaând depășiri peste limitele excepționale STAS 1342/91 la conținutul în Fe,Mn, NH4 și pH.

4.3.3. [NUME_REDACTAT] prezentate în zona de câmpie și de munte, ele fiind naturale și artificiale. Lacurile de drenare care au fost efetuate pentru scoatera zonelor joase de sub excesul de umiditate, au dus la dispariția unui număr însemnat de lacuri și la avansarea cuvetelor lacustre.

4.4. Clima și calitatea aerului

4.4.1 Condițiile climatice

Clima este temperat continentală sub influența predominantă a curențîlor de aer din Europei.

4.4.2. [NUME_REDACTAT] multianuale sunt de 593 l/m2.

Maximile se înregistrează în luna Iulie(76 l/m2), minimele în luna februarie (36 l/m2).

4.4.3. [NUME_REDACTAT] predominantă a vîntului este cu o viteză medie de 3,3 m/sec.

Perioadele și adîncimea de îngheț se înregistrează între luniile Octombrie-Aprilie.

4.4.4. [NUME_REDACTAT] medii multianuale a temperaturi este de 10,6° C.

Temperatura minimă se înregistrează în luna ianuarie (-1,6°C), iar maximile în luna iulie (21,1°C).

4.5. Elemente de ecologie terestră și acvatică

4.5.1. [NUME_REDACTAT] fost studiate plantele medicinale și fauna în general din zona „ spitului“ [NUME_REDACTAT] din partea eleviilor liceului cu același nume.

In continuare se prezintă o listă cu aceste plante :

[NUME_REDACTAT]

Cicoare – Cichorium intybus

Coada calului

[NUME_REDACTAT]

Trei frati patati

[NUME_REDACTAT]-Taraxacum officinale

Sulfina-Melitotus officinalis

[NUME_REDACTAT]

Porumbar – Pronus spinosa

[NUME_REDACTAT] de miriste – Rubus caesius

Mac – Papaver rhoeas

Maces – rosa canina

Lemn dulce- Glycyrrhiza glabra

Limba boului – Anchusa officinalis

Limba cîinelui – Cynoglossum officinale

Cerentel – Geum urbanum

Musetel ,romanita buna – [NUME_REDACTAT]

Pelin alb – Artemisia absinthium

Coada soricelului – Achillea millefolium

Dracila- Berberis vulgaris

Barba ursului – Equisetum arvense

Osul iepurelui – Ononis spinosa

Concluzia la care acești copii au ajuns asupra faunei, în principal asupra plantelor medicinale ale zonei [NUME_REDACTAT] sunt urmatoarele:

„ Intrucât în zona „ spitului“ se practică pașunatul intensiv, numărul plantelor medicinale s-a imputinat,…

Ele se găsesc mai mult pe malul apei și pe marginea drumurilor.

Pe de altă parte, cam o treime a fost cultivată cu plante agricole, …,și cu plante medicinale-mușetel“.

4.5.2. [NUME_REDACTAT]:

Crapul- Cyprinus carpio

Stinca – Esosc lucius

Rosioara – Scardinus reytkorpktbalamus

Linul –Tinca tinca

Teparul – Misguruns fossilis

Carasul,caracuda – Carassius carassius

Somnul – silurus glanis

Platica – [NUME_REDACTAT]

Amfibieni :

Triton cu creasta – Triturus cristatus

Triton – T. vulgaris

Broasca de lac mica- Rana esculenta

Broasca de lac mare- Rana ridibunda

Reptile :

Broasca testoasa de uscat- Testudo hermanni

Broasca testoasa de apa – Emis orbicularis

Napirca-Anguis fragilis

Gusterul-Lacerta viridis

Sopirla cenusie – L. argilis

Sarpele de casa – Natrie natrie

Sarpele de apa – N. tesselata

Pasari:

Prepelita pilpalacul-Coturnix coturnix

Poternichea-Perdix perdix

Fazanul-Phasianus phasianus

Uliul porumbar – Accipiter gentilis

Egreta mica – Egretta garzetta

Barza alba-ciconia ciconia

Turturica-Streptopelia turtur

Gisca de vara- Anser anser

Rata salbatica –Anas sp.

Cocorul mare (f.rar)- Grus-grus

Nagitul (cionica)-Chettusia sp.

Cucul-Cuculus canorus

Cucuveana- Atheul noctus

Lastunul de mal- Riparia riparia

Ciorichia de camp- alanda arsensis

Ciocirbanul – Galerida ocistata

Rindunica – Hirundo rustica

Privighetoarea- Luscinia luscinia

Pitigoiul-Parus major

Viabia de casa – Passer domesticus

Colofaua – Pica pica

Stancuta-Corons monedula

Cioara de semanatura- C. frugilegus

Cioara vinata- C. corone cornix

Mamifere:

Ariciul- Erinaceus europaeus

Chilcanul de ogor – Sorex araneus

Iepurele de camp – Lepus europaeus

Soarecele de camp – Microlus arvalis

Bizamul – Ondatra zibethica

Hirciogul – Cricetus cricetus

Popindaul – Cittelus citellus

Nevastuica mica- Mustela nivalis

Vulpea rosie-[NUME_REDACTAT]-Capreolus capreolus

CAPITOLUL 5

IMPACTUL PRODUS DE DEȘEURI ȘI DEPOZITELE EXISTENTE (NEECOLOGICE) ÎN MUNICIPIULUI TIMIȘOARA ASUPRA FACTORILOR MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

5.1. Impactul produs asupra apelor de suprafață și subterane

Acești spații de depozitare constituie zone periculoase, insalubre, ce prezintă

un pericol de impurificare a apelor subterane prin infiltrare, a apelor de suprafată prin scurgeri superficiale.

[NUME_REDACTAT] suprafață ocupată de astfel de depozite este de peste 1000 ha. În general haldele de gunoi orașenește din Româniă nu au amenajării speciale ale spațiului de depozitare , imprejmuire, impermeabilizare, canale de drenaj ale scurgerilor și infiltrațiilor, sisteme de supraveghere, etc.

Haldele orașenești sunt în mare majoritate halde mixte în care se depozitează atât deșeuri menajere și stradale cât și deșeurile industriale.

În unele cazuri (zonă Arad) pe haldele orașenești, alături de gunoiul menajer se evacuează și nămoluri și chiar ape uzate de la atelierele de tabacării (cu conținut de Crom), care se infiltrează prin levigatul în sol, în apele freatice și prin scurgerii datorita precipitațiilor în apelor de suparafață.

Alegerea spațiilor de depozitare trebuie să se bazeze pe studii geologice pentru a evita orice infiltrație în panza de apă subterană. Multe din aceste depozite sunt datorate cu sistem de supraveghere pentru determinarea influenței asupra factorilor de mediu.

Că un exemplu corect putem mentiona că în Germania, autoritațiile au acordat o mare atenție depozitelor de deșeuri menajere din jurul localitățiilor. Această pentru că sursa de apă potabilă, o consituie în proportie de circă 70% apă din panză freatică cu circă 20 de ani în urma s-a constatat în multe locuri o contaminare importantă a acestei resurse, inexplicabilă la început.

După mai mulți ani de cercetări s-a găsit că poluanți se infiltrează în principal din depozitele de gunoaie menajere, unde prin fermentații, descompuneri și recombinări, rezultă compuși organici extrem de periculoși. Chiar sub amenajăriile betonate s-a detectat o infiltrare importantă a poluantiilor. În căteva zile traverză pereții de beton ajungînd în sol, apa în panză freatică. Guvernul german a investit sume fabuloase pentru cercetare și apoi pentru un program multianual de amenajare a unor noi spații de depozitare impermeabile.

[NUME_REDACTAT], problema depozitării gunoialelor menajere nu este rezolvată satisfăcător. Ele se adună în gropi naturale sau artificial săpate, fără nici o izolație față

de pânza freatică.

Televiziunea a aratat recent imagini în care „întreprinzatorii“ folosesc depozitele de gunoaie pentru îngrasarea animalelor, carnea fiind vandută apoi populației, bineînțeles fără a trece prin filiera de control sanitar.

5.2. Impactul produs asupra aerului

Procedeu de incinerare a gunoaielor

Principale faze ale tehnologiilor de incinerare sunt:

Colectarea si transportul deșeurilor la locul de depozitare în cadrul stații de incinerare, în depozite ce trebuie să asigure cel putin 10 zile de depozitare pentru cazuri de avarie.

Sortarea materialului pentru eliminarea materialului metalic,sticlei, etc și eventual a materialelor compostabile în vederea unei prelucrării;

Marunțirea materialului, nu este obligatorie pentru toate tipurile de instalații de incinerare;

Incinerarea propriu-zisă a materialului în curent de aer, în instalații de diferite tipuri (arderea directă, cuptoare cu vetre etajate, etc);

Recuperarea căldurii (abur, energie);

Evacuarea cenușii rezultantă din ardere și depozitarea să în halde special amenajate.

Procesul de combusție se realizează la temperatură de 700-1000 C cu exces de aer. Pentru instalații de incinerare a reziduurilor mixte, cînd este posibilă prezenta unor materiale toxice si/sau periculoase, se recomandă temperaturi de incinerare ridicate sau combustie în două trepte, pentru a evită formarea unor capuși deosebit de toxici (dioxine, furani),etc.

Pentru asigurarea procesului de autocombustie este necesar ca puterea calorică a materialului să fie peste 1000 Kcal/Kg. În caz contrar se procedează la presortarea materialului sau la combustibil suplimentar.

Incinerarea are avantajul de a solicita putin teren față de cantitățile mari de deșeuri colectate. Volumul necesar pentru depozitarea cenușii de la incinerare este de circă o zecime din volumul inițial, iar materialul ce se depozitează zgură, cenusă este inert.

Problemele majore pe care le ridică incinerarea gunoaielor orașenești sînt legate de poluare atmosferică.

Substante poluante din gazele de ardere se pot împarti în 3 grupe:

Impurificatori denumiți normali ai proceselor de incinerare, cu efecte cunoscute asupra sănătății omului și ființelor în general, asupra vegetației și altor factori de mediu. Din această categorie fac parte oxizii de carbon și sulf, pulberi în suspensie și sedimentabile, acizi (clorhidric,fluorhidric). Concentratia acestor impurificatori este în

general mai scazută decît în gazele de ardere de la termocentrale cu carbune, iar limitele și metodele de depoluare cunoscute.

Metale grele, hidrocarburi policiclice aromatice, cianuri. Emisia de metale grele în gazele de ardere a gunoailelor prezintă importanță datorita efectelor negative cât și faptului că se constată o crestere în timp a concentrației lor. În general concentrația metalelor toxice în gazele de incinerare a gunoailelor este mai mult decît în cazul termocentralelor pe carbune, iar limitele impuse la emisie sunt din ce în ce mai severe. Deasemena se remarcă o crestere a concentrației de hidrocarburi aromaticepoliciclice si a cianurilor, la instalațiile în funcțiune, datorita conditiilor termice de desfășurare a procesului.

Micropoluanții sunt cei se ridică numeroase probleme și procupări în legatură cu mediul.

Acești micropoluanți sunt constituiți în principal din două clase de substanțe organice clorurate:

policlordibenzodioxine (PCDD);

policlordibenzofurane (PCDF).

Un interes dosebit prezintă diferiți izomeri ai PCDD, fiind foarte toxici pentru om.

Prezența lor în gazele de încinerare a gunoaielor se datorește fie prezenței unor reziduuri, continînd hidrocarburi aromatice, ce pot da nastere în timpul încinerării la PCDD si la PCDF, sau prezenței unor precursori neclorurați, ce pot forma acești produși prin clorurare.

Pentru evitarea formării acestor produși este necesar să se ia măsuri preliminare, fie prin neadmiterea la incinerare a materialelor cu conținut de clor, fie prin separarea prealabilă.

În același timp se fac eforturi pentru perfecționarea instalațiilor de incinerare (ridicarea temperaturii, timp de staționare, post combustie). Limitele severe impuse pentru această categorie de poluanți, 1 mg/m3 în emisie, conduc la necesitatea unui control riguros al caracteristicilor materialelor supuse procesului cît si a impactului asupra factorilor de mediu.

Emisiile în aer a incineratoarelor pot conține până la 27 metale grele, acizi gazosi, monoxid de carbon, dioxine, pulberi.

Procedee uscate.- cu electrofiltre care atrag particule într-un câmp electric; filtre în etape,cicloane în care se centrifughează gazele și se recuperează pulberile.

Procedee semi-umede.- pentru pulberi și gaze acide, cu pulverizare de lapte de var și recuperarea pulverilor.

Procedee umede.- prin care emisiile „se spală“ pentru a obține gaze saturate în apă la temperatura joasă, în vederea recuperării pulberilor și poluanțiilor gazoși solubile în apă.

Altă problemă pentru aceste depozite constituie numărul mare de bacterii, spori de fungi și praf dispersate în mediul ambiant. Acest numărul mare de organisme au repercusii asupra sănătății muncitorilor producănd boli respiratoare că asmă și reacții alergice.

5.3. Impactul produs asupra solului

Numeroase întreprinderi își depozitează materii prime, cât și reziduuri direct pe sol. Unele dintre ele se degradează, sub acțiunea ploi și căldurii poluează atmosfera și solul, chiar panza freatică.

Legislatia românească nu penalizează astfel de atitudini, încât la margini de drumuri, căi ferate , pe malul răurilor, baltilor, etc se întalnesc mormane de gunoaie de tot felul: chemicale, îngrașaminte, pesticide sunt descarcate în mormane direct pe sol, unde sub acțiunea ploilor se infiltrează în sol, în panza freatică, alteori sunt parțial folosite, impurificănd mediul.

5.4. Impactul produs asupra așezărilor umane adiacente

Cel mai mare risc pentru sănătatea și dezvoltarea umană, constituie toxicitatea levigatului, existănd astfel un potențial de explozie al gazelor și dispersia bacteriilor producănd o poluare virală.

Poluarea apelor subterane, migratia gazelor subterane, de deponie, și aspecte vizuale vătămătoare, a rezultat o monitorizare a mediului mai accentuată și reglamentări stricte a deponiilor ghiduri pentu proiectarea, operarea si întreținerea deponiilor au fost elaborate că și părți ale legislației federale și a statelor din SUA. Pretențiile noi de proiectare și întreținere că controlul infiltrațiilor și a gazelor, întretinere la închiderea și post-închiderea deponiilor, protectia și monitorizarea apelor subterane, au contribuit la cresterea drastică a prețului de construcție și de operare a deponiilor. În multe comunității, taxele de depozitare au crescut 300% și chiar mai mult. Aceste opțiuni de gospodărire a deșeurilor, a condus la reevaluareea rolului deponiilor.

Partea a-II-a

ELEMENTE DE PROIECTARE AFERENTE DEPOZITULUI ECOLOGIC DE DEȘEURI TIMIȘOARA (SÂNANDREI)

CAPITOLUL 1

1.1.Date de bază

S.C. RETIM RWE ECOLOGIC SERVICE S.A., a solicitat întocmirea [NUME_REDACTAT] Zonal pentru deponia ecologică pe teren situat în teritoriul administrativ al [NUME_REDACTAT].

Regimul juridic al terenului pe care se propune amplasarea deponiei ecologice este propietate privată de interes local și parțial, propietate privată a persoanelor fizice sau juridice.

1.2. Analiza situației existente

1.2.1. Folosința teritoriului

Deponia ecologică se amplasează pe un teren agricol de categoria a III-a, în suprafață de circa 200 ha; terenul în prezent este sărăturat, deci neproductiv.

1.2.2.Căile de comunicație

Zona studiată este învecinată cu:

pârâul [NUME_REDACTAT] (Beregsău)- la nord

DN 69 – la vest

DC 58 – la sud

[NUME_REDACTAT] (comuna Sânandrei) – la est

Drumul național DN 69 Timișoara – Orțișoara – limita județului are următoarele caracteristici în zona studiată :

– starea de viabilitate : bună

– tipul de îmbrăcăminte rutieră : beton asfaltic

– lățimea drumului carosabil/platformă : 7/9 ( m )

– clasa tehnică a drumului : III

– trafic ( MZA ) : 7412 ( V t / 24 h)

Drumul comunal DC 58, DN 69 – Covaci-Cerneteaz- Giarmata-Ianova are următoarele caracteristici în zona studiată ( tronsonul DN 69 – Covaci).

– tipul de îmbrăcăminte rutieră : beton asfaltic

– starea de viabilitate : bună

– lățimea drumului carosabil/platformă : 6/7 ( m )

În zona studiată există un drum de exploatare de 4 m lățime care face legătura între satul Covaci și DN 69, la Km 11+ 530.

1.3.Echiparea tehnico-edilitară (situației precedente)

În zona deponiei propuse nu există lucrări centralizate de alimentare cu apă sau canalizare.

În zona amplasamentului există un foraj care are apă arteziană și care în curgere liberă are un debit de Q = 0,5 l/s.

1.3.1.Alimentarea cu căldură

În zona de deplasare a deponeului ecologic din apropierea localității Sânandrei, confor avizului S.C. DISTRIGAZ – NORD S.A. nu există rețele de gaze naturale.

1.3.2.Alimentare cu energie electrică

Actualmente pe amplasamentul studiat, pentru amenajarea deponeului ecologic var. II Sânandrei nu există nici-un fel de rețele electrice.

Se menționează că în zonă există 2 linii electrice aeriene de medie tensiune de 20 KV ce alimentează localitățile Sânandrei și Covaci ce sunt alimentate din stația ST. 110/2020 KV [NUME_REDACTAT] Timișoara.

De asemenea în zonă există și o rețea de transport de tensiunea de 110 KV.

1.3.3.[NUME_REDACTAT] această zonă pe partea stângă a drumului național DN-69 și DJ 692 Timișoara- Sânandrei există un cablu cu fibre optice pozat subteran ce leagă Timișoara de Sânandrei.

1.4.[NUME_REDACTAT] unei alte folosințe a terenului, terenul fiind neproductiv, sărăturat.

1.5.Caracteristiciilor deponiei ecolgice

Deponeul are o formă de triunchi de piramidă cu baza poligonală și taluzuri cu panta 1:3, incluzând și pământul adăugat.

Dimensiunile deponeului ecologic sunt în funcție de volumele de depozitare:

– volum zilnic : 572 m3/zi

– volum anual: 208 780 m3/zi

– volum în 60 de ani : 12 526 800 m3.

Pentru perioadă de operare de 60 de ani și o suprafață de 80 ha, rezultă înălțimea deponiei de 22 m.

În variantele cu durată redusă de operare (40 ani) sau suprafață redusă ( la 60 și 40 ha), înățimea deponeului variază între 22,00 și 24,50 m.

Tehnologia și rezolvarea ecologică a deponeului urmăresc cronologic realizarea funcțiilor acestuia.

Amenajarea patului deponeului trebuie să asigure capacitatea de depozitare, pe toată durata precizată de beneficiar.

Din patul deponeului utilizat ca groapă de împrumut se va evacua și depozita pe perimetrul deponeului pământul vegetal și separat sterilul.

Pământul vegetal se va aduce pe acoperișul deponeului, treptat pe măsură ce acesta va junge la cota proiectată.

Sterilul excavat și depozitat în afara patului deponeului va asigura stratul de pământ argilos din hidroizolație din bază din acoperiș și pentru digurile de contur.

Patul deponeului cât și următoarele niveluri de realizare a deponeului vor avea o pantă continuă coborâtoare spre emisar necesară pentru evacuarea apelor drenate din patul și profilul deponeului.

După preluarea pământului tehnologic, patul deponeului se va nivela, compacta și se va realiza rețeaua de drenaj al apei freatice pentru a nu pune sub presiune lucrările din baza deponeului pe durata execuției și după monitorizarea eficienței căptușirii din patul deponeului.

Cota drenajului freatic fiind sub nivelul apei din emisar, evacuarea apei se va face prin pompare.

Peste patul deponeului, astfel pregătit se va executa hidroizolația din baza deponeului și sistemul de drenare – captare și evacuare a levigatului ce se va produce în deponeu.

Totodată se vor realiza fundațiile pentru coșurile de gaze și va începe ridicarea acestora, pe măsura ridicării cotei de depozitare.

În urma acestor amenajării, va începe depozitarea deșeurilor în casete zilnice și anuale.

Deasupra plataformei – deponeului adusă la cota proiectațile din acoperiș, respectiv ridicarea în continuare a coșurilor de gaze, acoperirea deponeului cu sistemul de captare și conducere a gazelor, cu sistemul de hidroizolație și drenare din acoperiș.

În final se va depune sterilul și pământul vegetal și se va realiza sistemul de alimentare și udare pentru asigurarea folosinței noii suprafețe.

Pe laturile deponeului se va racorda etanș hidroizolația din baza și din acoperișului deponeului.

De asemenea, coșurile de gaze se vor etanșa la pătrunderea prin cele două hidroizolații, pentru excluderea infiltrării apelor din deponeu pe lângă coșuri.

1.5.1.Platforma tehnologică auxiliară

Platforma tehnologică cuprinde construcțiile și instalațiile necesare fluxul deșeurilor de la intrarea în zona de depozitare a mijloacelor de transport auto, încărcate cu deșeuri până la părăsirea zonei de depozitare a acestora.

Platforma tehnologică include blocul administrativ – social – monitorizare, gospodăria de apă și combustibil, canalizarea, încălzirea și spațiile de parcare – circulație în platformă.

1.5.2.Funcțiile platformei tehnologice :

cabină poartă cu cântar de intrare

instalațiile de sortare

instalațiile de incinerare

instalațiile de dezinfectare și spălare a autovehiculelor de transport deșeuri

amenajările și instalațiile pentru reparații auto

parcare pentru mijloacele de transport după spălare

cântar de ieșire

gospodăria de combustibil, rezervoare, pompe

gospodăria de apă, puțul – sursă de apă, rezervorul de apă; clorinarea apei

stația de pompare pentru rețeaua de apă; rețeaua de apă și canal

blocul pentru administrație, vestiare, laboratoare pentu monitorizare; stația termică; ventilații și rețeaua exterioară de căldură;

parcarea auto pentru salariați și administrație.

Platforma tehnologică auxiliară a deponeului ecologic zonal Timișoara este situată în partea de vest a amplasamentului fiind adiacentă drumului de acces la DN Timișoara – Arad.

Platforma are o suprafață de cca 22 900 mp și cuprinde următoarele clădiri:

Cabina poartă – basculă, care permite controlul autovehiculelor ce pătrund pe platformă, cântărirea și înregistrarea acestora cu ajutorul unei bacule de 60 de tone.

Incinerator deșeuri medicale – corp A + B ce are rolul de a arde deșeurile medicale provenite din unitățiile sanitare limitrofe (Corp A) și de a desinfecta containerele ermetice în care se aduc deșeurile (Corp B).

Hală sortare – corp A + B, asigură sortarea deșeurilor recuperabile și refolosibile, colectare acestora în saci sau containere și expedierea lor.

Spălătorie auto – corp A + B

Având 6 posturi de lucru ( 3 în regim normal de lucru) și fiind precedată de un filtru sanitar de dezinfecție a pneurilor și a caroseriei auto, asigură spălarea autovehicolelor și a utilajelor care se reîntorc din zona deponeului, după descărcarea deșeurilor în deponeu.

Personalul care deservește acest obiectiv beneficiază de asemenea, de un grup social (corp B), prevăzut cu vestiar, dușuri, WC-uri, un birou și o magazie pentru piese.

Autovehiculele care părăsesc spălaătoria, sunt parcate în zonă sau reîntoarse în fluxul de colectare – transport – depozitare a deșeurilor menajere.

Hala reparații – întreținere auto

Este situată în imediată apropiere a halei de spălare și asigură repararea și întreținerea utilajelor care activează în deponeu și a autovehiculelor destinate selectării. Este prevazută cu 2 posturi de lucru și un grup social pentru personalul care activează aici compus din birou, vestiar și grup sanitar.

Stație de carburanți

Asigură (în principal) alimentarea cu carburanți (motorină) a utilajelor care acționează în deponeu, a combustibilului pentru stația de incinerare și eventual a autovehiculelor destinate colectării și transportului.

Stație de pompare a apelor uzate

Deservește rețeaua de canalizare a platformei, asigurând presiunea necesară transportului apei uzate menajere la stația de epurare.

Pavilion adminsitrativ

Este clădirea principală a platformei, având următoarele funcțiuni:

Demisol .- Centrală termică, hidrofor, spații de depozitare, grup sanitar. Centrala termică va sigura apă caldă și încălzirea tuturor obiectivelor din cadrul platformei tehnologice auxiliare.

Parter.- Hol acces, secretariat, director, sală ședințe, inginer șef, contabilitate, casierie, grupuri sanitare; pe latura de est a pavilion către rampă s-au amenajat vestiarul cu dușuri și grup sanitar muncitorilor din deponeu.

Acest grup social este prevăzut cu acces separat și este complet izolat de restul clădirii.

Etajul I .- Camere de odihnă, dispecerat, laboratoare, birouri, administrația.

1.5.3.Finisaje interioare și exterioare

S-au prevăzut finisaje interioare în funcție de destinație clădirilor – pardoseli beton rolat sau mozai în hale, plăci mozaicate în grupurile sanitare și vestiare, covor PVC în birouri, la pereți placaje ceramice (faianță, gresie), zugrăveli, vopsitorii. La exterior, tencuieli cu praf de piatră, vopsitorii, placaje. Tâmplăria va fi metalică fixă cu ochiurii mobile, iar la pavilionul adminstrativ din lemn sau PVC, cu geam termopan.

Toate clădirile vor beneficia de utilitățile necesare alimentare cu apă, canalizare, încalzire, ventilație, energie electrică .

1.6.Date tehnice ale investiției

1.6.1.Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament

(zona seismică de calcul și perioada de colț, natura terenului de fundare și presiunea convențională, nivelul maxim al apelor freactic).

Pe baza considerentelor de mai sus se recomandă ca fundațiile construcțiilor tehnico-administrative să fie executate la adâncimea de 1,5 m de suprafața terenului, iar presiunea convențională la talpa de fundare va fi de pc = 1,5 daN / cm2. Platforma va fi împrejmuită și prevăzută cu o perdea silvică de protecție.

1.6.2.Zonificarea teritoriului. Bilanț teritorial

Suprafața deponiei ecologice cuprinde :

poartă basculă

crematoriu deșeuri medicale

hală sortare

filtru sanitar autovehicule

spălătorie auto 3 posturi (corp A, B)

hala reparații întreținere auto

stație carburanți

stație pompare ape uzate

pavilion administrativ

stație pompare alimentare cu apă

cămin puț forat

rezervor apă V= 150 mc

13. zonă verde

carosabil și parcaj utilaj exploatare rampă

stație de clorinare

anexa electrică

Deponie ecologică cu :

platformă depozitare

platformă de compostare

drumuri

canale de evacuare pentru scurgeri superficiale

perdea silvică de protecție

stație de epurare

Repartiția procentuală a funcțiilor ce compun deponia ecologică sunt cuprinse în :

Tab.1.1

Criteriile de organizare a zonei au ca scop :

asiguararea amenajărilor necesare pentru obiectivele prevăzute prin temă;

organizarea circulației

izolarea de toate mediile înconjurătoare a deponeului ecologic, în scopul înlăturării radicale a surselor de poluare.

1.6.3.Regimul de înălțime

Construcțiile propuse pe platforma tehnologică sunt supuse unui regim de restricții impuse de vecinătatea cu DN 69, nefiind în zona drumului.

Regimul de înălțime maxim propus s-a stabilit în funcție de destinația clădirilor și de marcarea unor puncte de interes.

1.6.4.Regimul de aliniere al construcțiilor

Regimul de aliniere propus, indicat în planșa de Reglementări, a fost stabilit în funcție de regimul de înălțime al construcțiilor, de profilele tansversale ale drumurilor de acces.

1.6.5.Modul de utilizare al terenului

Indicii de utilizare ai terenului ( P.O.T. și C.U.T. ) rezultați pentru fiecare funcțiune în parte sunt dați în regulamentul aferent P.U.Z.

1.6.6.Organizarea circulației

Deponeul va fi amplasat paralel cu DN 69, la cca 500 m de acesta, având o suprafață de 200 ha.

Deponeul efectiv are spre DN 69, la cca 500 m de acesta, având o suprafață de 22 500 mp pe care sunt amplasate:

cabină poartă cu cântar

incinerator deșeuri medicale

hală sortare

spălătorie auto

hală reparații întreținere auto

stație carburanți

stație pompare ape uzate

pavilion administrativ

căi de acces

platforme

parcări

Drumul de acces la deponeu va avea o lațime carosabil/platformă de 7/8 m3 cu o lungime de aproximativ 400 m.

Amenajarea accesului rutier în zona intersecției va seama de :

poziția kilometrică a accesului, aprox Km 11 +530

drumul principal DN 69 cu benzi de circulație

drumul secundar cu 2 benzi de circulație

crearea benzilor de virare :

-spre stânga de pe DN 69 intrări la deponeu

-spre dreapta de pe DN 69

crearea benzii de accelerare din drumul secundar (dinspre deponeu spre Arad)

transformarea DN 69 în drum expres, cu 4 benzi

unghiul de intersecție a drumurilor = 100% ( amenajarea accesului rutier va face obiectul unui proiect separat, conform normativ C 173 – 86 )

Căile de acces din platforma tehnologică vor avea o lățime de 7,00 m, razele de racordare a bordurilor vor fie de R min = 6m .

Parcările din interior vor fi amenajate conform normativ P 132/92, ținând cont de gabaritul autovehiculului.

1.7.Echipare tehnico – edilitară al noului deponeu [NUME_REDACTAT] noul obiectiv, depozit ecologic Sanadrei, rezolvarea problemei alimentării cu apă și a canalizării se va rezolva în sistem local în funcție de specificul activității propuse de mărimea obiectivului, de gradul de dotare și de echipare cu lucrări de alimentare cu apă și de canalizare.

1.7.1.Alimentarea cu apă

Asigurarea apei necesare pentru procesul tehnologic al deponeului ecologic, pentru procesul tehnologic al spălării autovehiculelor și a consumului menajer se va realiza în

sistem local prin executarea unui puț forat de medie adăncime (50 – 60 m) echipat cu pompă submersibilă.

Nivelul apei în zonă este ascensorial uneori chiar artezian. În situația nivelului ascensorial acesta se stabilește în jurul adâncimii de 5-7 m.

Debitul ce se poate obține este Q = 1- 3 l/s puț.

Denivelarea corespunzătoare acestor debite este de 5-10 m .

În zona amplasamentului deponiei există un foraj care are apă arteziană și care în curgere liberă are un debit de Q= 0,5 l/s.

Din punct de vedere chimic, apa se încadreză în parametrii de potabilitate STAS 1342 – 91. Gospodăria de apă a platformei tehnologice va cuprinde puțul – sursă de apă, rezervorul de apă, clorinarea apei, stația de pompare pentru rețeaua de apă care va alimenta grupurile sanitare și spălătoria auto.

1.7.2.[NUME_REDACTAT] exploatarea eficientă a deponeului este necesară evacuarea prin tratare și pompare a apelor din amplasament ( levigat, ape uzate menajere și spălare auto, după epurare).

Evacuarea apelor uzate de pe platformă se va efectua printr-o rețea de canalizare și statie de pompare la stația de epurare.

Lucrării de canalizare în amplasamentul deponiei.

Pentru evitarea punerii sub presiune a hidroizolației din patul deponeului se impune realizarea unui sistem de drenaj cu drenuri absorbante și colectare cu o stație de pompare în scopul evacuării apei colectate de rețeaua de drenuri.

În acest scop pe geotextul ce acoperă membrana din hidroizolația bazei deponeului se va realiza un strat de nisip de 5 cm grosime, apoi sistemul de drenaj cu drenuri absorbante cu diametru φ = 300 mm și lungime propusă de 240 m și cele cu diamentru de φ = 400 mm, lungimea propusă este de 404 m, cu varianții locale pe perimetrul deponeului. Acest sistem de drenare va fi complementat cu aproximativ 438 cămine de vizitare.

Drenurile absorbante sunt prevazute cu conducte din PE-ID 4 bari perforate.

Adâncimea drenurilor absorbante față de planul de nivelare – modelare s-a propus de 1,00 – 1,30 m

Debitul preconizat pentru a fi evacuat este de 232 l/s, debit pentru care se va dimensiona stația de pompare.

Amplasarea stației de pompare se va face între limita deponeului ecologic și pârâul [NUME_REDACTAT] – Beregsău.

Pentru evacuarea levigatului se va executa o stație de pompare care va pompa apa în stația de epurare. Acest debit va dimensiona stația de epurare ca debit maxim cuprinzând și debitul de recirculare a levigatului.

După epurare apele vor fi folosite la irigare terenurilor aflate în vecinatatea

Depozitului ecologic Sanandrei.

Pentru utilizarea levigatului în compostare sau în deponeu apa, va fi transportaă în teren cu cisterna.

1.7.3.Alimentare cu căldură

Deșeurile orășenești, menajere, conțin materie organică ce este supusă fermentării. Deșeurile organice depuse în deponeu accelerează fermentația anaerobă provocând biogaz.

Acumularea biogazului de fermentație în depuneri formează pungi de presiune, care în mediu necontrolat se pot aprinde poluând astfel aerul prin produse toxice, miros și fum cu produse specifice arderilor.

Prin captarea biogazului acesta se poate utiliza pentru încălzire și pentru producerea de energie electrică.

Captarea biogazului se face prin coșuri special amenajate, acestea fiind în număr de 125 coșuri de captare pe toată suprafața deponeului, adică un coș la 6 400 m2. Coșurile vor fi racordate la o rețea din tuburi PEID de 4 bari, care să transporte gazele, prin presiune propie, la punctul central de prelucrare – depozitare de acolo la centrală termică care deservește [NUME_REDACTAT]..

1.7.4.Alimentarea cu energie electrică

Apariția în zonă a unui deponeu ecologic implică construire a unei rețele de distribuție de 20 KV și a unui post de transformare ce va alimenta cu energie electrică obiectivele ce vor constitui deponeul.

Soluția de alimentare cu energie electrică se va stabili de comun acord cu deținătorul rețelelor de energie electrică din zonă și solicitările beneficiarului.

1.7.5.[NUME_REDACTAT] deponeului ecologic în zonă, determină operația de extindere a rețelelor telefonice până în zona studiată.

Soluția tehnică va fi stabilită de propietarul rețelelor și de solicitările beneficiarului.

Instalațiile de alimentare și punctele de racord vor fi stabilite în așa fel încât să nu aducă prejudicii aspectului arhitectural al construcției sau zonei înconjurătoare.

Instalațiile trebuie să permită racordul subteran de la punctul de alimentare. Alimentarea cu energie electrică a obiectivelor ce deservesc deponeul se va realiza de la tablouri electrice propii, prevăzute cu o aparatură de protecție și comandă .

1.8. Funcția ecologică

Masurile și amenajările au ca scop izolarea de toate mediile înconjurătoare a deponeului ecologic, în scopul înlăturării radicale a surselor de poluare.

Mediul subteran – apa freatică, sol, subsol, – se va proteja prin izolarea etanșă ta fundamentului deponeului și a părților sale laterale.

Mediul superficial – sol, ape de suprafață, aer , aspect peisagistic – se va proteja prin : captarea, colectarea și tratarea levigatului la gradul de epurare impus de posibilitatea evacuării în cursul de apă [NUME_REDACTAT] (Măgheruș).

Se va asigura captarea biogazului din masa deșeurilor depozitate, în toate nivelele de depozitare, preluarea și conducerea la punctul de consum și în puncte organizate de supraveghere ; excluderea intrării apei din precipitații în deponeu se va realiza prin hidroizolarea acoperișului deponeului și a părții laterale coborâtoare și racordarea la hidroizolația din fundamentul deponeului.

Reutilizarea suprafeței terenului se va rezolva prin acoperirea deponeului cu pământ, prin drenarea apelor în exces, prin fertilizarea solului de acoperire și prin cultivarea și irigarea sa.

Deponeul va trebui să asigure o închidere etanșă fața de mediu într-un întreg unitar.

1.9.Zona de influență de colectare a deșeurilor

În funcție de gradul de dotare cu mijloace de colectare și de transport a deponeului, beneficiarul a determinat zona care va furniza deșeuri pentru municipiul Timișoara.

Această zonă va cuprinde municipiile Timișoara și Arad, localitățile din jurul municipiilor cuprinse într-o rază de 20 Km, în localitățile de pe drumul de legătură DN 69.

TIMIȘOARA ȘI LOCALITĂȚI PE O RAZĂ DE 20 KM

Tab.1.2

ARAD ȘI LOCALITĂȚI PE O RAZĂ DE 20 KM

Tab.1.3

1.10.Obiective de utilitate publică

Deponia ecologică împreună cu platforma tehnologică auxiliară de monitorizare cu clădirile aferente.

1.11.Tipul de proprietate al terenurilor

Terenul este propietate privată de interes local ([NUME_REDACTAT]). Categoriile de folosință a terenului sunt prezentate în tabelul următor:

TABEL CENTRALIZATOR PE CATEGORII

DE FOLOSINȚĂ ȘI DEȚINĂTORII

Tab.1.4

Nota :

Categoriile de folosință, suprafețele și deținătorii parcelelor cadastrale sunt confirmate de O.C.A.O.T.A. Timiș .

Terenurile au trecut din propietatea I.A.S. –ului în propietatea [NUME_REDACTAT] prin ordinul nr. 11/7.02.1994 al prefectului județului Timiș.

Suprafața propusă pentru zona de protecție și platformă este de 219. 860 mp.

1.12.Circulația terenurilor

Pentru realizarea obiectelor deponiei ecologice este necesar ca:

0,43 ha fie trecute în propietatea publică de interes local, pentru realizarea circulațiilor carosabile (drum de acces).

1.13.Caracteristici fizico-chimice ale deșeurilor urbane colectate de pe raza municipiului Timișoara și a localităților limitrofe

Distribuția producerii de deșeuri în Timișoara este în strînsă legatură cu distribuția populației, tipul de sistematizare al zonei și nivelul de trai al locuitorilor.

În tabelul următor sunt redate cantitățile de deșeuri menajere generate anual, în zonele.

Tab.1.5

Interesante sunt și opiniile exprimate de cetățenii Timișoarei în legatură cu problemele legate de deșeurile menajere.

Astfel, la inițiativă APM Timișoara s-au efectuat începînd cu 1994 sondajele de opinie în 3 zone din [NUME_REDACTAT], zona Circunvalațiunii, zona Dîmbovița și [NUME_REDACTAT] chestionîndu-se cetațenii referitor la problemele legate de gospodarire deșeurilor, reciclarea și sortarea selectivă la sursă, arderea necontrolată a deșeurilor, ciclul de viața al produselor și atitudinea civică a comunității.

Din analiza datelor referitoare la aceste aspecte s-a schițat urmatoarea tendinț ă a populatiei din Timișoara referitor la deșeuri menajere orășenești:

Majoritatea are o opinie clara, pozitivă privind necesitatea protejării mediului și este conștientă de pericolele depozitării necontrolate a deșeurilor cît și a toxelor care se pot produce din acestea cauză arderea deșeurilor în tomberoane).

De asemenea este semnalată ca problemă deosebită ,lipsa de educație și simț civic a locuitorilor.

Populația a resimțit în mod pozitiv și eforturile fâcute de administrația publică locală cît și de RETIM, în ultimii ani, în asigurarea unui sistem mai modern și mai bine organizat de colectare și transport al deșeurilor de la populație.

Însă nu este îndeajuns conștientizată necesitatea reciclării și de fapt a colectării selective a deșeurilor – tendință fiind de scădere a interesului și atitudinii voluntare a populației în acest sens.

1.13.1. Descrierea deșeurilor generate

Activitatea antropică desfășurată în limitele geografice ale orașului, generează importante cantități de deșeuri care trebuie colectate, transportate și depozitate.

Principalele tipuri de deșeuri produse în urbană a Timișoarei sunt :

Deșeuri menajere și asimilabile deșeurilor menajere produse de populație, sau rezultate de la activitățile de comerț, birouri și de la întreținerea gospodăriilor și a grădinilor.

Deșeuri stradale.

Deșeuri industriale-produse în cadrul activităților de producție industrială.

Deșeuri spitalicești- centre medicale de stat sau particulare.

Deseuri din demolări-lucrări de construcții sau amenajări de drumuri.

Dintre acestea numai deșeurile menajere de la populație, unele deșeuri menajere din industrie, unele deșeuri din demolări, deseurile stradale și unele deșeuri industriale cu grad mic de periculozitate sunt colectate și transportate de către RETIM în vederea depozitării finale pe rampa de deșeuri de la Parța. Restul intră sub incidența [NUME_REDACTAT]

[NUME_REDACTAT], fiind în sarcina celor ce le generează să fie colectate și transportate ; aceștia au responsabilități în ce privesc: volumul, calitatea și efectele acestor deșeuri.

1.13.2.Configurația deșeurilor menajere

[NUME_REDACTAT], așa cum a mai fost prezent, este de aprox. 350.000 loc. ( considerînd un tranzit zilnic de circă 40-50.000 persoane) la care se adaugă încă 100.000 de turiști/ an din care 40% sunt străini, și care petrec în oraș în medie de 3 zile.

Datele referitoare la cantitățile de deșeuri menajere produse în orașul Timișoara au fost puse la dispoziție de către RETIM.

Tabelul următor reprezintă cantitățile de deșeuri depozitate anual .

Tab.1.6

1.13.3. Compoziția deșeurilor

Principalele componente care formează deșeurile menajere și stradale colectate de către RETIM au fost analizate de către [NUME_REDACTAT] din Timișoara- Facultatea de Mecanică pentru anul 1996. În tabelele următoare sunt arătate analizele acestui studiu :

Tab.1.7

La nivelul municipiului Timișoara compoziția estimată este dată în tabelul următor :

Tab.1.8

Pentru o mai bună cunoaștere a compoziției deșeurilor menajere, FITPOL SRL a efectuat în luna februarie 1997 determinări pe un eșantion de 5144 kg deșeuri.

Compoziția acestora este prezentată în tabelul anterior.

Din analiza datelor prezentate se pot observa următoarele:

O creștere de la un an la altul a cantității de deșeuri menajere de la populație și agenții economici și implicit a celei depozitate final în rampă.

Rata creșterii fața de anul precedent variază între 1% și 6%.

Compoziția medie a pubelei pe țară și cea medie pe municipiul Timișoara sunt diferite. Faptul poate fi explicat pe de o parte fie prin ponderea efectivă mai mare a reziduurilor menajere de natură organică ( activitatea de salubrizare stradală mai intensă decît media pe țară ), fie prin procentul mai mare de reciclare a materialelor.

Fâcând o comparație cu cantitățile de deșeuri colectate sortat de către RETIM sau alți agenți economici cu cantitățile de astfel de deșeuri care se regăsesc în pubele, rezultă următoarele .

* Cantitățile recuperate de metale și hîrtie sunt mult mai mari decât cele aruncate în pubele; la această contribuie în foarte mare măsură recuperarea deșeurilor de acest tip în scopul comercializări lor prin inteprinderi tip RETIM și existența pieței de desfacere pentru aceste produse;

* Cantitățile recuperate din alte materiale reciclabile, cum ar fi materialele plastice, sunt mult mai mici decât cele aruncate, deorece prelucrarea lor de către centrele tip RETIM este condiționată de piață încă nesigură pentru astfel de produse.

Totuși aceste tipuri de deșeuri nu depășesc o pondere de 3% în totalul deșeurilor aruncate pentru că se refolosesc în gospodărie, durata lor de „viață“ prelunginduîn medie de circă 3-5 ori.

Se apreciază că rata colectării deșeurilor reciclabile va crește mai accentuat în anii următori după care va atinge un nivel maxim ce se va menține constant și va fi în corelație directă cu cantitatea și conținutul deșeurilor.

CAPITOLUL 2

COLECTAREA I TRANSPORTUL DEEURILOR. CALCULUL CANTITĂILOR DE DEEURI MENAJERE I AL NECESARULUI DE UTILAJE COLECTOARE

Deșeurile menajere rezultate din activitățiile casnice, fluxuri stradale și pe activității economico-sociale ale locuitorilor centrelor urbane sunt colectate în pubele sau containere, de unde sunt preluate și transportate cu ajutorul autovehiculelor colectoare în vederea depozitării acestora în spații special amenajate, adică depozite ecologice de deșeuri.

Activitatea de colectare și transport (asigurate de serviciile de salubritate), trebuie astfel planificate, iar lucrările (construcțiile) aferente astfel dimensionate, încăt să nu genereze sau să favorizeze dezvoltarea unor factori de producere a unor boli infecțioase, înmulțirea animalelor și insectelor, căt și evitarea poluării factorilor mediului ambiant.

Se acordă o atenție sporită vizavi de numerele de pubele colectoare, autovehiculele pentru transport, fluxuri corespunzătoare, măsuri de protecție în spațiul depozitelor de deșeuri. În acest context, calculul elementelor unui flux normal (colectare – transport – depozitare) al deșeurilor menajere, trebuie să cuprindă calcule:

Nr. de pubele aferente localității.

Nr. de autovehicule colectoare care funcționează pe zi într-un schimb.

Date :

Nr. de locuitorii timișoreni; Nl = 339.797 locuitori.

Suprafața strazilor localității; S = 6'711.000 mp ≈ 672 ha.

Densitatea medie a rezidurilor; ϕr = 0,5 t/m3.

Cantitatea zilnică de reziduuri menajere aferent unui lociutor ; Im = 0,80 Kg/loc.zi

Cantitatea unitară zilnică a reziduurilor stradale; Is = 0,15 t / ha . zi

Volumul unei pubele ; Vp = 100 l = 0,1 m3

Coeficientul de umplere al unei pubele; Cu = 0,9

Timpul normat de golire a unei pubele ; Tg = 3 zile

Coeficient prin care se ia în considerare gradul de degradare al unei pubele; = 1,05

Masa de reziduuri ce poate fi colectată într-o pubelă; mp= 50 kg

Cantitatea (masa ) totală de reziduuri ce poate fi colectată de un autovehicol; Ma = np * mp .

Numărul de pubele care poate fi colectat într-un autovehicul ; np = 28 pubele.

Masa de reziduuri ce poate fi colectată într-o pubelă; mp = 50 Kg.

Numărul normat al transportului posibil a fi efectuat de un autovehicul pe zi într-un schimb de 8 ore. Mt,sch.

Efectuarea calculelor:

Pentru calculul numerelor de pubele (Np) și al numărului de autovehicule colectoare pe zi și schimb (Na,sch), aferente localității se determină în ordine :

Debitul mediu zilnic (volum unitar al rezidurilor menajere) :

Q zi,med = (Nl * Im ) / 1000 (t / zi)

Q zi,med = (339 797 * 0,80) / 1000

Q zi,med = 272 ( t / zi )

Debitul mediu zilnic al reziduurilor stradale

Q s,med = S * Is (t/zi)

Q s,med = 672 * 0,15

Q s,med = 101 (t/zi)

Debitul mediu zilnic total al localităților

Q t,r = 1/ ϕr * (Q zi,med + Q s,med) (m3 / zi )

Q t,r= 1 / 0,5 * (272 + 101 )

Q t,r = 746 ( m3 / zi)

Numărul total al pubelelor necesare al localității este :

Np = ( Q t,r * tg) / (Vp * Cu)

Np = (746 * 3) / (0,1 * 0,9)

Np = 24 867 pubele

Numărul total necesar al autovehiculelor colectoare pe zi și schimb pentru ridicarea reziduurilor.

Ma = np * mp

Ma = 28 * 50

Ma = 1 400 [NUME_REDACTAT],sch = ( 1,05 * Np * mp)/ (tg * Nt,sch * Ma)

Na,sch = (1,05 * 24867 * 50)/ (3*8*1400)

Na,sch = 39 vehicule

CAPITOLUL 3

CALCULUL VOLUMULUI UTIL AL DEPOZITULUI DE DEEURI I A DURATEI DE UMPLERE (EXPLOATARE)

Pentru amplasamentele destinate realizarea depozitului de deșeuri menajere, stradale sau industriale, se recomandă respectarea următoarelor condiții :

A fi alese în afara perimetrului locuibil a localitățiilor și în avalul acestora (în avalul unui curs de apă ce traversează localitatea sau se află în apropierea localității).

Se deservează cel puțin 2 localități.

Volumul depozitului se recomandă a fi executat în semirambleu și pentru reducerea volumelor de terasamente în versantul unui deal (dacă este posibil).

Sunt necesare în față STE a proiectului, a se realiza studii topografice,

hidrologice, hidrogeologice,geotehnice, pedologice, economico-sociale (conținînd

tipurile de terenuri) și demografice (cantități de deșeuri menajere și stradale).

Să prezinte stabilitate referitor la condițiile de mediul.

Să se afle, pe cât posibil, langă un versant care să nu prezinte pericolul fenomenelor de alunecare, prezența unor izvoare și relativ aproape de un emisar(rău sau canal de desecare).

Structura geologică cu textura pâmăntului sănătoasă, fără fali sau formațiuni carstice de sub amplasamentuilui, argiloasă sau predominant argiloasă, iar nivelul apelor subterane față de cota radierului să se afle la o adăncime mai mare de 5,00m.

Caracteristicile geotehnice să poată permite un gabarit eficient economic , cu posibilitați de execuție 50% în debleu și 50 % în rambleu.

Să excludă riscul pericolului inundării sau spălării prin apele de viitură (amplasament în zona aparată).

Să se afle la distanțe mai mari decât cele minim admise prin norme sau standarde față de așezări umane, căi de comunicații, alimentări cu apă, arii protejate (situri si monumente istorice, arheologice sau ale naturii, parcuri și rezervații naturale).

Să evite zone cu cabluri subterane(electrice, telefonice) și alte rețele de utilități subterane (conducte de alimentare/canalizare, petrol) sau supraterane (linii electrice de joasă și înaltă tensiune).

Să nu prezinte riscul (pe directia aval) unor eventuale ruperi ale depozitului spre așezări umane, oglinzi de apă, obiective economice sau militare.

Să prezinte stabilitate față de fenomenele de seismicitate.

Date generale :

Planul de situație (Sc 1:2 000) al amplasamentului pus la dispoziție de primării localități. Amplasament avănd o suprafață utilă fixă,

Su = 80 ha

Din studiile geotehnice rezultă coeficientul înclinării taluzelor-terasament; gropii depozitului :

nt = 2

Coeficienții înclinării în taluz al digurilor de imprejumire și protecție a depozitului de deșeuri; nd = 3

Unghiul de așesare al deșeurilor este: α = 18 ,4°.

Calculul volumului util al depozitului cuprinde următoarele:

S1 = 1 360 * 859 = 1 173 394 m2

S2 = 1 306 * 793 = 1 035 658 m2

VI = ( 19,95 / 3 ) * ( 1 173 394 + 1 035 658 + 1 173 394 * 1 035 658

VI = 22 021 003 m3

R1 = 780 * 203 * 19,95 = 3 158 883 m3

R2 = (780 + 700) * (181 /2 ) *19,95 = 2 672 103 m3

R3 = (230 * 248) * 19,95 = 1 137 948 m3

R4 = (230 * 227 ) / 2 * 19,95 = 520 795 m3

VT = 14 531 274 m3

Calculul volumului săpat (zonă de debleu):

S1 = 1 231 * 859 = 1 057 429 m2

S2 = 1288 * 841 = 1 083 208 m2

Vts ( 3 / 3 ) * ( 1 057 429 + 1 083 208 + 1 057 429 * 1 083 208 )

Vts = 3 210 878 m3

Calculul duratei de umplere a depozitului

Vol an = Q t,r * N zile / an

N zile / an = 364 zile

Vol an = 746 * 364 = 271 544 m3

Tu = VT / Vol an = 14 531 274 / 271 544

Tu = 54 ani

CAPITOLUL 4

CALCULUL DRENAJULUI ACOPERISULUI (DRENAJULUI EXTERIOR)

Dimensionarea drenajului necesar acoperișului (exterior) cuprinde :

Date :

Panta taluzurilor ; i = 3 % ;

Ploaia de calcul are un debit specific: q = 30 l/sec/ha

Strat filtrant utilizat pentru drenarea acoperișului SECUDRÄN-316.DS 800.316.cu o transmisivitate ; Ts = 1,3 * 10 –2 m2 / sec

Fig.4.1.

Debitul capabil este :

Qc = Ts * i = 1,3 * 10-2 *0,03

Qc = 17,8 * 10-4 m3/sec /m

Debitul din ploaie, infiltrat este :

Qp = q * l = 30 * (10-3/104) * 263 * 1

Qp = 7,89 * 10 –4 m3/sec/m

Deci drenajul exterior se realizează cu un coeficient de siguranță:

Cs = Qc/ Qp = (17,8 * 10-4) / (7,89 * 10 –4)

Cs = 2,3

Concluzie :

Debit din ploaie infiltrat (Qp) este mai mic decăt debitul capabil (Qc) rezultănd că soluția utilizării Geocompozitului tip : SECUDRÄN-316.Ds800.316 este SATISFĂCĂTOARE.

CAPITOLUL 5

CALCULUL DISTANEI DINTRE DRENURILE ABSORBANTE AL RADIERULUI DEPOZITULUI (DRENAJ INTERIOR)

Acest calcul se efectuează în 3 variante cu diferite diametrii.

Date:

Pentru debitul specific q= 0,25 m /zi;

D0 = diametrul tubului drenaj; D01 = 75 mm, D02 = 300 mm si D03 = 400 mm.

Transmisivitatea terenului ; K = 550 m / zi.

Pierdera de sarcină hidraulică ; h = 0,3 m.

Fig.5.1.

Calculul distanței între drenuri absorbante este realizat utilizând relația lui Hooghoudt :

L2 = ( 8 * K * D * h + 4 * K * h2 ) / q (m2)

Variantă 1 (propusă de RETIM) cu diam. tubului D01 = 75 mm:

L2 = (8 * 550* 0,075*0,3 + 4* 550* (0,3)2) / 0,25

L= 35 m

Variantă 2 cu diam tubului D02 = 300 mm:

L2 = ( 8*550*0,3*0,3 + 4*550* (0,3)2 ) / 0,25

L = 49 m

Variantă 3 cu diam tubului D03 = 400 mm:

L2 = ( 8*550*0,4*0,3 + 4*550* (0,3)2 ) / 0,25

L = 60 m

Tubul de drenaj este unu perforat pe jumatatea superioară realizat din polietilenă de înaltă densitare (PEID).

Peste tubul de drenaj se așterne un strat de pietriș de sort 16/32 mm pe o înalțime de 45 cm.

Condiția de drenaj impune ca linia curbei de depresiune să se inscrie în limita stratului de pietriș-drenaj, adică h.

Pentru determinarea capacității de transport (Q) și a lungimii (B) drenurilor absorbante se utilizează monogramele tip WESSELING. Rezultă :

Fig.5.2.

[NUME_REDACTAT] 1 (propusă de RETIM) cu i = 0,2 % si D01 = 75 mm

Q 75% = 125 m3 / zi

Q 75 % = q * S = q * L *B

B = Q 75% / (q * L)

= 125 / (0,25 * 35)

B1 = 14 m

[NUME_REDACTAT] 2 cu I=0,2% si D02 = 300 mm :

Q75% = 4 000 m3 / zi

B2 = Q 75% / (q * L) = 4 000 / (0,25 * 49)

B2 = 326 m

[NUME_REDACTAT] 3 cu I=0,2% si D03 = 400 mm :

Q75% = 7 500 m3 / zi

B3 = Q 75% / (q * L) = 7 500 / (0,25 * 65)

B3 = 462 m

Obs:

Din punctul de vedere funcțional, dimensiunile adoptate pentru deponeul ecologic de deșeuri Sânandrei sunt : B1 = 240 m si B2 = 404 m.

5.1.Calculul numărului total al liniilor drenurilor absorbante pentru varianta aleasă:

Diamentrul tuburilor este : D02 = 300 m și D03= 400 m

Distanța dintre drenuri; L = 45 m

Lățimea drenajelor este B1 = 240 m și B2 = 404 m

Numărul drenajelor este : nD02= 230 tuburi de drenaje absorbante și nD03= 208

tuburi de drenaje absorbante.

Numărul total de că mine de vizitare = 438 că mine

Suprafață drenată este :

S1 = 7,9 * 7,6 * 400 = 24 016 m2

S2 = 18,7 * 15 * 400 = 112 200 m2

S3 = 18,7 * 15 * 400 = 112 200 m2

S4 = 36,1 * 15 * 400 = 216 600 m2

S5 = ( (6,1 * 9,1 / 2) + (1,6 * 17,2 )) * 400 = 22 110 m2

Std = 487 126 m2 = 50 ha

CAPITOLUL 6

CALCULUL STABILITĂII LA LUNECARE ALE STRATURILOR DE MATERIALE GEOSINTETICE DIN ZONELE ÎN TALUZ (ALE ACOPERIULUI /RADIERULUI)

Considerănd acoperișul pe lungimea, l , între 2 banchete avem forțele :

G = yp * l * d * 1 m

N = G * cos β

T = G * sin β = yp * l * d * sin β

Notând cu unghiul de frecare între secudrän și geomembrană și cu a adeziunea între ele, rezultă fortă care se opune alunecării :

Tf = N * tg δ + a ‚ * l = yp* l * d * cos B * tg + a * l

unde f = tg este coeficientul de frecare.

Coeficientul de siguranță la alunecare a stratelor alese se calculează cu relația :

η= FS / FL = (Tf + Z) / (T + Sw)

în care Sw este forța care acționează la alunecare provenită din apa infiltrată din precipității – componentă tangențială,

Sw = yw * h w * l * sin β

iar Z este forța dată la reținerea alunecării de către geogrilă, ancorată în partea superioară.

Se obține :

η = ( yp* l * d * cos β * tgδ + a‘ * l + Z ) / ( yP * l * d * sin β + y w * hw * l * sin β ) ≥ ≥ 1,3

În calcule se negligează acoperitor aderența stratelor, a‘.

Calculele se efectuează, la început, fără geogrilă și se verifică dacă coeficientul de siguranță , η ≥ 1,3.

Dacă nu este îndeplinită condiția, se ia valoarea limită η = 1,3 și se calculează geogrila necesară, cu relația :

Z = η ( T + S w ) – [NUME_REDACTAT].6.1.

Calculele aferente determinării stabilității pentru depozitul de deșeuri ( Sânandrei).

Pentru varianta 1 : yp = 19 KN/l ; l = 21,5 m ; β = 18,4 ; yp = 10 KN/ m3 , hw = 0,01 m și 22 .

T = yp* l * d * sin β = 19 * 21,5 * 1 * sin 18,4

T = 128,94 KN / m

Tf = yp * l * d * cos β * tgδ + a * l = 19 * 21,5 * 1 * cos 18,4 * tg 22

Tf = 178, 46 KN / m

Sw = yw * sin β * hw * l = 10 * sin 18,4 * 0,01 *21,5

Sw = 0,68 KN / m

η= Tf / ( T + Sw) = 178,46 / ( 128,94 + 0,68 )

η = 1,4

Concluzie :

Rezultă că η calculat este mai mare decât 1,3 , deci stabilitatea este asigurată fără geogrila.

Pentru varianta 2 cu β= 22, dacă ar fi necesară folosirea geogrilei, o exemplificare este urmatoarea:

T = yp* l * d * sin β = 19 * 21,5 * 1 * sin 22

T = 153,03 KN / m

Tf = y* l * d * cos β * tgδ + a * l = 19 * 21,5 * 1 * cos 22 * tg 22

Tf = 174,4 KN / m

Sw = yw * sin β * hw * l = 10 * sin 22 * 0,01 *21,5

Sw = 0,81 KN / m

η= Tf / ( T + Sw) = 174,4 / ( 153,03 + 0,81 )

η = 1,13

deci nu se verifică.

Se calculează geogrila necesară care trebuie dispusă între aceste strate:

Znec = 1,3 *(153,03 + 0,81 ) – 174,4

= 26,6 KN/m

Din următorul tabel se alege geogrila curespunztătoare:

OBS. Fabricate de Netlon , U.K.

Tab.6.1

Concluzie :

Geogrila corespunzatoare este TENSAR 80 RE.

CAPITOLUL 7

CALCULUL GRADULUI DE EPURARE NECESAR APELOR DRENATE DIN CORPUL DEPOZITULUI (LEVIGATULUI). STABILIREA METODELOR DE TRATARE ȘI A CONFIGURAȚIEI STAȚIEI DE EPURARE

7.1.Considerații generale

Pentru a nu se pune în pericol stabilitatea depozitului de deșeuri, apele provenite din precipității și din umiditatea propie a deșeurilor trebuie colectate (prin intermediul unei retele de drenuri absorbante) și evacuate în afara perimetrului depozitului, într-un emisar (rău). Calitatea necorespunzatoare a apelor drenate, datorita conținutului total de suspensii și a consumului biochimic de oxigen (CBO), face necesară epurarea acestora înaintea evacuării în emisar. Condițiile calitative cerute apelor uzate și epurate la descarcarea în emisar, calități analizate la 1 Km amonte de primul consumător, sunt urmatoarele:

Continutul maxim total în suspensii să fie cel mult egal cu CTSmax ≤ 25 mg/l;

Consumul biochimic maxim de oxigen CBO – cantitatea de oxigen consumată pentru descompunerea biochimică a materiilor organice în stare solidă, la temperatură și durată standard, t= 20`C si T = 5 zile ): CBO5 ≤ 15 mg/l;

Valoarea ph-ului : pH = 6.5 ÷ 8.5;

Cantitatea minimă de oxigen, existentă în apa din emisar (Omin), să fie superioara cantitatii minime necesare (Omin nec) unei utilizări normale pentru primul consumator din aval punctului de evacuare (vezi fig.7.1)

Fig.7.1

Pentru realizarea acestor condiții în punctul de evacuare, se vor calcula, în ordine:

Gradul de epurare (GCBO5) necesar a fi realizat, raportat la CBO5 și funcție de acestă, procesele de epurare și construcțiile necesare stației de epurare.

Gradul de epurare (Gsusp) în functie de suspensii (Csc) și funcție de acestă, procesele de epurare și construcțiile necesare stației de epurare .

Gradul de epurare de cantitatea de oxigen (Xo).

Deficitul critic de oxigen (Dcr).

Timpul critic de refacere al conținutului de oxigen (tcr).

Conținutul minim de oxigen al apei evacuate în rau (Orau).

Tab.7.1

Relații de calcul

Gradul de diluție al apelor epurate la evacuarea în emisar (nd) :

Nd = Qrau / Qzi max = 160/232

Nd = 0,7

Qrau – debitul răului în care se evacuează apele epurate de la S.E. (l/s); Qrau = 160 l/s

Qzi max = q * Su – debitul drenat din depozit (l/s); Qzi max = 232 l/s

Pentu aflarea gradului de epurare,funcție de CBO5 se determină în prealabil (GCBO5):

Timpul de parcurgere al apei epurate și evacuată în rău, de la punctul de evacuare pana la 1Km amonte de primul consumator :

Tp = (L- 1 km) / VR * 1000 (sec) → (zile)

Tp = (3,875 – 1) / (0,041 * 1000) = 70122 sec

⇒ Tp = 0,81 zile

L (Km) – lungimea parcursului în rău , de la punctul de restituție până la primul consumator ; L = 3,875 Km.

VR (m/s) – viteză medie a apei în rău; VR = 0,041.

Cantitatea totală zilnică de suspensii din apă drenată, provenită din depozitul de deșeuri;

Qd,zi = Nl * qzi,med (g/zi) = 339 797 * 60

Qd,zi = 220 387 820 g/zi

Nl – numărul total de locuitori aferenți depozitului de deșeuri; Nl = 339 797 locuitori.

qzi,med – cantitatea medie zilnică de suspensii provenită din deșeurile zilnice produse de un locuitor qzi,med = 60 g/ loc.zi.

Consumul biochimic de oxigen , după 5 zile :

Xsc = (Qd,zi * 1000) / (Qzi max * 86400) (mg/zi)

Xsc = (20 387 820 * 1000) / (232 * 86400)

Xsc = 1 017,1 mg / zi

⇒ G CBO5 = [( CSC – Cadm ) / CSC ] * 100 (%)

G CBO5 = [ ( 1 017.1 –15) / 1 017.1 ] * 100

G CBO5 = 99 %

Obs :

În funcție de valoarea obtinută pentru GCBO5 (conform încadrarilor recomandate în tabelul 8.1) rezultă procedeele de epurare și construcțiile necesare stației de epurare.

Concluzie :

Din tabelul 8.1 rezultă că este necesar, procedeu de epurare și construcția necesara statiei de epurare MECANO-BIOLOGICE NATURALE (decantoare + cămpuri de irigație și filtrare).

Gradul de epurare funcție de conținutul de suspensii solide :

Gsup = [( Csc – C adm ) / Csc ] * 100 (%)

Gsup = [(1017,1 – 25 )/1017,1 ] * 100

Gsup = 98 %

CSC = XSC (mg/l); Csc = 1 017,1 mg/l.

Cadm = 25 mg/l = CTSmax – conținutul total (maxim) admis de suspensii al apei în rău, la consumator;

Obs :

În funcție de valoarea obtinută pentru GCBO5 (conform încadrărilor recomandate în tabelul 8.1) rezultă procedeele de epurare și construcțiile necesare stației de epurare.

Concluzie :

Din tabelul 8.1 rezultă că este necesar că procedeu de epurare și construcție necesara statiei de epurare MECANO-BIOLOGICE NATURALE (decantoare + cămpuri de irigație și filtrare).

Gradul de epurare, în funcție de cantitatea de oxigen:

Xo = (Qzi,max * X adm + Qrau * X rau )/ (Qrau + Qzi,max) ( mg CBO5 /l )

Xo = (232 * 15 + 160 * 4 ) / (160+232)

Xo = 10,5 mg CBO5/l

Xrau – conținutul minim admis de oxigen în apa răului; Xrau = 4 mg/l.

Deficitul critic de oxigen

Dcr = 1.45*K1*X0 / (K2 – K1 ) * (10-K1*tcr – 10-k2*tcr) + Do * 10-K2*tcr

Dcr = 1.45 * 0.14*10.5/ (0.35-0.14) [ 10-0.2702 – 10-0.6755] + 1.37*10-0.6755

Dcr = 3.6 mg/l O2

Tcr – (zile) – timpul critic:

Tcr = log { K2/K1 * [ 1- D0 * (K2 – K1 ) / 1.45 * X0 ] / (K2 K1) (zile)

Tcr = log { 0.14/0.35 * [ 1- 632* (0.35-0.14) / (1.45 *10.5)]}/(0.14-0.35)

Tcr = 1.93 zile

K1 (zile –1), K2 (zile-1) – viteza consumului de oxigen (K1 =0,14 zile-1), respectiv;

Coeficientul de reaerare (K2 = 0.35 zile –1);

D0 (mg O2/l) – deficitul de oxigen din apa răului:

D0 = Os – OR = 9,17-7,8

D0 = 1,37

OS – 9,17 mg O2/l – conținutul de oxigen la saturație;

OR – 7,8 mg O2/l – conținutul de oxigen din apa raului, ambele la t = 20 `C;

Conținutul minim de oxigen din apa raului, în amestec cu apa epurată și evacuată în acestă, în secțiunea situată la 1 Km amonte de priză a primului consumator:

Omin = Os – Omin nec = 9.17-685

Omin = 5.57 mg O2/l

O min nec = 6 mg O2/l

Concluzie:

Apa epurată în stație de epurare va fi folosita că apă de irigare a terenurilor învecinate, marea majoritate fiind folosite ca locuri de pașunat.

Apa nu va fi direct evacuată în emisar, ci va fi transportată din stație într-un bazin decantor și pompată spre cămpurile de infiltrație. Acest drenaj va fi împartit în mai multe parcele care vor fi udate rotativ(parcela1, 2, etc…).

Fig.7.2.

Parte III

ELEMENTE ECONOMICE I DE MANAGEMENT

CAPITOLUL 1

1.1.Prezentarea antemăsuratoarelor

5/ 6/1980

INVESTITOR

ANTREPRENOR

OBIECTIV 0001 HIDROTEHNICA

OBIECT OB1 HIDROTEHNICA

D E V I Z A N A L I T I C COD DEPOZI

===================================================

Pentru: DEPOZIT ECOLOGIC DE DEEURI TM-SANANDREI

GRUPA CAT.LUCRARI:610 A B BDN:90.1 &BREF ELAB. 3/ 5/80

PRET MEDIU DE TRANSPORT: 50000.00

===================================================

! Simbol art. Coduri liste !PU Mater ! Valori !

!Nr. [NUME_REDACTAT] U.M. Cantitate !PU Manop ! Totale !

!ord. !PU Utilaj ! !

!teh.[NUME_REDACTAT] !PU Transp !Gr.totala !

! !Gr.mat/UA !Materiale !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

! 1 2 3 ! 4 ! 5-10 !

============================================================

1 TSG04A1 0.0 0

– HECTAR 80.000 0.0 0

R Defrisat mec.Cu tract.S-1500 a tuf.Si 613.0 49040

arbs.Cu diam.10cm.Imping.Depoz.Tuf.Si 49040

arbs.De esen.Rasinoase 0.000 0

0.000 0.00

–––-

2 TSG11A1 0.0 0

– HECTAR 80.000 320160.0 25612800

R Scarificare mec.Teren la 50cm.Adinc.Cu 1972.0 157760

2 trec.Perpendic.Adun.Mat.Si incarc. 25770560

Remorc.Sub 100 radac ha. 0.000 0

0.000 0.00

–––-

3 TSG02A1 0.0 0

– 100 MP 800.000 157920.0 126336000

R Curatarea terenului de iarba si 0.0 0

buruieni 126336000

0.000 0

0.000 0.00

–––-

4 TSI06E1 0.0 0

– 100 MC 2400.000 0.0 0

R Depunere material excavat cu inst.De 31675.0 76020000

haldat prod.4400 mc h treapta 76020000

1200-1400mc h cu 1 inst.Cu rotor 0.000 0

0.000 0.00

–––-

5 TSE02B1 0.0 0

– 100 MP 2161.000 117900.0 254781900

R Finisarea manuala a platformelor in t. 0.0 0

Mijlociu 254781900

0.000 0

0.000 0.00

–––-

6 TSE03B1 0.0 0

– 100 MP 406.000 302700.0 122896200

R Finisarea manuala a taluzurilor in t. 0.0 0

Mijlociu 122896200

0.000 0

0.000 0.00

–––-

7 TSE04A1 0.0 0

– 100 MP 2161.000 0.0 0

R Nivelarea supr.Teren.Si platf.De 15000.0 32415000

terasm.Exec.Cu buldoz.Pe tract.65-80 32415000

cp in teren categ.1 si 2 0.000 0

0.000 0.00

–––-

8 TSD10B1 0.0 0

– 100 MC 8946.000 69648.0 623071008

R Compact.Cu t.P.O.De 15t cu tractor pe 1036.0 9268056

senile de 81-150cp a umpl.Din pam. 632339064

Coez.Excl.Udare.Prin 8 trec 0.000 0

0.000 0.00

–––-

9 TSH07C1 0.0 0

– MP 40512.000 5.9 237805

R Imbracarea taluz.Cu pam.Veget.Intre 1.6 63604

4-8m inaltime de taluz cu gros.Strat. 301409

Din pam.Veget.De 20cm 0.000 0

0.000 0.00

–––-

10 TSH09A1 277200.0 149965200

– 100 MP 541.000 277.0 149857

R Semanarea gazonului pe suprafete 0.0 0

orizontale sau in panta sub 30 150115057

0.000 0

0.004 2.16

–––-

11 TSH10C1 30.0 1823040

– MP 60768.000 9.5 576081

R Brazduirea taluzelor pe muche sau 0.0 0

straturi suprapuse cu panta = 30 2399121

0.000 0

0.000 0.00

–––-

12 TSD14A1 2000.0 30384000

– MC 15192.000 0.0 0

R Udarea cu autocist.De 5-8t cu disp.De 10.4 157997

strop.Str. 30541997

0.000 0

0.000 0.00

–––-

13 ACE08A1 8200.0 125665000

– MC 15325.000 14640.0 224358000

R Umplutura in sant.La cond.De alim.Cu 0.0 0

apa si canalizare cu nisip 350023000

0.000 0

0.000 0.00

–––-

14 TSD24A1 0.0 0

– MP 153246.000 3931.0 602410026

R Compact.Ter.Nat.Cu escav.1 0-1 39mc 45.3 6942044

cupa cu echip de soneta -mai 5to 609352070

0.000 0

0.000 0.00

–––-

15 ACA16C1 294.0 16228800

– M 55200.000 1227.0 67730400

R Mont.Tub.Scurg.Lib.Din pafs prin 0.0 166

infas.Sau centrifug.In pam.Ext.Clad.Cu 83959366

mf cep p avind dn 300 0.004 221

0.000 7.47

–––-

16 ACA16D1 478.0 40167296

– M 84032.000 1233.0 103611456

R Mont.Tub.Scurg.Lib.Din pafs prin 0.0 336

infas.Sau centrifug.In pam.Ext.Clad.Cu 143779088

mf cep p avind dn 400 0.005 420

0.000 17.32

–––-

17 ACA18H1 0.4 5782

– BUC 13800.000 15.9 219420

R Imbinare piese legatura din poliesteri 0.0 0

arm.Cu fibre de sticla cu mufa si cep 225202

tip p si dn 300 mm 0.000 0

0.000 0.94

–––-

18 ACA18I1 0.6 11722

– BUC 21008.000 19.6 411757

R Imbinare piese legatura din poliesteri 0.0 0

arm.Cu fibre de sticla cu mufa si cep 423479

tip p si dn 400 mm 0.000 0

0.000 1.90

–––-

19 ACA20G1 11.7 161460

– BUC 13800.000 7312.0 100905600

R Inchiderea capetelor la cond.Din pvc 0.2 2746

sau poliesteri pentru efect.Probei de 101069806

pres.Avind d 250-300 0.252 3478

0.009 119.37

–––-

20 ACA20H1 18.1 380245

– BUC 21008.000 8171.0 171656368

R Inchiderea capetelor la cond.Din pvc 0.2 5168

sau poliesteri pentru efect.Probei de 172041781

pres.Avind d 400 0.338 7101

0.011 222.68

–––-

21 ACE09I1 0.0 0

– BUC 13800.000 25.4 350520

R Montarea armaturilor cu actionare 0.0 0

manuala sau mecanica rob.Vane ventile 350520

clap.Compens.Etc.Dn 300 0.000 0

0.000 0.00

–––-

22 ACE09K1 0.0 0

– BUC 21008.000 25.4 533603

R Montarea armaturilor cu actionare 0.0 0

manuala sau mecanica rob.Vane ventile 533603

clap.Compens.Etc.Dn 400 0.000 0

0.000 0.00

–––-

23 ACE08B1 51.2 980787

– MC 19156.000 20400.0 390782400

R Umplutura in sant.La cond.De alim.Cu 0.0 0

apa si canalizare cu pietris margarit. 391763187

In jurul tub.Drenaj 0.000 0

0.000 0.00

–––-

24 ACE16A1 0.0 0

– M 139232.000 4533.0 631138656

R Montarea parapetelor si podetelor 0.0 0

metalice de inventar la santuri pt. 631138656

Conducte 0.000 0

0.000 0.00

–––-

25 ACE17A1 3.5 1533

– BUC 438.000 30100.0 13183800

R Placa indicatoare montata la camine 0.0 3

rezerv.Sau alte constructii pt. 13185336

Alimentari cu apa si canaliz. 0.017 7

0.000 0.17

–––-

26 IFF33C2 16.5 31614

– MP 1916.000 24.9 47708

R Filtru material textil netesin.Supraf. 0.0 0

Orizontale ad.5m 79322

0.000 0

0.001 1.00

–––-

27 ACD05C1 89980.0 20695400

– BUC 230.000 1452458.0 334065340

R Camin vizit.Stas 2448-73 cu hc=2 m si 0.6 136

sect.Rectang.Din zid.Caramida pt. 354760876

Canale circulare dn 300 239.000 54970

6.500 1494.97

–––-

28 ACD05D1 101305.0 21071440

– BUC 208.000 1475661.0 306937488

R Camin vizit.Stas 2448-73 cu hc=2 m si 0.6 129

sect.Rectang.Din zid.Caramida pt. 328009057

Canale circulare dn 400 239.000 49712

6.502 1352.39

–––-

29 ACD07F1 476.0 416976

– M 876.000 261355.0 228946980

R Elemente la camine stas cu h 2 m 0.1 97

cuprinzind aducerea la cota din 229364053

zidarie de caramida 37.600 32938

1.022 894.86

–––-

30 ACD01J1 48376.0 21188688

– BUC 438.000 17994.0 7881372

R Capac si rama stas 2308-81 pentru 15.2 6658

camine cu piesa suport carosabil tip 29076718

iii a 17.400 7621

0.441 193.13

===================================================

TOTAL A – CHELTUIELI DIRECTE – ARTICOLE DE LUCRARI PE DEVIZ

===================================================

*Greutate*Transport* Materiale* Manopera * Utilaj * TOTAL *

===================================================

* 10 * 9 * 5 * 6 * 7 * 8 *

===================================================

156468 429178984 4338832545 125088939 4893256936

4308.35

CAP.B-ALTE CHELTUIELI DIRECTE DEVIZ

– TRANSPORT MATERIALE LA SANTIER

4308.35 X50000 215 417 290

– ALTE CHELTUIELI DE TRANSPORT

429178984 X 10.000 4 291 789 840

– CONTRIBUTII ASIG. SOCIALE 4338832545 X 0.3000 1 301 649 764

– AJUTOR SOMAJ 4338832545 X 0.0500 216 941 627

– FOND DE RISC 4338832545 X 0.1275 553 201 149.5

==================================================

TOTAL II – CHELTUIELI DIRECTE DEVIZ

4 507 363 598 429 178 984 6 410 625 086 125 088 939 11 472 256 607

CAP.C – CHELTUIELI INDIRECT11472256607 X 0.0840 963 669 555

ALTE CHELTUIELI INDIRECTE

– PERSONAL INDIRECT PRODUCTI 963669555 X 0.0400 38546782

– SALARII MAISTRI 6410625086 X 0.0400 256 425 003

=================

TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE ( 10.97 % ) 1 258 641 341

– PROFIT 12730897947 X 0.0500 636 544 897

=========================

T O T A L DEVIZ 13 367 442 845

ORGANIZARE DE SANTIER 13367442845 X 0.0200 267 348 857

TOTAL DEVIZ (inclusiv ORGANIZARE DE SANTIER ) 13 634 791 702

– TAXA PE VALOAREA ADAUGATA13634791702 X 0.1900 2 590 610 423

T O T A L D E V I Z ( inclusiv TVA ) 16 225 402 125

M A N O P E R A T O T A L A 6 152 395 722

––––––––––

1. MANOPERA DIRECTA , DIN CARE: 5857423936

1.1. DIN ARTICOLE LUCRARI 4338832545

1.2. C.A.S. DIRECT PRODUCTIV 1301649764

1.3. AJUTOR SOMAJ DIRECT PRODUCTIV 216941627

2. MANOPERA INDIRECTA , DIN CARE: 294971786

2.1. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV 38546782

2.2. SALARII MAISTRI 256425003

1.2. Prezentarea analizei de prețuri

BENEFICIAR CONSTRUCTOR

System D E L T A 05.06.80

PROPRIETAR SOCOT

BENEF.

ANTREP.

INV. 0001 HIDROTEHNICA

OBIECT OB1 HIDROTEHNICA

A N A L I Z A D E P R E  U R I COD DEPOZI

––––––––––––––––––––––

Pentru: DEPOZIT ECOLOGIC DE DEEURI TM-SANANDREI

GRUPA CAT.LUCRARI:610 A B BDN:90.1 &BREF ELAB. 3/ 5/80

PRET MEDIU DE TRANSPORT: 50000.00

––––––––––––––––––––––

CONSUM PRET PRET UNITAR VALOARE/RES/ART

––––––––––––––––––––––

1 TSG04A1 HECTAR 80.000

– Defrisat mec.Cu tract.S-1500 a tuf.Si arbs.Cu

diam.10cm.Imping.Depoz.Tuf.Si arbs.De esen.

UTILAJE

–––––––––

5610 Tractor pe senile de 150 cp

1.97000 X 300.000 = 591.00 47280.000

7615 Echipament defrisator pt.Trac.Pe senile de si peste 110cp

1.97000 X 11.100 = 21.87 1749.360

PRETURI UNITARE: > TSG04A1

/MAT: 0.00 /MAN: 0.000

/UTI: 612.867

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSG04A1

/MAT: 0 /MAN: 0

/UTI: 49029

_________________________________________________________________

2 TSG11A1 HECTAR 80.000

– Scarificare mec.Teren la 50cm.Adinc.Cu 2 trec.

Perpendic.Adun.Mat.Si incarc.Remorc.Sub 100 radac

FORTA DE MUNCA

–––––––––

109921 ORA Muncitor auxiliar

13.34000 X 24000.000 = 320160.00 25612800.000

UTILAJE UNCA

–––––––––

5610 Tractor pe senile de 150 cp

6.30000 X 300.000 = 1890.00 151200.000

7614 Echipament scarificare pt.Trac.Pe senile de si peste 110cp

6.30000 X 13.000 = 81.90 6552.000

PRETURI UNITARE: > TSG11A1

/MAT: 0.00 /MAN: 320160.000

/UTI: 1971.900

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSG11A1

/MAT: 0 /MAN: 25612800

/UTI: 157752

_________________________________________________________________

3 TSG02A1 100 MP 800.000

– Curatarea terenului de iarba si buruieni

FORTA DE MUNCA

–––––––––

19621 ORA Sapator

0.21000 X 24000.000 = 5040.00 4032000.000

19921 ORA Muncitor deserv ctii mont

6.37000 X 24000.000 = 152880.00 122304000.000

PRETURI UNITARE: > TSG02A1

/MAT: 0.00 /MAN: 157920.000

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSG02A1

/MAT: 0 /MAN: 126336000

/UTI: 0

_________________________________________________________________

4 TSI06E1 100 MC 2400.000

– Depunere material excavat cu inst.De haldat prod.

4400 mc h treapta 1200-1400mc h cu 1 inst.Cu rotor

UTILAJE

–––––––––

2816 Inst.De haldat mat.Excavat max.4400mc ora

0.07500 X 2065.000 = 154.87 371700.000

4009 Rulou comp.Vibr.Neted picior oaie tractat fara tract.3 1-6

0.07000 X 100.000 = 7.00 16800.000

3554 Buldozer pe senile 81-180cp

0.07500 X 123000.000 = 9225.00 22140000.000

6742 Macara pe senile 20-29 9tf

0.06800 X 223.000 = 15.16 36393.600

5605 Tractor pe pneuri cu remorca de 3t 65cp

0.05400 X 412300.000 = 22264.20 53434080.000

4804 Autolab.Pt.Lucrari de cablu si echipament tc pe auto 2 5t

0.05400 X 166.000 = 8.96 21513.600

PRETURI UNITARE: > TSI06E1

/MAT: 0.00 /MAN: 0.000

/UTI: 31675.203

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSI06E1

/MAT: 0 /MAN: 0

/UTI: 76020487

_________________________________________________________________

5 TSE02B1 100 MP 2161.000

– Finisarea manuala a platformelor in t.Mijlociu

FORTA DE MUNCA

–––––––––

11321 ORA Finisor terasamente

3.93000 X 30000.000 = 117900.00 254781900.000

PRETURI UNITARE: > TSE02B1

/MAT: 0.00 /MAN: 117900.000

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSE02B1

/MAT: 0 /MAN: 254781900

/UTI: 0

_________________________________________________________________

6 TSE03B1 100 MP 406.000

– Finisarea manuala a taluzurilor in t.Mijlociu

FORTA DE MUNCA

–––––––––

11321 ORA Finisor terasamente

10.09000 X 30000.000 = 302700.00 122896200.000

PRETURI UNITARE: > TSE03B1

/MAT: 0.00 /MAN: 302700.000

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSE03B1

/MAT: 0 /MAN: 122896200

/UTI: 0

_________________________________________________________________

7 TSE04A1 100 MP 2161.000

– Nivelarea supr.Teren.Si platf.De terasm.Exec.Cu

buldoz.Pe tract.65-80 cp in teren categ.1 si 2

UTILAJE

–––––––––

3553 Buldozar pe senile 65-80cp

0.12500 X 120000.000 = 15000.00 32415000.000

PRETURI UNITARE: > TSE04A1

/MAT: 0.00 /MAN: 0.000

/UTI: 15000.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSE04A1

/MAT: 0 /MAN: 0

/UTI: 32415000

_________________________________________________________________

8 TSD10B1 100 MC 8946.000

– Compact.Cu t.P.O.De 15t cu tractor pe senile de

81-150cp a umpl.Din pam.Coez.Excl.Udare.Prin 8

FORTA DE MUNCA

–––––––––

19921 ORA Muncitor deserv ctii mont

2.90200 X 24000.000 = 69648.00 623071008.000

UTILAJE UNCA

–––––––––

4003 Compactor static tractat tavalug exclusiv tractor 10 1-16t

3.36000 X 8.450 = 28.39 253994.832

5610 Tractor pe senile de 150 cp

3.36000 X 300.000 = 1008.00 9017568.000

PRETURI UNITARE: > TSD10B1

/MAT: 0.00 /MAN: 69648.000

/UTI: 1036.392

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSD10B1

/MAT: 0 /MAN: 623071008

/UTI: 9271563

_________________________________________________________________

9 TSH07C1 MP 40512.000

– Imbracarea taluz.Cu pam.Veget.Intre 4-8m inaltime

de taluz cu gros.Strat.Din pam.Veget.De 20cm

FORTA DE MUNCA

–––––––––

90311 ORA Peisagist

0.35300 X 12.900 = 4.55 184479.494

99931 ORA Muncitor deserv gosp comu

0.10200 X 12.900 = 1.32 53305.690

UTILAJE

–––––––––

7201 Transportor cu banda mobil 15m

0.02900 X 54.000 = 1.57 63441.792

PRETURI UNITARE: > TSH07C1

/MAT: 0.00 /MAN: 5.869

/UTI: 1.566

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSH07C1

/MAT: 0 /MAN: 237785

/UTI: 63442

_________________________________________________________________

10 TSH09A1 100 MP 541.000

– Semanarea gazonului pe suprafete orizontale sau in

panta sub 30

MATERIALE

–––––––––

7204435 KG Seminte de plante-graminee

perene pm

3.96000 X 70000.000 = 277200.00 149965200.000

FORTA DE MUNCA

–––––––––

90322 ORA Peisagist

4.82000 X 13.700 = 66.03 35724.394

PRETURI UNITARE: > TSH09A1

/MAT: 277200.00 /MAN: 277.213

/UTI: 0.000 /GREUT(T): 0.0040

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSH09A1

/MAT: 149965200 /MAN: 149972

/UTI: 0 /GREUT(T): 2.1638

_________________________________________________________________

11 TSH10C1 MP 60768.000

– Brazduirea taluzelor pe muche sau straturi

suprapuse cu panta = 30

MATERIALE

–––––––––

6202806 MC Apa industriala pt.Lucr.

Drumuri-terasamente in cisterne

0.01500 X 2000.000 = 30.00 1823040.000

FORTA DE MUNCA

–––––––––

90311 ORA Peisagist

0.12000 X 12.900 = 1.55 94068.864

90321 ORA Peisagist

0.59000 X 13.450 = 7.94 482224.464

PRETURI UNITARE: > TSH10C1

/MAT: 30.00 /MAN: 9.483

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSH10C1

/MAT: 1823040 /MAN: 576293

/UTI: 0

_________________________________________________________________

12 TSD14A1 MC 15192.000

– Udarea cu autocist.De 5-8t cu disp.De strop.Str.

MATERIALE

–––––––––

6202806 MC Apa industriala pt.Lucr.

Drumuri-terasamente in cisterne

1.00000 X 2000.000 = 2000.00 30384000.000

UTILAJE

–––––––––

5603 Autocisterna cu disp.De strop cu m.A.J.5-8t

0.10000 X 104.000 = 10.40 157996.800

PRETURI UNITARE: > TSD14A1

/MAT: 2000.00 /MAN: 0.000

/UTI: 10.400

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSD14A1

/MAT: 30384000 /MAN: 0

/UTI: 157997

_________________________________________________________________

13 ACE08A1 MC 15325.000

– Umplutura in sant.La cond.De alim.Cu apa si

canalizare cu nisip

MATERIALE

–––––––––

2200525 MC Nisip sortat nespalat de riu

si lacuri 0 0-7 0 mm

1.02500 X 8000.000 = 8200.00 125665000.000

FORTA DE MUNCA

–––––––––

19621 ORA Sapator

0.61000 X 24000.000 = 14640.00 224358000.000

PRETURI UNITARE: > ACE08A1

/MAT: 8200.00 /MAN: 14640.000

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACE08A1

/MAT: 125665000 /MAN: 224358000

/UTI: 0

_________________________________________________________________

14 TSD24A1 MP 153246.000

– Compact.Ter.Nat.Cu escav.1 0-1 39mc cupa cu echip

de soneta -mai 5to

FORTA DE MUNCA

–––––––––

19921 ORA Muncitor deserv ctii mont

0.16379 X 24000.000 = 3930.96 602403896.159

UTILAJE UNCA

–––––––––

3510 Excavator senile 0 70-1 25mc motor termic echip soneta

0.17000 X 210.500 = 35.78 5483908.110

4022 Mai greu fara mecanic 5t

0.17000 X 56.000 = 9.52 1458901.920

PRETURI UNITARE: > TSD24A1

/MAT: 0.00 /MAN: 3930.960

/UTI: 45.305

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > TSD24A1

/MAT: 0 /MAN: 602403896

/UTI: 6942810

15 ACA16C1 M 55200.000

– Mont.Tub.Scurg.Lib.Din pafs prin infas.Sau

centrifug.In pam.Ext.Clad.Cu mf cep p avind dn 300

MATERIALE

–––––––––

7344235 KG Sapun pasta 38 acizi grasi pt.

Zugraveli

0.01900 X 5.980 = 0.11 6271.824

2900888 MC Lemn rot cons rur coj fag l

min 1m d sub min18cm s4342

0.00010 X 344.000 = 0.03 1898.880

2917685 MC Dulap fag lung tivit cls c

gr=50mm lung=2 50m s 8689

0.00004 X 859.000 = 0.03 1896.672

5886928 KG Cuie cu cap conic tip a 3 0 x

60 s 2111

0.00100 X 7.540 = 0.01 416.208

6202818 MC Apa industriala pentru mortare

si betoane dela retea

0.12100 X 2000.000 = 242.00 13358400.000

6311528 KG Scoabe otel pt.Constr.Din

lemn.Lat 65-90mm l.200-300mm

0.00200 X 26000.000 = 52.00 2870400.000

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12032 ORA Instalator alim.Apa

0.03000 X 15.800 = 0.47 26164.800

10732 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 30000.000 = 300.00 16560000.000

12042 ORA Instalator alim.Apa

0.13000 X 17.250 = 2.24 123786.000

10742 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 34000.000 = 340.00 18768000.000

10712 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 28000.000 = 280.00 15456000.000

10722 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 29000.000 = 290.00 16008000.000

12022 ORA Instalator alim.Apa

0.19000 X 14.900 = 2.83 156271.200

12012 ORA Instalator alim.Apa

0.14000 X 14.050 = 1.97 108578.400

PRETURI UNITARE: > ACA16C1

/MAT: 294.19 /MAN: 1227.202

/FRA: 0.004 /UTI: 0.003 /GREUT(T): 0.0001

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACA16C1

/MAT: 16239284 /MAN: 67741545

/FRA: 202 /UTI: 142 /GREUT(T): 7.4652

_________________________________________________________________

16 ACA16D1 M 84032.000

– Mont.Tub.Scurg.Lib.Din pafs prin infas.Sau

centrifug.In pam.Ext.Clad.Cu mf cep p avind dn 400

MATERIALE

–––––––––

7344235 KG Sapun pasta 38 acizi grasi pt.

Zugraveli

0.04100 X 5.980 = 0.25 20602.966

2900888 MC Lemn rot cons rur coj fag l

min 1m d sub min18cm s4342

0.00010 X 344.000 = 0.03 2890.701

2917685 MC Dulap fag lung tivit cls c

gr=50mm lung=2 50m s 8689

0.00010 X 859.000 = 0.09 7218.349

5886928 KG Cuie cu cap conic tip a 3 0 x

60 s 2111

0.00100 X 7.540 = 0.01 633.601

6202818 MC Apa industriala pentru mortare

si betoane dela retea

0.21300 X 2000.000 = 426.00 35797632.000

6311528 KG Scoabe otel pt.Constr.Din

lemn.Lat 65-90mm l.200-300mm

0.00200 X 26000.000 = 52.00 4369664.000

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12032 ORA Instalator alim.Apa

0.03000 X 15.800 = 0.47 39831.168

10732 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 30000.000 = 300.00 25209600.000

12042 ORA Instalator alim.Apa

0.13000 X 17.250 = 2.24 188441.760

10742 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 34000.000 = 340.00 28570880.000

10712 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 28000.000 = 280.00 23528960.000

10722 ORA Dulgher constructii

0.01000 X 29000.000 = 290.00 24369280.000

12022 ORA Instalator alim.Apa

0.21000 X 14.900 = 3.13 262936.128

12012 ORA Instalator alim.Apa

0.15000 X 14.050 = 2.11 177097.440

PRETURI UNITARE: > ACA16D1

/MAT: 478.37 /MAN: 1232.792

/FRA: 0.005 /UTI: 0.004 /GREUT(T): 0.0002

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACA16D1

/MAT: 40198642 /MAN: 103593942

/FRA: 417 /UTI: 308 /GREUT(T): 17.3207

_________________________________________________________________

17 ACA18H1 BUC 13800.000

– Imbinare piese legatura din poliesteri arm.Cu

fibre de sticla cu mufa si cep tip p si dn 300 mm

MATERIALE

–––––––––

7344235 KG Sapun pasta 38 acizi grasi pt.

Zugraveli

0.03120 X 5.980 = 0.19 2574.749

7306661 KG Bumbac de sters

0.03500 X 6.640 = 0.23 3207.120

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12022 ORA Instalator alim.Apa

0.32000 X 14.900 = 4.77 65798.400

12032 ORA Instalator alim.Apa

0.16000 X 15.800 = 2.53 34886.400

12012 ORA Instalator alim.Apa

0.32000 X 14.050 = 4.50 62044.800

PRETURI UNITARE: > ACA18H1

/MAT: 0.42 /MAN: 15.899

/UTI: 0.000 /GREUT(T): 0.0001

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACA18H1

/MAT: 5782 /MAN: 219412

/UTI: 0 /GREUT(T): 0.9356

_________________________________________________________________

18 ACA18I1 BUC 21008.000

– Imbinare piese legatura din poliesteri arm.Cu

fibre de sticla cu mufa si cep tip p si dn 400 mm

MATERIALE

–––––––––

7344235 KG Sapun pasta 38 acizi grasi pt.

Zugraveli

0.04120 X 5.980 = 0.25 5175.867

7306661 KG Bumbac de sters

0.04700 X 6.640 = 0.31 6556.177

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12012 ORA Instalator alim.Apa

0.40000 X 14.050 = 5.62 118064.960

12022 ORA Instalator alim.Apa

0.37000 X 14.900 = 5.51 115817.104

12032 ORA Instalator alim.Apa

0.19000 X 15.800 = 3.00 63066.016

PRETURI UNITARE: > ACA18I1

/MAT: 0.56 /MAN: 19.596

/UTI: 0.000 /GREUT(T): 0.0001

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACA18I1

/MAT: 11732 /MAN: 411671

/UTI: 0 /GREUT(T): 1.8974

_________________________________________________________________

19 ACA20G1 BUC 13800.000

– Inchiderea capetelor la cond.Din pvc sau

poliesteri pentru efect.Probei de pres.Avind d

MATERIALE

–––––––––

2917685 MC Dulap fag lung tivit cls c

gr=50mm lung=2 50m s 8689

0.01000 X 859.000 = 8.59 118542.000

3615911 KG Tabla groasa 10x 1000 ol37-1n

s 437

0.65000 X 4.780 = 3.11 42876.600

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12032 ORA Instalator alim.Apa

0.87000 X 15.800 = 13.75 189694.800

12012 ORA Instalator alim.Apa

1.07000 X 14.050 = 15.03 207462.300

12022 ORA Instalator alim.Apa

0.24000 X 14.900 = 3.58 49348.800

10721 ORA Dulgher constructii

0.10000 X 29000.000 = 2900.00 40020000.000

10711 ORA Dulgher constructii

0.06000 X 27000.000 = 1620.00 22356000.000

19621 ORA Sapator

0.09000 X 24000.000 = 2160.00 29808000.000

PRETURI UNITARE: > ACA20G1

/MAT: 11.70 /MAN: 7312.391

/FRA: 0.252 /UTI: 0.199 /GREUT(T): 0.0086

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACA20G1

/MAT: 161419 /MAN: 100911003

/FRA: 3483 /UTI: 2750 /GREUT(T): 119.3700

_________________________________________________________________

20 ACA20H1 BUC 21008.000

– Inchiderea capetelor la cond.Din pvc sau

poliesteri pentru efect.Probei de pres.Avind d 400

MATERIALE

–––––––––

2917685 MC Dulap fag lung tivit cls c

gr=50mm lung=2 50m s 8689

0.01100 X 859.000 = 9.45 198504.592

3615911 KG Tabla groasa 10x 1000 ol37-1n

s 437

1.80000 X 4.780 = 8.60 180752.832

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12032 ORA Instalator alim.Apa

1.07000 X 15.800 = 16.91 355161.248

12012 ORA Instalator alim.Apa

1.33000 X 14.050 = 18.69 392565.992

12022 ORA Instalator alim.Apa

0.38000 X 14.900 = 5.66 118947.296

10721 ORA Dulgher constructii

0.11000 X 29000.000 = 3190.00 67015520.000

10711 ORA Dulgher constructii

0.05000 X 27000.000 = 1350.00 28360800.000

19621 ORA Sapator

0.12000 X 24000.000 = 2880.00 60503040.000

PRETURI UNITARE: > ACA20H1

/MAT: 18.05 /MAN: 8171.030

/FRA: 0.338 /UTI: 0.246 /GREUT(T): 0.0106

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACA20H1

/MAT: 379257 /MAN: 171657009

/FRA: 7109 /UTI: 5160 /GREUT(T): 222.6848

_________________________________________________________________

21 ACE09I1 BUC 13800.000

– Montarea armaturilor cu actionare manuala sau

mecanica rob.Vane ventile clap.Compens.Etc.Dn 300

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12042 ORA Instalator alim.Apa

0.53999 X 17.250 = 9.31 128544.619

12032 ORA Instalator alim.Apa

0.53999 X 15.800 = 8.53 117739.420

12012 ORA Instalator alim.Apa

0.53999 X 14.050 = 7.59 104698.661

PRETURI UNITARE: > ACE09I1

/MAT: 0.00 /MAN: 25.434

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACE09I1

/MAT: 0 /MAN: 350983

/UTI: 0

_________________________________________________________________

22 ACE09K1 BUC 21008.000

– Montarea armaturilor cu actionare manuala sau

mecanica rob.Vane ventile clap.Compens.Etc.Dn 400

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12042 ORA Instalator alim.Apa

0.53999 X 17.250 = 9.31 195685.896

12032 ORA Instalator alim.Apa

0.53999 X 15.800 = 8.53 179236.937

12012 ORA Instalator alim.Apa

0.53999 X 14.050 = 7.59 159384.744

PRETURI UNITARE: > ACE09K1

/MAT: 0.00 /MAN: 25.434

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACE09K1

/MAT: 0 /MAN: 534308

/UTI: 0

_________________________________________________________________

23 ACE08B1 MC 19156.000

– Umplutura in sant.La cond.De alim.Cu apa si

canalizare cu pietris margarit.In jurul tub.Drenaj

MATERIALE

–––––––––

2200068 MC Pietris ciuruit nespalat de

riu 7-15 mm

1.02500 X 50.000 = 51.25 981745.000

FORTA DE MUNCA

–––––––––

19621 ORA Sapator

0.85000 X 24000.000 = 20400.00 390782400.000

PRETURI UNITARE: > ACE08B1

/MAT: 51.25 /MAN: 20400.000

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACE08B1

/MAT: 981745 /MAN: 390782400

/UTI: 0

_________________________________________________________________

24 ACE16A1 M 139232.000

– Montarea parapetelor si podetelor metalice de

inventar la santuri pt.Conducte

FORTA DE MUNCA

–––––––––

10722 ORA Dulgher constructii

0.05333 X 29000.000 = 1546.57 215332034.240

10712 ORA Dulgher constructii

0.10666 X 28000.000 = 2986.48 415813583.360

PRETURI UNITARE: > ACE16A1

/MAT: 0.00 /MAN: 4533.050

/UTI: 0.000

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACE16A1

/MAT: 0 /MAN: 631145618

/UTI: 0

_________________________________________________________________

25 ACE17A1 BUC 438.000

– Placa indicatoare montata la camine rezerv.Sau

alte constructii pt.Alimentari cu apa si canaliz.

MATERIALE

–––––––––

3602366 KG Tabla constr.Mecanice s901 1

x1000x2000 ol34-1n

0.26000 X 5.390 = 1.40 613.813

5842673 BUC Piulite hexag.Semiprecise m 6

gr.5 s 4071

4.00000 X 0.090 = 0.36 157.680

5800390 BUC Surub cap hexagonal precis m 6

x 30 gr.5.8 s4272

4.00000 X 0.140 = 0.56 245.280

6103294 KG Vopsea minium de plumb v.351-3

ntr 90-80

0.01500 X 37.800 = 0.57 248.346

6103220 KG Vopsea alba fp v.101-1 ntr

90-80

0.02000 X 30.800 = 0.62 269.808

FORTA DE MUNCA

–––––––––

13122 ORA Tinichigiu sant.

0.49999 X 28000.000 = 13999.72 6131877.360

13311 ORA Zugrav vopsitor

0.07199 X 27000.000 = 1943.73 851353.740

13331 ORA Zugrav vopsitor

0.45599 X 31000.000 = 14135.69 6191432.220

PRETURI UNITARE: > ACE17A1

/MAT: 3.50 /MAN: 30099.580

/FRA: 0.017 /UTI: 0.006 /GREUT(T): 0.0004

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACE17A1

/MAT: 1535 /MAN: 13183616

/FRA: 8 /UTI: 3 /GREUT(T): 0.1655

_________________________________________________________________

26 IFF33C2 MP 1916.000

– Filtru material textil netesin.Supraf.Orizontale

ad.5m

MATERIALE

–––––––––

7329883 M Material textil netesut filtr

sintet netesin lat 1 5m

0.80400 X 20.500 = 16.48 31579.512

FORTA DE MUNCA

–––––––––

10621 ORA Drenor canalist

0.02999 X 14.600 = 0.44 838.928

PRETURI UNITARE: > IFF33C2

/MAT: 16.48 /MAN: 24.896

/UTI: 0.000 /GREUT(T): 0.0005

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > IFF33C2

/MAT: 31580 /MAN: 47700

/UTI: 0 /GREUT(T): 1.0013

_________________________________________________________________

27 ACD05C1 BUC 230.000

– Camin vizit.Stas 2448-73 cu hc=2 m si sect.

Rectang.Din zid.Caramida pt.Canale circulare dn

MATERIALE

–––––––––

6202818 MC Apa industriala pentru mortare

si betoane dela retea

0.47500 X 2000.000 = 950.00 218500.000

2928335 MP Panou de cofraj tip p fag g

8mm pt pereti

0.31000 X 260000.000 = 80600.00 18538000.000

5883005 KG Saiba plata pentru lemn a m 9

ol34 s 7565

0.02200 X 25.100 = 0.55 127.006

2300739 BUC Caram.Pline m 50 cal.1 c1

240x115x63 s457

2100.00000 X 0.824 = 1730.40 397992.000

6306327 KG Trepte din otel rotund diam

14- 20 mm

16.55000 X 10.900 = 180.39 41490.850

2901167 MC Manele d=7-11cm l=2-6m

rasinoase s.1040

0.00310 X 1004000.000 = 3112.40 715852.000

5886928 KG Cuie cu cap conic tip a 3 0 x

60 s 2111

0.18000 X 7.540 = 1.36 312.156

6311528 KG Scoabe otel pt.Constr.Din

lemn.Lat 65-90mm l.200-300mm

0.13000 X 26000.000 = 3380.00 777400.000

5841007 BUC Piulite patrate m 8 gr.6 s 926

2.60000 X 0.150 = 0.39 89.700

5824176 BUC Surub cap bombat git patrat m

8x 80 gr.4.8 s 925

2.60000 X 0.358 = 0.93 214.084

2904418 MC Dulap rasinos tivit clasa a

gr=48mm lung=4 00m s 942

0.00830 X 1898.000 = 15.75 3623.282

2904339 MC Dulap rasinos tivit clasa a

gr=38mm lung=3 50m s 942

0.00220 X 1708.000 = 3.76 864.248

7315789 KG Decofrol

0.53000 X 6.740 = 3.57 821.606

FORTA DE MUNCA

–––––––––

13412 ORA Zidar

9.09000 X 28000.000 = 254520.00 58539600.000

13422 ORA Zidar

9.94000 X 29000.000 = 288260.00 66299800.000

13432 ORA Zidar

6.76000 X 30000.000 = 202800.00 46644000.000

10742 ORA Dulgher constructii

0.70000 X 34000.000 = 23800.00 5474000.000

10732 ORA Dulgher constructii

1.01000 X 30000.000 = 30300.00 6969000.000

10222 ORA Betonist

2.14000 X 29000.000 = 62060.00 14273800.000

10212 ORA Betonist

1.15000 X 29000.000 = 33350.00 7670500.000

10721 ORA Dulgher constructii

1.33000 X 29000.000 = 38570.00 8871100.000

10711 ORA Dulgher constructii

1.33000 X 27000.000 = 35910.00 8259300.000

PRETURI UNITARE: > ACD05C1

/MAT: 89979.51 /MAN: 1452457.657

/FRA: 239.155 /UTI: 0.590 /GREUT(T): 6.4999

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACD05C1

/MAT: 20695287 /MAN: 334065261

/FRA: 55006 /UTI: 136 /GREUT(T): 1494.9683

_________________________________________________________________

28 ACD05D1 BUC 208.000

– Camin vizit.Stas 2448-73 cu hc=2 m si sect.

Rectang.Din zid.Caramida pt.Canale circulare dn

MATERIALE

–––––––––

6202818 MC Apa industriala pentru mortare

si betoane dela retea

0.47500 X 2000.000 = 950.00 197600.000

2928335 MP Panou de cofraj tip p fag g

8mm pt pereti

0.35000 X 260000.000 = 91000.00 18928000.000

5883005 KG Saiba plata pentru lemn a m 9

ol34 s 7565

0.02500 X 25.100 = 0.63 130.520

2300739 BUC Caram.Pline m 50 cal.1 c1

240x115x63 s457

2100.00000 X 0.824 = 1730.40 359923.200

6306327 KG Trepte din otel rotund diam

14- 20 mm

16.55000 X 10.900 = 180.39 37522.160

2901167 MC Manele d=7-11cm l=2-6m

rasinoase s.1040

0.00350 X 1004000.000 = 3514.00 730912.000

5886928 KG Cuie cu cap conic tip a 3 0 x

60 s 2111

0.20000 X 7.540 = 1.51 313.664

6311528 KG Scoabe otel pt.Constr.Din

lemn.Lat 65-90mm l.200-300mm

0.15000 X 26000.000 = 3900.00 811200.000

5841007 BUC Piulite patrate m 8 gr.6 s 926

3.00000 X 0.150 = 0.45 93.600

5824176 BUC Surub cap bombat git patrat m

8x 80 gr.4.8 s 925

3.00000 X 0.358 = 1.07 223.392

2904418 MC Dulap rasinos tivit clasa a

gr=48mm lung=4 00m s 942

0.00940 X 1898.000 = 17.84 3710.970

2904339 MC Dulap rasinos tivit clasa a

gr=38mm lung=3 50m s 942

0.00250 X 1708.000 = 4.27 888.160

7315789 KG Decofrol

0.59000 X 6.740 = 3.98 827.133

FORTA DE MUNCA

–––––––––

13412 ORA Zidar

9.09000 X 28000.000 = 254520.00 52940160.000

13422 ORA Zidar

9.94000 X 29000.000 = 288260.00 59958080.000

13432 ORA Zidar

6.94000 X 30000.000 = 208200.00 43305600.000

10742 ORA Dulgher constructii

0.79000 X 34000.000 = 26860.00 5586880.000

10732 ORA Dulgher constructii

1.14000 X 30000.000 = 34200.00 7113600.000

10222 ORA Betonist

2.38000 X 29000.000 = 69020.00 14356160.000

10212 ORA Betonist

1.28000 X 29000.000 = 37120.00 7720960.000

10721 ORA Dulgher constructii

1.33000 X 29000.000 = 38570.00 8022560.000

10711 ORA Dulgher constructii

1.33000 X 27000.000 = 35910.00 7469280.000

PRETURI UNITARE: > ACD05D1

/MAT: 101304.54 /MAN: 1475661.488

/FRA: 239.252 /UTI: 0.621 /GREUT(T): 6.5019

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACD05D1

/MAT: 21071345 /MAN: 306937590

/FRA: 49764 /UTI: 129 /GREUT(T): 1352.3856

_________________________________________________________________

29 ACD07F1 M 876.000

– Elemente la camine stas cu h 2 m cuprinzind

aducerea la cota din zidarie de caramida

MATERIALE

–––––––––

2300739 BUC Caram.Pline m 50 cal.1 c1

240x115x63 s457

330.00000 X 0.824 = 271.92 238201.920

6306327 KG Trepte din otel rotund diam

14- 20 mm

4.93000 X 10.900 = 53.74 47073.612

2904339 MC Dulap rasinos tivit clasa a

gr=38mm lung=3 50m s 942

0.00040 X 1708.000 = 0.68 598.483

6202818 MC Apa industriala pentru mortare

si betoane dela retea

0.07500 X 2000.000 = 150.00 131400.000

FORTA DE MUNCA

–––––––––

10721 ORA Dulgher constructii

0.20958 X 29000.000 = 6077.82 5324170.320

10711 ORA Dulgher constructii

0.20958 X 27000.000 = 5658.66 4956986.160

13432 ORA Zidar

1.66099 X 30000.000 = 49829.70 43650817.200

13422 ORA Zidar

2.37869 X 29000.000 = 68982.01 60428240.760

13412 ORA Zidar

1.96200 X 28000.000 = 54936.00 48123936.000

PRETURI UNITARE: > ACD07F1

/MAT: 476.34 /MAN: 261355.246

/FRA: 37.631 /UTI: 0.111 /GREUT(T): 1.0215

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACD07F1

/MAT: 417274 /MAN: 228947195

/FRA: 32965 /UTI: 97 /GREUT(T): 894.8603

_________________________________________________________________

30 ACD01J1 BUC 438.000

– Capac si rama stas 2308-81 pentru camine cu piesa

suport carosabil tip iii a

MATERIALE

–––––––––

4203739 BUC Capac cu rama fonta pt.Cam.

Viz.Tip 3a caros.S 2308

1.00000 X 391.000 = 391.00 171258.000

2100402 KG Ciment metalurgic cu adaosuri

m 30 saci s 1500

35.90000 X 1300.000 = 46670.00 20441460.000

2200525 MC Nisip sortat nespalat de riu

si lacuri 0 0-7 0 mm

0.13900 X 8000.000 = 1112.00 487056.000

6202818 MC Apa industriala pentru mortare

si betoane dela retea

0.03500 X 2000.000 = 70.00 30660.000

6420771 BUC Piesa b.A.B250 suport capac s.

2448-73 p.3.3.3

1.01000 X 132.000 = 133.32 58394.160

FORTA DE MUNCA

–––––––––

12012 ORA Instalator alim.Apa

1.47000 X 14.050 = 20.65 9046.233

12022 ORA Instalator alim.Apa

0.73000 X 14.900 = 10.88 4764.126

PRETURI UNITARE: > ACD01J1

/MAT: 48376.32 /MAN: 17994.173

/FRA: 17.364 /UTI: 15.150 /GREUT(T): 0.4409

_________________________________________________________________

PRETURI TOTALE : > ACD01J1

/MAT: 21188828 /MAN: 7881448

/FRA: 7605 /UTI: 6636 /GREUT(T): 193.1273

1.3.Prezentarea extrasului de fortă de muncă pe meserii

C.O.C.C.-S.A. System DELTA 05.06.80

INV. 0001 HIDROTEHNICA

OBIECT OB1 HIDROTEHNICA

DEVIZ DEPOZIT ECOLOGIC DE DEEURI TM-SANANDREI

EXTRAS DE FORA DE MUNCĂ PE MESERII

GRUPA CAT.LUCRARI:610 A B BDN:90.1 &BREF ELAB. 3/ 5/80

==================================================

! COD ! ! ! ! !

!MESER! D E N U M I R E A ! CANTITATEA ! RETR.! VALOAREA !

! ! ! IN ! TARIF! !

!CATEG! M E S E R I E I ! O R E ! ORARA! MANOPERA !

!TREAP! ! ! ! !

===================================================

! 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 !

===================================================

V A L. T O T A L A D E V I Z L E I 6062

M A N O P E R A D E B A Z A

10212 Betonist 530.740 29000. 15391460.

10222 Betonist 987.240 29000. 28629960.

10621 Drenor canalist 57.461 14.60 838.9

10711 Dulgher constructii 2644.532 27000. 71402366.

10712 Dulgher constructii 16242.805 28000. 454798543

10721 Dulgher constructii 4457.012 29000. 129253350

10722 Dulgher constructii 8817.563 29000. 255709314

10732 Dulgher constructii 1861.740 30000. 55852200.

10742 Dulgher constructii 1717.640 34000. 58399760.

11321 Finisor terasamente 12589.270 30000. 377678100

12012 Instalator alim.Apa 95298.472 14.05 1338943.5

12022 Instalator alim.Apa 51938.460 14.90 773883.0

12032 Instalator alim.Apa 63657.012 15.80 1005780.7

12042 Instalator alim.Apa 36896.132 17.25 636458.2

13122 Tinichigiu sant. 218.996 28000. 6131877.3

13311 Zugrav vopsitor 31.532 27000. 851353.7

13331 Zugrav vopsitor 199.724 31000. 6191432.2

13412 Zidar 5700.132 28000. 159603696

13422 Zidar 6437.452 29000. 186686120

13432 Zidar 4453.347 30000. 133600417

19621 Sapator 29561.810 24000. 709483440

19921 Muncitor deserv ctii mont 56157.454 24000. 134777890

90311 Peisagist 21592.896 12.90 278548.3

90321 Peisagist 35853.120 13.45 482224.4

90322 Peisagist 2607.620 13.70 35724.3

99931 Muncitor des

1.4. Prezentarea extrasului de materiale pe sortimente

C.O.C.C.-S.A. System DELTA 05.06.80

INV. 0001 HIDROTEHNICA

OBIECT OB1 HIDROTEHNICA

DEVIZ DEPOZIT ECOLOGIC DE DEEURI TM-SANANDREI

EXTRAS DE MATERIALE PE SORTIMENTE

GRUPA CAT.LUCRARI:610 A B BDN:90.1 &BREF ELAB. 3/ 5/80

===================================================

!CODURI ! !UNIT. MAS.! PRET UNITAR !

!GR. ATM! DENUMIRE MATERIALE ! ! !

!SORTIM.! !CANTITATE ! VAL. TOTALA !

===================================================

! 1 ! 2 ! 3 ! 4 !

===================================================

V A L. T O T A L A D E V I Z L E I 6062

10120 Tabla mijl.Si groasa T

platbanda cu grosime = 3 mm

3615911 Tabla groasa 10x 1000 KG 4.780

ol37-1n s 437 46784.400 223629.43

TOTAL GRUPA ATM: 10120 46.784

223629.43

10130 Tabla subtire si dcap. banda T

lata lr si lc gros

3602366 Tabla constr.Mecanice s901 1 KG 5.390

x1000x2000 ol34-1n 113.880 613.81

TOTAL GRUPA ATM: 10130 0.114

613.81

11340 Manele si prajini de MC

rasinoase

2901167 Manele d=7-11cm l=2-6m MC 1004000.00

rasinoase s.1040 1.441 1446764.00

TOTAL GRUPA ATM: 11340 1.441

1446764.00

11380 Cherestea de rasinoase MC

2904418 Dulap rasinos tivit clasa a MC 1898.000

gr=48mm lung=4 00m s 942 3.864 7334.25

2904339 Dulap rasinos tivit clasa a MC 1708.000

gr=38mm lung=3 50m s 942 1.376 2350.89

TOTAL GRUPA ATM: 11380 5.241

9685.14

11390 Cherestea de fag excl. MC

Laturoaie

2917685 Dulap fag lung tivit cls c MC 859.000

gr=50mm lung=2 50m s 8689 379.699 326161.61

TOTAL GRUPA ATM: 11390 379.699

326161.61

11550 Ciment T

2100402 Ciment metalurgic cu KG 1300.000

adaosuri m 30 saci s 1500 15724.200 20441460.00

TOTAL GRUPA ATM: 11550 15.724

20441460

20440 Cuie constructii T

5886928 Cuie cu cap conic tip a 3 0 KG 7.540

x 60 s 2111 222.232 1675.63

TOTAL GRUPA ATM: 20440 0.222

1675.63

24585 Lacuri vopsele -vopsele -pe T

baza de ulei

6103294 Vopsea minium de plumb v. KG 37.800

351-3 ntr 90-80 6.570 248.35

6103220 Vopsea alba fp v.101-1 ntr KG 30.800

90-80 8.760 269.81

TOTAL GRUPA ATM: 24585 0.015

518.15

24970 Suruburi pt.Prins in lemn MII BUC

5824176 Surub cap bombat git patrat BUC 0.358

m 8x 80 gr.4.8 s 925 1222.000 437.48

TOTAL GRUPA ATM: 24970 1.222

437.48

25270 Lemn de lucru de fag rotund MC

2900888 Lemn rot cons rur coj fag l MC 344.000

min 1m d sub min18cm s434 13.923 4789.58

TOTAL GRUPA ATM: 25270 13.923

4789.58

25440 Panouri din placaj pt. MP

Cofraje

2928335 Panou de cofraj tip p fag g MP 260000.000

8mm pt pereti 144.100 37466000.00

TOTAL GRUPA ATM: 25440 144.100

37466000.00

25730 Produse pref.Din b.Armat MC

6420771 Piesa b.A.B250 suport capac BUC 132.000

s.2448-73 p.3.3.3 442.380 58394.16

TOTAL GRUPA ATM: 25730 5.132

58394.16

25803 Caramizi si bloc.Ceramice MII BC E

din argila

2300739 Caram.Pline m 50 cal.1 c1 BUC 0.824

240x115x63 s457 1208880.000 996117.12

TOTAL GRUPA ATM: 25803 1208.880

996117.12

27251 Agregate de balastiera MII TO

2200068 Pietris ciuruit nespalat de MC 50.000

riu 7-15 mm 19634.900 981745.00

2200525 Nisip sortat nespalat de riu MC 8000.000

si lacuri 0 0-7 0 mm 15769.007 126152056.00

TOTAL GRUPA ATM: 27251 52.704

127133801.00

30100 Suruburi mec.Uzuale precise MII BUC

si semiprecise

5800390 Surub cap hexagonal precis m BUC 0.140

6 x 30 gr.5.8 s4272 1752.000 245.28

TOTAL GRUPA ATM: 30100 1.752

245.28

30150 Piulite uzuale precise si MII BUC

semiprecise

5842673 Piulite hexag.Semiprecise m BUC 0.090

6 gr.5 s 4071 1752.000 157.68

5841007 Piulite patrate m 8 gr.6 s BUC 0.150

926 1222.000 183.30

TOTAL GRUPA ATM: 30150 2.974

340.98

30160 Saibe plate uzuale pt.Metal T

5883005 Saiba plata pentru lemn a m KG 25.100

9 ol34 s 7565 10.260 257.53

TOTAL GRUPA ATM: 30160 0.010

257.53

37580 Confectii metal pentru T

constructii

6311528 Scoabe otel pt.Constr.Din KG 26000.000

lemn.Lat 65-90mm l.200-30 339.564 8828664.00

6306327 Trepte din otel rotund diam KG 10.900

14- 20 mm 11567.580 126086.62

TOTAL GRUPA ATM: 37580 11.907

8954750.62

40000

4203739 Capac cu rama fonta pt.Cam. BUC 391.000

Viz.Tip 3a caros.S 2308 438.000 171258.00

6202818 Apa industriala pentru MC 2000.000

mortare si betoane dela 24867.096 49734192.00

6202806 Apa industriala pt.Lucr. MC 2000.000

Drumuri-terasamente in 16103.520 32207040.00

7344235 Sapun pasta 38 acizi grasi KG 5.980

pt.Zugraveli 5790.202 34625.41

7329883 Material textil netesut M 20.500

filtr sintet netesin lat 1540.464 31579.51

7315789 Decofrol KG 6.740

244.620 1648.74

7306661 Bumbac de sters KG 6.640

1470.376 9763.30

7204435 Seminte de plante-graminee KG 70000.000

perene pm 2142.360 149965200.00

TOTAL GRUPA ATM: 40000 0.000

232155306.95

MATERIALE MARUNTE 0.00

VALOARE TOTALA MATERIALE 429 220 948

1.5.Prezentarea extrasului de transporturi auto

C.O.C.C.-S.A. System DELTA 05.06.80

INV. 0001 HIDROTEHNICA

OBIECT OB1 HIDROTEHNICA

DEVIZ DEPOZIT ECOLOGIC DE DEEURI TM-SANANDREI

EXTRAS DE TRANSPORTURI AUTO

GRUPA CAT.LUCRARI:610 A B BDN:90.1 &BREF ELAB. 3/ 5/80

===================================================

! ! ! ARTICOLE DEVIZ PT. TRANSPORT AUTO SAU !

!COD! D E N U M I R E : ! MATERIALE PRINC.TRANSP. PE GRUPE ATM !

!GR.!*Mijloc transport !=======================================!

!TR.!*Grupa mat.transp. !SIMBOL ART.!CANTITATEA! PRET ! VALOARE !

! ! !GRUPA ATM !TONE(T.KM)!LEI/TO! DEVIZ !

===================================================

! 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 ! 6 !

===================================================

V A L. T O T A L A D E V I Z L E I 6062

TRAILER REMORCA 20T

06 PREFABRICATE BETON 25730 131.869 50000.00 6593453

AUTOCAROSATA

07 CONFECTII METALICE 37580 11.961 50000.00 598074

AUTOCAROSATA

08 LEMN, CONFECTII LEMN 11340 0.865 50000.00 43230

11380 2.620 50000.00 131015

11390 303.759 50000.0015187968

25270 11.139 50000.00 556928

25440 3.314 50000.00 165715

AUTOCAROSATA

09 CARAMIZI SI INLOCUIT. 25803 3723.350 50000.0018616752

AUTOBASCULANTA

10 CIMENT 11550 15.881 50000.00 794072

AUTOCAROSATA

13 PROFILE, TEVI METAL 10120 46.784 50000.00 2339220

10130 0.114 50000.00 5694

AUTOCAROSATA

15 MAT. CONSTRUCTII 20440 0.258 50000.00 12889

24585 0.017 50000.00 828

24970 0.037 50000.00 1833

30100 0.018 50000.00 876

30150 0.030 50000.00 1487

30160 0.012 50000.00 595

ALTE MIJLOACE

23 ALTE MATERIALE 40000 4251.661 50000.00 2125830

T O T A L P E T I P U R I D E T R A N S P O R T

AUTOBASCULANTA TOTAL 15.881 794072

AUTOCAROSATA TOTAL 4104.277 20521387

TRACTOR PE PNEURI TOTAL 0.000 0

TRACTOR PE SENILE TOTAL 0.000 0

TRAILER TOTAL 131.869 6593453

AUTOSPECIALA TOTAL 0.000 0

AUTOBETONIERA TOTAL 0.000 0

ALTE MIJLOACE TOTAL 4251.661 2125830

TOTAL GENERAL 30 034 742

1.6.Prezentarea extrasului de utilaje de construcții

C.O.C.C.-S.A. System DELTA 05.06.80

INV. 0001 HIDROTEHNICA

OBIECT OB1 HIDROTEHNICA

DEVIZ DEPOZIT ECOLOGIC DE DEEURI TM-SANANDREI

EXTRAS DE UTILAJE DE CONSTRUCII

GRUPA CAT.LUCRARI:610 A B BDN:90.1 &BREF ELAB. 3/ 5/80

===================================================

! COD ! D E N U M I R E S I !PRET UTILAJ! VALOARE !

! UTILAJ! !CANTITATE !PE ORA DE ! DEVIZ !

! C R A C T E R I S T I C I !ORE UTILAJ!FUNCTIONARE! UTILAJ !

==================================================

! 1 ! 2 ! 3 ! 4 ! 5 !

===================================================

V A L. T O T A L A D E V I Z L E I 6062

UTILAJE PENTRU PRODUCTIA DE BAZA

2816 Inst.De haldat mat.Excavat max.

4400mc ora 180.000 2065.000 371700

3510 Excavator senile 0 70-1 25mc

motor termic echip so 26051.820 210.500 5483908

3553 Buldozar pe senile 65-80cp

270.125120000.000 32415000

3554 Buldozer pe senile 81-180cp

180.000123000.000 22140000

4003 Compactor static tractat tavalug

exclusiv tractor 10 1 30058.560 8.450 253995

4009 Rulou comp.Vibr.Neted picior oaie

tractat fara tract.3 168.000 100.000 16800

4022 Mai greu fara mecanic 5t

26051.820 56.000 1458902

4804 Autolab.Pt.Lucrari de cablu si

echipament tc pe auto 129.600 166.000 21514

5603 Autocisterna cu disp.De strop cu

m.A.J.5-8t 1519.200 104.000 157997

5605 Tractor pe pneuri cu remorca de

3t 65cp 129.600412300.000 53434080

5610 Tractor pe senile de 150 cp

30720.160 300.000 9216048

6742 Macara pe senile 20-29 9tf

163.200 223.000 36394

7201 Transportor cu banda mobil 15m

1174.848 54.000 63442

7614 Echipament scarificare pt.Trac.Pe

senile de si peste 11 504.000 13.000 6552

7615 Echipament defrisator pt.Trac.Pe

senile de si peste 11 157.600 11.100 1749

VALOAREA TOTALA PT. UTILAJE DE BAZA 125 078 081

UTILAJE PENTRU MANIPULAREA MATERIALELOR

6705 Macara turn mt-100-5tf-brat

inclinabil 44.533 95.600 4257

6751 Automacara 5tf hma=6 5m

deschidere max=5 5m 62.647 95.500 5983

VALOAREA TOTALA MANIPULARI MECANICE 10240

VALOAREA TOTALA PT. UTILAJE DE CONSTRUCTII 125 088 321

COMBUSTIBIL CONVENTIONAL INGLOBAT

7906 COMBUSTIBIL CONVENTIONAL INGLOBAT 916.21TONE/DEVIZ

7907 ENERGIE ELECTRICA MATERIAL IN ARTICOL 0.00MWH /DEVIZ

7908 COMBUSTIBIL CONV.PT.EXPLOATARE UTILAJ 888.08TONE/DEVIZ

7909 ENERGIE ELECTRICA PT.EXPLOATARE UTILA 94.33MWH /DEVIZ

CONCLUZIE:

Costul aproximativ pentru construcția sistemului de drenaj șI digul de înconjurare al depozitului ecologic de deșeuri Sânandrei este de 116 mii de milioane de lei.

CAPITOLUL 2

MANAGEMENTUL DEEURILOR

Structură generală privin un management eficient al mediului este specificată în [NUME_REDACTAT] privind Deșeurile șI complementară Directiva privind [NUME_REDACTAT]. Un grup stabileste specificațiile privind permisele șI operațiunile de facilitare a depozitării deșeurilor. Celalalt grup se ocupă cu tipurile specifice de deșeuri cum ar fi uleiurile, ambalajele șI bateriile. Cu privire la Transportul deșeurilor se aplică reguli ce vor fi conținute în Regulamentul cu privire la [NUME_REDACTAT].

2.1. [NUME_REDACTAT] privind [NUME_REDACTAT] consililui 75/442/EEC, specifică [NUME_REDACTAT] să asigure recuperarea sau depozitarea adecvată a deșeurilor fără pune în pericol sanatatea umană sau fără a cauza daune mediului. [NUME_REDACTAT] trebuie să înterzică abandonarea, aruncarea sau depozitarea necontrolată a deșeurilor.

[NUME_REDACTAT] sunt rugate să acorde prioritate prevenirii apariției sau reducerii deșeurilor șI a efecte lor nocive, în plus aceste sunt rugate să încurajeze deseurilor prin operațiuni cum ar fi reciclarea, trebuie să stabilească un sistem adecvat șI integrat privind instalațiile de depozitare.

Directivă sublinează în concordanță cu principalul poluatorul platește, faptul că plata depozitării deșeurilor să fie suportată de câtre detinatorul deșeurilor și/sau producători ai produselor din care provin deșeurile. Această specifică că autoritățile naționale competente să schițeze planuri de management care să cuprindă elementecum ar fi tipul, cantitatea șI ordinea deșeului ce va fi recuperat sau depozitat să identifice locurile adecvate privind depozitarea sau instalațiile șI aranjamentele speciale cu privire la deșeurile speciale.

Recuperarea să furnizeza autorităților naționale date cu privire la operațiunile disponibile. Autotitățile sunt obligate de asemeni să efectueze inspecții periodice.

2.1.1.Considerații privind implementarea

Sistemul managementul al UE presupune existența unor sisteme administrative adecvate la nivel regional, național șI local precum șI o infrastructură adecvată pentru colectarea totală, sortarea, transportul, reciclarea materialelor, recuperarea energiei șI depozitarea tuturor tipurilor de deșeuri.

Vor fi desemnate Autoritățile competente la nivel regional, național șI local cu capacitate tehnică privind controlul managementul deseurilor la nivel teritoriului național. O obligație de bază a directivei este ca autoritățile naționale competente să asigure recuperarea șI depozitarea deșeurilor la locul unde este produs, astfel încât să nu dauneze mediului sau să pună în pericol sanatatea

umană. Trebuie să se asigure de asemeni înterzicerea abandonării sau depozitării necontrolate a deșeurilor.

Autoritatile nationale competente trebuie să schițeze planuri de management privind deșeurile de pe teritoriul lor, bazate pe cunoștințe solide despre deșeuri, recuperate precum șI opțiuni de depozitare disponibile pentru deșeuri.

Implementarea adecvată va necesită o consultare șI cooperare a industriei, consumatorilor șI a organismelor neguvernamentale privind evaluarea impactului.

Acordarea atenției diferitelor metode privind diminuarea deșeurilor. Vor putea fi utilizate măsuri economice clare, cum ar fi taxele șI sistemele de depozite bancare.

2.2.Deșeuri periculoase

Deseurile periculoase sunt cele enumerate în decizia Consiliului 94/90/EC, care stabilește o listă exhaustiva a deșeurilor periculoase cunoscută sub numele de [NUME_REDACTAT] Periculoase.

Directiva specifică [NUME_REDACTAT] să traseze planuri privind deșeurile periculoase die că părțI ale planurilor generale din cadrul directivei cadru privind Deșeurile sau separat. [NUME_REDACTAT] să asigure înregistrarea șI identificarea fiecărui loc de depozitare, ambalarea șI etichetarea deșeurilor în concordanță cu standardele comunității șI cele internaționale. Aceste trebuie să asigure separarea deșeurilor periculoase de celelalte categorii considerate ne-periculoase.

2.2.1.Considerații privind implementarea

Managementul deșeurilor periculoase necesită proceduri stricte șI specifice privind controlul șI acordarea licențelor.

Trebuie dezvoltate reguli naționaleprivind identificarea corectă șI clasificarea deșeurilor periculoase, precum șI cerințele șI liniile directoare privind recuperarea șI depozitarea lor în siguranță. Autoritățile naționale competente vor trebui să dețină testul de expertiză thenică a periculozității deșeurilor.

Vor trebui stabilite tehnice șI infrastructură adecvată pentru a se evita riscul unei recuperări sau operațiuni de depozitare inadecvate.

Va trebui creată o bancă centralizată de date pentru a se îndeplini obligația de a furniza informații Comisiei UE cu privire la deșeurile periculoase, managementul lor , precum șI contractanții de depozite.

2.3.Transportul deșeurilor

Regulamentul 259/93/EEC privind supervizarea șI controlul transportului deșeurilor în interiorul, în sau în afara comunității Europene stabilește un sistem de control al miscărilor. Regulamentul stabilește regimuri separate privind transportul în cadrul, importul,exportul, transportul, în tranzit șI diferitele specificații depind dacă deșeul este destinat recuperării sau depozitării sau dacă este înscris pe listă verde, de chilimbar sau

roșie. În termeni generali, se poate spune că lista de chilimbar șI cea roșie conțin deșeuri periculoase șI cea verde deșeuri ne-periculoase.

2.3.1.Considerații privind implementarea

Statele membre trebuie să identifice autoritatea competente corespunzatoare din cadrul regulamentului privind controlul deplasării deșeurilor;acestea trebuie să cuprindă o combinație a vamilor, industriei sau comerțului șI birourilor de mediu.

Ele trebuie să ghidedeze autoritățile competente privind documentarea, procedura ce va fi urmată pentru fiecare tip de transport șI implementarea controlului transfrontieră al deșeurilor.

Ele trebuie să adopte proceduri privind informarea șI consultarea altor țari cu privire la transportul deșeurilor.

Transportatorii șI producătorii trebuie informațI despre specificății șI control.

2.4.Instalații de Depozitare a [NUME_REDACTAT] 94/67/EEC afirmă că [NUME_REDACTAT] trebuie să stabilească șI să implementeze condițiile de operare șI valorile limita ale emisiilor privind uzinele de incinerare a deșeurilor periculoase prin intermediul autoritățiilor.

Dacă o fabrică de incinerare este proiectată, echipată șI funcționează astfel încât se indeplinesc specificățiile cu privire la prevenirea poluării sub forma limitelor de emisie șI controlul managementul. Fabricile de incinerare a deșeurilor periculoase trebuiesc conduse astfel că să obțină un nivel maxim de incinerare posibil.

2.4.1.Considerații privind implementarea

Liniile directoare privind dezvoltarea noilor uzine de incinerare a deșeurilor periculoase trebuie integrate în managementul national al deșeurilor șI strategiilor privin calitatea aerului pentru a se conforma nevoilor naționale șI specificățiilor calității mediului.

Guvernele vor trebui să dezvolte suplimentare privind emisiile care cor acea în veder tehnologiile specifice sau emisii potențial daunătoare.

Trebuie dezvoltate managementul eficient șI procedurile de control a deșeurilor pentru a se evita folosirea ilegală sau improprie a incinertoarelor pentru incinerarea tipurilor de deșeuri pentru care nu sunt autorizate sau echipate.

Vor trebui dezvoltate proceduri de consultare șI coodonarea între diferitele autoritățI responsabile de controlul diferitelor tipuri de emisii în aer, apa sau sol.

2.5.Propunerea directivei cu privire la [NUME_REDACTAT]

Scopul propunerii de directiva este diminuarea cantității deșeurilor ce vor fi depozitate șI introducerea de standardele mai stricte pentru locurile de depozitare. În cadrul propunerii co-depozitarea (amestecul deșeurilor periculoase cu cele municipale în aceeașI rampă) va dispare. Prețurile cu privire la depozitarea controlată trebuie să

acopere costurile închiderii depozitului șI costurile de întreținere pe durată a 50 de ani după inchiderea depozitului.

În efortul de a reduce total emisiile de metan din UE,propunerea are drept scop reducerea cantității deșeurilor biodegradabile depozitate în rampele de gunoi; în plus metanul provenit de la rampele noi șI cele existente trebuie colectat șI folosit sau ars complect.

2.5.1.Considerații privind implementarea

Autoritățile naționale competente trebuie să asigure personalul necesar privind controlul implementării precum șI impunerea irectivei care furnizează detalii considerabile cu privire la specificațiile aprobării.

Specificațiile propunerii de directiva trebuie integrate cu strategiile deșeurilor șI planurile d management concordate cu Directiva cadru privind Deșeurile.

Autoritațile compentente vor trebui să asigure că operatorii depozitelor au realizat aranjamentele financiare pentru a le permite garantarea unei închideri șI a unei întrețineri adecvate a depozitului.

Procedura de studiu de impact poate fi integrată în procedura de autorizare a depozitelor din cadrul propunerii de directiva.

ările vor trebui să dezvolte o strategie de imbunatățire sau de inchidere a depozitelor existente care nu îndeplinesc specificațiile directivei.

2.6.[NUME_REDACTAT]

2.6.1.Depozitarea deșeurilor de ulei

[NUME_REDACTAT] 75/439/EEC are drept scop crearea unui sistem privind colectarea,tratarea șI depozitarea deșeurilor de ulei. Ea permite [NUME_REDACTAT] să ramburseze companiilor costurile nerecuperate privind colectarea șI depozitarea uleiurilor uzate. Ea acordă prioritate maximă reciclării deșeurilor de ulei apoi utilizării lor că șI combustibil în operațiunile de recuperare a energiei; șI în cele din urma distrugerii sau depozitării controlate. [NUME_REDACTAT] trebuie să asigure colectarea sigură a deșeurilor de ulei. Deversarea uleiurilor uzate în ape sau în sistemele de drenaj este strict interzisă.

2.6.1.1.Considerații privind implementarea

Administrația va trebui să asigure dezvoltarea unui sistem național pentru colectarea șI reciclarea în siguranță sau incinerarea uleiurilor uzate de pe întreg teritoriul național. Se vor desfașură de asemeni campanii de informare a publicului.

Se vor aplică structuri adecvate șI proceduri stricte de control pentru a se evita depozitarea ilegală sau inadecvată a fracțiunilor de ulei ce nu pot fi reciclate în mod adecvat.

Va fi dezvoltat un sistem de autorizări șI control integra/coordonat pentru a se asigura faptul că operațiunile de recuperare șI depozitare a uleurilor uzate nu are impact negativ asupra altor factori de mediu.

Vor trebui create măsuri șI instalații speciale pentru manipularea în siguranță a deseurilor de ulei care conțin substante periculoase.

2.6.2.Deșeu de Dioxid de [NUME_REDACTAT] privind Dioxidul de Titan 78/176/EEC au drept scop prevenirea șI reducerea progresivă a poluării cuazate de deșeurile din procesarea dioxidului de titan. Autorizarea pentru depozitarea deșeurilor de dioxid de titan în mare poate fi dată doar dacă evaluarea arată că acest deșeu nu poate fi depozitat prin alte mijloace șI nu rezulta efecte negative. Noile instalații trebuie să aplice procesele șI tehnicile disponibile care au cel mai mic efect de distrugere privind mediul. [NUME_REDACTAT] trebuie să trimită planuri comisiei în care să arate cum pot atinge scopurile directivei.

2.6.2.1.Considerații privind implementarea

Vor trebui create su întărite instrumentele șI regulamentele stricte de implementare pentru a se asigură o clasificare șI o identificare completă a prezentei substanțelor poluante șI a echipamentului din teritoriul national care le contine.

2.6.3.Nămol rezidual folosit în agricultura

[NUME_REDACTAT] 86/278/EEC are drep scop controlul utilizării nămolului rezidual în agricultura prin stabilirea valorilor limită privind concentratiile de metale grele din sol sau din nămol rezidual șI cantitățile maxime de metale grele cadmiu, cupru, nichel, plumb,zinc,mercur) care pot fi în sol.

Ea definește condițiile privind folosirea unui asemenea nămol: [NUME_REDACTAT] trebuie să se asigure că valorile limită nu sunt depașite. Sunt stabilite limite minime de timp ce separă folosirea nămolului privind anumite tipuri de terenuri agricole șI utilizările lor. Nămolul șI solul pe care este folosit trebuie analizate în concordanță cu procedurile stabilite în anexe.

2.6.3.1.Considerații privind implementarea

Trebuie să fie stabilit un sistem de autorizare șI un sistem de Înregistrare privind transferul șI utilizarea deșeurilor șI informația trebuie folosită pentru dezvoltarea unui raport național șI european consolidat cu privire la acest subiect.

Nevoia introducerii unor restrictii mai stringente decât cele din cadrul directivei vor trebui evaluate pe baza sensibilității naționale sau locale specifice privind contaminarea solului șI a apei.

2.6.4.Bateriile șI acumulătorii care conțin substanțe periculoase

[NUME_REDACTAT] 91/157/EEC cu referire la colectarea separată a bateriilor șI acumulatorilor de la locuințele particulare care conțin cantitățI de mercur, cadmiu sau

plumb în vederea recuperării șI a depozitării controlate a lor. Consumătorii trebuie să fie complet informațI despre aspectele de risc șI oportunitățile privind depozitarea.

2.6.4.1.Considerații privind implementarea

Introducerea instrumentelor economice care să îmbunatească colectarea separată a deseurilor, vor fi de ajutor programele de educare a publicului pentru a se asigura cooperarea lui la recuperarea șI reciclarea bateriilor uzate.

Va trebui creată o rețea vastă de puncte de colectare. Vor fi stabilite proceduri de acordare a autorizațiilor administrative șI proceduri de control care să asigure transportul în siguranță șI recuperaeea bateriilor uzate după specificatiile directivei Cadru a Deșeurilor.

2.6.5.Ambalajul șI ambalarea deșeurilor

Directiva 94/62/EEC are drept scop armonizarea măsurilor naționale privind ambalarea, diminuarea impactului deșeurilor de ambalaj asupra mediului șI să evite ridicarea de bariere comerciale în cadrul UE. Ea cuprinde ambalajul șI deșeurile de ambalaj industriale, comerciale sau domestice, indiferent de materiale folosite. Până în anul 2001, 50-65% din deșeurile de ambalare trebuie recuperate șI 25-45% din deșeurile de ambalare trebuie reciclate cu cel puțin 15% din fiecare material fiind reciclat.

Directiva specifică că prioritate majora producerii de ambalaje. Refolosirea reciclarea șI alte forme de recuperare (încluzând recuperarea energiei) sunt acceptate că principii fundamentale egal valabile. Reciclarea include reprocesarea șI reciclarea organică (fermentarea), dar nu include incinerarea.

2.6.5.1.Considerații privind implementarea

Guvernele vor trebui să estimeze potentialul de recuperare ș reciclare a ambalajului la nivel național șI să stabilească scopuri ce pot fi atinse în limitele permise de directivă.

Crearea unui sistem de managementul al ambalajelor șI a deșeurilor de amblare care va asigura atingerea acestor ținte șI a altor obiective . Experiența existentă se bazează pe crearea unor sisteme partial vpluntare în care factorii economici se implică în atingerea obiectivelor din cadrul limitei de timp înainte că specificațiile de reglementare să fie stabilite de câtre autorități. Noua situație va impune operatorilor economici, cerințe obligatorii pe linia principiului împărțirii responsabilităților.

Trebuie dezvoltate un sistem pentru monitorizarea rațelor de reciclare șI pentru controlul producției de deșeuri de ambalare. Vor trebui dezvoltate baze de date pentru a se permite analiza comparativă.

Partea IV.

ELEMENTELE ALE TEHNOLOGIEI DE EXECUIEI I EXPLOATAREA DEPOZITULUI

Mod de operare

Este important că depozitul de deșerui să se afle în apropierea unei autostrade șI să poată contă cu căi de comunicație în stare bună de exploatare.

O poartă adecvată de intrare la acest amplasament șI o împrejmuirea depozitului cu un gradj corepunzător.

Toate autovehiculele încărcate cu deșeurile vor fi căntărite la intrarea depozitului.

Realizarea căilor de acces șI drumul de acces al celulelor de lucru.

Depunerea de câtre autovehiculelor a reziduurilor In stației de compactare.

Realizarea compactării reziduurilor șI transportarea lor de către excavatorul la celula de lucru.

La sfîrșitul zilei de muncă se așterne cu buldozerul pâmăntul excavat în prealabil sau obținut din celalta celulă care se găsește în proces de lucru. Acest strat de pâmănt este recomandabil să fie de minim 0,20 m, compactat prentru că volumul util al depozitului să fie maxim folosit.

Se pot folosi echipamente de dispersare a insecticidelor, echipamente mobile de iluminare, echipamente pentru curațenie, echipamente pentru așternarea geosinteticelor,etc.

Fig.4.1

Fig.4.2

Fig.4.3

Fig.4.4

4.2.Tehnologii de depozitare a deșeurilor

Cantitatea de deșeuri depozitată va fi până la 208 780 m3/an . Tansportul lor se va face cu utilaje speciale. Având în vedere cantitatea de deșeuri ce se va fi depozitată, precum șI a procesului de comprimare care va reduce volumul deșeurilor la jumătate, la volumul depozitului proiectat de 14 531 274 m3 se va prevedea un timp de unplere de 54 de ani. La intrare în depozit se va amplasa un punct dispecer care va monitoriza toate întrările în depozit precum șI un cântar pentru stabilirea cantității de deșeuri depozitate. Monitorizarea se va face șI în funcție de tipul deșeurilor depozitate.

Accesul în depozit se face prin punctul dispecer pe drumul special amenajat până în celula în care se va face depozitarea. Deșeurile vor fi compactate printr-o fabrică de compactare cu care se poate realiza baloții cu înaltă densitate de aproximativ 802-963 Kg/m3 . Acești baloții trebuie să fie suficient de puternic șI stabile pentru a fi scoase de la stație de compactare șI transportațI la celula de lucru. Se va menționă că idea aceasta este preluată din depozite din Glasgow, Leeds, Bradford, [NUME_REDACTAT], and Hull.

Aceste depozite folosesc stațiile de compactare marcă Harris SWC 2528. Reziduurile sunt aduse de câtre autovehiculele de colectare șI descărcate în incinta locului de transfer pe banda rulantă sau banda de alimentare, când să ajuns la greutate de 6000 Kg , de obicei banda rulantă se oprește șI ciclul e reinițiat. Procesul de balotare se realizează înjur de 40 de ori pe oră; aproximativ 50 de tone/oră pot fi procesate.

Când se atinge greutatea necesară de reziduuri, aceste sunt împinse în presă de comprimare, această are 3 pistoane hidraulice,fiecare dintre ei exercită o forță de 1,5 tone. Balotul este scos din cutia de presare șI împins într-o masă de așteptare. Când un al doilea baloț este terminat șI împins alătur de cel din întîi, perechea respectivă este împinsă spre autovehiculele .

Fiecare autovehicul de transport poate să încarce 7 perechi de baloți. Fiecare balot are paroximativ 1 m2 , înjur de 1,5 m lungime șI o greutate de 1,25 șI 1,33 tone.

4.2.1Avantajele șI desavantajele ale stației de înaltă compactare:

Cost de capital șI cheltuieli de operare reduse, datorite unei întrețineri ușuare șI folosirii eficiente al costului de energie. Presele de balotare sunt aproape indestructibile șI folosesc foarte puține piese de schimb.

Nu există poluare atomosferică șI nivelul zgomutului se menține sub limitele poluării sonice.

Aproximativ orce tip de deșeuri pot fi procesate în stației de balotare; de fapt această este una dintre cele mai mare avantajele ale balotării de înaltĂ densitate, pentru că presa de comprimare nu trebuie să fie oprita prezenței unor reziduuri care pot să producă avari mașinii.

Cheltuieli reduse cu transportul.

Extinderea amplasamentului de compactare, prologându-I timpul de exploatare cel puțin cu 60%.

Un aspect de curațenie,reducând impactul negativ al mediului ambiant, prezenta prafului, mirosuri neplăcute, pericol de explosie, zgomot, poluarea, etc.

Depozitul de deșeuri poate să devină un loc stabil șI sigur după închiderea complectă a acestuia.

Stadisticile arată că amplasamentele în care s-au folosit stațile de balotare sunt mult mai estetice șI cu un mai pozitiv asupra mediului.

Fig.4.5

Fig.4.6

CONCLUZII FINALE :

Depozitarea în deponii ecologice este o problemă critică în gospodăririi deșeurilor pentru că probabil, tot timpul vor există deșeuri care nu se pot recicla sau composta; deasemenea va exista și cenusă de incinerator. Este critic că deponiile să fie proiectate, construite, exploatate și închise într-o manieră în care impactul asupra mediului să fie minim. Noi restrictii americane de proiectare și întretinere a deponiile care cer asigurarea unei operari ecologice- că de exemplu controlul infiltratiilor și a gazelor, întretinerea la închidere si după închidere, monitorizarea apelor subterane- au avut că efect scumpirea constructiei si operarea deponiilor.

Evacuarea finală a reziduurilor solide urbane ramîne o problemă deschisă și controversată avînd în vedere impactul asupra mediului, lipsa spatiului de depozitare si costurilor ridicate.

Cresterea continuă a volumului de reziduuri ca si grijă față de mediul înconjurator impun accelerarea ritmului de aplicare a unor tehnologii și instalații adecvate.

Principalul aspect ce trebuie avut în vedere în stabilirea soluțiilor de evacuare finală a reziduurilor solide este de a proteja și a mentine delicata balantă între protectie si dezvoltarea economică.

În același timp se impune o strictă supraveghere a deșeurilor pentru a preveni, pe cît posibil, pagubele asupra mediului înconjurator și sănătății umane.

Din punct de vedere economic, programele de minimizare a deșeurilor și de reciclare au urmatoarele beneficii raportat la deponii:

Reducerea costurilor de constructie datorita marimii mai reduse a deponiei.

Întârzierea extinderii deponiilor.

Recuperarea la o scară mai largă a materialelor periculoase care contaminează apele de suprafată și solul, și pun în pericol apele subterane.

Reducerea generarii gazelor din deponie prin îndepartarea materialelor organice(compostare).

Reducerea cheltuielilor de exploatare și întretinere.

Modificării ale curentilor operaționale practice pentru reducerea mirosurilor neplacute, praf si infiltrații ale precipitătiilor.

Instalarea puțurilor de monitorizare în jurul amplasamentului pentru evacuarea hidrologică și monitorizarea calității apei.

Instalații de membrane protectoare că geomembrane, geosinteticele, atât pentru levigat(radier) cât și pentru infiltrațiile ploiilor (acoperiș).

Construcția drenajelor (în varianta propusă), și a unui sistem de reciclare atât pentru utilizarea apei respective în controlul prafului emanat în aer, cât și în irigarea terenurilor aflate în vecinatatea depozitului ecologic de deșeuri (variantă SanAndrei).

Acoperirea cu pâmănt steril de aproximativ 0,2 m asupra reziduurilor depozitate zilnic pentur evitarea contactul cu mediului ambiant.

Supravegherea catității apei atât în aval cât și în amonte deponeului.

Pentru un managementul corespunzător al deșeurilor trebuie stabilite capacitățile tehnice șI infrastructura adecvată pentru a se evita riscul unei recuperări sau operațiuni de depozitare incorecte.

Va trebui creată o bancă centralizată de date pentru a se indeplini obligația de a furniza informații comisiei cu privire la deșeurile periculoase, managementul lor, precum șI contractanții de depozite.

O strategie eficientă privind diminuarea cantității șI periculozității deșeurilor ce vor fi depozitate în rampă va necesită participarea șI sprijinul activ al tuturor factorilor economici șI sociali. Vor fi necesare încurajări economice șI campanii educative.

Promovarea campaniilor publice la producerea, managementul șI depozitarea deșeurilor de ambalare este specificată că fiind un element principal în diminuarea lor.

BIBLIOGRAFIE :

MINISTERUL MEDIULUI, (1991)

[NUME_REDACTAT], Vol II, nr. 1-2.

INTERNATIONAL SYMPOSIUM ON ENVIRONMENTAL CONTAMINATION IN CENTRAL AND EASTERN EUROPE,(1992)

[NUME_REDACTAT],Budapest (Hungary).

„Municipal solid waste disposal theat to the environment“,[NUME_REDACTAT].

COMMUNITY ENVIRONMENTAL COUNCIL, (1994)

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Associates & [NUME_REDACTAT]

„Manual de lucru pentru participantii din Timisoara si Sibiu, Romania. [NUME_REDACTAT] a deseurilor“, Timisoara-Romania.

MOT STEFAN, MARTON ALEXANDRU,(1998)

„Protectia mediului prin Gospodarirea deseurilor“, editura „Eurobit“, Timisoara-Romania.

MARTON ALEXANDRU,(1994)

„Ecologia aplicata: Poluarea mediului Inconjurator“, Timisoara-Romania

WEHRY ANDREI, ORLESCU MIRCEA,(2000)

„Reciclarea si depozitarea ecologica a deseurilor“, editura „[NUME_REDACTAT]“, Timisoara-Romania.

JURNALUL ECHIPAJULUI „PRIENTENII NIARADULUI“,(1989)

Coordonator: Profesoara de biologie [NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] Sanandrei,

[NUME_REDACTAT]-Romania.

PROIECT DE DIPLOMA, (1999)

[NUME_REDACTAT], [NUME_REDACTAT] din Timisoara, Facultatea de Hidrotehnica, Timisoara-Romania.

PROIECT PUZ. DEPONIE ECOLOGICA SANANDREI,(2000)

Procurat de la [NUME_REDACTAT] Timis.

WEHRY, I. DAVID, T.E. MAN, (1982)

„Probleme actuale în tehnica drenajului“, editura Facla,Timisoara-Romania.

COMISIA COMUNITĂII EUROPENE, (1997)

„Ghidul privind aproximarea legislației de mediu a Uniunii europene“,Brucelles-Belgia.

JHON WILEY & SONS LTD, (1983)

„[NUME_REDACTAT] Management“, [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]“, U.K.

CUPRINS

BORDEROU DE PIESE

PIESE SCRISE

MEMORIU JUSTIFICATIV

Partea I

STUDIUL DE IMPACT

Capitolul 1. [NUME_REDACTAT] impactului asupra mediului ambiant, legislația aferentă

Considerații asupra dinamicii poluării mediului ambiant.

Deșeurile, depozitele de deșeuri și impactul acestora asupra factorilor mediului ambiant

1.3.1.Surse de poluare, agenți poluatori

Capitolul 2.Date generale

2.1. Profilul de activități

2.2. Amplasamentul depozitului de deșeuri și întreprinderea beneficiară

2.3. Titularul activității

Capitolul 3. Descrierea activității unității

Scop și necesitate

Prezentarea profilului unității

Descrierea fluxurilor tehnologice și a tipurilor de activități prestate de către RETIM

Utilaje, mijloace de colectare și transport, alte dotări și mijloace aferente

Detalii de amplasament

Elemente geografice și topografice de delimitare ale amplasamentului

Modul de încadrare al obiectivului în planurile de urbanism și

amenajare a teritoriului

Suprafața utilă ocupat

Capitolul 4. Amplasarea în mediul ambiant

4.1. Elemente hidrogeologice

4.1.1. Prezentarea structurii hidrogeologice a subsolului, resurse naturale ale teritoriului

4.1.2. Potențialul seismic al zonei

4.2. Solul

4.3. Resurse de apă

4.3.1. Apele de suprafață (râuri, canale de irigație / desecare)

4.3.2. Apele subterane

4.4.3. Lacuri

4.4. Clima și calitatea aerului

4.4.1. Condițiile climatice

4.4.2. Precipitațiile

4.4.3. Vânt

4.4.4. Temperatura

4.5. Elemente de ecologie terestră și acvatică

4.5.1. Vegetația

4.5.2. [NUME_REDACTAT] 5. Impactul produs de deșeuri și depozitele existente (neecologice) în municipiul Timișoara asupra factorilor mediului înconjurător

5.1. Impactul produs asupra apelor de suprafață și subterane

5.2. Impactul produs asupra aerului

5.3. Impactul produs asupra solului

5.4. Impactul produs asupra așezărilor umane adiacente

Partea a-II-a.

ELEMENTE DE PROIECTARE AFERENTE DEPOZITULUI ECOLOGIC DE DEȘEURI TIMIȘOARA (SÂNANDREI)

Capitolul 1. Caracteristici fizico-chimice ale deșeurilor urbane colectate de pe raza municipiului Timișoara și a localiților limitrofe

1.1. Date de bază

1.2. Analiza situației existente

1.2.1. Folosința teritoriului

1.2.2. Căile de comunicație

1.3. Echipare tehnico-edilitară (situației precedente)

1.3.1. Alimentare cu căldură

1.3.2. Alimentarea cu energia electrică

1.3.3. Telecomunicații

1.4. Disfuncționalități

1.5. Caracteristicile deponiei ecologice

1.5.1. Platforma tehnologică auxiliară

1.5.2. Funcțiile platformei tehnologice

1.5.3. Finisaje interioare și exterioare

1.6. Date tehnice ale investiției

1.6.1. Caracteristicile geofizice ale teritoriului din amplasamente

1.6.2. Zonificarea teritoriului. Bilanț teritorial

1.6.3. Regimul de înalțime

1.6.4. Regimul de aliniere ale construcțiilor

1.6.5. Modul de utilizare al terenului

1.7. Echipare tehnico-edilitară a noului deponeu Sânandrei

1.7.1. Alimentare cu apă

1.7.2. Canalizare

1.7.3. Alimentare cu caldură

1.7.4. Alimentare cu energia electrică

1.7.5. Telecomunicații

1.8. Funcția ecologică

1.9. Zona de influență a colectări deșeurilor

1.10. Obiecte de utilitate publică

1.11. Tipul de proprietate

1.12. Circulația terenurilor

1.13. Caracteristici fizico-chimice ale deseurilor urbane colectate de pe raza

municipiului Timișoara și a localității limitrofe

1.13.1. Descrierea deșeurilor generate

1.13.2. Configurația deșeurilor menajere

1.13.3. Compoziția deșeurilor

Capitolul 2. Colectarea și transportul deșeurilor. Calculul cantităților de deșeuri menajere și al necesarului de utilaje colectoare

Capitolul 3. Calculul volumului util al depozitului de deșeuri și a duratei de umplere (exploatare)

Capitolul 4. Calculul drenajului acoperișului (drenajului exterior)

Capitolul 5. Calculul distanței dintre drenurile absorbante al radierului depozitului (drenaj interior)

Capitolul 6. Calculul stabilității la lunecare ale straturilor de materiale geosintetice din zonele în taluz ale acoperișului/radierului

Capitolul 7. Calculul gradului de epurare necesar apelor drenate din corpul depozitului

(levigatului). Stabilirea metodelor de tratare și a configurației stației de epurare

7.1. Considerații generale

Partea a-III-a.

ELEMENTE ECONOMICE SI DE MANAGEMENT

Capitolul 1. Costul sistemului de drenaj șI al digului de înconjurare al depozitului de deșeuri

Prezentarea antemăsuratorilor

Prezentarea analizei de prețuri

Prezentarea extrasului de forța de muncă pe meserii

Prezentarea extrasului de materiale pe sortimente

Prezentarea extrasului de transporturi auto

Prezentarea extrasului de utilaje de construcții

Capitolul 2.Managementul deșeurilor

2.1. Directivă cadru privind deșeurile

2.1.1. Considerații privind implementarea

2.2. Deșeuri periculoase

2.2.1. Considerații privind implementarea

2.3. Transportul deșeurilor

2.3.1. Considerații privind implementarea

2.4. Instalații de depozitare a deșeurilor

2.4.1. Considerații privind implementarea

2.5. [NUME_REDACTAT] cu privire la depozitarea controlată

2.5.1. Considerații privind implementarea

2.6. Deșeuri specifice

2.6.1. Depozitarea deșeurilor de ulei

2.6.1.1. Considerații privind implementarea

2.6.2. Deșeuri de Dioxid de Titan

2.6.2.1. Considerații privind implementarea

2.6.3. Nămol rezidual folosit în agricultură

2.6.3.1. Considerații privind implementarea

2.6.4. Bateriile șI acumulătorii care conțin substanțe periculoase

2.6.4.1. Considerații privind implementarea

2.6.5. Ambalajul și ambalarea deșeurilor

2.6.5.1. Considerații privind implementarea

Partea a-IV-a

ELEMENTE ALE TEHNOLOGIEI DE EXECUIE I EXPLOATAREA DEPOZITULUI

4.1. Mod de operare

4.2.Tehnologii de depozitare a deșeurilor

4.2.1. Avantajele și dezavantajele stației de compactare

CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE