Departame ntul științe militare [604446]

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MILITARE
Departame ntul științe militare
Programul: INTELLIGENCE ÎN ORGANIZAȚII

DISCIPLINA
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 2

STUDIU

INFLUENȚA GLOBALIZĂRII ASUPRA
SECURITĂȚII ÎN ZONA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Gl.mr.prof.univ.dr. Gabriel GABOR

Întocmit
Student: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1
Securitatea în era contemporană
1.1. Conceptul de securitate
1.2. Securitatea la nivel individual, național și internațional
1.3. Dimensiunile securității
Capitolul 2
Globalizarea și internaționalizarea securității
2.1. Conceptul de globalizare
2.2. Internaționalizarea securității
2.3. Dinamica globalizării în Sistemul Internațional de Securitate
Capitolul 3
Zona Extinsă a Mării Negre în contextul global actual
3.1. Definiții și delimitări conceptuale
3.2. Relațiile internaționale în Zona Extinsă a Mării Negre
3.2. Vulnerabilități, riscuri și amenințări specifice în Zona Extinsă a
Mării Negre
Capitolul 4
Studiu privind influența globalizării asupra securității în Zona
Extinsă a Mării Negre
4.1. Obiective, ipoteze și metode de cercetare
4.2. Analiza influenței globalizării asupra securității
4.3. Materializare a rezultatelor analizei în Zona Extinsă a Măr ii Negre

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

3
INTRODUCERE

Lucrarea de față are drept obiect de studiu analiza influenței globalizării
asupra securității în Zona Extinsă a Mării Negre. Extinderea fenomenului de
globalizare a impus o reconfigurare a conceptului de securitate pe măsură ce
amenințările asimetrice se propagă cu rapiditate și cunosc forme
inimaginabile de manifestare. În egală măsură, Marea Neagră angrenează o
multitudine de comunități etnice și religioase concentrate în această zonă, nu
este de mirare că se menține astfel o stare de tensiune continuă, cu potențial
de surmontare.
Importanța și relevanța temei sunt conferite de poziția strategică a Mării
Negre din punct de vedere geopolitic și energetic. Odată cu extinderea
Uniunii Europen e și a NATO către est, Marea Neagră a căpătat o importanță
deosebită în strategia de securitate a Federației Ruse. Războiul din Georgia,
din 2008, a fost primul avertisment al Federației Ruse, privind limitarea
influenței Occidentului. Totuși, punctul culm inant este reprezentat de
anexarea Crimeei prin care regimul de la Kremlin și -a asigurat un rol activ în
Marea Neagră. În replică, NATO și -a consolidat prezența în Marea Neagră
prin aliați – România, Bulgaria și Turcia.
În același timp, în lipsa unei stra tegii energetice de anvergură, Federația
Rusă își menține primatul energetic și utilizează această pârghie pentru a -și
facilita accesul în zonă. Pe lângă aceste aspecte, este important de precizat și
celelalte provocării din zona extinsă a Mării Negre. Eșe cul identitar al
Europei și valul de migranți au generat un aport semnificativ de adepți ai
religiei islamice, care impulsionați de valorile promovate de gruparea teroristă
Daesh, autointitulată Statul Islamic, au comis atacuri teroriste, soldate cu
pierde ri de vieți omenești. Acest climat instabil impune noi strategii de
menținere a securității în zonă.
Prin urmare, lucrarea se dezvoltă în jurul ipotezei de cercetare conform
căreia „Fenomenul de globalizare influențează securitatea în Zona Extinsă a
Mării Negre”. Pentru aceasta , lucrarea este structurată în patru capito le.
Primele trei, intitulate „ Securitatea în era contemporană ”, „Globalizarea și
internaționalizarea securității ”, respectiv „Zona Extinsă a Mării Negre în
contextul global actual ”, constituie partea teoretică a lucrării și surprind
explicitarea conceptelor și dezvoltarea ipotezei de cercetare.
Ultimul capitol , „Studiu privind influența globalizării asupra securității
în Zona Extinsă a Mării Negre ”, va fi reprezenta t printr -o analiză SWOT.
Această analiză va fi materializată pe Zona Extinsă a Mării Negre și se va
urmări influența globalizării asupra securității în aceasta zonă. Ca metodă
analitică, analiza SWOT privește contextul de analiză prin prisma a patru
factori definit orii ai stării unui sistem: puncte slabe, puncte tari, amenințări și
oportunități. Aplicată în domeniul securității, analiza SWOT permite
construirea unei strategii eficiente pentru implementarea de politici în
domeniul de interes.

4
Capitolul 1
SECURITATEA ÎN ERA CONTEMPORANĂ

Securitatea a reprezentat încă de la începutul omenirii o preocupare
esențială, așa cum reiese și din piramida lui M aslow, unde această nevoie este
plasată ca nivel de importanță imediat după nevoile fiziologice. Multe
secole , „securitatea” a semnificat cea mai importantă sarcină a unei entitați
politice, fie că vorbim de un imperiu, regat sau un stat -națiune. În același
timp, conceptul de securitate a cunoscut de -a lungul timpului modificări
vizibile, exprimate, mai ales, prin atitudinea statelor faț ă de modalitățile de
proiectar e a acestuia în viață, în raport cu schimbările care au loc pe plan
interna țional.
Termenul de „securitate” provine din latinescul securitas -securitatis și
semnifică „faptul de a fi la adăpost de orice pericol ; s entimentul de siguranță
pe care îl dă cui va lipsa oricărui pericol”1. Prin securitate mai înțelegem și
„protecție, apărare”2. Aceasta reprezintă, în principiu, „acea stare de fapt care
pune la adăpost de orice pericol extern și intern o colectivitate sau un stat
oarecare, în urma unor măsuri spec ifice, ce sunt adoptate și care asigură
existența, suveranitatea, independența, integritatea teritorială a statului și
respectarea intereselor fundamentale”3 .
În cazul securității tra diționale , rolul principal îl avea statul sau
colectivitatea din care aceasta face parte. Aceste valențe ale conceptului de
securitate se transpun la nivel internațional prin promovarea unui set minimal
de valori comune pe baza principiilor securității umane, valori care sunt
promovate și asumate din punct de vedere al dreptului internaționa l în cadrul
O.N.U. Se formează astfel o interacțiune complementară și complexă între
cele trei compartimente ale securității: securitatea individuală, națională și
internațională.
Securitatea individua lă este o consecință normală a extinderii
dimensiunilor securității moderne naționale către individ și societate și apare
ca un produs de translație socio -umană, caracterizată de un context dinamic și
prospectiv privind diminuarea dimensiunii militare și a pariția amenințărilor
nonmilitare ( discrepanțe sociale, terorism, trafic de droguri și deșeuri
radioactive, conflicte etnice, probleme economice, probleme de mediu,
dezastre umanitare, etc), care, la rândul lor, generează noi concepții strategice
referitoa re la riscurile, amenințările, pericolele, sfidările și provocările la
adresa securității moderne internaționale.
Securitatea națională este legată indisolubil de stat, ca entitate politică și
administrativă distinctă. De aceea, este necesar să fie clarifi cate o serie de
aspecte legate de definiția statului, de interes național etc., care, în final, duc

1 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, București, Editu ra Academiei, 1998,p .846.
2 Ibidem .
3 Mica enciclopedie de politologie , București, Editura Enc iclopedică, 1977, p. 402.

5
la înțelegerea conceptului de securitate națională. După Joel Migdal, definiția
ideală a statului ar fi „o organizație compusă din numeroase apariții, conduse
și coordonate de conducerea de stat (autoritatea executivă), care deține atât
capacitatea sau autoritatea de a face și a implementa reguli de constituire
pentru toți oamenii, cât și parametrii legiferării altor organizații sociale într -un
teritoriu dat, folosind forța, acolo unde este necesar, pentru a -și îndeplini
scopurile”.
Securitatea internațională cuprinde sistemul de relații internaționale,
bazate pe respectul principiilor și normelor de drept internațional dintre
națiuni, excluzând remedier ea disputelor și a diferendelor dintre ele prin forță
sau amenințare . Definim securitatea internațională ca preocuparea comună (a
statelor, comunităților, indivizilor) pentru diminuarea/eliminarea factorilor
perturabtori, care pot produce degradarea vieții oamenilor într -o/pentru o
perioadă scurtă de timp sau care influențează libertatea de a alege politica
unui guvern sau o entitate privată, neguvernamentală din interiorul unui stat .
Neorealiștii, reprezentați de Barry Buzan, afirmă că abordarea
securităț ii doar din punct de vedere al di mensiunii militare, promovată în
perioada Războiului Rece, nu a făc ut altceva decât să dăuneze dezvoltării
conceptului. Din acest motiv, sfera sa de cuprindere a fost lărgită prin
introducerea în analiză a unor dimensiuni noi ale securității cum ar fi cea
politică, eco nomică, societală și ecologică, menți onând faptul că statul
suveran rămâne principalul obiect de referință al analizei de securitate.
În practică, agenda securității militare se învârte cu precădere în jurul
abilității guvernelor de a se menține la putere, împotriva amenințărilor interne
și externe, dar poate de asemenea să implice și utilizarea forței militare tocmai
pentru protejarea statelor sau guvernelor împotriva amenințărilor non -militare
la adresa exist enței lor, precum în cazul migranților sau a ideologiilor rivale.
Securitatea societală este înrudită și totuși dinstinctă față de securitatea
politică, care se referă la stabilitatea organizațională a statelor, a sistemelor de
guvernământ și a ideologiilo r care conferă legitimitate statelor și guvernelor.
Societatea înseamnă identitatea, modalitatea de auto -înțelegere a
comunităților și a indivizilor care se identifică drept membri ai unei
comunități. Conceptul organizator în sectorul societal este cel de „identitate”.
Securitatea societală aduce referire la grupuri iden titare mari care se auto –
susțin, iar conținutul empiric al acestora variază atât în timp, cât și în spațiu4.
Securitatea politică se referă la stabilitatea organizațională a ordinii
sociale. Nucleul sectorului politic este format din amenințări non -militare la
adresa suveranității statale. De la acest nucleu, problemele de securitate
politică pornesc în două direcții. În primul rând , acestea includ echivalentele
amenințărilor nonmilitare la adresa unităților politice, altele decât statele. În al
doilea rând, dincolo de unități în sine, ne putem gândi la securitatea politică în
apărarea obiectelor de referință de la nivel sistemic, pr ecum societatea

4 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dimensiunile_nonmilitare_ale_s ecuritatii.pdf, accesat la
27.03 .2017.

6
internațională sau cadrul legal internațional. Printre principiile care pot fi
securizate se numără drepturile omului și alte cerințe legate direct de condiția
indivizilor. Problema legată de sectorul politic este că, în cadrul paradoxal,
este cel mai cuprinzător sector.
Ideea securității economice se situează în centrul dezbaterilor
nerezolvate și foarte politizate asupra economiei politice internaționale,
dezbateri care se focalizează pe natura relației dintre structura politică a
anarhie i și structura economică a pieței. Problema este menținerea stablității
economice și politice, precum și rezolvarea chestiunii ridicate de prăpastia din
ce în ce mai largă dintre cei foarte bogați și cei foarte săraci, pe care piețele
nereglementate tind s ă o genereze în același timp ce elimină multe dintre
puterile și funcțiile statului5.
Una dintre caracteristicile cele mai izbitoare ale sectorului de mediu
este existența a două agende diferite: o agendă științifică, care este de obicei
încorporată în științe și activități nonguvernamentale, și o agendă politică,
care este în esență guvernamentală și interguvernamentală, și care constă în
procesul public de luare a deciziilor și în politicile publice care specifică felul
de abordare al problemelor de mediu.

5 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs10 -04.pdf, accesat la 28.03.2017.

7
Capitolul 2
GLOBALIZAREA ȘI INTERNAȚIONALIZAREA
SECURITĂȚII

Perioada anilor ‟90 a adus modificări dramatice mediul ui internațional.
Războiul Rece a luat sfârșit, tehnologia evoluează rapid, comerțul și
investițiile financiare trec peste granițele statelor. Luate împreună, aceste
tendințe de dezvoltare au creat multe oportunități pentru sporirea securității și
păcii , însă, ies la suprafață tipuri noi de riscuri, p ericole și amenințări, ce
rezultă dintr -o combinație a noilor forțe ale pieței globale și dezvoltarea
inegală a omenirii: violența capătă volum, ecosistemele nu rezistă sub
influența indust riei și a creșterii con sumului, iar prăpastia dintre s ăraci și
bogați se adâncește cu trecerea timpului . Mai mult, pe măsură ce țările lum ii
interrelaționează mai intens între ele , apare posibilitatea ca insecuritatea dintr –
o țară să afecteze securitatea altor țări.
Toate aceste tendințe se desfășoară în condițiile globalizării, un proces
deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele naționale, ca
urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale în tot mai largi și mai
variate sfere ale vieții economice, politice, sociale și culturale și având drept
implicație faptul că problemele devin cu trecerea timpului mai mult globale
decât naționale, cerând, la rândul lor, o soluționare adecvată.
Un parcurs temporal în geneza și impunerea concept ului de globalizare
îl localizează, prin anii „60-„70, cunoscut sub noțiunea de „internațional“6,
pentru ca în ultimele decenii să fie regăsit în sintagme ca „economie globală“,
„guv ernare globală“ etc., aducându -l abia după anul 1990 în sfera globalist –
postmodernistă, cu denumirea actuală, atât de intens dezbătută și mediatizată.
Proces prin care lumea tinde să devină un spațiu unic, globalizarea este
fie contestată, promovată cu curaj, ca măsură a prosperității universale, păci i
și libertății, fie tratată ca un pericol, din unghiul suprateritorialității și
dimensiunii planetare a relațiilor sociale7. Globalizare a, aflat ă în plină
derulare la scară mondială, precum și principalii săi actori, marchează în mod
direct și indirect a tât viața tuturor locuitorilor Pământului, cât și raportul
securitate globală – securitate națională.
Globalizarea se manifestă pe toate palierele activității sociale – și,
implicit, existenței umane, având vizibilitate în special pe planurile
comunicațiil or și economic. Astfel, pot fi identificate în prim -plan
următoarele dimensiuni arhetipale ale acestui fenomen deosebit de complex

6 Edwin A. SELIGMAN (ed.), Alvin JOHNSON (ed. asociat), Enciclopedia of the Social
Sciences, the Macmillan Company, MCMLVII, New York.
7 Cf. Jan A. SCHULTE, Beyond the Buzzard: Toward a Critical Theory of Globalization ,
în KOFFMAN, Eleonore, YOUNGS Gillian (eds.), Globalization. Theory and Practice,
Pinter, London, 1996.

8
ce include elemente de istoric, realități și tendințe: economică, politică, de
securitate, socială, și culturală8.
Dimensiune a economică a globalizării este cea mai caracteristic ă
componentă din cadrul acestui fenomen complex fiind, totodată și cea mai
vizibilă. Expresie a intereselor financiare comune ale persoanelor fizice,
juridice, comunităților sau statelor, dezvoltarea economică transcende
frontierele naționale, neputând suferi îngrădiri artificiale .
Dimensiunea de secur itate a globalizării se manifestă prin extinderea
sferelor de influență a unor țări prin intermediul promovării alianțelor
internaționale din care fac parte și lărgirea acestora prin admiterea de noi
membri, concomitent cu fragmentarea entităților statale multinaționale și cu
crearea unei noi arhitecturi de securitate internațională stabile. Treptat, se
creează o nouă ordine mondială axată pe fundamentele globalizării, iar
securitatea națională se metamorfozează având tendința deplasării către
securitatea i ndividului9.
Globalizarea militară reprezintă un sub proces subsecvent globalizării de
securitate definit de interconectarea, pe diverse niveluri, a capabilităților
militare ale entităților politice pe fundamentele unor scopuri comune, cu
răsfrângere asupra raporturilor militare de pe întreg mapamondul. Ac easta se
exprimă pe trei direcții principale: amplificarea mondială a operațiunilor
specifice luptei armate; dinamica globală a armamentului și tehnologiilor cu
aplicabilitate militară și implicit a piețelor de desfacere a acestuia, prin
intermediul alianțelor militare sau punctual, în fu ncție de interesele
identificate; expansiunea geoguvernării în problemele militare și de
securitate10.
Dimensiunea socială a globalizării se răsfrânge nemijlocit asupra
individului, membru al unei colectivități prin promovarea la nivel
internațional a d repturilor și libertăților fundament ale ale omului și garantarea
acestora , precum și a valorilor umane, democrației , protecției sociale , a
categoriilor defavorizate, dar și prin schimbul de resurse educaționale.
Dimensiunea culturală a globalizării se man ifestă prin acțiuni culturale
amplu popularizate, sub egida unor actori internaționali importanți cum ar fi
UNESCO sau UE, realizându -se astfel circulația valorilor culturale naționale
pe plan mondial, acceptarea valorilor globale comune și edificarea unui
sistem comun de valori. Dimensi unea culturală a globalizării se poate realiza
doar prin acceptarea și îmbrățișarea unei unități în diversitate11.
Securitatea internațională cuprinde sistemul de relații internaționale,
bazate pe respectul principiilor și normelor de drept internațional dintre toate

8 Joseph E. Stiglitz, Globalizarea. Speranțe și deziluzii , București, Editura Economică,
2003, p. 43.
9 John NAISBITT, Megatendințe , București, Editura Politică, 1989, p. 101.
10 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/conferinta_ 2012_vol_1.pdf, accesat la 19.04.2017 .
11 https://www.yumpu.com/ro/document/view/15817305/vol -1-centrul -de-studii -strategice –
de-aparare -si-securitate -/256, accesat la 21.04.2017 .

9
statele, care elimină soluția de rezolvare a disputelor și a diferendelor dintre
ele prin forță sau amenințare. De asemenea vizează capacitatea statelor și
societăților de a -și menține identitatea, independența și integritatea
funcțională12.
Pot fi enumera te unele dintre p rincipii le securității internaționale după
cum urmează : coexistența pașnică ca un principiu universal al relațiilor
internaționale; asigurarea securității pentru toate statele; crearea de garanții
eficiente în domeniul militar, politic, economic și umanitar; prevenirea cursei
înarmărilor în spațiul cosmic, înc etarea tuturor testelor de arme nucleare și
finali zarea lichidării acestor a; respectarea necondiționată a drepturilor
suverane ale fiecărui popor; soluționarea politică a crizelor internaționale și a
conflictelor regionale; consolidarea încrederii între st ate; dezvoltarea unor
metode eficiente de prevenire a terorismului internațional; eradicarea
genocidului, apartheidului, fascismului etc.; excluderea din practica
internațională a tuturor formelor de discriminare, blocade economice și a
sancțiunilor; stabi lirea unei noi ordini economice, care să asigure securitatea
economică egală a tuturor statelor13.
Se pot lua în calcul trei elemente esențiale care definesc foarte bine
raportul dintre globalizare și medi ul de securitate sau mai bine spus definesc
impactul globalizării asupra mediului de securitate:
a) Concentrarea extremă a evoluției tehnic e și tehnologic e în țările
dezvoltate, ca principală sursă a creșterii economice. Este vo rba despre
concentrarea atât a cercetărilor științifice, cât și a sectoarelor p roductive
relaționate de schimbarea tehnologică . Progresul tehnic din țările dezvoltate,
trimite impulsuri de creștere către țările mai puțin dezvoltate sau în curs de
dezvoltare, prin patru canale principale: cererea derivată pentru materii
prime; reloca rea către țările în curs de dezvoltare a sectoarelor de producție
considerate „mature” în țările dezvoltate; transferul tehnologic per se, inclusiv
tehnologiile încorporate în echipamentele de producție; eventuala participare
a țărilor în curs de dezvolta re în cele mai dinamice domenii de producție14.
b) Vulnera bilitatea macroeconomică crescut ă a țărilor în curs de
dezvoltare la șocurile externe. Asime triile macroeconomice din prezent sunt
datorate atât faptului că valutele internaționale sunt posedate de țările
dezvoltate, cât și naturii prociclice a fluxurilor de capital către țările în curs de
dezvoltare. Acest patern este determinat de percepția vis -à-vis de gradul mare
de risc ce caracterizează piețele țărilor în curs de dezvoltare, piețe care sunt
supuse anumitor cicluri financiare în care fazele marcate de apetit pentru risc
alternează cu cele orientate spre calitatea bunurilor. Acești factori conduc la
efectul de asimetrie macroeconomică acută.

12 http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/110/110 , accesat la
20.04.2017.
13 https://ar.scribd.com/document/340440639 /110-468-1-PB-pdf, accesat la 21.04 .2017.
14http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/globalizarea_insecuritatii_factori_si_modalitati_de_ con
tracarare.pdf , accesat la 22.04.2017 .

10
c) Contrastul dintre gradul ridicat de mobilitate a capi talului și
mobilitatea int ernațională a muncii, mai exact forța de muncă necalificată.
Această asimetrie este considerată ca fiind specifică celui de -al treilea val al
globalizăr ii, deoarece nu a fost sesizată nici în primul val, în care era un factor
de p roducție foarte mobil, nici în al doilea, în care ambii factori au fost
caracterizați de mobilitate redusă.Impactul globalizării asupra mediului de
securitate se manifestă atât prin consecințele directe pe care globalizarea le
generează, cât și prin rolul acesteia de catalizator al altor provocări cum ar fi
terorismul, proliferarea armelor, violența etnică și religioasă, corupția sau
criminalitatea organizată transfrontalieră.
Asistăm la globalizarea vulnerabilităților, riscurilor, amenințărilor,
pericolel or și agresiunilor ai căror vectori purtători nu m ai sunt doar actori
statali, sunt și grupuri sau chiar indivizi organizați în rețele internaționale
extrem de dificil de controlat, care pot fi prezenți și pot lovi oriunde pe
mapamond. Comunitatea internaț ională nu mai este, astfel, confruntată cu
crize având un grad ridicat de predictibilitate și, prin urmare, gestionabile, ci
trebuie să identifice soluții de abordare eficientă a noilor provocări15.
Dinamismul interdependențelor globale, ce formează în principiu
fundamentul securității, a început să fie tot mai evident marcat de actori
nonstatali aflați în competiție cu statul: alianțele și organizațiile internaționale
care, cu cât devin mai extinse, cu atât mai vizibil sunt victime ale diversității
intereselor m embrilor lor, societatea civilă în diversele ei forme de organizare
și organizații le teroriste , care și -au depășit cadrul sponsorizărilor inițiale ce
puteau fi identificate16.

15 http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/171/193 , accesat la
22.04.2017.
16 Dungaciu D., Sanda Cincă, NATO POST -LISABONA și provocările regionale , Editura
Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2011, p.15.

11
Capitolul 3
ZONA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE ÎN CONTEXTUL
GLOBAL ACTUAL

Zona Mării Neagre a reprezentat de -a lungul timpului un spațiu intens
disputat, date fiind resursele energetice existente, precum și interconectarea
cu Oceanul Planetar . Din punct de vedere istoric, Marea Neagră s -a aflat
întotdeauna la con fluența Imperiului Otoman cu cel Țarist și la intersecția
civili zațiilor vestice cu cele estice, o multitudine de comunități etnice și
religioase fiind concentrate în această zonă.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, poziționată între Europa
sud-estică și Asia Mică, în aceasta v ărsându -se numeroase fluvii mari cum ar
fi Du nărea, Nistru, Bug, Nipru, Rinul și Kizil -Irmak. Prin strâmtoarea Bosfor
comunică cu Marea Marmara, prin strâmtoarea Dardanele comunică cu Marea
Mediterană, iar prin strâm toarea Kerci cu Marea de Azov , mare care este o
anexă a Mării Negre.
Perspectiva geografică este clară, șase state riverane – România,
Bulgaria, Turcia, Ge orgia, Rusia, Ucraina – alcătui esc: cordonul terestru al
bazinului maritim al Mării Negre . Despre zona extinsă a acesteia, unii
teoreticieni apreciază că este vorba de spațiul politico -economic proxim
cordonului terestru al Mării Negr e, care, prin interesul pe care îl determină
actorii globali, configurează, de fapt, ceea ce identificăm prin sintagma
zona/regiunea extins ă a Mării Negre17.
Conceptul de zonă extinsă a Mării Negre este unul relativ no u, care s -a
conturat, în mod pregnant după atentatele teroriste din data de 11 septembrie
2001, devenind și mai vizibil după dubla lărgire a NATO ș i UE. Zona
reunește trei state membre ale NATO – România, Bulgaria, Turcia -, primele
două fiind și membre ale UE, republicile ex -sovietice Moldova și Ucraina, o
mare putere în căutarea identității postimperiale, Rusia, și trei republici din
Caucazul de Su d – Armenia, Azerbaidjan și Georgia. Dar, având în vedere
importanța politică, economică și strategică se pot lua în considerare și alte
state, ca Grecia sau chiar Iranul. Altfel spus, este vorba de un spațiu cuprins
între Balcani și Marea Caspică.
Relații le internaționale din Zona extinsă a Mării Negre pot fi înțelese din
perspectiva intereselor reciproce pentru resurse și dominație maritimă în
regiune. Diversitatea etnică și religioasă reprezintă un factor destabilizator în
regiune, iar în lipsa convergen ței poate conduce la escaladarea tensiunilor.
La nivel global, sunt existente două elemente centrale care coordonează
politicile actorilor strategici, indiferent că vorbim de state sau or ganizații
internaționale: amenințarea organizațiilor teroriste și necesitatea de resurse
energetice . Evoluția geopolitică și de securitate în regiunea Mării Negre,

17 Vicol S., Geopolitică și geostrategie în regiunea extinsă a Mării Negre , Institutul
Român de Studii Internaționale „Nicolae Titulescu”, 2004, p. 16 .

12
poziția geografică a regiunii, riscurile, amenințările existente, dar și avantajele
oferite privind cooperarea politică, economică și militară au atras tot ma i mult
organizațiile europene și transatlantice, interesul acestora determinând o
abordare mai atentă a problemelor cu care se confruntă acest spațiu18.
În prezent, regiunea Mării Negre se află în epicentrul eforturilor
occidentale de a -și proiecta interese le spre Caucaz și Orientul Mijlociu.
Aceasta a devenit, în special după 11 septembrie 200 1, dar mai ales odată cu
decizia de a extinde NATO din anul 2002, un spațiu de întrepătrundere a
frontierelor geopolitice și geo -economice euro -atlantice, fiind situat ă în
proximitatea heartl and-ului. Harta politică a regiunii Mării Negre este
influențată de o fostă superputere, Rusia, și două puteri regionale, Ucraina ș i
Turcia. Ca succesoare a URSS, Rusia este în continuare un factor major în
zona Mării Negre.
Rusia privește bazinul Mării Negre drept o oportunitate prin care își
poate urmări interesele economice și politice bazate pe exportul de resurse
prin stabilirea și controlarea legăturilor prin care acesta se realizează . Alte
state precum Georgia, Turcia sau Ucraina își construiesc definițiile securității
energetice în jurul atragerii unor importante procente din resursele tranzitate
către piețele europene și prin controlarea infrastructurilor de tranzit care le
traversează teritoriile. România și Bulgaria caută noi surse și rute de transport
pentru importul de resurse energetice, în timp ce încearcă în paralel să
dezvolte propriile situri de hidrocarburi. T otodată, Uniunea Europeană face
parte din jocul regional, combinând interes ele politice cu cele energ etice19.
Toate aceste interese aflate în competiție trebuie înțelese și abordate în relație
cu potențialul și rolul pe car e Marea Neagră l -ar putea avea.
Zona Extinsă a Mării Negre, în special spațiul caucazian, este bine
cunoscută pentru conflictele îngheț ate, ce constituie reale surse de
instabilitate a mediului de securitate din această regiune. Per ansamblu, aceste
conflicte înghețate constituie războaie sau dispute nerezolvate, toate
implicând însă Rusia, dat fiind că principalii actori ai acestor confl icte sunt
entități ce s -au separat din state incluse în fosta URSS20. În prezent, toate se
află în căutarea autonomiei, ceea ce fie stârnește eforturi din partea Moscovei
de a le menține în propria sferă de influență, încercând să le reducă și mai
mult dreptul și instrumentele de auto -guvernare, fie determină Rusia să le
utilizeze în disensiunile cu statele în interiorul cărora sunt incluse. Tot comun
este și faptul că, după aderarea României și Bulgariei la NATO și UE,

18 http://www.revista.forter.ro/2009_1_t/07 -arm/01.htm#_ftn11, accesat la 26.04.2017.
19 http://www.cpc -ew.ro/pdfs/securitatea_ in_regiunea_mn.pdf, accesat la 26.04.2017 .
20http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/redimensionari_co nfigurari _mediului_securitate_region
al.pdf, accesat la 28.04.2017 .

13
comunitatea euroatlantică a fost implicat ă mai mult în medierea conflicte lor,
considerându -le o reală sur să de instabilitate în apropierea granițelor proprii21.
De reținut este și faptul că între aceste conflicte și restul riscurilor și
amenințărilor la Marea Neagră există o legătură clară în sensul în care
persistența acestor conflicte menține statele pe teri toriul cărora se petrec într –
o stagnare din punct de vedere economic, politic și social. Este vorba despre
state în curs de dezvoltare, slabe, cu populații majoritar sărace, marcate de
fenomenul corupției și al criminalității organizate ce creează un nivel scăzut
de securitate nu doar pentru ele însele, ci și pentru statele cu care se
învecinează. Astfel , atunci când se ridică problema conflictelor înghețate din
această zonă, automat ne gândim la Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud,
Nagorno -Karabah, iar ac um și la Crimeea.
Epoca putinistă a impus și un nou tip de conflict – războiul hibrid. Acest
război și -a găsit desăvârșirea în Ucraina, în urma cărui Crimeea a trecut sub
administrație rusească. Deși Rusia susține că este dreptul să u de a -și proteja
etnici i ruși „ persecutați” din zonă, este evident că a fost încă o încercare de a
ține NATO departe de zona sa de influență. Diferendele din zonă continuă,
Insula Șerpilor putând deveni oricând o viitoare Crimee a.
Marea Neagră reprezintă o regiune de convergență a intereselor marilor
actori globali. Faptul că România și Bulgaria sunt astăzi avanposturile NATO
la Marea Neagră, amplasarea unor baze militare americane în regiune,
demonstrează că lupta pentru creșterea influenței în spațiul Mării Negre este
în continuă desfășurare, iar România este o piesă importantă a acesteia.

21http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/evolutia_mediului_de_sec uritate_in_zona_extinsa_a_m
arii_negre_si_influenta_acesteia_asupra_configurarii_fortelor_navale_ale_romaniei_pe_ter
men_ mediu_si_lung.pdf, accesat la 30.04.2017 .

14
CONCLUZII

Securitatea încă rezonează puternic în studiile de securitate
contemporane, și va continua să o facă , atâta timp cât vor exista diviziuni la
nivel internațional sub forma statelor națiune. Putem concluziona că sfârșitul
Războiul Rece și global izarea au condus la o schimbare a conceptului de
securitate, astfel încât acesta ajunge să aibă nu doar o singură dimensiune, cea
militară, ci cinci dimen siuni, toate la fel de importante și intercor elate. De
asemenea, statul ca obiect de referință al securității este tot mai contestat,
subliniindu -se necesitatea concentrării securității pe individ. Cu toate acestea,
statul nu și -a pierdut în că capacitatea de a asigura securitatea, doar că vorbim
acum mai mult de securitatea individuală, internațională, decât de securitate
națională.
Centrarea atenției pe dimensiunea militară a securității nu este suficientă
pentru a câștiga războiul împotriva terorismului sau a celorlalte tipuri de
amenințări asimetrice. Securitatea a devenit în contemporaneitate un concept
tot mai complex, însă cu siguranță evoluția acestui concept nu se va opri aici,
depinzând nu doar de evoluțiile tehnologice și din domeniul militar ci ș i de
evoluțiile din mediul cultural, social, ecologic, economic și politic al statelor.
Fenomenul globalizării a evoluat de -a lungul timpului ajungând astăzi la
un nivel greu de imaginat la mijlocul secolului trecut. Mediul de securitate
contemporan este i nfluențat de acest fenomen, un proces complex aflat în
plină desfășurare, atât în ceea ce privește geneza noilor riscuri și amenințări,
cât și apariția diferitelor oportunități.
Globalizarea determină în permanență evoluții previzibile sau nu, atât pe
plan național, cât și pe plan mondial. Având în vedere că asigurarea securității
proprii reprezintă pentru un stat prioritatea zero, instituțiile de resort ale
acestuia analizează, pe de o parte, evoluția obiectivă a fenomenului pe plan
mondial, iar, pe de al tă parte, efectele globalizării care pot aduce prejudicii pe
plan național și identifică concomitent direcțiile adecvate de acțiune care
permit limitarea reperc usiunilor negative. Lumea devenind tot mai complexă,
fenomenul globalizării se afirmă tot mai mu lt ca fiind ireversibil.
Zona Mării Neagre a reprezentat de -a lungul timpului un sp ațiu intens
disputat, datorită resurselor energetice existente, dar și interconectării cu
Oceanul Planetar . Prin d imensiunile sale de manifestare , globalizarea creează
germenii unor presiuni ce influențează mediu l de securitate din aceasta
regiune , dar și modul în care percepția securității se reflectă la nivelul
experiențelor de securitate fizică și spirituală ale fiecărui individ. În
ansamblu, globalizarea conduce la o nouă structură internațională, divizată
între acele țări care sunt integrate în economia globală și cele care fie sunt
lăsate în urmă, fie se opun normelor unei noi ordini globale.

15
BIBLIOGRAFIE

A. Autori români și străini
 Balaban,Constantin Gh., Securitatea și dreptul internaț ional. Provocă ri
la început de secol XXI , Bucure ști, Editura C.H. Beck, 2006.
 Barry Buzan, Popoarele, statele și frica, Ediția a II -a, Editura Cartier,
Chișinău, Martie 2014.
 BĂDĂLAN, Eugen; Laurian ZAHARESCU; Vasile BOGDAN,
Sisteme globale de securitate , Ediția a III -a. Editura CTEA, București,
2009.
 BIDU, Ioan; TRONCOTĂ C., Coordonate de securitate , Editura ANI,
București, 2005.
 Boncu, Simion, Securitate europeană în schimbare, Provocări și
soluții , Editura Amco – Press, Bucur ești, 1995.
 BUȚĂ, Viorel; Emil ION; Mihai Stefan DINU (coord.), Religie și
securitate în Europa secolului XXI – Glosar de termeni, Editura
Universității de Apărare „Carol I”, București, 2007.
 Dumistrăcel C., MAREA NEAGRĂ de la politica vecinătății europene
la securitatea euroatlantică , București, Editura Centrului Tehnic –
Editorial al Armatei, 2010.
 Dungaciu D., Sanda Cincă, NATO POST -LISABONA și provocările
regionale , Editura Institutului de Științe Politice și Relații
Internaționale, București, 2011.
 Dobrescu P., Viclenia globalizării – Asaltul asupra puterii americane ,
Institutul European, 2010.
 Edwin A. SELIGMAN (ed.), Alvin JOHNSON (ed. asociat ),
Enciclopedia of the Social Sciences , the Macmillan Company,
MCMLVII, New York.
 Frunzeti T., Globalizarea securității , București, Editura Militară, 2006
 Ghica, Luciana Alexandra – Politica de securitate natională , Bucureș ti,
Editura Polirom, 2007
 John NAISBITT, Megatendințe , București, Editura Politică, 1989.
 Joseph E. Stiglitz, Globalizarea – Speranțe și dezil uzii, Editura
Economică, București, 2003.
 Kolodziej, Edward A. – Securitatea și relațiile internaț ionale , Iaș i,
Editura Polirom, 2007.
 Maior G., Konoplyov S., Cunoaștere strategică în Zona Extinsă a
Mării Negre , București, Editura Rao, 2011.
 Marty Kaldor, Securitatea umană , Editura CA Publishing, 2010.
 Neag M., Kis.Al., Intelligence și globalizare , Sibiu, Editura Techno
Media, 2015.
 Vicol S., Geopolitică și geostrategie în Regiunea Extinsă a Mării
Negre ,București, Editura Centrului Tehnic -Editorial al Armatei, 2008.

16
 WALTZ, Kenneth, Teoria Politicii Internaționale , Editura Polirom,
București, 2006.
B. Infografie :
 https://andreivocila.wordpress.com/2010/10/27/securitatea -energetica –
a-uniunii -europene -in-regiunea -marii -negre/
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/conferinta_2012_vol_1.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dimensiunile_nonmilitare_ale_securit
atii.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/surse_de_instabilitate.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/globalizarea_insecuritatii_factori_si_
modalitati_de_contracarare.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/Perspective_ale_securitatii_si_apararii
_in_Europa_vol5.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs05 -06.pdf
 http://c ssas.unap.ro/ro/pdf_studii/implicatiile_globalizarii_asupra_securi
tatii_nationale.pdf
 http://docplayer.net/31234136 -Securitatea -concepte -in-societatea –
contemporana -security -concepts -in-comtemporary -society.html
 http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod=art icol&idart=60&numar
=1/2011&sectiune=Azimut%2021
 http://revad.uvvg.ro/files/nr5/Nicoleta%20LASANSecuritatea%20conc
epte%20in%20societatea%20contemporana.pdf
 http://studiidesecuritate. wordpress.com /2011/04/05/ efectele –
globalizarii -asupra -securitatii -statel or/
 http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/171/19
3
 http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/130/15
9
 http://europa2020.spiruharet.ro/wp -content/uploads/2015/04/Curs –
SIDP.pdf
 http://proiectidsrc.acadiasi.ro/wp -content/uploads/2015/12/18. -Raducu –
Stefanachi -Securitatea -umana.pdf
 http://www.scritub.com/stiinta/drept/SECURITATEA -O-NOUA –
PROVOCARE -A72823.php
 http://revad.uvvg.ro/files/nr5/Nicoleta%20LASAN –
Securitatea%20concepte %20in %20societatea%20 contemporana.pdf
 https://www.scribd.com/document/333306309/110 -468-1-PB