DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA CADRELOR DIDACTICE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA CADRELOR DIDACTICE
Lucrare metodico-științifică pentru acordarea gradului didactic I
Coordonator științific:
Profesor Universitar Dr.Emerit Vasile Marcu
Candidat:Prof.Rainea Adela Roxana
Oradea
2018
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA ȘI PERFECȚIONAREA CADRELOR DIDACTICE
Strategii moderne de predare a verbului la clasele de gimnaziu
Coordonator științific:
Profesor Universitar Dr.Emerit Vasile Marcu
Candidat:Prof.Rainea Adela Roxana
Motto ” O școală în care profesorul nu învată și el, e o absurditate”
Constantin Noica
Cuprins
1.Introducere
2. Locul și rolul verbului în formarea competențelor de limbă și comunicare
2.1.Verbul- parte de vorbire
2.1.1 Definire -felul verbelor
2.2.Categorii gramaticale
2.2.1 Conjucarea verbului
2.2.2 Diateza verbului
2.2.3 Modurile și timpurile verbului
3.Verbul-Funcții sintactice
4.Specificul predării limbii române la minorități
5.Designul cercetării
5.1Metode de predare, Organizarea si desfăsurarea cercetării
5.1.1 moderne vs. tradiționale
5.3 Analiza și interpretarea rezultatelor
6.Concluzii
7.Bibliografie
1
1.Introducere
Învățământul românesc se afla într-o continua schimbare cu transformari de la un an la altul,astfel încât limba româna are nevoie de aportul nostru al fiecaruia pentru a o duce la un nivel cat mai înalt.
Studierea limbii române se face înca din clasele primare atunci când copiii se inițiază în a citi și a scrie și se aprofundează în anii de gimnaziu si liceu astfel încât copiii dobandesc cunostințe teoretice, pe care și le pot pune in practica prin exprimarea si scrierea corectă , folosirea nuanțată a limbajului.
Cred cu tărie că este foarte important să cunosti limba română, în primul rând pentru că este limba maternă și mai apoi pentru o reușită în viitor în orice domeniu de activitate.
Studierea gramaticii la clasele de gimnaziu ar trebui să se faca aprofundat pentru a forma o bază reala pentru fiecare copil.Consider că necunosterea noțiunilor fundamentale de gramatică pot dăuna fiecăruia, el neputându-se exprima corect atât in scris cat și oral.
Predarea limbii române la clasele de miniritâți maghiare reprezinta o adevătată provocare pentru că elevii de la scoala unde predau la acest moment, nu cunosc limba română,iar în consecință aceasta ar trebui predată ca o limbă străină deși programa nu ne permite de cele mai multe ori.
Mi-am ales această temă pentru că pe parcursul anilor,am observat la clasele care predau că verbul este asimilat mai bine atâta timp cât aduc ceva nou la fiecare oră, ceva care să-i atragă constant si ma refer aici la metode de predare moderne și diferite.
Lucrarea de față cuprinde două mari părți: o parte teoretică în care m-am axat pe aspecte legate de morfologie, și anume pe verb,iar partea a doua metodică,axată pe metodele moderne de predare a verbului,diferențele apătute la clase diferite unde am abordat identic partea de vorbire în cauza,plus evaluarea acestuia în funcție de specificul clasei.
2
2.Locul si rolul verbului în formarea competențelor de limbă și comunicare
Verbul are un rol foarte important în comunicare,poate cel mai important deoarece fara verb nu exista predicat iar fără predicat nu exista propoziții,comunicare.Verbul este prezent în toate limbile,datorită importanței sale deosebite.(www.wikipedia.ro)
Verbul este partea de vorbire ce se studiază înca din primii ani de școală,fără de care comunicarea în limba română ar avea foarte mult de suferit.Este impetuos folosirea corecta a lui in diferitele situații de comunicare.
Termenul verb vine în românește din franțuzescul -verbe-,cu acelasi sesn si care la rândul lui provine din latinescul -verbum-(cuvânt,verb).Românii au preluat noțiunea din grecește unde rhema avea același sens.(www.wikipedia.ro).
Trăsăturile verbului:
 formează alături de subustantiv un nucleu al comunicării
 este cel mai bogat din punct de vedere al flexiunii
 poate forma singur o propoziție:ex. Merg.Ploua.
 categoriile gramaticale ale verbului sunt:timp,mod,diateza,conjugare,persoana ,număr si gen pentru persoana a III-a
2.1 Verbul-parte de vorbire
Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă actiuni in sensul larg al acestui termen:acțiuni propriu-zise,procese, stări sufletești (Avram Mioara,Gramatica pentru toți,pag 194)
Verbul arată și evoluții, procese în desfășurare care se petrec într-un timp mai scurt sau mai îndelungat(www.wikipedia.ro )
2.2 Categorii gramaticale
După conținutul lor verbele se calsifica:
Verbele predicative sunt verbele care pot îndeplini funcția sintactică de pedicat
Verbele nepredicative sunt verbele care nu pot îndeplini singure funcția sintactică de predicat: – verbe auxiliare -ajută la formarea unor moduri si timpuri.
-verbele copulative -ajută la formarea predicatului nominal.Ele fac legătura între subiect si numele predicatv, neavănd înteles de sine stătător.
Verbele auxiliare:A FI ,A AVEA ,A VREA
A FI -ajută la formarea diatezei pasive iar la diateza activa ajută la formarea modului indicativ timpul viitoar anterior,conjunctivul perfect ,condiționalul -optativ
A AVEA -ajută la formarea modului indicativ timp perfect-compus,viitor si modului condițional-optativc.
A VREA -ajută la formarea modului indicativ timp viitor și prezumtiv
Este foarte important de reținut faptul ca este greșit folosirea verbului a voi,asa cum mulți o folosesc.(Avram Mioara-Gramatica pentru toți-pag 195)
Verbele copulative:
 A FI
 A DEVENI
 A IESI
 A AJUNGE
 A SE FACE
 A ÎNSEMNA
 A PĂREA
 A RĂMÂNE
 A SE NASTE
 A FI
Este verb copulativ când nu este verb auxiliar și nu are sensurile urmatoare:
a exista, a se afla,a trăi,a se găsi,a se duce,a trece,a se intampla,ex.Maria este frumoasă.
Trebuie sa acordam o atentie deosebită verbului copilativ a fi si verbului auxiliar a fi ca element ce ajută la formarea diatezei pasive, numele predicativ fiind exprimat printr-un verb la participiu și urmeaza după verbul copulativ.Este important sa urmarim mereu sensul comunicării.Luăm următorul exemplu:
a.Cartea este interesantă-PN
-subiectul cartea are o însușire si anume interesanta.
b.Cartea este adusa de la bibleoteca -PV
-subiectul cartea sufera actiunea făcută de altcineva
 A DEVENI
-acest verb este întotdeauna copulativ.
ex.Alexandru a devenit medic.
 A IEȘI
 A AJUNGE
 A SE FACE -Cele trei pot fi verbe copulative,atunci când pot fi înlocuite cu a deveni fără a se schimba sensul comunicării.
Ex.Maria va iesi medic.
El va ajuge avocat.
Ana s-a făcut profesoară.
 A ÎNSEMNA
-Este verb copulativ atunci când nu se poate înlocui cu verbul a nota
ex.A câstiga înseamnă a lupta.
 A PĂREA
-Este verb copulativ atunci când este verb impersonal,ver personal.De reținut este faptul ca atunci când apare reflexivul impersonal și anume verbul se pare,acesta formează predicat verbal care cere automat o propoziție subiectiva, ex. Se pare/ ca vom câștiga./
 A RĂMÂNE
-Este verb copulativ atunci când arată ca subiectul a rămas cumva,adică că nu i se schimba caracteristica.
ex. Alexandru a ramas repetent.
 A SE NAȘTE
-Este copulativ atunci când nu are sensul de a veni pe lume.
ex. Elena naște idei.
După sensul lexical verbele pot fi:
 tranzitive – sunt verbele care acceptă un complemplement direct: ex. Mama a cumpărat o carte.Verbele tranzitive pot deveni intranzitive atunci când au valoare copulativa sau când se transforma în verbe impeersonal reflexive.ex. Irina face un exercitiu.( Badea Mariana ,Negru Mariana-Limba română-gramatica -pag 71)
 intranzitive – Sunt verbele care nu acceptă un complement direct: ex.Stau în Oradea.
Unele verbe intranzitive pot avea în mod excepțional un complement direct intern exprimat printr-un substantivcu aceeași rădăcină ca verbul sau din aceeași clasa semantică: ex.a-și trăi traiul.(Avram Mioara-Gramatica pentru toți, pag.195)
După capacitatea lor de a avea forme la toate persoanele:
 Verbe personale -au forme pentru toate persoanele,adică se pot conjuga la toate persoanele atât la singular cât si la plural.
ex. eu desenez
tu desenezi
el/ea desenează
noi desenăm
voi desenati
ei/ele desenează
 Verbe impersonale -au forme doar pentru persoana a III-a si acțiunea nu i se pot atribui unei persoane, ex.plouă, ninge ,fulgeră etc.
2.2.1 Conjugările verbului
 conjugarea I: a : a desena, a alerga .a zbura
 conjugarea a II-a: ea : a vedea, a bea, a putea
 conjugarea a III-a : e : a merge, a duce , a scrie
 conjugarea a IV: i, î: a iubi, a hotarî, a citi
2.2.2 Diateza verbului
 diateza activă,arată ca actiunea este facută de subiectul gramatical
ex: Eu citesc o cartea o carte
Elena merge la școală.
 diateza pasivă, arata ca actiunea este suferita de subiectul gramatical si facuta de complementul de agent.
ex: Cartea este citita de Ion.
Foarte important de reținut este faptul ca verbele la diateza pasivă necesita existenta unui autor al acțiunii,acesta fiind complemetul de agent, indiferent dacă acesta este exprimat sau nu.Dacă ne referim la opoziția activ -pasivă, aceasta se poate realiza doar în cazul verbelor tranzitive,deoarece trecerea unui verb de la diateza activă la diateza pasivă presupune transformarea complementului direct în subiect,iar a subiectului în complement de agent.
Ex:
Alexandru a scris tema. -diateza activă
Tema a fost scrisa de Alexandru.- diateza pasivă
O atenție deosebita trebuie acordată verbelor la diateza pasivă care sunt asenănatoare cu forma verbului care indeplineste funcția sintactică de predicat nominal de aceea trebuie urmarit sensul comunicării.Urmarim urmatorul exemplu:
Ex:
Cartea este ruptă.-Arată ca subiectul cartea a suferit o acțiune făcută de către altcineva.
Cartea este ruptă, nu este nouă.-aici verbul la participiu arată o insușire a subiectului si este predicat nominal de diateza pasivă
 Diateza reflexiva- Mioara Avram in cartea sa Gramatica pentru toti spune ca ” controversele teoretice privitoare la existența unei a treia diateze si anume cea reflexivă sau chiar a mai multor diateze nu au importanta pentru practica limbii.Ceea ce interesează cultivarea limbii este folosirea unui verb cu sau fară pronume reflexiv,nu interpretarea în sensul apartenenței la o diateză sau alta” pag.205
Pe de alta parte, manualele de limba și literatura română pentru clasele de gimnaziu,prezinta astfel diateza reflexiva si anume, arată că subiectul gramatical este autorul acțiunii la care participă intens pentru că tot el o suportă,iar verbele la această diateză sunt insoțite de pronume reflexiv în cazul acuzativ sau dativ.
ex: El se gandeste.
-pronumele reflexiv se analizează împreuna cu verbul pe care-l însoțeste.
Cum difetențiem diateza activă de diateza refflexivă?
cand pronumele reflexive de pe langa verbe indeplinesc funcție sintactică de complement direct in cazul acuzativ, El se spala (pe sine)- diateză activa -verb activ pronominal
cand pronumele reflexin indeplinește funcție sintactică de complement indirect in cazul dativ,El isi cumpara o apa. cui?(siesi)-diateza activa -verb activ pronominal.
2.2.3 Modurile si timpurile verbului
Modul unui verb reprezintă forma pe care o ia acesta pentru a arăta cum consideră actiunea vorbitorul.După capacitatea lor de a avea sau nu persoană se clasifică în două mari categorii:
-MODURI PERSONALE,PREDICATIVE.
-MODURI NEPERSONALE,NEPREDICATIVE.
Timpul unui verb este forma pe care o ia acesta pentru a arăta când se petrece acțiunea față de momentul vorbirii.
a. MODURILE PERSONALE,PREDICATIVE- verbele la aceste moduri îndeplinesc în propoziție funcția sintactică de predicat verbal.
a.a. Modul indicativ: este modul care arată o acțiune sigură si reala si are toate timpurile
a.a.a. Timpul prezent -arată ca actiunea se petrece în momentul vorbirii.
a desena -conjugarea I
eu desenez
tu desenezi
el/ea desenează
noi desenăm
voi desenați
ei/ele desenează
a vedea -conjugarea a II-a
eu văd
tu vezi
el/ea vede
noi vedem
voi vedeți
ei/ele văd
a merge -conjugarea III-a
eu merg
tu mergi
el/ea merge
noi mergem
voi mergeți
ei/ele merg
a citi- conjugarea a IV-a
eu citesc
tu citești
el/ea citește
noi citim
voi citiți
ei/ele citesc
a.a.b. Timpul imperfect -arată o acțiune trecută, neterminată care s-a desfășurat în același timp cu o acțiune trecută.Indică durata.
a desena
eu desenam
tu desenai
el/ea desena
noi desenam
voi desenați
ei/ele desenau
a vedea
eu vedeam
tu vedeai
el/ea vedea
noi vedeam
voi vedeați
ei/ele vedeau
a merge
eu mergeam
tu mergeai
el/ea mergea
noi mergeam
voi mergeati
ei/ele mergeau
a citi
eu citeam
tu citeai
el/ea citea
noi citeam
voi citeati
ei/ele citeau
a.a.c. Timpul perfect-compus -arată o acțiune trecută și terminată.
-se formează cu ajutorul verbului auxiliar a avea plus participiul verbului de conjucat:
a participa
eu am participat
tu ai participat
el/ea a participat
noi am participat
voi ați participat
ei/ele au participat
a.a.d. Timpul perfect simplu- arată o acțiune trecută dar încheiată de curând.
-sufixele si desinențele de perfect-simplu sunt:
Conjugarea I
eu desenai
tu desenasi
el/ea desenă
noi desenarăm
voi desenarăti
ei/ele desenară
Conjucarea a II-a
eu văzui
tu văzusi
el/ea văzu
noi văzurăm
voi văzurăti
ei/ele văzură
Conjugarea a III-a
eu mersei
tu mersesi
el/ea merse
noi merserăm
voi merserăti
ei/ele merseră
Conjugarea a IV-a
eu iubii eu hotărâi
tu iubisi tu hotărâsi
el/ea iubi el/ea hotărî
noi iubirăm noi hotarârăm
voi iubirăți voi hotărârăți
ei/ele iubiră ei/ele hotărâră
a.a.e. Timpul mai mult ca perfect -arata o acțiune trecută si termintă înaintea altei acțiuni trecute.
Conjugarea I
eu desenasem
tu desenaseși
el/ea desenase
noi desenaserăm
voi desenaserăți
ei/ele desenaseră
Conjugarea a II-a
eu văzusem
tu văzuseși
el/ea văzuse
noi văzusem
voi văzuserăți
ei/ele văzuseră
Conjugarea a III-a
eu mersesem
tu merseseși
el/ea mersese
noi merseserăm
voi merseserăți
ei/ele merseseră
Conjugarea a IV-a
eu iubisem eu hotărâsem
tu iubiseși tu hotărâseși
el/ea iubise el/ea hotărâse
noi iubiserăm noi hotărâserăm
voi iubiserăți voi hotărâserăți
ei /ele iubiseră ei /ele hotărâseră
a.a.f. Timpul viitor – arată o acțiune care e va desfăsura dupa momentul vorbirii și se formează cu ajutorul verbului auxiliar a vrea plus infinitivul verbului de conjugat.
eu voi merge
tu vei merge
el/ea va merge
noi vom merge
voi veti merge
ei/ele vor merge
În limba româna există viitorul pentru limba vorbită, care are forme precum: o sa vin,am sa studiez,oi citi.Dacă ne referim la limbajul poetic găsim forme inverse precum:
sosi-va,spune-mi-vei,visa-vom.
a.a.g. Viitorul anterior -arată o acțiune viitoare terminată înaintea altei acțiuni viitoare.Se formează cu ajutorul verbului auxiliar a vrea și a fi plus participiul verbului de conjucat.
eu voi fi citit
tu vei fi citit
el/ea va fi citit
noi vom fi citit
voi veti fi citit
el/ea va fi citit
a.b. Modul condițional-optativ- este modul care arată o dorință, o condiție.
a.b.a. Timpul prezent exprimă o acțiune desfășurată în momentul vorbirii sau în viitor.
Se formează cu verbul auxiliar a avea ( forme specifice) și infinitivul verbului de conjugat.
eu as mânca
tu ai mânca
el/ea ar mânca
noi am mânca
voi ați mânca
ei/ele ar mânca
a.b.b. Timpul perfect – arată o acțiune care nu s-a realizat încă.
Se formează cu ajutorul verbelor auxiliare a avea și a fi plus participiul verbului de conjugat.
eu aș fi mâncat
tu ai fi mâncat
el/ea ar fi mâncat
noi am fi mâncat
voi ați fi mâncat
ei/ele ar fi mâncat
a.c. Modul conjunctiv – arată o acțiune posibilă, realizabilă și se formează cu ajutorul conjuncției să plus indicativul prezent al verbului de conjugat.
a.c.a Timpul prezent- arată o acțiune posibilă, desfășurată în prezent sau viitor.
eu să alerg
tu să alergi
el/ea să alerge
voi să alergati
ei/ele să alerge
a.c.b. Timpul perfect
-se formează cu ajutorul conjuncției să plus verbul auxiliar a fi plus participiul verbului de conjugat.
eu să fi mers
tu să fi mers
el/ea să fi mers
noi să fi mers
voi să fi mers
el/ea să fi mers
De reținut este faptul că verbele la modul conjunctiv pot explima si o porunca și ne orientam atenția spre urmatorul exemplu: Să fii cuminte!
Sunt unele verbe care se scriu cu doi de i la persoana a II -a singular,conjunctiv prezent precum : a fi , a deveni, a veni, a ști.
Tu să fii atent.
Tu să devii medic.
Tu să vii acasă.
a.d. Modul imperativ- exprimă o poruncă, un indemn.
Acest mod are doar persoana a II-a singular și plural
mâncă! mâncați!
-imperativul este un mod al adresarii directe si îl întalnim cel mai des în dialog
b.MODURILE NEPERSONALE,NEPREDICATIVE -sunt modurile care nu pot îndeplini in propoziție funcția sintactica de predicat verbal si nu au persoana.
b.a Modul infinitiv- exprima numele actiunii, al starii. Este forma cu care verbul se gaseste in dictionar; (este insotit de prepozitia ‘a’). Exemple: a spala, a manca, a vedea, a parea, a merge, a face , a veni, a sosi, a cobori, a dobori etc.
Subiect: A ierta este omeneste.
Nume predicativ: Placerea lui era a scrie.
Complement direct: Batranul incepe a povesti.
Complement indirect: S-a saturat a astepta mereu..
C.c. de timp: A sosit inainte de a rasari soarele.
C.c. de mod: Ionel a plecat fara a anunta.
Atribut verbal: Dorinta de a pleca il bucura..
b.b Modul gerunziu-exprima actiuni in plina desfasurare. Se formeaza cu sufixele –and (vazand) si –ind (citind). Forma de negativ se obtine cu prefixul ne-.: neauzind, nedorind, nemaivazand etc.
Subiect: Se aude cantand.
Atribut verbal: Am vazut oameni invatand.
Complement indirect: S-a saturat invatand.
Complement direct: Aud tipand .
C.c. de mod: Baiatul mergea cantand.
C.c de timp: Vazandu-l, mi-am amintit ce voiam sa-I spun.
C. c. de cauza: Impiedicandu-se, a cazut si si-a julit genunchiul.
CU VALOARE DE ADJECTIV, poate fi: Nume predicativ: Ea este suferinda.
Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande. Ma impresionau mainile ei tremurande.
b.c. Modul participiu- exprima actiuni terminate si suferite de o fiinta sau de un lucru, avand valoare de adjective: citit, citita, cititi, citite.
Verbul la participiu are urmatoarele valori:1) verbala:atunci cand intra in componenta unor forme verbale compuse: modul indicativ, timpul perfect compus: am scris; -indicativ, viitor anterior:voi fi scris; conjunctiv prezent: sa fi scris; conditional –optativ perfect: as fi scris; infinitiv perfect: a fi scris; diateza pasiva : este scris.
2)valoare adjectivala:Cand determina ( are ca regent) un substantiv sau un verb copulativ: Lucrarea prezentata a placut tuturor. Floarea este inflorita.
3) valoare adverbiala: cand determina un verb predicativ: vorbeste ragusit; calca apasat; spune deschis, citeste sacadat;
4) valoare substantivala, cand primeste articol hotarat: Rasfatatul ne enerva mereu. Invatatul reuseste in viata.
b.d. Modul supin -denumeste scopul, destinatia, provenienta unei actiuni sau a unui obiect. Este alcatuit din prepozitiile de, dupa, la, pentru spre +participiul verbului de conjugat. Forma negativa se obtine cu ajutorul prefixului ne-, adaugat participiului.
Subiect: E usor de invatat.
Nume predicativ: Masina este de tocat.
Atribut verbal: Masina de tocat s-a defectat..
Complement direct: Am terminat de citit.
Complement indirect: S-a saturat de invatat.
C.c. de loc: Vine de la scaldat.
C.c. de timp: A venit dupa semanat.
C.C. scop : Merge in padure pentru vanat.
3
3. Verbul -funcții sintactice
Verbele la modurile personale îndeplinesc în propoziție urmatoarele funcții sintactice:
1.Predicat verbal- Elena este acasă.
2.Predicat nominal-Elena este frumoasa.
Pentru a înțelege când unele unele verbe au valoare copulativă și când au valoare predicativă și care este diferenta dintre un predicat verbal si unul nominal, am dat spre rezolvare urmatoarea fișă de lucru pentru clasa a VII-a,unde am format doua grupe,fiecare grupa fiind formata din câte 5 elevi.Menționez că este o clasa de secție maghiară fiind în același timp și o clasă mediocră.
Atașez urmatoarea fisa de lucru (www.didactic.ro )anexa
anexa*1
Fișă de lucru
1.Alcătuiti propozitii astfel încat să respectați indicațiile
 a fi -verb copulativ
-verb predicativ
 a deveni-verb copulativ
 a ajunge -verb copulativ
-verb predicativ
 a rămâne -verb copulativ
– verb predicativ
În urma analizei rezultatelor am observat că ambele grupe au înteles când verbul a fi este copulativ și când este predivativ.Pentru verbul a deveni a fost ușor pentru că este întotdeauna copulativ,însa la restul verbelor din fisa de lucru au lacune,de aceea prim metoda traditionala a exercitiului am reluat această parte din verb.Am reluat această fișă de lucru peste doua zile, rezultatul fiin urmatorul:
A fi – 5 elevi
A ramane -3 elevi
A deveni-1 elev
A ajunge -2 elevi
Figura 1.
Ne vom îndrepta acum atenția spre verbele neperesonale,nepredicative cele care nu pot îndeplini în propoziție funcția sintactică de predicat verbal sau nominal.
1.verbele la modul infinitiv îndeplinesc urmatoarele funcții sintactice
Subiect: A ierta este normal .
Nume predicativ: Dorinta lui era a scrie.
Complement direct: Tânarul incepe a povesti.
Complement indirect: S-a saturat a vorbi mereu..
C.c. de timp: A plecat inainte de a rasari soarele.
C.c. de mod: Ionel a venit fara a anunta.
Atribut verbal: Dorinta de a pleca il întrista .
(http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/2014/12/prof-mirela-broasca-modurile-peronale.html)
2.verbele la modul gerunziu îndeplinesc următoarele funcții sintactice
Subiect: Se vede cantand.
Atribut verbal: Am vazut copii invatand.
Complement indirect: S-a saturat invatand.
Complement direct: Aud tipand .
C.c. de mod: Fetița mergea cantand.
C.c de timp: Vazandu-l, mi-am amintit .
C. c. de cauza: Impiedicandu-se, si-a julit cotul.
CU VALOARE DE ADJECTIV, poate fi: Nume predicativ: Ea este suferinda.
Atribut adjectival: Se vad cosuri fumegande.
(http://mirelaprofaderomana.blogspot.ro/2014/12/prof-mirela-broasca-modurile-peronale.html)
3.verbele la modul participiu îndeplinesc următoarele functii sintactice
Verbul la participiu are urmatoarele valori:1) verbala:atunci cand intra in componenta unor forme verbale compuse: modul indicativ, timpul perfect compus: am scris; -indicativ, viitor anterior:voi fi scris; conjunctiv prezent: sa fi scris; conditional –optativ perfect: as fi scris; infinitiv perfect: a fi scris; diateza pasiva : este scris.
2)valoare adjectivala:Cand determina ( are ca regent) un substantiv sau un verb copulativ: Lucrarea prezentata a placut tuturor. Floarea este inflorita.
3) valoare adverbiala: cand determina un verb predicativ: vorbeste ragusit; calca apasat; spune deschis, citeste sacadat;
4) valoare substantivala,când primeste articol hotarat: Rasfatatul ne enerva mereu. Invatatul reuseste in viata.
4. verbele la modul supin îndeplinesc urmatoarele funcții sintactice
Subiect: E greu de invatat.
Nume predicativ: Utilajul este de tocat.
Atribut verbal: Masina de tocat s-a defectat..
Complement direct: Am terminat de cusut.
Complement indirect: S-a saturat de scăldat.
C.c. de loc: Vine de la scaldat.
C.c. de timp: A plecat dupa semanat.
C.C. scop : Merge in expediție pentru vanat.
4
4.Specificul predării limbii române la clasele de minorități
Predarea limbii române la clasele minorității maghiare este puțin diferita si puțin mai grea din punctul meu de vedere.Deși programele sunt identice atât pentru secția română cât si pentru secția maghiară, mereu ne ciocnim de o barieră,o problemă majoră și anume necunoașterea limbii române de catre copiii care frecventează școala.Este foarte greu pentru că pretindem noțiuni de fonetică si morfolgie iar elevii nostri întampină probleme de întelegerea textului și atunci mă axez pe noțiunile fundamentale încercând să îmbin metodele tradiționale cu cele moderne pentru a obține cele mai bune rezultate.
***Pentru clasa a V-a s-a elaborat o noua programă în anul 2017 care favorizează învățarea din perspectiva inter si transdisciplinară conform prevederilor din Legea Educației
 înțelegerea rațională a faptelor de limbă și a coerenței lor structurale
 asigurarea controlului conștient al uzului comunicării lingvistice în ascultare,vorbire,lectură și scriere
 dobândirea unor competențe cognitive culturale formate prin lectura
***Programă pentru disciplina limba si literatura română,cls a V-a,București,2017.
Ceea ce mă nelinistește în continuare este faptul că limba română este vazută că o limbă străină deși teoretic ea a ar trebui vazută ca a doua limbă pentru clasele minorităților maghiare,având in vedere că toți locuitorii acestei țări ar trebui să cunoască limba română si sa nu fie considerată limbă străină.Noi, ca dascăli trebuie să-i învațam limba romana,acesta ar trebui sa fie țelul nosru si al sistemului de învatamant.Actualul sistem de învatamant pune accent la literatura pe citirea operelor și interpretarea lor iar la gramatică pe teorie și mai puțin pe partea practică.Cu toate acestea, este de apreciat ca de anul acesta s-a schimbat programa pentru clasa a V-a, în ideea în care se pune foarte mare accent pe comunicare,vorbirea corectă.Manualul de clasa a V-a este foarte atractiv,conține și un CD,unde se pot asculta textele suport.
5
5.Designul cercetării
5.1 Metode de predare
„Prin metodă didactică întelegem o serie ordonata de operații efectuate de către profesor și elevi în vederea cunoașterii adevărului de către cei din urmă și a îmbunătățitii comportamentuluilor” (Alexandru Găvenea, Cunoașterea prin descoperire în învățământ,Bucuresti,1975,pag.229)
Metodele de predare au trei scopuri: scopul cunoșterii,scopul intruirii și scouri formative.
Metodele de predare au mai multe functii:
funcția cognitivă
funcția normativă
funcția motivațională
funcția formativ-educativ-compensatorie
5.1.1 Metode traditionale vs metode moderne
Ioan Derșidan în lucrarea ” Metodica limbii di literaturii române ” Cluj-Napoca,2003, susține ca exista trei categorii de metode:
a) Metode de transmitere și receptare-expunerea,povestirea,explicatia,utilizarea cărților,demonstrația
b)Metode de dirijare-conversația,exercitiul pe baza de model,algoritmul,activitatea în grupe
c)Metode euristice-jocuri didactice,intruirea pe bază de probleme,
5.2METODE FOLOSITE ÎN PREDAREA VERBULUI
ORGANIZAREA ȘI DESFASURAREA CERCETĂRII
Metodele de predare tradiționale
metoda exercițiului
analiza gramaticală
comunicarea orala,dialogul
munca cu manualul
explicația
Metode de predare moderne
metoda ciorchinelui
cubul
proiectul
tehnica ziarului
jocul didactic-rebusul
brainstormingul
În ceea ce priveste predarea verbului la clasele de gimnaziu sunt de parere ca medodele traditonale sunt mai eficiente,astfel încat voi face următoarele precizari:
Metode tradiționale
1. Metoda execitiului:
Această metodă se referă la realizarea repetată a unor operații cu scopul formării de deprinderilor și priceperilor practice și intelectuale.
Exercițiile introductive asigură familiarizarea cu noile acțiuni de însușit,exercițiile de baza asigura execuția repetată a acestora iar exercițiile de consolidare ajută la consolidarea noțiunilor odata formate.
Vistian Goia spune ca obiectivele acestei metode sunt:
 să fixeze noțiunile de teorie la un capitol
 să creeze abilități de transpunere a acestora în practică
 să dezvolte deprinderi de munca independentă a elevului
 să dezvălui profesorului unele lacune in cunostințele teoretice ale elevilor
 să înlature uitarea/confuzia
Pentru ca aceasta metoda sa fie eficientă ea trebuie sa respecte anumiți pași si anume că exercițiile trebuiesc formulate clar și concis în conformitate cu cunostințele teoretice învățate anterior iar profesorul trebuie sa enunte oral sau scris exercițiul propus.
Aplicatie:
Exercitii aplicate în etapa de obținerea performanței la clasa a VI-a,la predarea modului conjunctiv
ex.1 (pag 50. manual clasa a VI-a,Editura didactică și pedagogică,Bucuresti,2001)
Complectați enunțurile următoare punând verbele din paranteză la modul conjunctiv,timpul perfect:
a. ……………………..ajungeau la timp ( a se grabi)
b. ……………………..ordonat,găsea repede cartea(a fi)
c. Câștiga………………….răspunsul(a ști)
d. …………………..mâncarea,ne asezăm la masă(a încălzi)
ex.2(item cu alegere duală)
Stabilește valoarea de adevăr a următoarelor enunțuri:
 verbul este partea de vorbire ce denumește ființe,lucruri sau fenomene ale naturii
A/F
 verbul este partea de vorbire care arată acțiunea,starea sau existența
A/F
ex.3 (item de tip pereche)
Uneste printr-o linie verbele din coloana A cu timpul corespunzător fiecăruia din coloana B:
A B
am invatat viitor
voi pleca perfect compus
mersesem mai mult ca perfect
scriseseram perfect simplu
voi fi citit prezent
ascult viitor anterior
Cele trei exercitii le-am rezolvat împreuna cu clasele a V-a, a VI-a, și a VII-a. Exercitiile nr.2 și nr.3 au fost cele mai accesibile.În clasa a V-a au rezolvat ex .2 corect 7 din 10 elevi,în clasa a VI-a au rezovat corect 5 din 14 elevi iar exercițiul nr.3 a fost rezolvat corect de 5 elevi din 13 din clasa a VII-a.
Figura 2.
2.Analiza gramaticală:
Este una din metodele tradiționale întalnite la clasa și e folosită în lectiile de evaluare sau sistematematizare a cunoștințelor.
Dacă analiza este morfo-sintactică atunci vom începe analiza cu partea de vorbire și vom termina cu funcția sintactica iar dacă analiza este este sintactico-morfologica vom începe cu funcția sintactica și vom termina cu identificarea parții de vorbire.
Aplicație:
ex.1 Se da textul:
„De la holdele din Bărăgan,
Cu spicul greu atârnând sus
În vârful înaltelor lănci
Pierdute cândva de oastea lui Darius,
Am știut că tot ce ne calcă pământul
Devine pașnică recoltă.”
(Marin Sorescu – Astfel)
a. Analizează toate verbele predicative din textul de mai sus din punct de vedere morfo-sintactic.
Acest exercițiu l-am aplicat la clasa aVI-a,la terminarea modurilor personale/predicative.Elevii au reușit sa identifice toate verbele predicative și au reusit să facă corect analiza gramaticală.
3.Comunicarea orala,dialogul
Această metodă este una din cele mai vechi metode folosite în procesul de predare-învățare.Ea are o largă răspândire în si in zilele noastre în școli,profesoru trebuie sa aleaga cu măiestrie setul de întrebări astfel încat sa ducă aprofundarea unor cunoștinte,sistematizarea lor dar și dezvoltare personalității elevilor.
Ioan Derșidan în Metodica predării limbii si literaturii române,pag 280,spune că aceasta metodă are mai multe funcții: „funcția euristică și formativă,funcția de clarificare și aprofundare,funcția de consolidare și sistematizare,funcția de verificare sau de control”
Aplicație:
întrebari de clarificare a sensului – ce ințelegeți prin verbe predicative/personale?
întrebari care solicită exemple-puteti sa-mi dati un exemplu de verb care este atât predicativ cât și copulativ și auxiliar?
întrebari de elaborare-puteti să-mi spuneti mai multe în legatura cu verbele nepredicative? care sunt? exemple? ce funcții sintactice îndeplinesc ?
întrebari factuale -de câte eluri sunt modurile personale?dar cele nepersonale?
4.Munca cu manualul
Deși în zilele noastre manualul este concurat de alte auxiliare des întalnite la clasă,manualul rămâne o realitate dupa care se verifică examene naționale si concursuri școlare( Ioan Derșidan-Metodica predarii limbii și literaturii române).
Manualele,cărțile de beletristică,revistele îl formează pe elev.Lectura,înca din primii ani de școală îl formeaza pe elev pentru diferite situații de viata,este o metoda de cultivare continuă,care ar trebui însușită de toți elevii.Profesorul este cel care îl inițiaza pe elevi în ale lecturii prezentându-i diferitele tehnici de lectură precum notarea ideilor,impresiilor,argumentelor și a imaginilor.
Pentru ca elevul sa se familiarizeze cu lectura profesorul de limba si literatura romană are obligația de a-i prezenta acestuia carti de beletristică si nu numai,vizite constante la bibleotecă.
Munca cu manualul pe partea de morfologie reprezintă rezolvarea de exercitii prezente la fiecare capitol/lecție în parte.
Aplicație :
ex.1 (pag 50. manual clasa a VI-a,Editura didactică și pedagogică,Bucuresti,2001)
Complectați enunțurile următoare punând verbele din paranteză la modul conjunctiv,timpul perfect:
a. ……………………..ajungeau la timp ( a se grabi)
b. ……………………..ordonat,găsea repede cartea(a fi)
c. Câștiga………………….răspunsul(a ști)
d. …………………..mâncarea,ne asezăm la masă(a încălzi)
5.Explicația
Este o metodă verbală,prin care profesorul oferă spre asimilare elevilor diferite cunostințe.
Această metodă are următoarele caracteristici:
justificarea unei idei pe bază argumente
înlesnește dobândirea cunoștințelor
să respecte logica
să aibe o concluzie
Metoda explicației trebuie să fie concisă,corectă,accesibilă,clară.
4. Reactualizarea cunoștințelor și conducerea învățării
30’|
O2
O1
O6
O3
O4
|Reactualizeazã prin conversație frontalã informațiile esențiale despre verb. În acest sens, oferã elevilor o fișã (v. Anexa 2), care conține șase liste de cuvinte, din care fiecare elev va trebui sã identifice verbul.
Dupã identificarea verbelor, profesorul îi roagã pe elevi sã defineascã verbul și sã clasifice verbele identificate anterior în verbe care exprimã acțiunea, starea, respectiv existența.
Sunt notate pe tablã definiția verbului și exemplele identificate de elevi.
Pentru a verifica ortografia elevilor, profesorul noteazã pe tablã câteva forme verbale și îi roagã pe elevi sã aleagã forma corectã: sã fii/ sã fi; este/ ieste; sã scri/ sã scrii; sã vii/ sã vi; suntem/ sântem.
Pentru a identifica categoriile gramaticale specifice verbului, profesorul le propune elevilor o nouã fișã de lucru, în care vor trebui sã identifice elementele unei analize gramaticale în ceea ce privește verbul. (v. Anexa 3)
Sunt notate pe tablã tipurile verbului, persoanele și numãrul.
Dupã reactualizarea cunoștințelor, profesorul le propune elevilor un joc „Puzzle-ul verbului”. (v. Anexa 4). Organizați în perechi, elevii vor avea de precizat persoana și numãrul formelor verbale date.
Dupã identificarea persoanei și a numãrului, profesorul le propune elevilor jocul „Ieri, azi, mâine” (v. Anexa 5). Pe o planșã sunt trecute rubricile unui tabel cu trei coloane corespunzãtoare celor trei timpuri verbale- trecut, prezent și viitor-. Rubricile tabelului vor fi completate cu urmãtoarele verbe: mergeam, voi studia, am cercetat, scriu, vor dansa, vorbesc, o sã citesc, alergasem, plâng, povestirã, o sã mâncãm, desenãm, au intrat, ieșim, vei lua. |Completeazã fișa de lucru, identificând verbele.
Încearcã sã defineascã verbul și sã clasifice verbele identificate în funcție de ceea ce exprimã.
Noteazã definiția verbului și exemplele corespunzãtoare.
Elevii aleg forma corectã de ortografiere a verbelor date.
Elevii identificã acele categorii gramaticale specifice verbului
Scriu categoriile gramaticale specifice verbului.
Organizați în perechi, elevii vor preciza persoana și numãrul verbelor date dupã expirarea timpului de lucru.
Dupã rezolvarea acestei activitãți, ei rezolvã urmãtoarea sarcinã de lucru, alegând tipul corect pentru fiecare formã verbalã indicatã.|Conversația
Învãțarea prin descoperire
Joc didactic
„Descoperã intrusul!”
Gândiți! Lucrați în perechi! Comunicați!
Activitate în perechi
Explicația
Exercițiul
Activitate individualã
Gândiți! Lucrați în perechi! Comunicați!
Activitate în perechi
Joc didactic
Activitate individualã
|Observarea sistematicã a elevilor
Aprecierea rãspunsurilor|
Metode moderne
1. Metoda ciorchinelui
CONDITINAL-
OPTATIV|
Este o metodă care încurajează elevii sa gandească liber.Se scrie un cuvânt pe tablă și în jurul acestui cuvânt/teme se înlănțuiesc ideile,se trasează linii pentru evidențierea conexiunilor.Ea poate fi folosită atât ca metodă de predare cât și ca metodă de evluare.
APLICATIE:
CONJUNCTIV|
IMPERATIV|
PARTICIPIU|
GERUNZIU|
SUPIN|
PERSONALE|
NEPERSONALE|
MODURI |
MODURI |
INDICATIV|
INFINITIV|
NUMAR |
PERSOANA |
VERBUL |
2. Metoda Cubului
Această metodă presupune munca în echipă,de aceea întreaga clasă de elevi va fi divizată în grupuri de câte 4-6 elevi,fiecare grupă fiind așezate în jurul unei mese de lucru.Conducatorul va arunca ,rând pe rând,un cub pe fațetele căruia scrie: descrie,compară,analizează,asociază,aplică,argumentează,
Aplicație:
Descrie
-descrie anotimpul vara în câteva enunțuri.Subliniază verbele.
Compară
-scrie verbele:lucrează,stă,sunt,existtă,merge,așteaptă in urmatoarea coloană:
ACTIUNEA |STAREA|EXISTENTA|
|||
|||
|||
|||
|||
Analizează
Subliniati verbele si analizati-le complectant tabelul dat:
A sosit primavara.Afara se incalzeste.Animalele si mieii zburda pe campii.Noi copiii mergem dupa ghicei.voi cand arati ogoarele?
Verb |Persona|Numar |Mod |Timp |
|||||
|||||
|||||
|||||
Asociaza
Colorați cu aceeași culoare fluturii ce conțin verbe cu același înțeles
Aplica
* Alcătuiți enunțuri care să conțină:
un verb care exprimă existența
un verb, nr. singular, persoana I
un verb , persoana a II-a, nr. plural, care să exprime o acțiune.
Argumenteaza
* Precizați de ce următoarele enunțuri sunt incorecte. Scrieți-le corect!
Primavara soarele stălucesc mai slab. Afarǎ se încălzim și florile prindeți viață. Păsările te întorci din țările calde. Oamenii cureți viile și tractoarele arăm ogoarele.
3.Proiectul
Proiectul poate fi utilizat atât ca metodă de evaluare, cât și ca strategie de învățare.
PROIECTUL ca instrument de evaluare
Proiectul este un instrument de evaluare complex, recomandat pentru evaluarea sumativă. În timpul realizării proiectului sunt evaluate următoarele capacități/ competențe:
alegerea metodele de lucru
măsurarea și compararea rezultatelor
utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor și a echipamentelor
corectitudinea și acuratețea tehnică
organizarea ideilor și materialelor într-un raport
calitatea prezentării
Titlul/subiectul este ales de către profesor, elevi sau împreună, profesor-elevi. Este important ca elevii:
să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv;
să cunoască dinainte unde își vor găsi resursele materiale;
să fie nerăbdători pentru a crea un produs de care să fie mândri;
să spere că părinții vor fi înțelegători și interesați de subiect.
Proiectul poate fi individual sau de grup. Pe perioada de realizare a proiectului, elevul are consultări permanente cu profesorul. Proiectul se încheie în clasă, prin prezentarea în fața colegilor a unui raport asupra rezultatelor obținute și a produsului realizat, dacă este cazul.
PROIECTUL ca strategie de învățare
Rolul profesorului în învățarea prin metoda proiect
Profesorul încetează să mai fie un transmițător de cunoștințe, devenind un facilitator, un sfătuitor (consilier) al învățării. Profesorul provoacă, organizează și stimulează situațiile de învățare. Elevii sunt conduși către autoînvățare și sunt motivați să planifice independent și colectiv, să implementeze și să evalueze procesul de învățare.
Schimbările în rolul profesorului:
să pregătească meticulos procesul de învățare;
să răspundă întrebărilor elevilor pe tot parcursul derulării proiectului;
să încurajeze elevii să învețe ei înșiși și să formuleze corect întrebări;
să încurajeze elevii să-și autoevalueze munca;
să acorde o atenție specială cooperării, organizării sarcinilor și metodologiilor de lucru în echipă, fiind într-o comunicare permanentă cu elevii.
FIȘA DE MONITORIZARE / EVALUARE PROIECT
Nr. crt.|Enunț/criteriu|DA|NU|Obs./comentarii|
1.|Au fost avute în vedere ideile indicate|
|||
2.|Au fost accesate toate căile de documentare indicate în plan||||
3.|Sunt realizate toate fișele de documentare stabilite în planul de activități||||
4.|S-au identificat toate soluțiile posibile de abordare a temei |||
|
5.|S-a realizat analiza soluțiilor identificate prin evidențierea avantajelor / dezavantajelor||||
6.|S-a argumentat corect varianta aleasă|||
|
7.|Au fost selectate grupele de lucru pe subiecte||||
8.|Au fost numiți responsabilul de proiect și liderul de grup||||
9.|Au fost alocate responsabilitățile în cadrul proiectului||||
10.|S-a realizat planificarea activităților pe grupe de lucru||||
11.|S-au întocmit diagramele Gantt corespunzătoare||||
12.|S-au respectat planurile stabilite|||
|
13.|S-au asamblat sub-proiectele în proiectul final||||
14.|S-a analizat și validat proiectul final
||||
15.|S-a realizat prezentarea și argumentarea proiectului||||
16.|S-a elaborat o comunicare / articol la revista școlară ori s-a participat la vreo expoziție pentru diseminarea rezultatelor proiectului||||
17.|S-au primit sugestii și recomandări pentru îmbunătățirea activităților similare în viitor||||
FIȘĂ DE APRECIERE A CALITĂȚII PROIECTULUI|
Criteriul|Da/Nu|Observații|
1. Proiectul are validitate în raport cu: tema, scopul, obiectivele, metodologia abordată
|||
2. Proiectul demonstrează completitudinea și acoperire satisfăcătoare în raport cu tema aleasă|||
3. Elaborarea și redactarea părții scrise a proiectului au fost făcute într-un mod consistent și concomitent, conform planificării.|||
4. Opțiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse este bine justificată și argumentată în contexul proiectului|||
5. Redactarea părții scrise a proiectului demonstrează o bună consistență internă
|||
6. Redactarea părții scrise a proiectului demonstrează o bună logică și argumentare a ideilor.
|||
7. Proiectul reprezintă, în sine, o soluție practică, cu elemente de originalitate în găsirea soluțiilor.
|||
8. Proiectul are aplicabilitate și în afara școlii.
|||
9. Realizarea proiectului a necesitat activarea unui număr semnificativ de unități de competențe, conform standardelor de pregătire profesională.
|||
Aplictie:
Clasa a VI- a,recapitlare finala,unitatea verb.
Elaborarea proiectului s-a desfășurat în mai multe etape:
Etapa I, pregătitoare, constând în
lecții, demonstrații, activități practice;
formarea grupurilor de activitate;
antrenarea elevilor în activități individuale / de grup, prin cooperare.
Etapa a II-a, de organizare: clasa este împărțită în 4 grupuri. Fiecare grup investighează un aspect al temei:
Grupul I: tipurile de verbe
Grupul al II-lea: moduri personale si timpuri
Grupul al III-lea: moduri nepersonale cu functii sintactice
Grupul al IV-lea: diatezele verbului
Etapa a III-a, de executare a proiectului.
S-au determinat și realizat grafic formele de prezentare.
Etapa a IV, de prezentare a proiectelor în fața publicului.
Etapa a V, de evaluare a proiectelor de cercetare.
Toti cei 14 elevi si-au realizat proiectul,conform fisei de aprecieri am realizat urmatoarea statistica:
Criteriul 1-realizat de 14elevi
Criteriul 2-realizart de 13 elevi
Criteriul 3 -realizat de 10 elevi
Criteriul 4- realizat de 6 elevi
Criteriul 5 –realizat de 12 elevi
Criteriul 6- realzat de 14 elevi
Criteriul 7- realizat de 10 elevi
Criteriul 8 realizat de 5 elevi
Criteriul 9 –realizat de 6 elevi
Figura 3.
5.Jocul didactic-rebusul
Jocul didactic este o activitate cgnitiva care asigura o asimililare active si constienta a notiunilor a categoriilor sau a regulilor.
Rebusul poate fi folosit atat la clasa a VI-a cat si ;a clasa a VII-a in la prima ora din verb la etapa din lectiei captarea atentiei.
Aplicatie:
Cls a VI-a,verbul,captarea atentiei.Profesorul da spre rezolvare urmatorul rebus, la o lectie de insusire de noi cunostinte:
Top of Form
* | |A| | | | | | | | | | |
 | | | | |1| | | | | | | | | | | | |
 | | | |2| | | | | | | | | | | | | |
 | | | |3| | | | | | | | | | | | | |
 | | | |4| | | | | | | | | | | | | |
 | | | |5| | | | | | | | | | | | | |
 | | | | | |6| | | | | | | | | | | |
7| | | | | | | | | | | | | | | | | |
 | | |8| | | | | | | | | | | | | | |
 | | | | | |9| | | | | | | | | | | |
 | | | | | | |B| | | | | | | | | | |
Bottom of Form
1. Verb auxiliar care ajută la formarea modului conjunctiv, timpul perfect.
2. Precizează felul predicatului din enunțul: Andrei a devenit doctor.
3. Verbele auxiliare și cele copulative formează categoria verbelor ……………….
4. Conjugă verbul a crea la modul indicativ, timpul prezent, persoana I, numărul singular.
5. Precizează felul predicatului din enunțul: El este în clasă.
6. Verb auxiliar care ajută la formarea modului indicativ, timpul perfect compus.
7. Felul verbului din propoziția : Andreea este frumoasă.
8. Verbul care ne ajută la formarea unor moduri și timpuri compuse se numește verb ….. ……
9. Verb auxiliar care ne ajută la formarea modului indicativ, timpul viitor.
6. Tehnica Ziarului
Este o metoda moderna care se poate folosi la lectiile de consolidare si evaluare la finalul unui capitol.Sunt implicati toti copii care pot fi impartite in grupe de redactori ai ziarului.Fiecare grupa va trebui sa dea un titlu ziarului si fiapoi titluri fiecarui articol.
Aplicatie :
Cls a VII-a, tema generala va fi verbul si am folosit aceasta metoda la o lectie de recapitulare si sistematizare la finalul capitolului verb.Fiecare echipa va avea un redactor-sef.
7. Brainstormingul
Această metodă se bazează pe patru principii fundamentale:
căutarea în voie a ideilor;
amânarea judecății ideilor
cantitatea mare de idei;
schimbul de idei.
Aceasta metoda are si alte denumiri precum: furtuna in creier,Asalt de idei,cascada ideilor,Metoda Osborn.
Avantaje:
stimularea creativității;
dezvoltarea gândirii critice și a capacității de argumentare;
dezvoltarea competențelor de comunicare;
participarea activă a tuturor elevilor/cursanților;
sporirea încrederii în sine
Aplicatie:
Aceasta metoda se poate folosi la prima ora de verb la clasa a V-a.Se va nota pe table cuvantul verb iar copiii vor fi indemnati sa spuna orice cuvant care le vine in cap legat de verb,profesorul le va nota pe table.
5.3 Analiza si interpretarea rezultatelor
Orice analiza a rezultatelor se face in urma unei evaluari astfel incat am dat spre rezolvare testul nr 1. Claselor a VI-a si a VII-a.
TEST DE EVALUARE nr 1
A . Citește cu atenție exercițiile de mai jos:
1. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:
a crea …………………………………………………………………………(indicativ imperfect, persoana a II-a , sg.)
a citi …………………………………………………………………… ( indicativ perfect simplu, persoana a III a , pl.)
a merge ………………………………………………………………..(indicativ mai mult ca perfect, persoana I , pl.)
a dovedi …………………………………………………………………….(gerunziu)
a răspândi …………………………………………………………………..(participiu)
a mânca ………………………………………………………………… (condițional-optativ prezent, persoana I , sg.)
6 x 3 = 18 p
2. Stabiliți modul și timpul verbelor din enunțurile de mai jos :
a) Va ajunge ce a dorit .
b) Cine întreabă nu greșește.
e) Să renunți acum înseamnă dezastru .
6 x 3 = 18 p
Citiți cu atenție versurile ghicitorii de mai jos și scrieți cu majuscule pe punctele de suspensie
despre cine este vorba , cum se numește opera ( fragmentul) și autorul !!!
În livadă fuge vara
La mătușa Mărioara .
Tot mănâncă la cireșe ,
Ba mai vâră și-n cămeșă.
Cine-i hoțul fără frică
Cine altul decât ………………………………………………………………………………………………… ! 6 p
4.a) Ce valori morfologice și ce funcții sintactice au cuvintele subliniate mai jos ?
Nică a furat vara cireșe coapte de la mătușa Marioara zgârcită . 18 p
b)Într-o compunere ,de 15-20 de rânduri, argumentați că textul literar “ La cireșe ” de Ion Creangă
este epic , aparține genului epic. 25 p
Din oficiu : 15 p
TOTAL : 100 de puncte
Mai jos am facut un grafic pe clase cu cati elevi au rezolvat corect fiecare item al testului:
Cls VI-a
item 1-6 levi
item 2-3 elevi
item 3-2 elevi
item 4-2 elevi
item 5 1 elev
Cls a VII-a
item 1-5 elevi
item 2-5 elevi
item 3 -2 elevi
item 4-1 elev
item 5- 1 elev
Figura 4.
Am aplicat urmatorul chetionar celor doua clase cls a VI-a si cls. A VII-a.
CHESTIONAR
Școala ______________________________________________________________________________ Localitatea_____________________________________ Județul _________________________________
Mediul de rezidență a școlii: Urban □ Rural □
Clasa: a VI-a □ a VII-a □
Genul: Feminin □ Masculin □
Q 1. În opinia ta, școala în care înveți este o școală …
1. foarte bună
2. bună
3. mai slabă decât alte școli pe care le știu
4. nu știu/ nu-mi dau seama
Q 2. Media generală pe care ai obținut-o în anul școlar anterior (2015-2016) te situează între:
1. 9,50 – 10
2. 9 – 9,49
3. 8 – 8,99
4. 7 – 7,99
5. 6 – 6,99
6. 5-5,99
Q 3. Ce va place cel mai mult la orele de limba romana ?
Manualul
Profesorul
Lectiile interactive( in care conunicat ,si invatatati jucandu-va)
Lectiile de teorie (profesorul dicteaza iar elevii scriu in caiete)
Au participat un nr de 14 elevi din clasa a VI-a si 14 elevi din clasa a VII-A.
Vom analiza in cele ce urmeaza raspunsurile date de clasa a VI-a.
Q1- 10 elevi –rasp 1
4 elevii-rasp 2
Q2 -1 elev –rasp 1
2 elevi –rasp 2
8 elevi- rasp 3
2 elevi – rasp 4
1 elev –rasp 5
Q3 -2 elevi-rasp 2
9 elevi -rasp 3
3 elevi-rasp 4
Figura 5.
Vom analiza in cele ce urmeaza raspunsurile date de clasa a VII-a.
Figura 6.
Numele și prenumele:………………………………………….. Data :
FIȘĂ DE LUCRU
1. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:
a crea …………………………………………………….. (indicativ prezent, persoana a III-a sg.)
a citi ………………………………………………………… ( indicativ mai mult ca perfect, persoana I sg.)
a ține ……………………………………………………….. (conjunctiv prezent , persoana a II-a pl.)
a dispărea ………………………………………………… (indicativ prezent , persoana a II-a pl.)
a merge ……………………………………………………. (indicativ perfect compus, persoana a IIIa pl.)
a dovedi ……………………………………………………. (participiu)
a observa ………………………………………………….. (indicativ perfect simplu, persoana a III-a pl.)
a răspunde ………………………………………………… (supin)
a mânca ……………………………………………………. (condițional-optativ prezent , persoana I pl.)
2. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:
a crea …………………………………………………….. (indicativ imperfect, persoana a II-a sg.)
a citi ………………………………………………………… ( indicativ perfect simplu, persoana a III a pl.)
a ține ……………………………………………………….. (conjunctiv prezent , persoana a III-a sg.)
a dispărea ………………………………………………… (indicativ viitor , persoana a I-a pl.)
a merge ……………………………………………………. (indicativ mai mult ca perfect, persoana I pl.)
a dovedi ……………………………………………………. (gerunziu)
a observa ………………………………………………….. (indicativ perfect compus, persoana a III-a pl.)
a răspunde ………………………………………………… (participiu)
a părea ……………………………………………………… (indicativ prezent, persoana a II-a sg.)
a mânca ……………………………………………………. (condițional-optativ prezent, persoana I sg.)
Numele și prenumele: ………………………………………………. Data :
TEST DE EVALUARE NR 2
1. Puneți verbele la modurile și timpurile precizate în paranteză:
a crea …………………………………………………………………………(indicativ imperfect, persoana a II-a , sg.)
a citi …………………………………………………………………………. ( indicativ perfect simplu, persoana a III a , pl.)
a ține ………………………………………………………………………… (conjunctiv prezent, persoana a III-a , sg.)
a dispărea ………………………………………………………………….(indicativ viitor , persoana a II-a , pl.)
a merge ……………………………………………………………………. (indicativ mai mult ca perfect, persoana I , pl.)
a dovedi ……………………………………………………………………. (gerunziu)
a observa ………………………………………………………………….. (indicativ perfect compus, persoana a III-a , pl.)
a răspunde / a răspândi ……………………………………………… (participiu)
a părea …………………………………………………………………….. (indicativ prezent, persoana a II-a , sg.)
a mânca …………………………………………………………………….. (condițional-optativ prezent, persoana I , sg.)
10 x 2 = 20 p
2. Stabiliți modul și timpul verbelor din enunțurile de mai jos :
a) A ajuns ce a dorit .
b) Cine întreabă nu greșește.
c) Nu știe dacă va învinge greul.
e) Să renunți acum înseamnă dezastru .
8 x 5 = 40 p
3. Subliniați verbele din textul următor și precizați–le conjugarea :
„De la holdele din Bărăgan,
Cu spicul greu atârnând sus
În vârful înaltelor lănci
Pierdute cândva de oastea lui Darius,
Am știut că tot ce ne calcă pământul
Devine pașnică recoltă.”
(Marin Sorescu – Astfel 5 x 6 = 30 p
Oficiu : 10 puncte
TOTAL : 100 de puncte
FIȘĂ DE LUCRU (I)
(verbul – clasa a VII-a)
„Într-o zi pe când lucram
În gradină, pe sub geam,
îngrijind un trandafir,
Văd că intră-un musafir:
Era mic că-abia-îl vedeai,
Dar cu mustăți ditamai;
Încăpea printre uluci,
Dar avea blănița-n dungi;
Și-ntr-un capăt, dintr-o dungă
Îi creștea o coadă lungă;
Era numai cât o floare,
Dar avea patru picioare;
Ochii-albaștri îi clipeau
Și știa să zică: „- Miau!”.
Ba să vezi și să te bucuri-
Sărea în aer după fluturi.
Și știa chiar să se joace
Cu câteva ghemotoace.
Oare, ce-ați fi făcut voi
Cu-acest musafir de soi?
Eu, oaspetele important
L-am tratat cu lapte cald;
Ca să-l conving să rămână,
I-am dat și-un pic de smântână
Și, pentru că era mic,
L-am botezat Arpagic.”
(Ana Blandiana – Arpagic)
Cerințe:
1. Transcrie toate verbele din textul dat, grupându-le în funcție de conjugare:
conj. I: lucram, ………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………
conj. a II-a: ……………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………
conj. a III-a: ………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
conj. a IV-a: ………………………………………………………………………………………………………
2. Rescrie, din text, câte un singur verb pentru fiecare timp al modurilor personale, timp și mod pe care le vei indica.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Transformă următoarele forme verbale după modelul dat:
îngrijea – se îngrijea – era îngrijit; îngrijind – îngrijindu-se – fiind îngrijit.
am dat – ……………………………………………………………………………………………………………
să joace – ………………………………………………………………………………………………………….
ar fi făcut – ……………………………………………………………………………………………………….
apleacă – ………………………………………………………………………………………………………….
4. Arată valoarea verbelor: era (mic) și am (dat), apoi construiește enunțuri cu alte valori posibile ale acestor forme verbale.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
5. Analizează verbele subliniate în textul dat, arătând: felul, conjugarea, persoana, numărul, modul, timpul, diateza și funcția sintactică a fiecăruia.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
6. Precizează statutul de auxiliar/ predicativ/ copulativ al verbului a fi, din fiecare enunț dat, după ce l-ai subliniat.
a) Suntem la școală. b) Suntem atenți. c) Suntem pedepsiți degeaga. d) Eram acolo.
e) Eram așteptată. f) Eram activă. g) Să-i fi văzut mutra! h) Trebuia să fii în clasă.
i) Trebuia să fi ascultat din nou la română. j) Ai fi fost fericit.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
7. Subliniază verbele din enunțurile de mai jos și indică diateza fiecăruia.
a) Te cred pe cuvânt. b) Ai fost văzut la teatru. c) Bucură-te de excursie. d) Ești prea violent. e) Îți cer scuze. f) Cum îți imaginezi sfârșitul filmului? g) Iarna se întunecă repede. h) Veți fi răsplătite. i) O să ne amintim mereu . j) Vă ajută zilnic.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
8. Identifică, prin subliniere, verbele la moduri nepersonale, precizând modul și funcția sintactică a fiecăruia.
a) S-a săturat de alergat. b) Alergând a obosit. c) Ei par obosiți. d) Nu mă pot concentra. e) Aceasta e tema scrisă ieri. f) Lecția de învățat pentru azi a fost ușoară. g) E bine de știut. h) Hotărârea mea era de-a învăța mai mult. i) Observând greșeala, s-a corectat. j) A întâlnit un bătrân rătăcind pe stradă.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
9. Identifică, prin subliniere, cuvintele care, în forma dată, pot fi folosite și ca verbe, transcriindu-le apoi la infinitiv: cazma, bătălie, lopată, luptă, haiducește, mătură, orbește, prietenește, prostește, râmă, rusește, sapă, turcește, udă, urzică.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
FIȘĂ DE LUCRU (II)
(verbul – clasa a VII-a)
10. Alcătuiește enunțuri cu următoarele cuvinte: ai/ a-i; ați/ a-ți; va/ v-a; voi/ v-oi.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
11. Rescrie corect următoarele forme verbale inverse ale perfectului compus și ale viitorului (însoțite de pronume personale, forme neaccentuate).
adusuțiai …………………………………………..
lăudatumam ………………………………………
lăudatuvilam ……………………………………..|retezațilvoi ……………………………………….
spunemivei …………………………………………
datumitea ………………………………………….|
12. Alcătuiește enunțuri cu formele date și explică ortografierea acestor cuvinte.
culegeți …………………………………………………………………………………………………………….
culege-ți ……………………………………………………………………………………………………………
scrieți ……………………………………………………………………………………………………………….
scrie-ți ………………………………………………………………………………………………………………
13. Construiți enunțuri în care să existe:
a. verb – participiu, valoare adjectivală ……………………………………………………………….
b. verb – participiu, valoare adverbială ……………………………………………………………….
c. verb – participiu, valoare substantivală …………………………………………………………….
d. verb – gerunziu, atribut adjectival ……………………………………………………………………
e. verb – gerunziu, atribut verbal. ………………………………………………………………………..
f. verb – infinitiv, nume predicativ………………………………………………………………………..
g. verb – infinitiv, complement direct …………………………………………………………………..
h. verb – infinitiv, atribut verbal ………………………………………………………………………….
i. verb – infinitiv, compl. circ. de timp ………………………………………………………………….
j. verb – infinitiv, subiect …………………………………………………………………………………..
k. verb – infinitiv, complement indirect ………………………………………………………………..
l. verb – supin, subiect ………………………………………………………………………………………..
m. verb – supin, atribut verbal …………………………………………………………………………….
n. verb – supin, nume predicativ…………………………………………………………………………..
14. Construiți enunțuri cu următoarele locuțiuni verbale: a prinde cu mâța-n sac, a-și aprinde paie-n cap, a o lua la sănătoasa, a se da de-a dura.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
15. Folosește în enunțuri verbele ,,a fi” și ,,a ajunge” cu valoare personală, apoi cu valoare impersonală.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
FIȘĂ DE LUCRU
(verbul, clasa a VI-a)
Citește, cu atenție, textul următor:
„- Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam și eu s-adun
O grăunță cât de mică,
Ca să nu cer împrumut
La vecina mea furnică,
Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Și-apoi umple lumea toată
Că m-am dus și i-am cerut…”
(G. Topârceanu – Balada unui greier mic)
Cerințe:
1. Transcrie toate verbele din textul dat și indică pentru fiecare persoana și numărul.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
2. Transcrie verbele la timpul prezent, modul indicativ, apoi pune-le la toate formele trecutului (pe care le vei numi), păstrând neschimbate persoana și numărul.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
3. Rescrie, din textul dat, primele trei verbe la indicativ, apoi pune-le la conjunctiv și
la condițional-optativ, la prezent și la perfect.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4. Analizează verbele subliniate în textul dat, arătând: felul, conjugarea, persoana, numărul, modul, timpul și funcția sintactică.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………….
5. Rescrie formele verbelor „a avea”, „a fi”, „a voi” din enunțurile următoare și arată felul lor (pred., aux., cop.).
A început să ningă. ………………………………………………………………………………………………………..
Aș merge afară, dar am multe teme. ………………………………………………………………………………..
Voi ieși mâine, acum e prea rece. ……………………………………………………………………………………
Pe stradă e gălăgie multă. ……………………………………………………………………………………………….
Nu voi să mă laud. …………………………………………………………………………………………………………
Să fi învățat, ai fi știut. …………………………………………………………………………………………………..
Vor fi auzit aceste lucruri, dar le-au ignorat. ……………………………………………………………………
6. Indică, prin subliniere, verbele la moduri nepersonale, precizând modul și funcția sintactică a fiecăruia:
Mă apuc de învățat. …………………………….
Nu mă pot concentra. ………………………….
Lecția îvățată nu se uită ușor. ………………
…………………………………………………………
E ușor de înțeles. ………………………………..
Dorința sa era de a ști mai mult. ………….
………………………………………………………….|Alergând, a obosit. ………………………………
E cam răgușită. …………………………………..
Apa de băut era rece. …………………………..
………………………………………………………….
A citi e o plăcere. ……………………………….
Am de scris multe exerciții. ………………….
………………………………………………………….|
7. Pune la gerunziu verbele/ structurile date.
A scrie ………………………………………………..
Se joacă ……………………………………………..
Îi risipea ……………………………………………
o las ………………………………………………….
a copia ………………………………………………|îșiînchipuie ……………………………………….
îl găsesc …………………………………………….
adie …………………………………………………..
vă lasă ……………… ………………………………
a ne da ………………………………………………|
8. Precizează cuvântul din care provine fiecare dintre verbele date și numește-l ca partea de vorbire.
a cârâi ……………………………………………….
a ghemui …………………………………………..
a grebla ……………………………………………..
a îndoi ……………………………………………….
a încetini ……………………………………………|a întrista …………………………………………….
a înzeci ………………………………………………
a tutui ……………………………………………….
a orbi ……………….. ………………………………
a vâjâi ……………………………………………….|
9. Pune lângă fiecare dintre verbele date câte două complemente, unul direct și altul indirect sau circumstanțial (pe care îl vei numi).
citim …………………………………………………
…………………………………………………………
ascultă ………………………………………………
…………………………………………………………
cos ……………………………………………………
…………………………………………………………
bei …………………………………………………….
…………………………………………………………
folosiți ………………………………………………
………………………………………………………….|stropim ……………………………………………..
…………………………………………………………
întreabă ……………………………………………..
………………………………………………………….
prăjiți ………………………………………………..
………………………………………………………….
pictezi ……………………………………………….
………………………………………………………….
aerisesc………………………………………………
………………………………………………………….|
FIȘĂ DE LUCRU
(verbul – cl. a V-a)
Citește, cu atenție, textele următoare:
3. „Desfrunzit și prea bătrân,
Tremură de frig gorunul,
Au căzut și-ntâii fulgi
Și l-am prins din zbor pe unul.
Migălos lucrată-n fir,
Floare mică și rotundă
S-a topit și a murit
O minune de secundă.”
(Nicolae Labiș – Fulg)
|
4. Acolo-i călduț și-i tăcere.
Divanul bătrân dintre uși,
Cu vechile lui lăicere,
Ne-așteaptă cu cărți și păpuși.”
(Otilia Cazimir – Bunica)
5. „- Cri-cri-cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun”
(G. Topârceanu – Balada unui greier mic).|
Cerințe:
1. Transcrie verbele din textele date și indică pentru fiecare persoana și numărul.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Indică timpul verbelor din textele 1 și 3, apoi pune-le la alte două timpuri (pe
care le vei numi), păstrând neschimbate persoana și numărul.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Pune verbele la mod personal din textul 1 la imperfect și perfect simplu, la
persoana I, singular și plural.
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4. Identifică predicatele din textul 2 și analizează-le.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
5. Arată felul verbelor subliniate în enunțurile următoare (pred., aux., cop.).
A început să ningă. …………………………………………………………………………………………….
Aș merge afară, dar am multe teme. ……………………………………………………………………..
Voi ieși mâine, acum e prea rece. …………………………………………………………………………
Pe stradă e gălăgie multă. ……………………………………………………………………………………
Tăceți odată! strigă bunicul supărat. ……………………………………………………………………..
Lasă-i! Se bucură și ei. ……………………………………………………………………………………….
6. Transcrie structurile de mai jos ca forme verbale inverse.
te uită! ……………………………………………….
am crezut …………………………………………..
vom aștepta ………………………………………..
se pare ……………………………………………….
te-ar auzi ……………………………………………|au căzut ……………………………………………..
veți ridica ………………………………………….
s-a mirat …………………………………………….
ne va asculta ……………………………………..
l-ați primit ………………………………………….|
7. Transcrie structurile date , trecând verbul la perfectul compus.
îl ajut ……………………………………………….
îi spuneți …………………………………………..
o așteptăm …………………………………………
le lași ………………………………………………..
se aprinde …………………………………………..|mă vedeți …………………………………………..
te ascultau ………………………………………….
ne vom duce ……………………………………….
vă minte …………………………………………….
își ia ………………………………………………….|
8. Arată, prin subliniere, care dintre termenii perechilor de cuvinte de mai jos
sunt verbe.
culc – cult
dreg – drag
plasă – lasă
moară – omoară
pune – prune
|doare – odoare
lașă – lasă
muscă – mușcă
supă – surpă
sigură – asigură|
9. Scrie patru enunțuri în care să folosești verbe la moduri nepersonale diferite,
subliniază-le, numește modul și funcția sintactică construită.
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
VERBE COPULATIVE
(fișă de lucru)
A FI ( dacă nu se poate înlocui cu a „a exista, a se afla, a se găsi, a costa, a se produce, a dura, a colinda, a proveni, …” )
A DEVENI ( întotdeauna copulativ )
A SE FACE ( dacă se poate înlocui cu „a deveni” )
A IEȘI ( dacă se poate înlocui cu „a deveni” )
A AJUNGE ( dacă se poate înlocui cu „a deveni” )
A PĂREA ( se verifică după „a fi” )
A ÎNSEMNA ( dacă nu se poate înlocui cu „ a scrie, a nota” )
A RĂMÂNE ( dacă nu se poate înlocui cu „a sta” )
A se chema, a se numi, a se naște, a reprezenta,…
A FI:
predicativ: ……………………………………………………………………………………………..
copulativ: ……………………………………………………………………………………………….
A DEVENI:
copulativ: ……………………………………………………………………………………………….
A SE FACE:
predicativ:………………………………………………………………………………………………
copulativ: ……………………………………………………………………………………………….
A IEȘI:
predicativ:………………………………………………………………………………………………
 copulativ: ……………………………………………………………………………………………….
A AJUNGE:
 predicativ:………………………………………………………………………………………………
 copulativ: ……………………………………………………………………………………………….
A PĂREA:
 predicativ:………………………………………………………………………………………………
 copulativ: ……………………………………………………………………………………………….
A ÎNSEMNA:
 predicativ:………………………………………………………………………………………………
 copulativ: ……………………………………………………………………………………………….
A RĂMÂNE:
 predicativ:………………………………………………………………………………………………
 copulativ:………………………………………………………………………………………………..
VERBE AUXILIARE
A AVEA:
 predicativ:………………………………………………………………………………………………
 auxiliar:………………………………………………………………………………………………….
A VREA ( A VOI)
 predicativ:………………………………………………………………………………………………
 auxiliar:………………………………………………………………………………………………….
A FI:
 auxiliar: ………………………………………………………………………………………………..
6.Concluzii
Această lucrare două mari parți,una teoretică și una practică.Verbul este o parte de vorbire care se distinge între celelalte prin mai multe trăsături și anume ca are o flexiune specifică,conjugarea,iar din punct de vedere semantic,el exprimă acțiuni,stări sau existența.
Verbul are categorii gramaticale specifice precum: diateza, mod si timp și nespecifice, numar si persoana.
Partea de metodică pe care o regăsim în această lucrare vizează activiatea de la clasă,în special metodele folosite.Dacă punem ăîn balanta metodele tradiționale vs. Metodele moderne vom ajunge la concluzia ca fiecare are avantajele și dezavantajele sale, rămânând la latitudinea profesorului care din ele le va folosi în functie de tipul clasei de elevi,obiectivele activității și eventual mijloacele didactice de care se poate folosi in timpul orelor de limbă și literatura română.
7.BIBLIOGRAFIE
Avram Mioara,Gramatica pentru toți,Bucuresti,2001,ediția a III a
Badea Mariana ,Negru Mariana-Limba română-gramatica,Bucuresti,2003
Bîndiu Crustina,Metode și procedee utilizate în predarea verbului la gimnaziu
Ioan Desidan Metodica limbii di literaturii române ” Cluj-Napoca,2003
Alexandru Găvenea, Cunoașterea prin descoperire în învățământ,Bucuresti,1975
Vistian Goia-Didactica limbii si literaturii romane,București,2008
G.G.Neamțu,Studii și articole gramaticale,Cluj Napoca,2014
G.G.Neamțu,Teoria și practica analizei gramaticale distincții și…..distincții,Pitești,2007
Manual clasa a VI-a,Editura didactică și pedagogică,Bucuresti,2001
Programă pentru disciplina limba si literatura română,cls a V-a,București,2017.
https://www.google.ro
www.wikipedia.ro
www.didactic.ro
www.mirelaprofaderomana.ro
Declarație de autenticitate
Subsemnatul(a) RAINEA ADELA ROXANA având funcția didactică de PROFESOR la unitatea școlară ȘCOALA GIMNAZIALĂ BOCSKAY ISTVAN CHERECHIU declar pe propria răspundere că lucrarea cu titlul Strategii moderne de predare a verbului la clasele de gimnaziu având coordonator științific PROF.VASILE MARCU a fost elaborată personal pe baza studierii bibliografiei de specialitate, a experienței personale și îmi aparține în întregime. De asemenea nu am folosit alte surse decât cele menționate în bibliografie, nu au fost preluate texte, date sau elemente de grafică din alte lucrări, fără a fi citate și fără a fi precizată sursa preluării, inclusiv în cazul în care sursa o reprezintă alte lucrări ale candidatului.
Data,
Semnătura candidatului,