Departame ntul științe militare [604445]

FACULTATEA DE ȘTIINȚE MILITARE
Departame ntul științe militare
Programul: INTELLIGENCE ÎN ORGANIZAȚII

DISCIPLINA
CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ 2

STUDIU

INFLUENȚA GLOBALIZĂRII ASUPRA
SECURITĂȚII ÎN ZONA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Gl.mr.prof.univ.dr. Gabriel GABOR

Întocmit
Student: [anonimizat]
2017

2
CUPRINS

INTRODUCERE

Capitolul 1
Securitatea în era contemporană
1.1. Conceptul de securitate
1.2. Securitatea la nivel individual, național și internațional
1.3. Dimensiunile securității
Capitolul 2
Globalizarea și internaționalizarea securității
2.1. Conceptul de globalizare
2.2. Internaționalizarea securității
2.3. Dinamica globalizării în Sistemul Internațional de Securitate
Capitolul 3
Zona Extinsă a Mării Negre în contextul global actual
3.1. Definiții și delimitări conceptuale
3.2. Relațiile internaționale în Zona Extinsă a Mării Negre
3.2. Vulnerabilități, riscuri și amenințări specifice în Zona Extinsă a
Mării Negre
Capitolul 4
Studiu privind influența globalizării asupra securității în Zona
Extinsă a Mării Negre
4.1. Obiective, ipoteze și metode de cercetare
4.2. Analiza influenței globalizării asupra securității
4.3. Materializare a rezultatelor analizei în Zona Extinsă a Mări i Negre

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

3
INTRODUCERE

Lucrarea de față are drept obiect de studiu analiza influenței globalizării
asupra securității în Zona Extinsă a Mării Negre. Extinderea fenomenului de
globalizare a impus o reconfigurare a conceptului de securitate pe măsură ce
amenințările asimetrice se propagă cu rapiditate și cunosc forme
inimaginabile de manifestare. În egală măsură, Marea Neagră angrenează o
multitudine de comunități etnice și religioase concentrate în această zonă, nu
este de mirare că se menține astfel o stare de tensiune continuă, cu potențial
de surmontare.
Importanța și relevanța temei sunt conferite de poziția strategică a Mării
Negre din punct de vedere geopolitic și energetic. Odată cu extinderea
Uniunii Europen e și a NATO către est, Marea Neagră a căpătat o importanță
deosebită în strategia de securitate a Federației Ruse. Războiul din Georgia,
din 2008, a fost primul avertisment al Federației Ruse, privind limitarea
influenței Occidentului. Totuși, punctul culm inant este reprezentat de
anexarea Crimeei prin care regimul de la Kremlin și -a asigurat un rol activ în
Marea Neagră. În replică, NATO și -a consolidat prezența în Marea Neagră
prin aliați – România, Bulgaria și Turcia.
În același timp, în lipsa unei stra tegii energetice de anvergură, Federația
Rusă își menține primatul energetic și utilizează această pârghie pentru a -și
facilita accesul în zonă. Pe lângă aceste aspecte, este important de precizat și
celelalte provocării din zona extinsă a Mării Negre. Eșe cul identitar al
Europei și valul de migranți au generat un aport semnificativ de adepți ai
religiei islamice, care impulsionați de valorile promovate de gruparea teroristă
Daesh, autointitulată Statul Islamic, au comis atacuri teroriste, soldate cu
pierde ri de vieți omenești. Acest climat instabil impune noi strategii de
menținere a securității în zonă.
Prin urmare, lucrarea se dezvoltă în jurul ipotezei de cercetare conform
căreia „Fenomenul de globalizare influențează securitatea în Zona Extinsă a
Mării Negre”. Pentru aceasta , lucrarea este structurată în patru capito le.
Primele trei, intitulate „ Securitatea în era contemporană ”, „Globalizarea și
internaționalizarea securității ”, respectiv „Zona Extinsă a Mării Negre în
contextul global actual ”, constitui e partea teoretică a lucrării și surprind
explicitarea conceptelor și dezvoltarea ipotezei de cercetare.
Ultimul capitol , „Studiu privind influența globalizării asupra securității
în Zona Extinsă a Mării Negre ”, va fi reprezenta t printr -o analiză SWOT.
Această analiză va fi materializată pe Zona Extinsă a Mării Negre și se va
urmări influența globalizării asupra securității în aceasta zonă. Ca metodă
analitică, analiza SWOT privește contextul de analiză prin prisma a patru
factori definitorii ai stării u nui sistem: puncte slabe, puncte tari, amenințări și
oportunități. Aplicată în domeniul securității, analiza SWOT permite
construirea unei strategii eficiente pentru implementarea de politici în
domeniul de interes.

4
Capitolul 1
SECURITATEA ÎN ERA CONTEMPORANĂ

Securitatea a reprezentat încă de la începutul omenirii o preocupare
esențială, așa cum reiese și din piramida lui M aslow, unde această nevoie este
plasată ca nivel de importanță imediat după nevoile fiziologice. Multe
secole , „securitatea” a semnificat cea mai importantă sarcină a unei entitați
politice, fie că vorbim de un imperiu, regat sau un stat -națiune. În același
timp, conceptul de securitate a cunoscut de -a lungul timpului modificări
vizibile, exprimate, mai ales, prin atitudinea stat elor faț ă de modalitățile de
proiectare a acestuia în viață, în raport cu schimbările care au loc pe plan
interna țional.
Termenul de „securitate” provine din latinescul securitas -securitatis și
semnifică „faptul de a fi la adăpost de orice pericol ; sentimentul de siguranță
pe carel îl dă cuiva absența oricărui pericol”1. Securitatea mai înseamnă și
„protecție, apărare”2. Aceasta reprezintă, în principiu, „acea stare de fapt care
pune la adăpost de orice pericol extern și intern o colectivitate sau un stat
oarecare, în urma unor măsuri specifice, ce sunt adoptate și care asigură
existența, independența, suveranitatea, integritatea teritorială a statului și
respectarea intereselor fundamentale”3 .
În cazu l securității tra diționale , rolul esențial îl deținea statul sau
colectivitatea din care aceasta face parte. Aceste valențe ale conceptului de
securitate se transpun la nivel internațional prin promovarea unui set minimal
de valori comune pe baza principi ilor securității umane, valori care sunt
promovate și asumate din punct de vedere al dreptului internațional în cadrul
O.N.U. Se coagulează astfel o interacțiune complexă și complementară între
cele trei paliere ale securității: securitatea individuală, se curitatea națională și
securitatea internațională.
Securitatea individuală este o consecință normală a extinderii
dimensiunilor securității moderne naționale către individ și societate și apare
ca un produs de translație socio -umană, caracterizată de un c ontext dinamic și
prospectiv privind diminuarea dimensiunii militare și apariția amenințărilor
nonmilitare ( discrepanțe sociale, terorism, trafic de droguri și deșeuri
radioactive, conflicte etnice, probleme economice, probleme de mediu,
dezastre umanitare , etc), care, la rândul lor, generează noi concepții strategice
referitoare la riscurile, amenințările, pericolele, sfidările și provocările la
adresa securității moderne internaționale.
Securitatea națională este legată indisolubil de stat, ca entitate po litică și
administrativă distinctă. De aceea, este nevoie să fie lămurite o serie de
aspecte legate de definiția statului, de interes național etc., care, în ultimă

1 Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Editura Academiei București, 1998,pag.846
2 Ibidem
3 Mica enciclopedie de politologie , Editura Enciclopedică, București, 1977, pag 402

5
instanță, conduc la înțelegerea conceptului de securitate națională. După Joel
Migdal, defi niția ideală a statului ar fi „o organizație compusă din numeroase
apariții, conduse și coordonate de conducerea de stat (autoritatea executivă),
care deține atât capacitatea sau autoritatea de a face și a implementa reguli de
constituire pentru toți oamen ii, cât și parametrii legiferării altor organizații
sociale într -un teritoriu dat, folosind forța, acolo unde este necesar, pentru a -și
îndeplini scopurile”.
Securitatea internațională cuprinde sistemul de relații internaționale,
bazate pe respectul princi piilor și normelor de drept internațional dintre toate
națiunile, care exclude soluția de rezolvare a disputelor și a diferendelor dintre
ele prin forță sau amenințare . Definim securitatea internațională ca
preocuparea comună (a statelor, comunităților, in divizilor) pentru
diminuarea/eliminarea factorilor perturabtori, care pot produce degradarea
vieții oamenilor într -o/pentru o perioadă scurtă de timp sau care influențează
libertatea de alegere a politicii unui guvern, a unei entități private ori
neguverna mentale din interiorul unui(or) stat(e).
Neorealiștii, reprezentați de Barry Buzan, afirmă că abordarea
securității doar din punct de vedere al dimensiunii militare, promovată în
timpul Războiului Rece, nu a făcut altceva decât să prejudicieze dezvoltarea
conceptului. Din acest motiv, sfera sa de cuprindere a fost lărgită prin
introducerea în analiză a noi dimensiuni ale securității – politică, economică,
societală și ecologică – cu mențiunea că statul suveran rămâne principalul
obiect de referință al anal izei de securitate.
În practică, agenda securității militare se învârte cu precădere în jurul
abilității guvernelor de a se menține la putere, împotriva amenințărilor interne
și externe, dar poate de asemenea să implice și utilizarea forței militare tocmai
pentru protejarea statelor sau guvernelor împotriva amenințărilor non -militare
la adresa existenței lor, precum în cazul migranților sau a ideologiilor rivale.
Securitatea societală este înrudită și totuși dinstinctă față de securitatea
politică, care se referă la stabilitatea organizațională a statelor, a sistemelor de
guvernământ și a ideologiilor care conferă legitimitate statelor și guvernelor.
Societatea înseamnă identitatea, modalitatea de auto -înțelegere a
comunităților și a indivizilor care se iden tifică drept membri ai unei
comunități. Conceptul organizator în sectorul societal este cel de „identitate”.
Securitatea societală se referă la grupuri identitare mari care se auto -susțin;
conținutul empiric al acestora variază atât în timp, cât și în spaț iu4.
Securitatea politică se referă la stabilitatea organizațională a ordinii
sociale. Nucleul sectorului politic este format din amenințări non -militare la
adresa suveranității statale. De la acest nucleu, problemele de securitate
politică pornesc în dou ă direcții. În primul rând, acestea includ echivalentele
amenințărilor nonmilitare la adresa unităților politice, altele decât statele. În al
doilea rând, dincolo de unități în sine, ne putem gândi la securitatea politică în

4 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dimensiunile_nonmilitare_ale_s ecuritatii.pdf, accesat la
27.03 .2017.

6
apărarea obiectelor de referinț ă de la nivel sistemic, precum societatea
internațională sau cadrul legal internațional. Printre principiile care pot fi
securizate se numără drepturile omului și alte cerințe legate direct de condiția
indivizilor. Problema legată de sectorul politic este că, în cadrul paradoxal,
este cel mai cuprinzător sector.
Ideea securității economice se situează în centrul dezbaterilor
nerezolvate și foarte politizate asupra economiei politice internaționale,
dezbateri care se focalizează pe natura relației dintre structura politică a
anarhiei și structura economică a pieței. Problema este menținerea stablității
economice și politice, precum și rezolvarea chestiunii ridicate de prăpastia din
ce în ce mai largă dintre cei foarte bogați și cei foarte săraci, pe care piețele
nereglementate tind să o genereze în același timp ce elimină multe dintre
puteril e și funcțiile statului5.
Una dintre caracteristicile cele mai izbitoare ale sectorului de mediu
este existența a două agende diferite: o agendă științifică, care este de obicei
încorporată în științe și activități nonguvernamentale, și o agendă politică,
care este în esență guvernamentală și interguvernamentală, și care constă în
procesul public de luare a deciziilor și în politicile publice care specifică felul
de abordare al problemelor de mediu.

5 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs10 -04.pdf, accesat la 28.03.2017.

7
Capitolul 2
GLOBALIZAREA ȘI INTERNAȚIONALIZAREA
SECURITĂȚII

Anii ‟90 au adus schimbări dramatice în mediul internațional. Războiul
Rece s -a sfârșit, tehnologia se dezvoltă rapid, comerțul și investițiile
financiare transcend granițele statelor. Luate împreună, aceste tendințe de
dezvoltare au creat multe oportunități pentru sporirea păcii și securității, însă,
în același timp, apar noi tipuri de riscuri, pericole și amenințări, ce derivă
dintr -o combinație a noilor forțe ale pieței globale și dezvoltarea inegală a
omenirii: violența ia amploare, ecosistemele cedează sub influența industriei
și a creșterii consumului, prăpastia dintre săraci și bogați se adâncește etc.
Mai mult, pe măsură ce țările lumii interrelaționează mai profund unele cu
celelalte, apare posibilitatea ca insecurit atea dintr -o țară să afecteze
securitatea altor țări.
Toate aceste tendințe se desfășoară în condițiile globalizării, un proces
deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele naționale, ca
urmare a extinderii și adâncirii legăturilor tr ansnaționale în tot mai largi și mai
variate sfere ale vieții economice, politice, sociale și culturale și având drept
implicație faptul că problemele devin tot mai globale decât naționale, cerând,
la rândul lor, o soluționare mai curând globală, decât naț ională.
Un parcurs temporal în geneza și impunerea conceptului de globalizare
îl localizează, prin anii „60-„70, ascuns sub noțiunea de „internațional“6,
pentru ca ultimele decenii să -l impună prin sintagme ca „economie globală“,
„guvernare globală“ etc., aducându -1 abia după 1990 în sfera globalist –
postmodernistă, cu denumirea actuală, atât de intens dezbătută și mediatizată.
Proces prin care lumea tinde să devină un spațiu unic, globalizarea este
fie contestată, promovată cu curaj, ca măsură a prosperității universale, păcii
și libertății, fie tratată ca un pericol, din unghiul suprateritorialității și
dimensiunii planetare a relațiilor sociale7. Globalizare a, aflat ă în plină
derulare la scară mondială, precum și principalii săi actori, marchea ză în mod
direct și indirect atât viața tuturor locuitorilor Pământului, cât și raportul
securitate globală – securitate națională.
Globalizarea se manifestă pe toate palierele activității sociale – și,
implicit, existenței umane, având vizibilitate în spe cial pe planurile
comunicațiilor și economic. Astfel, pot fi identificate în prim -plan
următoarele dimensiuni arhetipale ale acestui fenomen deosebit de complex

6 Edwin A. SELIGMAN (ed.), Alvin JOHNSON (ed. asociat), Enciclopedia of the Social
Sciences, the Macmillan Company, MCMLVII, New York.
7 Cf. Jan A. SCHULTE, Beyond the Buzzard: Toward a Critical Theory of Globalization ,
în KOFFMAN, Eleonore, YOUNGS Gillian (eds.), Globalization. Theory and Practice,
Pinter, London, 1996.

8
ce include elemente de istoric, realități și tendințe: economică, politică, de
securitate, soci ală, și culturală8.
Dimensiunea economică a globalizării constitu ie cea mai reprezentativă
componentă a acestui complex fenomen fiind, totodată și cea mai vizibilă.
Expresie a intereselor financiare comune ale persoanelor fizice, juridice,
comunităților sau statelor, dezvoltarea economică transcende frontierele
naționale, neputând suferi îngrădiri artific iale.
Dimensiunea de securitate a globalizării se manifestă prin extinderea
sferelor de influență a unor țări prin intermediul promovării alianțelor
internaționale din care fac parte și lărgirea acestora prin admiterea de noi
membri, concomitent cu fragmen tarea entităților statale multinaționale și cu
crearea unei noi arhitecturi de securitate internațională stabile. Treptat, se
creează o nouă ordine mondială axată pe fundamentele globalizării, iar
securitatea națională se metamorfozează având tendința depl asării către
securitatea individului9.
Globalizarea militară reprezintă un sub proces subsecvent globalizării de
securitate definit de interconectarea, pe diverse niveluri, a capabilităților
militare ale entităților politice pe fundamentele unor scopuri com une, cu
răsfrângere asupra raporturilor militare de pe întreg mapamondul. Aceasta se
manifestă pe trei coordonate principale: amplificarea mondială a operațiunilor
specifice luptei armate; dinamica globală a armamentului și tehnologiilor cu
aplicabilitate militară și implicit a piețelor de desfacere a acestuia, prin
intermediul alianțelor militare sau punctual, în funcție de interesele
identificate; expansiunea geoguvernării în problemele militare și de
securitate10.
Dimensiunea socială a globalizării se răsfrânge nemijlocit asupra
individului – membru al unei colectivități prin promovarea la nivel
internațional a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și garantarea
lor, a democrației, a valorilor umane, a protecției sociale a categoriilor
defavorizate, precum și prin schimbul de resurse educaționale.
Dimensiunea culturală a globalizării se manifestă prin acțiuni culturale
amplu popularizate, sub egida unor importanți actori internaționali de genul
UNESCO și UE, realizându -se astfel circulația valorilor culturale naționale pe
plan mondial, acceptarea valorilor globale comune și edificarea unui sistem
comun de valori. Dimensiunea culturală a globalizării nu se poate realiza
decât prin acceptarea și îmbrățișarea unității în diversitate11.
Securitatea internațională cuprinde sistemul de relații internaționale,
bazate pe respectul principiilo r și normelor de drept internațional dintre toate

8 Joseph E. Stiglitz, Globalizarea. Speranțe și deziluzii , Editura Economică, București,
2003, p. 43.
9 John NAISBITT, Megatendințe , București, Editura Politică, 1989, p. 101.
10 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/conferinta_ 2012_vol_1.pdf, accesat la 19.04.2017 .
11 https://www.yumpu.com/ro/document/view/15817305/vol -1-centrul -de-studii -strategice –
de-aparare -si-securitate -/256, accesat la 21.04.2017 .

9
națiunile, care exclude soluția de rezolvare a disputelor și a diferendelor dintre
ele prin forță sau amenințare. De asemenea vizează capacitatea statelor și
societăților de a -și menține identitatea, indepe ndența și integritatea
funcțională12.
Printre principiile securității internaționale se pot enumera: coexistența
pașnică ca un principiu universal al relațiilor internaționale; asigurarea
securității pentru toate statele; crearea de garanții eficiente în d omeniul
militar, politic, economic și umanitar; prevenirea cursei înarmărilor în spațiul
cosmic, încetarea tuturor testelor de arme nucleare și finali zarea lichidării
acestor a; respectarea necondiționată a drepturilor suverane ale fiecărui popor;
soluționa rea politică a crizelor internaționale și a conflictelor regionale;
consolidarea încrederii între state; dezvoltarea unor metode eficiente de
prevenire a terorismului internațional; eradicarea genocidului, apartheidului,
fascismului etc.; excluderea din pr actica internațională a tuturor formelor de
discriminare, blocade economice și a sancțiunilor; stabilirea unei noi ordini
economice, care să asigure securitatea economică egală a tuturor statelor13.
Se pot lua în calcul trei elemente esențiale care definesc foarte bine
raportul dintre globalizare și mediul de securitate sau mai concret spus
definesc impactul globalizării asupra mediului de securitate:
a) Concentrarea extremă a progresului tehnic și tehnologic în țările
dezvoltate, ca sursă principală a creș terii lor economice. Este vorba despre
concentrarea nu numai a cercetării științifice, ci și a sectoarelor productive
relaționate de schimbarea tehnologică . Progresul tehnic din țările dezvoltate,
adică din „centru”, trimite impulsuri de creștere către țăr ile mai puțin
dezvoltate sau în curs de dezvoltare, adică „periferie”, prin patru canale
principale: cererea derivată pentru materii prime; relocarea către țările în curs
de dezvoltare a sectoarelor de producție considerate „mature” în țările
dezvoltate; t ransferul tehnologic per se, inclusiv tehnologiile încorporate în
echipamentele de producție; posibila participare a țărilor în curs de dezvoltare
în cele mai dinamice domenii de producție14.
b) Vulnerabilitatea macroeconomică ridicată a țărilor în curs de
dezvoltare la șocurile externe. Asimetriile macroeconomice existente sunt
atribuite atât faptului că valutele internaționale aparțin țărilor dezvoltate, cât și
naturii prociclice a fluxurilor de capital către țările în curs de dezvoltare.
Acest patern este determinat de percepția vis -à-vis de gradul mare de risc ce
caracterizează piețele țărilor în curs de dezvoltare, supuse unor cicluri
financiare în care fazele marcate de apetit pentru risc alternează cu cele
orientate spre calitatea bunurilor. Efectul ac estor factori este asimetria
macroeconomică acută.

12 http://www.spodas.ro/revista/i ndex.php/revista/article/viewFile/110/110 , accesat la
20.04.2017 .
13 https://ar.scribd.com/document/340440639 /110-468-1-PB-pdf, accesat la 21.04 .2017.
14http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/globalizarea_insecuritatii_factori_si_modalitati_de_ con
tracarare.pdf , accesat la 22.04.2017 .

10
c) Contrastul dintre gradul înalt de mobilitate a capitalului și
mobilitatea internațională a muncii, în special forța de muncă necalificată.
Această asimetrie este considerată ca fiind specifică celui de -al treilea val al
globalizării, deoarece nu a fost observată nici în primul, în care factorul de
producție era foarte mobil, nici în cel de -al doilea, în care ambii factori au fost
caracterizați de mobilitate redusă.Impactul globalizării asupra mediului de
securitate se manifestă atât prin consecințele directe pe care globalizarea le
generează, cât și prin rolul acesteia de catalizator al altor provocări cum ar fi
terorismul, proliferarea armelor, violența etnică și religioasă, corupția sau
criminalitatea o rganizată transfrontalieră.
Asistăm la globalizarea vulnerabilităților, riscurilor, amenințărilor,
pericolelor și agresiunilor ai căror vectori purtători nu mai sunt doar actorii
statali, ci și grupuri sau chiar indivizi organizați în rețele internațional e extrem
de dificil de controlat, care pot fi prezenți și pot lovi oriunde pe mapamond.
Comunitatea internațională nu mai este, astfel, confruntată cu crize având un
grad ridicat de predictibilitate și, prin urmare, gestionabile, ci trebuie să
identifice s oluții de abordare eficientă a noilor provocări15.
Dinamismul interdependențelor globale, care constituie în esență
fundamentul securității, a început să fie tot mai evident marcat de actori
nonstatali aflați în competiție cu statul: alianțele și organizaț iile internaționale
care, cu cât devin mai extinse, cu atât mai vizibil sunt victime ale diversității
intereselor membrilor lor, societatea civilă în diversele ei forme de organizare
și organizații le teroriste , care și -au depășit cadrul sponsorizărilor ini țiale ce
puteau fi identificate16.

15 http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/171/193 , accesat la
22.04.2017 .
16 Dungaciu D., Sanda Cincă, NATO POST -LISABONA și provocările regionale , Editura
Institutului de Științe Politice și Relații Internați onale, București, 2011, p.15.

11
Capitolul 3
ZONA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE ÎN CONTEXTUL
GLOBAL ACTUAL

Zona Mării Neagre a reprezentat de -a lungul timpului un spațiu intens
disputat, date fiind resursele energetice existente, precum și interconectarea
cu Oceanul Planetar . Din punct de vedere istoric, Marea Neagră s -a aflat
întotdeauna la confluența Imperiului Otoman cu cel Țarist și la intersecția
civili zațiilor vestice cu cele estice, o multitudine de comunități etnice și
religioase fiind concentrate în această zonă.
Marea Neagră este o mare intercontinentală, situată între Europa sud –
estică și Asia Mică, în aceasta v ărsându -se numeroase fluvii mari cum ar fi
Dunărea, Nistru, Bug, Nipru, Rinul și Kizil -Irmak. Prin strâmtorile Bosfor –
Marea Marmara – Dardanele comunică cu Marea Mediterană, iar prin
strâmtoarea Kerci cu Marea de Azov – mare care reprezintă, de fapt, o anexă a
Mării Negre.
Perspectiva geografică este clară, șase state riverane – România,
Bulgaria, Turcia, Ge orgia, Rusia, U craina – alcătui esc: cordonul terestru al
bazinului maritim al Mării Negre. Despre zona extinsă a acesteia, unii
teoreticieni apreciază că este vorba de spațiul politico -economic proxim
cordonului terestru al Mării Negr e, care, prin interesul pe care îl determină
actorii globali, configurează, de fapt, ceea ce identificăm prin sintagma
zona/regiunea extins ă a Mării Negre17.
Conceptul de zonă extinsă a Mării Negre este unul relativ nou, care s -a
conturat, în special după atentatele teroriste din 11 septembr ie 2001, devenind
și mai vizibil după dubla lărgire a NATO și UE. Zona reunește trei state
membre ale NATO – România, Bulgaria, Turcia -, primele două fiind și
membre ale UE, republicile ex -sovietice Moldova și Ucraina, o mare putere în
căutarea identități i postimperiale, Rusia, și trei republici din Caucazul de Sud
– Armenia, Azerbaidjan și Georgia. Dar, având în vedere importanța politică,
economică și strategică se pot lua în considerare și alte state, ca Grecia sau
chiar Iranul. Altfel spus, este vorba de un spațiu cuprins între Balcani și
Marea Caspică.
Relațiile internaționale din Zona extinsă a Mării Negre pot fi înțelese din
perspectiva intereselor reciproce pentru resurse și dominație maritimă în
regiune. Diversitatea etnică și religioasă reprezintă un factor destabilizator în
regiune, iar în lipsa convergenței poate conduce la escaladarea tensiunilor.
La nivel global, sunt două elemente principale care coordonează
politicile actorilor strategici, indiferent că vorbim de state sau organizații
intern aționale: nevoia de resurse energetice și amenințarea organizațiilor
teroriste. Evoluția geopolitică și de securitate în regiunea Mării Negre, poziția

17 Sorin Vicol, Geopolitică și geostrategie în regiunea extinsă a Mării Negre , Institutul
Român de Studii Internaționale „Nicolae Titulescu”, 2004, p. 16

12
geografică a regiunii, riscurile, amenințările existente, dar și avantajele oferite
privind cooperarea po litică, economică și militară au atras tot mai mult
interesul organizațiilor europene și transatlantice, determinând o abordare mai
atentă a problemelor cu care se confruntă acest spațiu18.
În prezent, regiunea Mării Negre se află în epicentrul eforturilor
occidentale de a -și proiecta interesele spre Caucaz și Orientul Mijlociu.
Aceasta a devenit, în special după 11 septembrie 2001, dar mai ales odată cu
luarea deciziei de extindere a NATO din 2002, un spațiu de întrepătrundere a
frontierelor geopolitice și geo-economice euro -atlantice, fiind situată în
proximitatea heartland -ului. Harta politică a zonei Mării Negre este
influențată de o fostă superputere, Rusia, și două puteri regionale, Ucraina ș i
Turcia. Ca succesoare a URSS, Rusia este în continuare un fa ctor major în
zona Mării Negre.
Rusia privește bazinul Mării Negre drept o oportunitate prin care își
poate urmări interesele economice și politice bazate pe exportul de resurse
prin stabilirea și controlarea legăturilor prin care acesta se realizează . Alte
state precum Georgia, Turcia sau Ucraina își construiesc definițiile securității
energetice în jurul atragerii unor importante procente din resursele tranzitate
către piețele europene și prin controlarea infrastructurilor de tranzit care le
traverseaz ă teritoriile. România și Bulgaria caută noi surse și rute de transport
pentru importul de resurse energetice, în timp ce încearcă în paralel să
dezvolte propriile situri de hidrocarburi. Totodată, Uniunea Europeană este
parte a jocului regional, combinând interes ele politice cu cele energetice19.
Toate aceste interese aflate în competiție trebuie înțelese și abordate în relație
cu potențialul și rolul pe car e Marea Neagră l -ar putea avea.
Zona Extinsă a Mării Negre, în special spațiul caucazian, este bine
cunoscută pentru conflictele înghețate , ce constituie reale surse de
instabilitate a mediului de securitate din această regiune. Per ansamblu, aceste
conflicte înghețate constituie războaie sau dispute nerezolvate, toate
implicând însă Rusia, dat fiind că p rincipalii actori ai acestor conflicte sunt
entități ce s -au separat din state incluse în fosta URSS20. În prezent, toate se
află în căutarea autonomiei, ceea ce fie stârnește eforturi din partea Moscovei
de a le menține în propria sferă de influență, încer când să le reducă și mai
mult dreptul și instrumentele de auto -guvernare, fie determină Rusia să le
utilizeze în disensiunile cu statele în interiorul cărora sunt incluse. Tot comun
este și faptul că, după aderarea României și Bulgariei la NATO și UE,
comu nitatea euro -atlantică s -a implicat mai mult în medierea acestor

18 http://www.revista.forter.ro/2009_1_t/07 -arm/01.htm#_ftn11, accesat la 26.04.2017 .
19 http://www.cpc -ew.ro/pdfs/securitatea_ in_regiunea_mn.pdf, accesat la 26.04.2017 .
20http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/redimensionari_configurari _mediului_securitate_region
al.pdf, accesat la 28.04.2017 .

13
conflicte, considerându -le o reală sursă de instabilitate în apropierea
granițelor proprii21.
De reținut este și faptul că între aceste conflicte și restul riscurilor și
amenințărilor la Marea Neagră există o legătură clară în sensul în care
persistența acestor conflicte menține statele pe teritoriul cărora se petrec într –
o stagnare din punct de ve dere economic, politic și social. Este vorba despre
state în curs de dezvoltare, slabe, cu populații majoritar sărace, marcate de
fenomenul corupției și al criminalității organizate ce creează un nivel scăzut
de securitate nu doar pentru ele însele, ci și pentru statele cu care se
învecinează. Astfel , atunci când se ridică problema conflictelor înghețate din
această zonă, automat ne gândim la Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud,
Nagorno -Karabah, iar acum și la Crimeea.
Epoca putinistă a impus și un nou tip de conflict – războiul hibrid. Acest
război și -a găsit desăvârșirea în Ucraina, în urma cărui Crimeea a trecut sub
administrație rusească. Deși Rusia susține că este dreptul să u de a -și proteja
etnicii ruși „ persecutați” din zonă, este evident că a fost î ncă o încercare de a
ține NATO departe de zona sa de influență. Diferendele din zonă continuă,
Insula Șerpilor putând deveni oricând o viitoare Crimee a.
Marea Neagră este o regiune de convergență a intereselor marilor actori
globali. Faptul că România și B ulgaria sunt astăzi avanposturile NATO la
Marea Neagră, amplasarea unor baze militare americane în zonă, arată că
lupta pentru creșterea influenței în spațiul Mării Negre este în continuă
desfășurare, iar România este o piesă importantă a acesteia.

21http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/evolutia_mediului_de_sec uritate_in_zona_extinsa_a_m
arii_negre_si_influenta_acesteia_asupra_configurarii_fortelor_navale_ale_romaniei_pe_ter
men_ mediu_si_lung.pdf, accesat la 30.04.2017 .

14
CONCLUZII

Securitatea are încă o rezonanță puternică în studiile de securitate
contemporane, și va continua să aibă, atâta timp cât vor exista diviziuni la
nivel internațional sub forma statelor națiune. Putem concluziona că sfârșitul
Războiul Rece și global izarea au condus la o schimbare a conceptului de
securitate, astfel încât acesta ajunge să aibă nu doar o singură dimensiune, cea
militară, ci cinci dimensiuni, toate la fel de importante și intercorelate. De
asemenea rolul statului ca obiect de ref erință al securității este tot mai
contestat, subliniindu -se necesitatea concentrării securității pe individ. Cu
toate acestea, statul nu și -a pierdut în totalitate capacitatea de a asigura
securitatea, doar că vorbim acum mai mult de securitatea individua lă,
internațională, decât de securitate națională.
Centrarea atenției pe dimensiunea militară a securității nu este suficientă
pentru a câștiga războiul împotriva terorismului sau a celorlalte tipuri de
amenințări asimetrice. Securitatea a devenit în cont emporaneitate un concept
tot mai complex, însă cu siguranță evoluția acestui concept nu se va opri aici,
depinzând nu doar de evoluțiile tehnologice și din domeniul militar ci și de
evoluțiile din mediul cultural, social, ecologic, economic și politic al s tatelor.
Fenomenul globalizării a evoluat de -a lungul timpului ajungând astăzi la
un nivel greu de imaginat la mijlocul secolului trecut. Mediul de securitate
contemporan este influențat de acest fenomen, un proces complex aflat în
plină desfășurare, atât în ceea ce privește geneza noilor riscuri și amenințări,
cât și apariția diferitelor oportunități.
Globalizarea determină în permanență evoluții previzibile sau nu, atât pe
plan național, cât și pe plan mondial. Având în vedere că asigurarea securității
proprii reprezintă pentru un stat prioritatea zero, instituțiile de resort ale
acestuia analizează, pe de o parte, evoluția obiectivă a fenomenului pe plan
mondial, iar, pe de altă parte, efectele globalizării care pot aduce prejudicii pe
plan național și identifică concomitent direcțiile adecvate de acțiune care
permit limitarea repercusiunilor negative. Lumea devine tot mai complexă, iar
fenomenul globalizării se afirmă tot mai mult ca fiind ireversibil.
Zona Mării Neagre a reprezentat de -a lungul timpului un spațiu intens
disputat, date fiind resursele energetice existente, precum și interconectarea
cu Oceanul Planetar . Prin d imensiunile sale de manifestare , globalizarea
creează germenii unor presiuni ce influențează mediul de securitate din
aceas ta zonă, dar și modul în care percepția securității se reflectă la nivelul
experiențelor de securitate fizică și spirituală ale fiecărui individ. În
ansamblu, globalizarea conduce la o nouă structură internațională, divizată
între acele țări care sunt inte grate în economia globală și cele care fie sunt
lăsate în urmă, fie se opun normelor unei noi ordini globale.

15
BIBLIOGRAFIE

A. Autori români și străini
 Balaban,Constantin Gh., Securitatea și dreptul internaț ional. Provocă ri
la început de secol XXI , Bucure ști, Editura C.H. Beck, 2006.
 Barry Buzan, Popoarele, statele și frica, Ediția a II -a, Editura Cartier,
Chișinău, Martie 2014.
 BĂDĂLAN, Eugen; Laurian ZAHARESCU; Vasile BOGDAN,
Sisteme globale de securitate , Ediția a III -a. Editura CTEA, București,
2009.
 BIDU, Ioan; TRONCOTĂ C., Coordonate de securitate , Editura ANI,
București, 2005.
 Boncu, Simion, Securitate europeană în schimbare, Provocări și
soluții , Editura Amco – Press, București, 1995.
 BUȚĂ, Viorel; Emil ION; Mihai Stefan DINU (coord.), Religie și
securitate în Europa secolului XXI – Glosar de termeni, Editura
Universității de Apărare „Carol I”, București, 2007.
 Dumistrăcel C., MAREA NEAGRĂ de la politica vecinătății europene
la securitatea euroatlantică , București, Editura Centrului Tehnic –
Edito rial al Armatei, 2010.
 Dungaciu D., Sanda Cincă, NATO POST -LISABONA și provocările
regionale , Editura Institutului de Științe Politice și Relații
Internaționale, București, 2011.
 Dobrescu P., Viclenia globalizării – Asaltul asupra puterii americane ,
Institutul European, 2010.
 Edwin A. SELIGMAN (ed.), Alvin JOHNSON (ed. asociat ),
Enciclopedia of the Social Sciences , the Macmillan Company,
MCMLVII, New York.
 Frunzeti T., Globalizarea securității , București, Editura Militară, 2006
 Ghica, Luciana Alexandr a – Politica de securitate natională , Bucureș ti,
Editura Polirom, 2007
 John NAISBITT, Megatendințe , București, Editura Politică, 1989.
 Joseph E. Stiglitz, Globalizarea – Speranțe și deziluzii , Editura
Economică, București, 2003.
 Kolodziej, Edward A. – Securitatea și relațiile internaț ionale , Iaș i,
Editura Polirom, 2007.
 Maior G., Konoplyov S., Cunoaștere strategică în Zona Extinsă a
Mării Negre , București, Editura Rao, 2011.
 Marty Kaldor, Securitatea umană , Editura CA Publishing, 2010.
 Neag M., Kis.Al., Intelligence și globalizare , Sibiu, Editura Techno
Media, 2015.
 Vicol S., Geopolitică și geostrategie în Regiunea Extinsă a Mării
Negre ,București, Editura Centrului Tehnic -Editorial al Armatei, 2008.

16
 WALTZ, Kenneth, Teoria Politicii Internaționale , Editura Polirom,
București, 2006.
B. Infografie :
 https://andreivocila.wordpress.com/2010/10/27/securitatea -energetica –
a-uniunii -europene -in-regiunea -marii -negre/
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/conferinta_2012_vol_1.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/dimensiunile_nonmilitare_ale_securit
atii.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_carti/surse_de_instabilitate.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/globalizarea_insecuritatii_factori_si_
modalitati_de_contracarare.pdf
 http://cssa s.unap.ro/ro/pdf_carti/Perspective_ale_securitatii_si_apararii
_in_Europa_vol5.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_publicatii/cs05 -06.pdf
 http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/implicatiile_globalizarii_asupra_securi
tatii_nationale.pdf
 http://docplayer.net/31234136 -Securitatea -concepte -in-societatea –
contemporana -security -concepts -in-comtemporary -society.html
 http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod=articol&idart=60&numar
=1/2011&sectiune=Azimut%2021
 http://revad.uvvg.ro/files/nr5/Nicolet a%20LASANSecuritatea%20conc
epte%20in%20societatea%20contemporana.pdf
 http://studiidesecuritate. wordpress.com /2011/04/05/ efectele –
globalizarii -asupra -securitatii -statelor/
 http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/171/19
3
 http://www .spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/130/15
9
 http://europa2020.spiruharet.ro/wp -content/uploads/2015/04/Curs –
SIDP.pdf
 http://proiectidsrc.acadiasi.ro/wp -content/uploads/2015/12/18. -Raducu –
Stefanachi -Securitatea -umana.pdf
 http://www.scritub.com/stiinta/drept/SECURITATEA -O-NOUA –
PROVOCARE -A72823.php
 http://revad.uvvg.ro/files/nr5/Nicoleta%20LASAN –
Securitatea%20concepte %20in%20societatea%20 contemporana.pdf
 https://www.scribd.com/document/333306309/110 -468-1-PB