Dependenta DE Alcool

STUDIU DE CAZ

DEPENDENTA DE ALCOOL

Consumul cronic de alcool are repercusiuni severe asupra vieții individului, atât din punct de vedere al sănătății somato-psihice, cât și din punct de vedere social. Alcoolismul cronic afectează viața de familie a individului, interacțiunea acestuia cu societatea și semenii din jur, creează dificultăți la locul de muncă și în final izolează. Alcoolul afectează fiecare sistem al corpului omenesc și cauzează o gamă largă de probleme de sănătate. Aceste probleme includ o alimentație dezechilibrată pe care o are în general o persoană consumatoare de alcool, dificultăți în menținerea echilibrului, dificultăți în mers, tulburări de memorie.

I. Caracteristici socio-demografice

R. M. I. născut în 26.09.1967, în comună C. din judetul Cluj, în vârstă de 49 de ani, nu are copii, locuiește în Cluj- Napoca de 25 ani împreună cu tatăl său, este pensionat de boala și se ocupă cu întreținerea scării blocului în care locuiește și uneori lucrează pe post de paznic. Ca și studii, a terminat zece clase și o școală profesională. În urmă decesului mamei se gospodărește împreună cu tatăl său care de asemenea este pensionar. R.M.I. mai are două surori căsătorite care locuiesc tot în orașul Cluj.

II. Caracteristici personale

R.M.I. a fost diagnosticat cu epilepsie de la vârsta de 1 an. După moartea mamei sale în 2010, acesta a suferit nenumărate căderi nervoase. De asemenea a fost nevoit să prea sarcinile casei, deoarece tatăl era foarte retras și introvertit. R.M.I are câțiva prieteni cu care se întâlnește în parc și cu care joacă șah. Vecinii susțin că cei doi consuma alcool frecvent.

III. Istoricul personal al subiectului

Trebuie menționat faptul că și tatăl pacientului a fost alcoolic. R.M.I. s-a mutat în Cluj acum 25 ani, împreună cu familia. După moartea mamei sale R.M.I. a suferit nenumărate căderi nervoase și a căzut în patima alcoolului. Datorită consumului de alcool constant și a diagnosticului sau, întreținerea scării a fost singura ocupație pe care a găsit-o.

IV. Istoricul subiectului

R.M.I. a fost internat de 2 ori în urma consumului excesiv de alcool, în ultimii 2 ani ajungând în stare de inconștiență la spital. Deși a urmat repetate tratamente acesta nu a reușit să renunțe la consumul de alcool.

V. Situația actual a subiectului

În decesului mamei R.M.I. a început să consume alcool regulat. La început consuma zilnic câte 50-100 ml vodcă, ajungând să consume câte 500-700 ml pe zi. A încercat de mai multe ori să se lase, dar nu a reușit, deoarece începea să tremure, să se simtă agitat nereușind să doarmă. Totodată a încercat să reducă cantitatea, dar nu reușea să se oprească deoarece îi crescuse toleranța la alcool. Adesea în urma consumului de alcool devine agresiv, agitat.. Când se abține de la consumul de alcool, R.M.I.se simte neajutorat, slăbit, obosit cu senzație de slăbiciune generală. Fizic tremura și transpira abundent. Când consumă alcool el susține că se simte puternic, că are încredere în sine și în viață.

A fost internat de 2 ori de surorile sale, dar de de fiecare dată în urma tratamentului revenea la consumul de alcool. În ultimii trei ani a reușit timp de o lună să nu consume alcool după care a revenit la starea inițială. În primă fază R.M.I. și-a pierdut interesul pentru toate activitățile, nu s-a mai ocupat de sarcinile casnice, a renunțat la tratamente și s-a refugiat în alcool.

În cazul lui R.M.I., dacă accesul la alcool este suprimat pentru doar câteva ore, apar modificări rapide care se traduc clinic prin transpirații, tremor, puls rapid, insomnie, greață, vărsături, halucinații, anxietate, agitație sau convulsii – manifestări ce intra în cadrul sindromului de abstinentă. De asemenea crizele de epilepsie devin tot mai dese.

Când R.M.I. nu poate consuma alcool în timpul zilei din variate motive, consuma o cantitate apreciabilă de alcool pe parcursul dimineții pentru a evita astfel manifestările sindromului de abstinentă.
Dacă suprimarea consumului de alcool durează mai mult de 24-48 de ore, pacientul devine agitat, anxios, violent, prezintă halucinații vizuale și auditive.

VI. Evaluarea cazului

Pacientul întrunește următoarele simptome privind dependența de alcool

nevoia incontrolabilă de a consuma alcool

pierderea controlului – incapacitatea de a se limita la un singur pahar de băutură la o ocazie deosebită

dependența psihică – simptome provocate de abținerea de la alcool, ca de exemplu amețeli, greață, anxietate, tremurături și transpirație abundentă

toleranța – nevoia de a crește cantitatea de alcool consumată pentru a-i simți efectele

activități sociale, profesionale sau recreaționale sunt abandonate sau reduse din cauza uzului de alcool;

uzul de substanță este continuat în dezavantajul faptului că știe că are o problemă medicală.

Pentru episodul depresiv major întrunește următoarele criterii:

dispoziție depresivă cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi,

indicată fie prin relatare personală, pacientul se simte trist sau inutil,

diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activitățile, cea mai mare parte a zilei, aproape în fiecare zi

pierdere semnificativă în greutate, deși nu ține dietă, ori luare în greutate – a slăbit 5 kg în decursul a câteva săptămâni

insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi;

agitație sau lentoare psihomotorie aproape în fiecare zi observabilă de către membrii familiei

fatigabilitate sau lipsă de energie aproape în fiecare zi;

sentimente de inutilitate sau de culpă excesivă.

VII. Concluzii

Cercetările clinice au demonstrat că schimbările care au loc prin atribuirea internă sunt de lungă durată. Persoana care se simte responsabilă de efectuarea schimbării este înclinată să o mențină. Dacă schimbarea este atribuita medicației, șansei, accidentului, împrejurărilor sau unor factori externi individului, această persoană simte mai puțină responsabilitate pentru schimbare și în consecință schimbarea poate să nu fie menținută.

De obicei se considera că alcoolicul, în momentul în care reia consumul de băuturi alcoolice, va continua cu acest comportament fără să-l poată controla. Este vorba astfel de întărirea suportului dorinței. Studiile au demonstrat că există un suport fiziologic limitat ca răspuns al dorinței. Alcoolicul nu conștientizează de multe ori aceasta limitare și atunci suporta disconfortul fizic. De aceea persoana alcoolică poate decide adoptarea unei discontinuități în consumul de alcool după ce a crescut unele doze de alcool. Alcoolicii se pot ajuta îndeplinindu-și singuri propriile proiecții. Exista programe prin care alcoolicul învață sau încearcă modalități de control și le aleg pe cele mai eficiente pentru ei. Deciziile de a consuma alcool se iau pe baza analizării efectelor individuale ale alcoolului și nu după principiul etichetării ("bei sau nu bei deloc").

Astfel, dacă o persoană își percepe comportamentul ca aflându-se într-o serioasă discrepanță cu convingerile sale, cu atitudinile sau sentimentele sale, atunci se poate motiva să producă o schimbare într-unui din aceste elemente, în felul acesta refăcând echilibrul dintre convingeri și comportament.

O cale prin care se poate reconstrui acest echilibru ar fi aceea de modificare a atitudinilor persoanei față de propria conduită în consumul de alcool. Exemplu: "Dacă am grijă de mine, voi continua să consum cantități de alcool numai dacă acestea nu-mi cauzează serioase probleme" sau "Voi continua să consum cantități mai mici de alcool recunoscând că acesta este un act suicidal, care-mi creează o părere proastă despre mine" sau "O altă soluție ar fi aceea să modific comportamentul privind consumul de alcool, în felul acesta comportamentul meu viitor va fi în acord cu o concepție pozitivă despre mine însumi".

O astfel de modificare ar putea însemna fie abstinenta totală, fie reducerea consumului de alcool până la nilul la care acesta nu creează probleme.În cursul disonantei cognitive, terapeutul are două sarcini care evoluează în cursul intervenției sau al interviului motivațional:

De asemenea, dacă pacientul este lipsit de ajutor în fata consumului de alcool, încăpățânarea în continuarea autodistrugerii prin acest comportament este de înțeles.
Direcționarea motivației spre comportamentul de schimbare reclama următoarele ținte strategice:
1. Întărirea (creșterea) stimei de sine: accentuarea alegerii personale, responsabilității, capacității de a lua decizii înțelepte, descurajând etichetarea depersonalizantă. Atribuirile sănătoase conduc la creșterea stimei de sine.

2. Întărirea auto eficientei este percepută ca fiind abilitatea individuală de a coopera deschis cu problema. Problema consumului de alcool și a consecințelor ei va fi abordată de către pacient, care este considerat ca o persoană responsabilă ce poate lua decizii privind schimbarea, țară a fi expus necondiționat consumului de alcool și judecății celorlalți.
3. Creșterea disonantei intre consumul abuziv de alcool, convingerile personale și capacitatea de înțelegere. Creșterea stimei de sine și auto eficientei favorizează crearea disonantei și instalarea procesului de schimbare.

4. Reducerea directă a disonantei spre schimbarea comportamentală. Dacă disonanta are succes, terapeutul o poate reduce atunci când apare schimbarea comportamentală, alternând structuri cognitive.

Dependența de alcool cauzează în timp alterarea sentimentelor și relațiilor cu membrii familiei, tulburarea relațiilor interpersonale la servici și în cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de responsabilitate, neglijarea educației copiilor, întârzierea și absența de la locul de muncă, accidente de muncă și de circulație, delicventa, divorț, pierderea locuinței și a locului de muncă.