DEPENDENȚ A DE INTERNET, FACTORI DE ANXIETATE SOCIALĂ ȘI DE PERSONALITATE I. INTRODUCERE Importanța temei studiate Având în vedere faptul că trăim… [605909]

DEPENDENȚ A DE INTERNET, FACTORI DE
ANXIETATE SOCIALĂ ȘI DE PERSONALITATE

I. INTRODUCERE
Importanța temei studiate
Având în vedere faptul că trăim într -o perioadă în care tehnologia pune încetul cu încetul
stăpânire pe oameni, putem spune că odată cu intrarea în scenă a omului modern au apărut și
fobii pe măsura acestuia.
Utilizarea excesivă a internetului, care poate duce până la dependență, reprezintă una
dintre cele mai importante problematici în acest sens. Având în vedere perioada în care trăim, se
poate spune că internetul face parte din viața noastră a tuturor și că, fără îndoială, aduce după
sine numeroase schimbări în ceea ce privește modul de raportare la realitatea înconjurătoare,
modul de gândire și de percepere a lumii, și, astfel, apărând și modificări în comportamentul
general al oamenilor.
Este ade vărat faptul că unii oameni utilizează internetul pentru a extrage informații sau
poate chiar pentru distracție, uneori, că acesta are numeroase beneficii care pot duce la cre șterea
stării de bine și calitatea vieții, pentru alții, cu toate acestea poate să ducă la o state psihologică
negativă. Această stare poate să corespundă definiției tulburării mintale din DSM , descrisă ca
fiind „un sindrom comportamental sau psihologic se mnificativ clinic asociat cu prezența unei
primejdii sau cu un risc semnificativ crescut de moarte, durere, invaliditate sau o pierdere
important a libertății. (American Psychiatric Association, 2000).
Au fost realizate numeroase studii în jurul acestei problematici , în mod special în SUA,
dar, cu siguranță acesta este doar începutul a ceea ce va urma să fie cercetat în domeniul
internetului și a dependențelor care aceasta le atrage. De exemplu, Young și Rodgers (1998) ne
arată că există o legătură între dependența de internet și depresie, aceasta legătură fiind
evidențiată și de alte cercetări. De asemenea, sunt multe cercetări care indică faptul că

dependența de internet interferează cu performanța la locul de muncă și la școală, sau chiar
asocieri cu al te adicții precum dependența de alcool, de jocuri video sau de jocuri de noroc.
(Young, 2004) .
În România această problematică a fost foarte puțin abordată în studiile de specialitate , de
aceea, prin prezentul studiu se dorește să se pună în evidență existența unei legături între
dependența de internet, anxietatea socială și dimensiuni ale personalității precum
conștiinciozitatea și neuroticismul, la o populație de studenți români.

Prezentarea aspectelor teoretice
După cum bine știm, necesitatea de a avea acces la internet pare să crească pe zi ce trece
tot mai mult, acest lucru putând să ducă chiar la dependență. Goldberg (1996) este prima
persoană care a adus în discuție o astfel de dependență, spunându -i „Internet Addiction Disorder ”
(IAD) și a stabilit un grup de sprijin pentru persoanele dependente de internet care se numea
„The Internet Addiction Support Group ” (IASG). El a definit „Dependenta de Internet” ca
furnizarea a șapte criterii de diagnostic foarte importante: speranța de petrece mai mult timp în
rețea, persoana visează la rețea, existența unor probleme fizice, sociale sau psihologice
persistente, și aș a mai departe. (Goldberg, 1996)
Noțiun i precum „dependența de tehnologie” sau „dependența de calculator” au mai fost
studiat și anterior, însă în momentul în care a s -a prezentat noțiunea de „dependența de internet”
pentru prima dată în 1996 la Reuniunea A nuală a Asociației Americane de Psihologie, au apărut
și nenumărate controverse atât în rândul academicienilor cât și în rândul clinicienilor (Young ,
1996).
Una din problematicile puse în discuție se referea la faptul că "dependența" nu apare doar
atunci c ând vorbim de ingerarea unei substanțe fizice, cum ar fi de exemplu drogurile. S -a
demonstrat de -a lungul timpului că dependența poate include și comportamente de genul
vizionării televizorului, mâncatul în exces, jocurile video etc.
Un alt subiect contro versat ne scoate în evidență beneficiile utilizării internetului
comparativ cu dependența de o substanță chimică. Se menționează că aceasta din urmă nu oferă

un beneficiu direct pentru utilizarea sa de zi cu zi și că nu are nici un aspect integrant al prac ticii
profesionale, spre deosebire de internet care are beneficii foarte importante în instituțiile
profesionale, educaționale sau medicale, menționându -se în multe cărți și numeroase beneficii
psihologice.
Este foarte dificil pentru clinicieni să detecteze și să pună diagnosticul de dependență de
internet deoarece nu există, până în prezent , criterii de diagnostic în DSM specifice pentru
această tulburare. În schimb, s -a considerat că aceasta poate fi similară cu utilizarea patologică a
jocurilor d e noroc , astfel definind dependența de internet ca o tulburare de control al impulsului,
care nu implică un narcotic. (Young , 2004).
În ceea ce privesc studiile din România, este important de menționat cel realizat de către
Viorel Robu și Elena Tcaciuc, la care au participat 257 de adolescenți, autorii dorind să vadă
dacă există vreo relație între dependența de internet, sentimentul de singurătate și suportul social
perceput în rândul adolescenților. Dintre toți cei care au participat la studiu 6.2% au fost
calificați ca dependenți de internet. În comparație cu ceilalți, grupul celor dependenți de internet
aveau un nivel mai ridicat în ceea ce privește sentimentul de singurătate, deși diferența nu a fost
semnificativă din punct de vedere statistic. În schimb , ambele grupuri au avut un nivel mai
ridicat, semnificativ din punct de vedere statistic, în ceea ce privește suportul social perceput.
Când vine vorba de personalitate, ne putem da seama că există o variație mare de posibile
cadre de cercetare , deoarece sunt multe modele care s -au dezvoltat cu scopul de a defini și
explica cât mai bine personalitatea. Majoritatea modelelor și teoriilor personalității au în comun
ideea că trăsăturile de personalitate sunt stabile în timp și că ele reprezintă o premisă a
comportamentului (Macsinga, 2015) . Studiul prezent va avea la bază unul dintre cele mai
cunoscute modele, și anume m odelul Big Five propus de Costa și McCrae, care are ca
dimensiuni deschiderea către experiență, extraversiunea, agreabilitatea, nevrotism ul și
conștiinciozitatea.
Trăsăturile de personalitate pot fi puse în discuție deoarece există unele studii care ne
arată că dependența de internet corelea ză cu dimensiuni precum nevrot ismul, extraversiune și
psihoticism din modelul lui Eysenck , cum este prezentat în cercetarea realizată de Yan, W., Li,
Y., & Sui, N. (2014) pe populație chineză. Prin studiul lor, autorii au urmărit să evidențieze

existența unor corelații între evenimentele stresante recente, funcționarea familiei și dependența
de internet. Rezultatele studiului care se află în legătură cu trăsăturile de personalitate ne indică
faptul că persoanele cu dependență de internet severă au avut un nivel scăzut de extraversiune și
un nivel ridicat de neuroticism și psihoticism, iar cei cu dependenț ă de internet au avut un nivel
ridicat al psihoticismului (Yan, W., Li, Y., & Sui, N., 2014) . Tot pe populație chineză, printr -un
studiu longitudinal s -a demonstrat că există o corelație între dependența de internet și nivelul
ridicat pe dimensiunea nevrotism/stabilitate și psihoticism/socializare, dar și cu un nivel scăzut
pe dimensiunea minciună (Dong, G., Wang, J., Yang, X., & Zhou, H. , 2013).
Un alt studiu realizat de Floros, G., Siomos, K., Stogiannidou, A., Giouzepas, I., &
Garyfallos, G. (2014) , au dorit să pună în evidență legăturile între dependența de internet,
personalitate, stiluri de apărare și psihopatologie pe un eșantion de studen ți din Grecia.
Rezultatele acestui studiu ne arată că există o corelație între dependența de internet și niv ele
ridicate ale trăsăturilor de personalitate precum impulsivitate a, căutarea de senzații,
nevroza/anxietatea și agresivitatea/o stilitate a.

Prin acest studiu dorim sa vedem dacă există vreo legătură între tulburările de anxietate
socială și dependența de internet, dar și dacă există vreo legătură între acestea și trăsăturile de
personalitate . În urma a mai multe studii s -a demonstrat că a rămâne conectați prea mult timp la
lumea tehnologiilor, poate atrage consecințe importante asupra sănătăț ii mentale.
O posibilă ipoteză ar fi că persoanele care utilizează mai mult timp internetul pot avea și
un nivel crescut al anxietății sociale .
O altă posibilă ipoteză ar fi că persoanele care utilizează mai des internetul au un niv el
mai crescut al neuroticismului
Persoanele care utilizează mai des internetul vor avea un nivel mai scăzut al
conștiinciozității.
Persoanele care utilizează mai mult timp internetul vor avea nivel crescut la dimensiunea
DEPRESIE de la Online Cognition Scale.
Anxietatea este o stare afectivă normală caracterizată printr -un sentiment de insecuritate ,
agitație, ezitare și neliniște în legătură cu un posibil pericol, care ne oferă motivația adecvată
pentru a acționa.
Tulburările de anxietate fac parte din categoria problemelor de sănătate mentală , fiind
foarte des întâlnite si au un impact foarte important asupra persoanei cât si a mediului social al
acesteia.
Cele mai des întâlnite categorii de anxietate sunt u rmătoarele: tulburarea de panică ,
tulburarea obsesiv -compulsivă, tulburarea de anxietate socială, tulburarea de stres post -traumatic
și tulburarea de anxietate generalizantă.

După cum bine știm, motivele pentru care stăm foarte mult timp pe telefon nu sunt doar
de a apela sau de a trimite mesaje, ci și pentr u a utiliza internetul de pe el. Ba chiar necesitatea de
a avea acces la internet pare să crească pe zi ce trece tot mai mult. Problema dependenței de

internet a fost pentru prima dată pusă în discuție de Ivan Goldberg în 1995, când a identificat
IAD (Inte rnet Addiction Dsorder), urmând mai apoi să creeze Grupul de Susținere a
Dependențelor de Internet (o listă de discuție în care bolnavii încearcă să se vindece prin
corespondență electronică). Această tehnică a fost abordată ulterior și de unii psihologi
comportamentaliști care se ocupă cu astfel de pacienți.

Un studiu foarte amplu la care au participat 13,588 persoane (7,878 de sex masculin și
5,710 de sex feminin) care a fost coordonat de către Leo Sang -Min Whang, Ph. D., Sujin Lee,
Ph.D., și Genuyoung Chang, M. A., în care s -a încercat realizarea unui profil al persoanelor care
utilizează în exces internetul. Rezultatele acestui studiu au arătat că 3,5% dintre subiecți au fost
diagnosticați ca dependenți de internet, 18,4% ca fiind clasificați ca posib ili dependenți.

American Psychiatric Association. (2000). Diagnostic and statistical manual of mental disorders
(4th ed., text rev.). Washington, DC: Author.
Young, K. S., & De Abreu, C. N. (Eds.). (2010). Internet addiction: A handbook and guide to
evaluation and treatment . John Wiley & Sons.
Young, K. S. (1998). Internet addiction: The emergence of a new clinical
disorder. Cyberpsychology & behavior , 1(3), 237 -244.
Young, K. S. (2004). Internet addiction: A new clinical phenomenon and its
consequences. American behavioral scientist , 48(4), 402 -415.

Young, K. S. (1996). Psychology of computer use: XL. Addictive use of the Internet: a case that
breaks the stereotype. Psychological reports , 79(3), 899 -902.
Young, K. S., & Rodgers, R. C. (1998, April). Internet addiction: Personality traits associated with
its development. In 69th annual meeting of the Eastern Psychological Association (pp. 40 -50).
Young, K. S. (1999). Internet addiction: symptoms, evaluation and treatment. Innovations in
clinical practice: A source book , 17, 19-31.
Connor, K. M., Davidson, J. R., Churchill, L. E., Sherwood, A., Weisler, R. H., & FOA, E. (2000).
Psychometric properties of the social phobia inventory (SPIN). The British Journal of Psychiatry , 176(4),
379-386.
https://bo oks.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=C_omSZQyfYcC&oi=fnd&pg=PT7&dq=i
nternet+addiction+young+1996&ots=XegrHLwS6_&sig=ZwK -fHK8K5ACTMqPBT9N8 –
d300M&redir_esc=y#v=onepage&q=internet%20addiction%20young%201996&f=false

Kuss, D. J., Griffiths, M. D., & Binder, J. F. (2013). Internet addiction in students: Prevalence and
risk factors. Computers in Human Behavior , 29(3), 959 -966.
Kaltiala -Heino, R., Lintonen, T., & Rimpelä, A. (2004). Internet addiction? Potentially problematic
use of the Internet in a population of 12 –18 year -old adolescents. Addiction Research & Theory , 12(1),
89-96.
Christakis, D. A. (2010). Internet addiction: a 21 st century epidemic?. BMC medicine , 8(1), 61.
Cao, H., Sun, Y., Wan, Y., Hao, J., & Tao, F. (2011). Problematic Internet use in Ch inese
adolescents and its relation to psychosomatic symptoms and life satisfaction. BMC public health , 11(1),
802.
Aboujaoude, E., Koran, L. M., Gamel, N., Large, M. D., & Serpe, R. T. (2006). Potential markers
for problematic internet use: a telephone survey of 2,513 adults. CNS spectrums , 11(10), 750 -755.
Widyanto, L., & Griffiths, M. (2006). ‘Internet addiction’: a critical review. International Journal of
Mental Health and Addiction , 4(1), 31 -51.
Yan, W., Li, Y., & Sui, N. (2014). The relationship between recent stressful life events, personality
traits, perceived family functioning and internet addiction among college students. Stress and
Health , 30(1), 3 -11.
Ebeling -Witte, S., Frank, M. L., & Lester, D. (2007). Shyness, Internet use, and
personali ty. CyberPsychology & Behavior , 10(5), 713 -716.

Macsinga, I., (2015) Psihologia diferențială a personalității , Editura de Vest
Floros, G., Siomos, K., Stogiannidou, A., Giouzepas, I., & Garyfallos, G. (2014). The relationship
between personality, defense styles, internet addiction disorder, and psychopathology in college
students. Cyberpsychology, Behavior, and Social Networking , 17(10), 672 -676.

Dong, G., Wang, J., Yang, X., & Zhou, H. (2013). Risk personality traits of Internet addiction: a
longitudinal study of Internet ‐addicted Chinese university students. Asia‐Pacific Psychiatry , 5(4), 316 -321.