Deoarece lumea este într -o continuă schimbare iar serviciile de informații sunt tot mai [627822]

3 Introducere
Deoarece lumea este într -o continuă schimbare iar serviciile de informații sunt tot mai
prezente în viata de zi cu zi a cetățeanului doresc să realizez o analiză a modului în care societatea
civilă privește controlul pe care îl deține asupra acestor structuri indispensabile intr -un stat cu o
democrație puternică și sta bilă
Această lucrare iși dorește să analizeze controlul societății civile asupra structurilor de
Intelligence făcând și o comparație cu mecanismele de control existente în alte state mai bine dezvoltat e pecrum Franța, Germania, Israel și Turcia. Pentru a analiza aces te aspecte din viața
cetățenilor voi folosi un chestionar cu titlul „
importanța și necesitatea contro lului societății
civile asupra structurilor de intelligence ”.
În primul capitol al lucrării se prezintă definirea termenilior utilizați cât și modul în care
structurile de intelligence acționează, împreună cu mijloacele pe care acestea le au la dispozitie.
În cel de -al doilea capitol se vor prezenta structurile intelligence existente pe teritoriul
Românie împreună cu misiunile pe care acestea le au. În același timp se vor prezenta structurile și modul de operare din țări precum Franța, Germania, Israel și Turcia.
Capitolul al treilea conține o analiză a situației din aceste țări, inclusiv România, legată de
controlul societății civile asupra serviciilor de informații. Tot în acest capitol urmează analiza
studiului de caz pe baza r ăspunsurilor obținute.

4 Intelligence -determi n˘ari teoretice
1.1.Definirea conceptului Intelligence
Făcând referire la prosperitatea și securitatea națională, Sherman Kent1,
menționează pentru prima dată (în 1949) termenul Intelligence -ul strategic ca fiind „acea
cunoaștere pe care înalții funcționari civili și militari trebuie să o aibă pen tru a proteja
bunăstarea națională”2.
Definirea terme nului intelligen ce din limba engle z˘a poate avea mai multe semnifica t,ii,
din care ment,ion˘am: „abilitate a de a gˆandi s,i ˆınv˘at,a, informa t,ii s,i colect,ie de informat,ii secrete,
culeg˘atori de informa t,ii secrete (agenți sau spioni) spirit intelige nt (ˆın sensul entit˘at,ii capabile
de gˆandire rat,ional˘a)”.3
Ulterior literatura americană de specialitate, evidențiază faptul că intelligence
„reprezintă culegerea oficială, secretă d e informații referitoare la alte țări și procesarea acestor
informații, necesare pentru elaborarea și implementarea politicii externe, precum și derularea de
activități acoperite în străinătate, pentru promovarea implementării politicii externe”4.
Astăzi conceptul „intelligence” este unul din conceptele complexe, în sensul în care
poate fi utilizat din cel puțin trei perspective, și anume proces, organizație și produs :5
1.2.I ntelligence- ul din perspectiva procesului, organiz a¸tiei, produsului
Intelligence -ul din perspectiva procesului
Această primă perspectivă de explicare a termenului Intelligence se referă la faptul
că Intelligence este un proces de cunoaștere prin care cineva observă ce se întâmplă în jurul său și, pe baza informațiilor obținute, înțelege la ce se poate aștepta sau ce ar fi avantajos
pentru el să facă.
Intelligence -ul din perspectiva procesului reprezintă „ansamblul operațiilor de
culegere, filtrare, analiză a datelor și informațiilor și de diseminare a produselor de
intelligence cu valoare acționabilă pentru a satisface necesitățile unui consumator specific”6.

1 Sherman Kent – analist și teoretician a activității serviciilor de informații, a fost un profesor de istorie al
Universității Yale, a fost ,,pionier” în multe dintre metodele de analiză a informațiilor
2 Sherman Kent, Strategic Intelligence for American World Policy, Princeton, Princeton University Press, 1949.
3 Intelligence- ul modern, de la termen s, i concept la activitatea de informa t, ii pentru
siguran t,a nat, ional ˘a”, Revista Intelligence, https://i ntelligence.sri.ro/in telligence -ul-modern-
de-la-termen -si- concept -la-activitatea- de-informatii- pentru-siguran ta-nationala/, data acces ˘arii
21 mai 2020.
4 H.A.Random, Intelligen ce as a Science în Studies in Intelligence, Washington DC, 1958, p. 76.
5 Calvert, Jones, Intelligence Reform: The Logic of Information Sharing în Intelligence and National Security,
vol. 22, nr. 3, 2007, p. 385 apud. I. Nițu, Contribuții la definirea unu i cadru conceptual și metodologic al
analizei de intelligence în Revista de Studii de intelligence nr.5/ iunie 2011, pp.12 -13.
6 Tiberiu Tănase, Intelligence -ul modern în Intelligence publicație editată de SRI, nr. 16, iulie – septembrie

5 Procesul informațional cuprinde un ansamblu de activități structurate (denumit și
ciclul informațional) pe câteva etape distincte: formularea cererii de informații; planificarea
culegerii de informații; colectarea informațiilor primare; analiza informațiilor brute și producerea de intelligence finit (produsul de intelligence); diseminarea produselor către solicitantul inițial sau către alți destinatari interesați (c onsumatori).
Intelligence -ul ca organizație
Intelligence -ul ca organizație, este cea de a doua perspectivă de explicare a
termenului Intelligence și se referă la faptul că termenul definește structura/structurile organizatorice și anume agenția/serviciul de informații.
Agențiile/serviciile de informații au scopul „de a căuta și procura date, a le analiza
și transforma în informații necesare conducerii politice, economice și militare a unui stat, în
procesul informațional”7.
Serviciile de informații sunt as tfel furnizori de cunoaștere strategică pentru decidenți,
pentru beneficiarii legali și pentru partenerii instituționali din arhitectura sistemului național
de securitate, apărare națională și ordine publică.”8.
I. Marian, referindu- se la misiunea de bază a serviciilor de intelligence, aceea de a
preveni surprinderea face o apreciere plastică ,, Ca să- 1 surprinzi, trebuie să faci ceva la care
el nu se aștepta. Și astfel am ajuns la … esența de intelligence, anume ceea ce știu eu despre
partener, dar el nu știe că eu știu”9.
Intelligence -ul ca produs
Cea de a treia perspectivă de explicare a termenului Intelligence se referă la faptul
că acesta este asimilat cu informația prelucrată un ,,produs analitic rezultat din procesarea
datelor informațiilor brute .10
Acest produs se poate prezenta sub formă de11:
– buletine de informare – elaborate periodic, pentru comunicarea informațiilor către
beneficiarii;

2009, pp.26 -28.
7 T. Tănase, op.cit, pp.26 -28.
8 F. Coldea, Despre serviciile de intelligence,Gânduri, Perspective, Opinii, Pledoarie pentru încredere, Editura
RAO, București, 2018, pp.17 -18.
9 I. Marian , Despre Intelligence … altfel și -n mai multe feluri, Sibiu, Editura Adalex, 2012, pp.156 – 157
10 Doctrina națională a informațiilor pentru securitate, 2004, anexa 3.
11 T.Tănase, apud. C. Preja, Capabilități de informații în domeniul apărării , Editura AFT, Sibiu 2015, p.68.

6 – sinteze informative – documente de informare realizate prin integrarea unui lot de
informații circumscrise a celuiași criteriu tematic, prin care se reconstituie elementele
esențiale ale unor amenințări sau ale unor surse de risc, în coordonate de timp și spațiu date;
– note – principalele documente de informare, elaborate la nivel central sau local,
în baza uneia sau a mai multor informații, prin care se semnalează aspecte esențiale ale unui
fapt, fenomen, eveniment l care interesează siguranța na țională;
– alte tipuri de documente de informare.
Așadar, având la bază perspectivele prezentate mai sus putem ap recia că termenul
de „intelligence” poate avea înțeles de:
– organizații de intelligence (structuri de intelligence: SIE, SRI, DGIA, DIPI etc);
– activitatea desfășurată de organizații de intelligence (planificare și direcționare,
colectare de informații, analiza informațiilor obținute, diseminare);
– produsul final al activității structurilor de intelligence (buletine de informare,
sinteze informative etc.)
Desigur, este important de menționat că ,,nu are niciun sens să cauți, să culegi, să
analizezi și să distribui produse de intelligence dacă acestea nu privesc o strategie, o valoare
sau un interes de securitate, un risc sau o amenințare concretă”12.
1.3.Activitatea de inform a¸tii pentru securitate na¸tional˘a
Rolul informației pentru actori i statali13:
-fundamentarea decizilor; statele doresc ca deciziile lor să fie unele avantajoase
pentru dezvoltarea lor, acestea nu pot fi bazate pe o zonă irațională sau emoțională, ci pe
fundamente logice, legături de cauzalitate și inferențe de calitate, toate acestea putând fi
obținute doar prin existența unui input semnificativ din punct de vedere calitativ și cantitativ;
– cunoașterea adversarului; pentru a putea dobândi un avantaj în fața adversarului
este necesară cunoașterea acestuia, a planurilor sale, a strategiei de acțiune, a resurselor de care dispune și a celorlalte aspecte legate de funcționarea sa. Iar această cunoaștere poate fi dobândită doar prin date și informații culese despre adversar;
– cunoașterea mediului; pentru a putea configura o viziune de ansamblu asupra
atingerii unor obiective, o entitate are nevoie de informații atât despre mediul intern, cât și despre mediul extern, acolo unde se regăsesc competitorii și adversarii. De exemplu, informații cu privire la specificul cultural și s ocial al grupurilor țintă sau adeziunea grupului

12 F. Coldea, Despre serviciile de intelligence,Gâ nduri, Perspective, Opinii, Pledoarie pentru încredere,
Editura RAO, București, 2018, p.76.
13 C. Preja, Introducere în studii de intelligence, 2020, pagina 10

7 social țintit, la anumite valori sau repulsia dezvoltată în timp la anumite elemente;
– formularea de strategii; deținerea unor informații de calitate poate asigura
funcționalitatea și eficiența strategiei, în sensul capacității integrale de punere în aplicare;
– capacitatea de previziune; atât în sensul de anticipare a mutărilor competitorilor
sau adversarilor, cât și în sensul de înțelegere a unor evoluții viitoare cu potențial risc la
adresa entității prop rii. În absența naturii preventive, entitatea care acționează doar reactiv
va suferi diferite crize ce îi vor anula în timp capacitatea de funcționare;
– evitarea dezinformării și a propagandei; informația este vitală în identificarea și
contracararea acți unilor competitorilor sau adversarilor de furnizare de date alterate, false,
parțial adevărate sau interpretate, în vederea deturnării deciziilor.
Statele au dezvoltat și dețin mecanisme (fundamentate constituțional și prin
legislații naționale) prin care anumite informații și sunt incluse în informații pentru securitate
națională.
Securitatea națională se realizează prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea
amenințărilor interne sau externe. Această cunoaștere se realizează prin intermediul
informațiilor de securitate națională.
Informația pentru securitate națională este ,,produsul analitic rezultat din
procesarea datelor referitoare la factorii de risc și vulnerabilitățile, care indică posibilitatea materializării unei amenințări la adresa securității n aționale”
14.
Specificul informației de securitate națională în raport cu alte produse de
cunoaștere este dat de următoarele caracteristici15:
– relevanța în planul securității naționale; (se referă la un risc sau o amenințare la
adresa securității naționale ori la oportunități de promovare și valorificare a unor interese de
securitate);
– aportul de noutate față de datele preexistente referitoare la fapte, fenomene,
evenimente care reprezintă ori pot deveni amenințări ori surse de risc pentru securitatea națională – sau la inițiatorii/purtătorii acestora;
– este un produs obținut prin mijloace speciale (instrumente secrete de investigare
și modalități proprii de prelucrare a datelor);
– oportunitate și celeritate în raport cu evoluțiile complexe și dinamice din mediul
de securitate;

14 http://www.presidency.ro/static/ordine/CSAT/Proiect_Lege_activitate_informatii -contrainfor matii.pdf,
accesat la 15.05.2020 .
15 I.Nițu, Ghidul analistului de intelligence , Editura ANI, București, 2011, p.17.

8 – capacitatea de a identifica determinările cauzale profunde ale apariției și evoluției
unor situații problematice pentru securitatea națională, precum și conexiunile „subterane” cu
cele mai diverse medii/grupuri de interese care contribuie, influențează ori favorizează evoluții de risc.
În activitatea informații pentru securitatea națională se utilizează informații
clasificate adică acele informații care ,,datorită nivelurilor de importanță și consecințelor
care s -ar produce ca ur mare a dezvăluirii sau diseminarii neautorizate, trebuie să fie
protejate”
16.
Aceste informații clasificate au anumite clase de secretizare și anume: secrete de
stat și secrete de serviciu;
1.3.1.Com ponentele de baz˘a ale activi t˘a¸tii de inform a¸tii pentru
securitate na¸tional˘a
Această activitate de informații pentru realizarea securității naționale
se execută de către structuri de intelligence:
În România activitatea structurilor de intelligence (SRI, SIE, DGIA DGIP,
DPCM C) constă în acțiuni și operațiuni desfășurate pentru „planificarea, căutarea, obținerea,
verificarea, prelucrarea analitică a datelor și informațiilor cu relevanță pentru securitatea
națională și informarea factorilor de decizie, investiți legal cu competență de realizare a
securității naționale ori de aplicare a legii”17.
Activitatea de informații pentru securitate desfășurată de s tructurile de intelligence
din România are următoarele obiective18:
– să caute, să identifice, să obțină și să furnizeze facto rilor de decizie politico statală
cunoștințe ample și exacte despre problemele care generează vulnerabilități, factori de risc,
amenințări și pericole la adresa securității interne a României și a aliaților săi;
– să contribuie prin măsuri de cunoaștere la prevenirea conflictelor locale și zonale
generate de noii actori identificați în state agresoare, actori nonstatali – interesați să
controleze difuzarea informațiilor pentru promovarea intereselor, așa -zisele corporații
multinaționale – cu o identitate fo arte greu de stabilit, care intră în jocurile internaționale ca
actori ai politicii globale, organizațiile criminale de cele mai diverse tipuri;
– să-și reevalueze permanent modul de acțiune, în vederea identificării cu
operativitate a oportunităților și ame nințărilor la adresa intereselor naționale;

16 Idem
17 Doctrina națională a informațiilor pentru securitate , adoptată în CSAT în 23 iulie 2004, p.9
18 Doctrina națională a informațiilor pe ntru securitate , adoptată în CSAT în 23 iulie 2004, p.15.

9 – să evalueze și să prognozeze evoluția situației operative în domeniul securității
naționale, să formuleze propuneri de măsuri adecvate de cunoaștere, prevenire și
contracarare a factorilor de risc și amenințărilo r și să sprijine procesul de luare a deciziilor;
– să asigure un management eficient al resurselor;
– să elaboreze evaluări și analize complexe asupra stării de securitate națională.
Comp onentele de baz˘a ale activit ˘at, ii informati ve sunt:
-activitatea de informa t,ii;
-activitatea de contrainforma t,ii;
-activitatea de securizare(securitate).
Activitatea de informa t,ii este destinat ˘a satisfacerii nevoilor de inform a¸tii ale
decide n¸tilor politici ¸si militari, materializate prin cereri de inform a¸tii. Structurile de intelligence
desfășoară activitatea de inform a¸tii, activitate ce const ˘a „ˆın ac¸tiuni, o pera¸tiuni si procedee
informativ -operative, prin care se realizeaz ˘a, ˆın secret, c˘autarea, prelucra rea, stocarea ¸si
valorificarea inform a¸tiilor necesare cunoa¸sterii, prevenirii ¸si contracar˘arii ameni n¸t˘arilor la
adresa securi t˘a¸tii na¸tionale .”19
Activitatea de contrainf orma¸tii vizez ˘a ap˘ararea structurilor de intelligence proprii,
precu m ¸si a decide n¸tilor politico-militari ˆımpotriva penetr ˘arii lor cu agen¸ti sau surse tehnice
de c˘atre serviciile de spiona j str˘aine. Constă în ansamblul „ațiunilor, operațiunilor și procedeelor
informativ- operative, desfășurate în scopul protejării informațiilor obținute de către serviciile de
informații și structurile departamentale, a mijloacelor și metodelor de culegere utilizate, precum și a procesului de decizie împotriva divulgărilor neautorizate și a acțiunilor spionajului străin, apărarea instituțiilor, activității și personalului acestora”
20
Activitatea de securizare (securitate )vizeaz ˘a:21
 paza ¸si prote c¸tia fizică a unor obiec tive speciale, persoane ¸si valori importante,
precum ¸si a inform a¸tiilor clasificate;
 prote c¸tia persoanelor ˆınvestite cu exerc i¸tiul atribu telor fundame ntale ale statului
si a persoanelor care au acces la inform a¸tii clasificate;
 m˘asuri de securitate a comunica¸tiilor speciale s,i guvernamen tale;
 m˘asuri care vizeaz˘a securi tatea inform a¸tiilor clasificate na¸tionale, precum ¸si a
celor apar¸tinˆand NATO, UE, altor organiza¸tii interna¸tionale sau statelor cu

19 Doctrina națională a informațiilor pentru securitate, 2004, anexa 3.
20 Idem
21 Proiect_Lege_activitate_informatii -contrainformatii disponibil la
http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/Proiect_Lege_activitate_informatii -contrainformatii.pdf , accesat
20 mai 2020

10 care Romˆania a ˆıncheiat tratate, ˆın¸telegeri sau acorduri privind prote c¸tia
recipr oc˘a inform a¸tiilor clasificate.
 m˘asuri de securitate procedurale, care vizeaz ˘a o anumit˘a conduit ˘a bazat˘a
pe principii contrainformativ e de securitate, precum ¸si educa¸tia de securitate a
popula¸tiei.
 controlul m˘asurilor de securitate, prin verificarea cunoa¸sterii ¸si aplic˘arii
prevederilor actelor normati ve, a existen¸tei ¸si corectitudinii m˘asurilor
materiale, testarea conduitei contrainformati ve, constatarea riscurilor ¸si
vulnerabilit ˘a¸tilor, stabilirea ¸si îınl˘aturarea cauzelor acestora, precum ¸si
ˆımbun˘at˘a¸tirea cadrului procedural ¸si material de securitate.
1.3.1 Actvități și surse de informații specifice
În activitatea de informații pentru securitate națională structurile de intelligence
desfășoară anumite activități specifice, ce costau în operațiuni și procedee informativ –
operative, c are se realizează în secret.
Exemple22
– interceptarea și înregistrarea comunicațiilor electronice, efectuate sub orice
formă;
– căutarea unor informații, documente sau înscrisuri pentru a căror obținere este
necesar accesul într-un loc, la un obiect ori desch iderea unui obiect;
– ridicarea și repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui,
extragerea informațiilor pe care acesta le conține, precum și înregistrarea, copierea sau
obținerea de extrase prin orice procedee;
– instalarea de obiecte, întreți nerea și ridicarea acestora din locurile în care au fost
depuse, supravegherea prin fotografiere, filmare sau prin alte mijloace tehnice ori constatări
personale, efectuate sistematic în locuri publice sau efectuate în orice mod în locuri private;
– localiza rea, urmărirea și obținerea de informații prin GPS sau prin alte mijloace
tehnice de supraveghere;
– interceptarea trimiterilor poștale, ridicarea și repunerea la loc a acestora,
examinarea lor, extragerea informațiilor pe care acestea le conțin, precum și înregistrarea,
copierea sau obținerea de extrase prin orice procedee;
– obținerea de informații privind tranzacțiile financiare sau datele financiare ale
unei persoane, în condițiile legii.

22 Legea 51/1991 privind siguranța națională a României cu modificări le si corecturile ulterioare, art.14

11 În activitatea de informații pentru securitate națională structurile de intelligence
utilizează pentru obținerea datelor de interes anumite surse de informații. Aceste surse de
informații pot fi grupate/ încadrate în anumite categorii:
HUMINT(HUMan INTelligence) – sursele umane – persoane fizice care consimt să
caute și să furnizeze informații pe o bază confidențială, garantându- li-se protecția identității
și a secretului relației stabilite cu serviciul de informații sau structura departamentală;
Noțiunea HUMINT, se referă la activitatea de obținere a informațiilor de către personal
special pregătit și antrenat în exploatarea surselor umane în mod oficial, semioficial sau
clandestin, prin intermediul surselor umane informatori, colabor atori sau agenți.
OSINT (Open Source INTelligence )- sursele deschise – publice : mass- media,
Internet, relații publice, activități de documentare; În activitatea de intelligence sursele
deschise – Open Sources INTelligence (Mass media, comunitățile virtuale sau rețelele de
socializare) , furnizează adesea avertizări timpurii, evidențiază oportunit ăți și oferă un
avantaj decisiv beneficiarilor legali pentru prevenirea și contracararea riscurilor la adresa securității naționale.
TECHINT (Technical INTelligence) – sursele tehnice sisteme independente ori
integrate constituite din mijloace tehnice, ele ctronice, optice, fizico- chimice, mecanice,
audio, foto, video sau rezultate din combinarea acestora, utilizate pentru interceptarea/captarea/procesarea sunetelor, imaginilor sau oricărui tip de semnal sau suport purtător de informație.

12 Struct urile de intelligence și securitatea națională

2.1.Structuri de intelligence ˆın Romˆania

Prin securitatea națională a României se înțelege ,,starea de legalitate, de echilibru și
de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvo ltării statului
național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de
drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și
îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor”23.
Securitatea națio nală se realizează prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea
amenințărilor interne sau externe. S tructurile de intelligence realizează politica de
securitate națională a statului. Obiectivul acestei politici rezidă în identificarea,
cunoașterea, prevenir ea, contracararea și înlăturarea amenințărilor la adresa securiății
naționale sau a faptelor care pot constitui astfel de amenințări, precum și elaborarea, în timp util, de strategii de realizare a acestui obiectiv.

2.1.1.Beneficiarii informațiilor pentru securitate națională

Furnizarea informațiilor pentru cunoașterea, anticiparea și prevenirea amenințărilor
la adresa securității naționale vizează fundamentarea și determinarea deciziilor și acțiunilor autorităților, instituțiilor și organismelor însărcin ate cu aplicarea legii.
În vederea îndeplinirii atribuțiilor și răspunderilor cu care sunt investiți, beneficiari
și utilizatori ai informațiilor care privesc securitatea națională pot fi
24:
– președintele României;
– președinții Senatului și Camerei Deputaților;
– primul -ministru;
– președinții comisiilor parlamentare de apărare, ordine publică și siguranță
națională, precum și ai comisiilor parlamentare de control a activității pentru
securitatea națională;
– miniștrii, șefii de departamente din ministere sau asimilații acestora, când

23 Legea 51/1991 privind siguranța națională a României cu modificările și completările ulterioare, la art.1,
24 Lege nr. 51 din 29 iulie 1991 privind securitatea națională a României (cu modificările și completările
ulterioare) art.11 și Proiect_ Lege_activitate_informatii -contrainformati i disponibil la
http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/Proiect_Lege_activitate_informatii -contra informatii.pdf, accesat
la 20.05 .2020

13 informațiile privesc probleme care au legătură cu domeniile de activitate pe care le
coordonează sau de care răspund;
– consilierii prezidențiali și ai primului ministru potrivit competențelor;
– șeful Statului Major General ;
– prefecții, primarul general al Capitalei, precum și președinții de consilii
județene, pentru probleme care vizează competența organelor respective;
– organele de cercetare și urmărire penală, când informațiile privesc săvârșirea
de infracțiuni;
Benefi ciarii și utilizatorii legali de informații pot solicita în scris informațiile pe
care le consideră necesare bunei desfășurări a activității lor .
Informațiile se vor utiliza fară dezvăluirea emitentului acestora, fiind interzisă
multiplicarea și/sau transmiterea informațiilor către alte instituții publice sau persoane,
precum și folosirea datelor sau informațiilor respective în alte scopuri decât de prevenire și
înlăturare a amenințărilor puse în evidență de informațiile primite.
,,Nicio persoană nu are dreptul să facă cunoscute activități secrete privind
securitatea națională, prevalându -se de accesul neîngrădit la informații, de dreptul la
difuzarea acestora și de libertatea de exprimare a opiniilor. Divulgarea, prin orice mijloace,
de date și informații secrete care pot aduce prejudicii intereselor securității naționale,
indiferent de modul în care au fost obținute, este interzisă și atrage, potrivit legii, răspunderea
celor vinovați.”25
2.1.2.Servicii de informa t, ii (SRI, SIE, DGIA, DIPI, SPP)

Serviciul Romˆan de Informa t,ii-SRI
SRI este organul de stat specializat ˆın executarea activit ˘a¸tii de inform a¸tii din interiorul ¸ta˘rii
pentru realizarea sigura n¸tei na¸tionale.
Structu r˘a organizatori c˘a
Serviciul Romˆan de Inform a¸tii este condu s de un director cu rang de ministru, numit
de Parlame nt la propunerea Pres,edintelui Romˆaniei. Directorul este secondat de un prim-
adjun ct -pentru zona de inform a¸tii-opera¸tiuni ¸si de trei adjunc t,i.
În teritoriu, la nivelul fiecărui județ există direcții județene de infromații.

25 Lege nr. 51 din 29 iulie 1991 privind secur itatea națională a României (cu modificările și completările
ulterioare), art.12, disponibilă http://legislatie.just.ro/Public/Detal iiDocument/1517 accesat la 20.06 .2020

14 Misiunui26:
-Preveni rea s, i Com baterea Terorismului
SRI este autoritatea națională în prevenirea și combaterea terorismului, precum și în
domeniul însoțitorilor înarmați la bordul aeronavelor.
– Cyber Intelligence
În urma desemnării de către CSAT ca autoritate națională în domeniul
CyberIntelligence, SRI a cosntruit o structură specializată denumită Centrul Național
Cyberint. Principala misiune este de corelare a sistemelor tehnice de apărare cu capacitățile informative pentru a identifica și furniza beneficiarilor legali informațiile necesare prevenirii, stopării si/sau limitării consecințelor unei agresiuni asupra sistemelor TIC care reprezintă infrastructuri critice .
-Ap˘ararea valorilor constit u¸tionale
Desf˘a¸soar˘a activit˘a¸ti de culegere ¸si verificare inform a¸tii care s˘a permit˘a identificarea formelor
de manifestare ale fenomen ului corup¸tiei ˆın domenii precum administr a¸tia public ˘a, justi¸tia,
ˆınv˘a¸ta˘mˆantul, sistemul sanitar ori cel de prote c¸tie social˘a.
Sunt vizate ¸si agresiunile asupra valorilor identitare romˆane¸sti, concretizate ˆın ac¸tiuni
autonomist -separatiste sau presiuni asupra comunit˘a¸tilor romˆane¸sti din spa¸tiile limitrofe ¸t˘arii,
precum ¸si riscurile implicate de existe n¸ta ˆın Romˆania a unor grupuri sau indivizi adep¸ti ai
ideologiilor extremiste.
-Contraspionaj
Identificarea acelor ac¸tiuni ¸si persoane prin intermediul c˘arora servicii de inform a¸tii str˘aine
ˆıncearc ˘a s˘a ob¸tin˘a date ¸si informa¸tii secrete de ordin politico- militar, tehnologic sau economic,
avˆand ca obiectiv alterarea sau influen¸tarea unei decizii strategice, prom ovarea ilegal ˘a a
intereselor proprii ˆın detrime ntul celor ale statului romˆan ¸si ale partenerilor s˘ai sau provocarea
de agresiuni inform a¸tionale.
-Securitate economic ˘a
Focalize z˘a aten¸tia spre acele zone (poten¸tial a fi) vulnerabile fie prin prisma (in)ac¸tiunii
structurilor instit u¸tionale responsabile, fie din perspectiva ini¸tiativelor lansate func¸tie de interese
subiective (interne sau externe), ce ˆı¸si propun s˘a preia sub control pˆarghiile de decizie
(mac ro)economic ˘a.
-Ameni n¸t˘ari transfr ontalie re
A preveni ¸si stopa infiltrarea ˆın structurile politic e, economice, financiare ¸si guvername ntale

26 https://www.sri.ro/misiuni , accesat 15.0 6.2020

15 ale Romˆaniei a grup˘arilor de criminalitate organizat ˘a transfro ntalier ˘a.
-Protecția informațiilor clasificate
Coordonarea activit ˘a¸tii ¸si exercitarea controlului asupra m˘asurilor privitoare la prote c¸tia
inform a¸tiilor clasificate apar¸tinˆand autorit ˘a¸tilor ¸si instit u¸tiilor publice, agen¸tilor economici ¸si altor
persoane juridice de drept public sau privat.
Serviciul de Informații externe- SIE
SIE este instituția de stat specializată în domeniul informațiilor externe privind
siguranța națională, apărarea României și a intereselor sale.
SIE este autorizat să folosească ,,persoane juridice sub acoperire, înființate în condițiile
legii, să utilizeze metode specifice, să creeze și să dețină mijloace adecvate pentru obținerea,
verificarea, protecția, evaluarea, valorificarea și stocarea datelor și informațiilor referitoare
la siguranța națională”27.
Activitatea SIE ,,are caracter de secret de stat iar sursele de informare, metodel e și
mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite față de nimeni și în nici o împrejurare” 28.
Structură organizatorică :
Conducerea SIE se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul
Suprem de Apărare a Țării la propun erea Președintelui României. Adjuncții directorului
Serviciului de Informații Externe au rang de secretar de stat și sunt numiți de Consiliul
Suprem de Apărare a Țării la propunerea directorului Serviciului de Informații Externe.
Structura organi zatorică, efectivele în timp de pace și mobilizare, regulamentul de
funcționare și atribuțiile Serviciului de Informații Externe se aprobă de Consiliul Suprem de
Apărare a Țării.
În principiu, personalul își desfășoară activitatea în cadrul a doi piloni:
– pilonul operațiuni și analiză cu trei zone: zona operațiuni, zona analiză și zona
protecție;
– pilonul resurse cu trei zone: zona tehnică, zona umană și financiar logistică;
Aria de responsabilitate vizează29:
– culegerea de informații relevante pentru securi tatea națională a României,
informații care asigură baza de decizie pentru autoritățile statului;
– avertizarea timpurie asupra riscurilor și amenințărilor, precum și întocmirea de
evaluări strategice ale mediului internațional de securitate;

27 https://www.sie.ro/legislatie_Legea_nr.1 -1998.html accesat la 16.06.2020
28 idem
29 https://www.sie.ro/despre -noi.html , accesat la 16.06 .2020

16 – desfășurarea de operațiuni pentru apărarea și promovarea intereselor României.
Misiuni30:
-identificarea, cunoașterea și prevenirea amenințărilor externe la adresa securității
naționale;
-asigurarea comunicărilor cifrate cu misiunile diplomatice ale Români ei pentru
instituțiile abilitate prin lege sa transmită prin cifrul de stat;
-avizarea accesului la informații clasificate, la cifrul de stat și la armament pentru
personalul român care desfășoară misiuni de lungă durată în exterior;
-organizarea și real izarea transportului corespondenței diplomatice, precum și a
pazei și apărării misiunilor diplomatice ale României;

Direcția generală de informații apărării – DGIA
Structura specializată a Ministerului Apărării Naționale în domeniul
informațiilor militare privind siguranța națională.
Structură organizatorică :
DGIA este condusă de un director general, cadru militar în activitate. Directorul
general este numit de catre ministrul apararii, cu aprobarea Consiliului Suprem de Aparare
a Țării. Functia de dire ctor general este asimilata functiei de secretar de stat.
Personalul DGIA își desfasoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile
de realizare a securității naționale în domeniul militar.
În principiu, personalul își desfășoară activități spe cifice în cadrul a trei piloni:
– pilonul informații militare cu trei zone: zona informații pentru luptă, zona
informații militare externe, zona diplomația apărării;
-pilonul contrainformații militare și securitate militară ;
-pilonul protecție și interve nție;
Aria de responsabilitate a DGIA vizează:31
 asigurarea obținerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și valorificarea
informațiilor și datelor referitoare la factorii de risc și amenințările interne si externe, militare
și nonmilitare, care pot afecta securitatea națională în domeniul militar;

30 Legea privind activitatea de informații, Contrainformații și securitate – propunere de proiect, art.20 di sponibil
la http://old.presidency.ro/static/ordine/CSAT/Proiect_Lege_activitate_informatii -contrainformatii.pdf ,
accesat la 17.05 .2020
31 https://www.mapn.ro/organizare /dgia/index.php accesat la 19.05 .2020

17  coordonarea aplicării măsurilor contrainformative și cooperarea atât cu
serviciile/structurile departamentale naționale și de informații, cât și cu cele ale statelor
membre ale alianțelor, coalițiilor și organiz ațiilor internaționale la care România este parte;
 asigură securitatea informațiilor clasificate naționale, NATO și UE la nivelul
Ministerului Apărării Naționale;
Misiuni32:
– prevenirea surprinderii strategice;
– prevenirea și contracararea culegerii de inform ații din domeniile/ariile de
responsabilitate;
– protecția obiectivelor, a personalului militar, a intereselor economice și
patrimoniale ale Armatei;
– prevenirea și combaterea actelor de terorism și a amenințărilor asimetrice, în
cooperare cu alte structuri c u atribuții în domeniul securității naționale;
– controlul și eliminarea fenomenului proliferării;
– asigurarea securității informațiilor clasificate;
– o diplomație a apărării credibilă și eficientă.

Structuri informative la nivelul Ministerului Justiției
Repe re în funcționa re și organizare:
– în 1991 se înființează Serviciul Independent pentru Protectie și Anticorupție
(SIPA) – structură departamentală în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, cu
scopul de a urmari și controla infracțiunile cu implicaț ii majore din penitenciare;
– în 1997, SIPA a trecut în subordinea directă a ministrului Justitiei, având
misiunea de a se ocupa și de protectia magistratilor;
– în 2003, din cauza scandalurilor din presă care aratau că în conducerea SIPA au
fost numiți foști lucrători ai securității, iar serviciul era suspectat că face poliție politică,
SIPA s -a transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA);
– În 2006, se desființează serviciul de informații din subordinea ministrului Justiției
pe motiv c ă SIPA, redenumit DGPA, a făcut abuzuri.
Direcția pentru Prevenirea Criminalității în Mediul Penitenciar (DPCMC),
În anul 2006, se înființează, Direcția pentru Prevenirea Criminalității în Mediul
Penitenciar (DPCMC), o structură în subordinea Administrație i Naționale a Penitenciarelor

32 I. Chiriță , DGIA – 15 ani în slujba interesului național în Infosfera nr. 2, 2014, p. 27.

18
Structură
La nivel central personalul își desfășoară activități specifice în cadrul a trei
piloni/zone:
-pilonul/zona – de analizã și sintezã;
-pilonul/zona de prevenire a criminalitãții organizate și terorismului;
– pilonul/zona de prevenire a criminalitãții și corupției
La nivelul fiecãrei unitãți penitenciare funcționeazã un birou pentru prevenirea
criminalitãții în mediul penitenciar,
Misiune33:
– identificarea și prevenirea faptelor, situațiilor și împrejurărilor de ne respectare a
drepturilor deținuților ori de supunere a acestora la tortură, tratamente inumane sau
degradante, a prevederilor legale ce pot favoriza ori genera evenimente grave, a actelor de corupție;
– colaborarea cu instituțiile abilitate în realizarea acțiunilor de protejare a
persoanelor incluse în Programul de protecție a martorilor , care se află în stare de arest
preventiv sau execută o pedeapsă privativă de libertate;
– identificarea și prevenirea acțiunilor specifice criminalității, criminalității
organizate, terorismului și corupției, a faptelor sau evenimentelor cu consecințe periculoase pentru siguranța detenției;
– identificarea persoanelor aflate în detenție, care au avut sau continuă să aibă
legături cu organizații ori grupări teroriste sau de criminalitate organizată și semnalarea către
instituțiile abilitate atunci când există indicii că este iminentă încălcarea legii.
– identificarea persoanelor aflate în detenție , care intenționează organizarea unor
acțiuni violente îndre ptate împotriva personalului administrației penitenciare, judecătorilor,
procurorilor, polițiștilor sau altor persoane.
Direcția generală de protecție internă a Ministerului Afacerilor Interne – DGPI
DGPI este structura specializată cu atribuții în domen iul securității naționale, în
subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI),,
Structură organizatorică
DGPI este condusă de către un director general, ce se subordonează nemijlocit

33 Ministerul Justiției, Ordin nr. 1.540/C din 20,06.2006 privind organizarea și atribuțiile Direcției pentru
prevenirea criminalității în mediul penitenciar , disponibil la
http://legislatie.just.ro/Public/Detalii Document/73322, accesat la 17.05.2020.

19 ministrului afacerilor interne și, în exercitarea atribuțiilor ce îi re vin, este ajutat de un prim –
adjunct și de un adjunct, cadre militare, numiți în funcție de către ministrul afacerilor interne.
DIPI – este formată din
– aparatul central – cu direcții, servicii, birouri și alte structuri funcționale
– aparatul teritorial – cu servicii județene protecție internă.
Aria de responsabilitate vizează:
– cunoașterea riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților pe spațiul de competență
al MAI, pentru asigurarea unei abordări eficiente și integrate a situației de gestionat, în
vederea aplicării legii și susținerii statului de drept și a democrației.
Misiuni34:
– desfășoară activități de informații, contrainformații și de protecție în scopul
identificării, prevenirii și contracarării amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc
care pot conduce la tulburarea gravă a ordinii publice sau care vizează informațiile,
patrimoniul, personalul, misiunile, procesul decizional și capacitatea operațională ale
structurilor MAI;
– asigură coordonarea și controlul activităților pentru protecția informațiilor
clasificate naționale, ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și ale Uniunii
Europene, precum și pentru securitatea cibernetică, la nivelul structurilor MAI.
Serviciul de Protecție și Pază – SPP
SPP este organ d e stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, specializat în
asigurarea protecției demnitarilor români, a demnitarilor străini pe timpul șederii lor în
România, a familiilor acestora35,
Structură organizatorică36
SPP este condus de un director, cu r ang de secretar de stat, numit de Președintele
României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Directorul SPP are în
subordine nemijlocită un prim –adjunct, care este înlocuitorul său legal și șef al Statului
Major, precum și un adjunct.
SPP are în compunere un Stat Major și structuri operative necesare îndeplinirii
atribuțiilor prevăzute de lege, care sunt subordonate ierarhic numai conducerii serviciului.

34 https://dgpi.ro/atributii , accesat la 17.05 .2020
35 Legea nr. 191 / 1998 privind organizarea și funcționarea SPP, disponibilă la
http://www.spp.ro/? p=124&lang=ro, accesată la 17.05 .2020.
36 http://www.spp.ro/#/structu ra, accesat la 20.05.2020

20 Misiuni37:
– organizează și execută activități pentru prevenirea și anihilarea oricăror acțiuni prin
care s- ar atenta la viața, integritatea fizică, libertatea de acțiune și sănătatea persoanelor a
căror protecție este obligat să o asigure, precum și pentru realizarea pazei și apărării sediilor
de lucru și reședințelor acestora;
– organ izează și desfășoară, deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și
valorificare a informațiilor necesare numai pentru îndeplinirea atribuțiilor;
– realizează schimburi de informații și cooperează cu servicii de informații și cu
structuri dep artamentale cu atribuții în domeniu, în țară și în străinătate;
– solicită procurorului, autorizarea efectuării unor activități, în scopul culegerii de
informații pentru îndeplinirea misiunilor specifice. Operațiunile tehnice pentru realizarea
acestor act ivități se execută de către Serviciul Român de Informații;
– organizează activitatea proprie de apărare a secretului de stat și de prevenire a
scurgerii de date sau de informații care nu sunt destinate publicității.
Misiuni interne
Persoanele îndreptățite să beneficieze de protecție și obiectivele a căror pază se
asigură de către SPP se stabilesc prin hotărâre a CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al
Țării). Se poate asigura protecție și altor persoane la cererea acestora contra cost.38
Misiuni externe
Asigur area protecției demnitarilor ONU care își desfășoară activitatea în teatrele de
operații din Sudan și Afganistan Libia .
Comunitatea Națională de Informații – CNI
CNI reprezintă cadrul funcțional prin care se asigură organizarea, coordonare
unitară și plani ficarea la nivel strategic a activităților structurilor de intelligence.
Componentele Comunității Naționale de Informații sunt: SRI, SIE, DGIA a Map.N. DGPI a
MAI.
În calitate de servicii de securitate, SPP și STS concură, potrivit competențelor
proprii, la activitatea Comunității Naționale de Informații.
Structură organizatorică și atribuții39
Organizarea și funcționarea Comunității Naționale de Informații se reglementează
prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

37Art.14, Legea nr. 191 / 1998 privind organizarea și funcționarea SPP, disponibilă la
http://www.spp.ro/ ?p=124&lang=ro, accesat la 17.05 .2020
38 http://www.spp.ro/#/misiuni -interne accesat la 17.05 .2020.
39 Hotărârea Consiliul Suprem de Apărare a Țării din 18 noiembrie 2005

21 Principalele structuri a CN I sunt:
A. Comitetul coordonator pentru Comunitatea Națională de Informații
B. Consiliul operativ al Comunității Naționale de Informații .
C. Oficiul pentru Informații Integrate al Comunității Naționale de Informații
D. Consiliul consul tativ al Comunității Naționale de Informații .

2.2.Structuri de intelligence din Franța, Israel, Turcia, Germania
Franța
Sistemul contemporan de informa t,ii s,i contrainforma t,ii franceze const ˘a dintr-un amalgam
de unit˘at,i care dateaz ˘a de pe vremea lui Napoleon I s,i o organiza t,ie dezvoltat˘a de generalul Charles
de Gaulle ca lider al francezilor liberi ˆın al doilea r˘azboi mondial. Din 1946 pˆan˘a ˆın 1981
principalul serviciu de informat, ii francez a fost SDECE .
In 1981, SDECE a fost reorganizat ˘a ca DGSE (Direct, ia Gene ral˘a Securitate
Extern˘a). Des,i agent,ia sși-a schimbat structura, ea s,i-a p˘astrat funcțiile tradit,ionale: informa t,ii
str˘aine, contraspiona j ˆın afara Frant,ei.
O alt˘a mare agent,ie france za˘ de informa t,ii este cea de-a doua direcție a Statului Major al
Ap˘ar˘arii Nat,ionale , care combin˘a, ˆıntr-o oarecare m˘asur˘a, fostele agent,ii separate ale armatei,
marinei s,i fort,elor aeriene. Fiind ˆıns˘arcinat cu colectarea de inform at,ii militare str˘aine pentru
person alul general francez, este f˘ar˘a ˆındoial ˘a influențat de tradit,iile s,i doctrinele vechiului Birou 2
al armatei franceze.
DST (Direct,ia Securit˘at,ii Teritoriale) , un al treilea membru important al sistemului de
informa t,ii francez, este responsabil pentru securitatea intern˘a.
Israel
De la crearea sa ˆın 1948, Statul Israel s,i-a ˆındeplinit nevoia evide nt˘a de informa t,ii s,i
contrainforma t,ii cu servicii care au cˆas,tigat o reputa t,ie de prim˘a clas˘a. O marc ˘a a
profesionalis mului lor este c˘a se cunosc mai put,in despre ei decˆat despre alte sisteme .6 Unitatea
de informa t,ii israel ian˘a cuprinde mai multe organizat, ii autonome.
Institu tul Cent ral pentru Informa t,ii s,i Securitate , cunoscut popular sub numele de
Mossad , desf˘as,oar˘a spiona j str˘ain s,i operat,iuni politice s,i paramilitare ascunse. S,eful Mossad se
subordonează direct premierului.
Shin Bet, care ˆıs,i ia numele de la init, ialele ebraice pentru Serviciile de Securitate General ˘a,
desf˘as,oar˘a contrainteligen t,a˘ intern˘a axat˘a pe potent, ial sabotaj, activit ˘at,i teroriste s,i probleme

22 de securitate cu caracter politic puternic.
Shin Bet este ˆımp˘art,it în trei aripi responsabile pentru afacerile arabe, afacerile non-ara be
s,i securitatea de protec t,ie – adic˘a, protec t,ia ambasadelor Israelului, infrastructura sa de ap˘arare și
El Al, compania aerian ˘a nat, ional˘a.
Corpul de Informa t,ii al Fort, elor de Ap˘arare, denumit ˆın mod obis,nuit Inteligen t,ă
Milit ar˘a (sau Aman), constituie o a treia organiza t,ie major˘a de informa t,ii israeliene. Unii
obser vatori consider ˘a c˘a este un rival cu Mossad s,i au fost raportate conflicte între cele dou˘a
agent,ii. S,eful s˘au este consil ierul de informat,ii militare al ministrului apărării.
Biroul de relat,ii s, tiint, ifice din Lekem a fost o organiza t, ie intelige nt˘a clandesti n˘a mic˘a,
care a recrutat spioni ˆın țările occide ntale pˆan˘a cˆand a fost desfiint,at˘a ˆın 1986 ˆın urma arest˘arii
lui Jonathan Pollard, un analist al informa t,iilor navale din SUA care a vˆandut docume ntelor de
informa t,ii de ˆınalt˘a clasa˘ ale SUA , Israelului. (Imediat dup˘a arestarea lui Pollard, Israel a
cerut scuze guvernului Statelor Unite s,i a sust, inut c˘a contactele cu Pollard nu au fost
autorizate de oficiali de informa t,ii ˆınalte.) Potrivit unor surse, atribu t,iile biroului au fost
asumate de un birou din Ministerul Afacerilor Externe.
Turcia
Primul serviciu secret turc poate fi considerat “Organizația Serviciilor Speciale”
(Teskilat -I Mahsusa), înființat la începutul anilor ’20, de către Enver Pasha, având misiunea
de a combate activitățile secesioniste și de a descuraja acțiunile de spionaj și de rebeliu ne
asupra țărilor din Orientul Mijlociu, care urmau a fi incluse în Imperiul Otoman.40
Această organizație a desfășurat misiuni militare și paramilitare pe parcursul Primului
Război Mondial, încetându- și activitatea în 1918.
La sfârșitul anului 1918, apare un alt serviciu secret turc, denumit “Serviciul de Pază”
(Karakol Cemiyeti), angrenat ulterior în mișcarea de eliberare națională a țării, sub
conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk (1881- 1938 – fondatorul Republicii Turcia și primul
președinte al acesteia). Acesta și -a încetat activitatea o dată cu ocuparea Istanbulului de către
forțele al iate și arestarea membrilor săi. Ulterior, s -au mai înființat și alte servicii secrete –
“Zabitan” sau “Yavuz”, – însă activitatea acestora a fost scurtă.
La 18 iulie 1921, a luat ființă “Organizația Poliției Militare”, cu misiunea de a coordona
activitatea serviciilor de informații și de a preveni operațiunile de contraspionaj și de

40 Centrul Surse Deschise, Revista Intelligence, https://intelligenc e.sri.ro/organizatia -nationala -de-
informatii -turciei/ , accesat 20.05.2020

23 propagandă în rândul armatei. Ac tivitatea acesteia s- a încheiat repede, organizația fiind
înlocuită de “Direcția Comisiei de Investigații” .
În 1925, Mustafa Kemal Ataturk a dat ordinul înființării unui serviciu de informații
modern. La 6 ianuarie 1926, a fost creat primul serviciu turc de informații și contrainformații,
sub numele de “Milli Emniyet Hizmeti Riyaseti” (Direcția Serviciului de Securitate
Națională), la conducerea căruia a fost numit Sukru Ali Ogel. MAH era subordonat
Ministerului de Interne.
În 1965, numele MAH a fost schimbat în “Organizația Națională de Informații (MIT),
în conformitate cu Legea privind Statutul Organiz ației Serviciilor de Informații adoptată de
Marea Adunare Națională la 22 iulie 1965. Decizia a fost luată în urma constatării necesității
centralizării serviciilor de informații în vede rea formulării politicilor de stat relevante pentru
securitatea națională și pentru democrația multipartidă enunțată în Constituția din 1961.
Potrivit legii, MIT este autorizat ˘a:
– s˘a organizeze serviciile nat, ionale de informa t,ii ˆın vederea asigur˘arii siguran t, ei
nat,ionale, activit ˘at, ile interne s,i/ sau externe, ˆın fapt sau potent,iale, care ar putea
aduce prejudicii:
– integrit ˘at,ii nat, ionale și teritoriale
– suverani t˘at,ii s,i independen t,ei statului;
– regimului constituționa le s,i de securitate;
– elemen telor puterii nat, ionale.
– s˘a comunice informa t,iile organelor abilitate; Pres, edintelui republicii; Primului
Ministru, S,efului Statului Major, Secretarului General al Consiliului de Securitate
Nat, ional˘a s, i altor autorit ˘at,i relevante din cadrul MIT ;
– s˘a acorde expertiz˘a ˆın domeniul serviciilor de informa t, ii s, i contrainforma t, ii, institu t, iilor
publice pe probleme de securitate și s˘a coordoneze aceste activit ˘at,i;
– s˘a-s,i asume responsabilit ˘at,i adit,ionale ˆın baza deciziilor Consili ului de Securitate
Nat,ional˘a;
– s˘a ment,in˘a comunicarea cu directorii s,i oficialii responsabili cu activitatea de
informa t,ii din cadrul ministerelor s,i altor institu t,ii public e, ˆın vederea aplic˘arii metodelor
adecv ate de coordonare a activit ˘at, ilor de elaborare a produselor informati ve s,i a
combaterii terorismului;
– s˘a r˘aspund ˘a solicit ˘arilor adresate de: Pres, edintele republicii, Primul Ministru, S,eful

24 Statului Major, Secretarul General al Consiliului de Securitate Nat, ional˘a s,i de alte
autorit ˘at,i relevante din cadrul MIT, ˆın vederea organiz ˘arii s,i impleme nt˘arii planurilor de
act,iune pentru asigu rarea securi t˘at,ii nat,ionale;
În plan contrainformativ, MIT trebuie:
o s˘a previn ˘a activit ˘at, ile desf˘as, urate de servici ile str˘aine de informa t,ii ˆın Turcia;
o s˘a sprijine efortu rile serviciilor de contraspiona j ale institu t,iilor publice; s˘a
ia m˘asuri ˆımpotriva amenințărilor (de orice natur ˘a) la adresa Turciei .
Germania
În urma diviz˘arii Germ aniei dup˘a al doilea r˘azboi mondial, Republica Federa l˘a
Germania (Germania de Vest) a c˘autat s˘a creeze o comunitate de informa t,ii mult diferit ˘a de
cea care a existat sub regimul nazist al lui Adolf Hitler. Ret,eaua de informa t,ii din Germ ania, care
este supravegheat ˘a de o comisie parlame ntar˘a, este organizat ˘a ˆın mod liber. BND (Serviciul
Federal de Informa t,ii), care este responsabil ˆın principal pentru informa t,ii externe, face parte
din biroul cancelarului s,i raporteaz ˘a unui coordonator de informa t,ii. Personalul BND , care a
atins peste 7.500 de oame ni ˆın timpul Razboiului Rece, a fost redus ˆın mod semnificativ dup˘a
reunificare.
BFV(Oficiul Federal pentru Protect, ia Constitu t, iei), care face parte din Ministerul de
Interne, este ˆıns˘arcinat s˘a protejeze t, ara de fort, ele antidemocratice, ˆın special de neonazism .
Agen t,ia angajeaz˘a aproximativ 2.500 de persoane la sediul central din K¨oln.
În plus, fiecare stat german ˆındeplin es, te funct, ii similare de contrainforma t,ii printr-un
LFV separat (Oficiul de Stat pentru Protect,ia Constitu t,iei) sau prin propriul minister de
interne.
În timpul R˘azboiului Rece, atˆat BND cˆat s, i BFV au fost r˘ascolite cu scandaluri, implic ˆand
adesea ap˘ararea ofițerilor superiori c˘atre Republica Democrat˘a German ˘a (Germania de Est)
s,i Uniunea Sovietic ˘a. ˆIn timpul anilor 90, serviciile de informații germane au fost criticate pe
larg pentru nep˘atrunde rea lor ˆın grupurile islamice militante.
În timpul ˆımp˘art,irii Germaniei, Ministerul Securi t˘at,ii Statului (MFS) al Germaniei de
Est a fost unul dintre cele mai mari servicii de informa t,ii s, i securitat e din lume. Cunoscut
drept Stasi de c˘atre est-germani, acesta a folosit aproximat iv 90.000 de angajat,i obișnuitți s,i
aproape dublul acestui num˘ar de informatori – pentru a examina cele 17 milioane de oameni
din t,ara. Arhiva Stasi, care a supraviet,uit pr˘abus,irii statului, cont, ine mai mult de 102 mile liniare
(164 km) de dosare pentru patru milioane de cet˘at,eni est-germani. Informa t,iile str˘aine din Stasi

25 au fost administrate de mai bine de trei decenii de Markus Wolf, un spion legen dar a c˘arui
organiza t,ie a p˘atruns ˆın for t, ele armate din vestul Germaniei, serviciile de informa t,ii s, i partidele
politice. Tot,i obser vatorii sunt de acord c˘a est-germanii au cˆas,tigat R˘azboiul Rece din
Germania. De la reunifi carea Germani ei ˆın 1990, servici ile de informa t,ii s,i securitate germane
au ˆımbr˘acat principiile Germaniei de Vest democratice s,i au fost reduse ca m˘arime. MFS -ul
est-german a fost desfiint,at, iar cˆat, iva dintre liderii s˘ai au fost judecat,i ˆın public s,i condamna t,i
la scurte mandate de ˆınchisoare. Cˆateva servicii de informa t,ii militare din Germ ania de Est
de nivel sc˘azut au fost integrate ˆın serviciile germane.

26 Analiza importanței și necesității controlului
societății civile asupra structurilor de intelligence

3.1 Controlul societății civile asupra serviciilor de informații în
România

Sistemul de informații al oricărui stat democratic este unul dintre pilonii
fundamentali pentru apărarea intere selor naționale și a securității interne și externe a statului
și cetățenilor acestuia, iar ca orice organism al statului, acesta trebuie să funcționeze în baza
unui consimțământ și control democratic realizat de societate prin intermediul instituțiilor
reprezentative, alese direct sau indirect de către cetățeni, precum și de către sistemul de
justiție. Totodată, interesul general al societății este ca sistemul de informații național să
acționeze eficace, asigurând secretul operațiunilor și informațiilor colectate, dar fără a afecta
în mod considerabil capacitatea de control și supraveghere a acestora de către instituțiile
mandatate să facă acest lucru.Astfel, teoria democratică a încercat mereu să găsească
echilibrul necesar între control, efectivitate și eficiența serviciilor de informații, precum și
un echilibru între opacitate și transparența operațiunilor și informațiilor culese de către aceste
servicii.41
Existența serviciilor de informații în țările democratice dă naștere unui paradox
politic. Pe de o parte, serviciile sunt înființate pentru a proteja statul, cetățenii si alte persoane
aflate în jurisdicția acsetuia, precum și ordinea democratică. În aceste scop findu -le acordate
puteri și competențe speciale. De oibicei, în temeiul legislației, servicii le sunt autorizate să
obțină informații confidențiale prin intermediul urmăririi, interceptării comunicaților și al
altor metode care încalcă dreptul la vița privată, să întreprindă operațiuni sub acoperire
pentru contracararea amenințărilor la adresa secu rității naționale și să desfășoare operațiuni
cu un nivel înalt de secretizare.42

41 Marius Ghincea, „The Democratic control over intelligence services in Romania: an institutionalist
approach”,
https://www.academia.edu/22493896/The_Democratic_control_over_intelli gence_services_in_Romania_an_
institutionalist_approach , p. 21, data accesării 20 iunie 2020.
42 Hans Born, Aidan Wills, Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces, Overseeing
intelligence services: a toolkit , Geneva : DCAF,
https://www.dcaf.ch/sites/default/files/publications/documents/Overseeing_Intelligence_Romanian_0.pdf , p.
63-65, accesat 27.05.2020

27 Pe de altă parte, serviciile de informții și membri ai executivului pot abuza de
aceste puteri și competențe pentru a submina siguranța unor persoane și pentru a compromite
procesul democratic. Contravenind legii, pot încălca drepturile omului, pot interveni în activitățile politice legale și pot favoriza sau prejudicia un partid ori lider politic. Îi pot intimida pe oponenții guvernului, pot crea un climat de frică și pot fabrica sau manipula informații pentru a influența deciziile guvernului și opinia publică. Totodata, pot abuza în
folos personal de fondurile și metodele din domeniul intelligence.
43
Țările democratice se confruntă cu provocarea de a crea reguli, siteme de co ntrol
și mecanisme de supraveghere pentru a diminua potențialul de conduită ilegală și abuz de
putere pentru a se asigura că serviciile de informații își îndeplinesc responsabilitățile în
conformitate cu constituția și legislația.
Aceset obiective, care s unt valabili și pentru organismele care supraveghează alte
organizații de stat, sunt foarte dificil de realizat în sfera intelligence din cauza înaltului nivel
de secretizare care înconjoară serviile de informații si operațiunile lor. Secretizarea inhiba monitorizarea și verificarea efectuate de organismele de supraveghere, sufoca examinarea
publică și facilitează ascunderea de catre ofițerii de informații a greșelilor de conduită.
44
Controlul executivului
Acest control este realizat în mod special de cătr e Președintele României si
Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Din pricina atribuțiilor constitușionale legate de securitatea națională și politică, acesta are în subordine serviciile de informații. CSAT coordonează activitățile și le evaluează reg ulat. În caz de nevoie coordonare serviciilor de
informații poate să fie asigurată de prim -ministru. Ministerul Finanțelor Publice controlează
finanțarea bugetară alocată fiecărui serviciu în parte. În același timp Curtea de Conturi
verifică execuția bug etară anuală a acestora.
Controlul legislativului
Supravegherea și controlul serviciilor este realizat cu ajutorul comisiilor
parlamentare speciale pentru controlul SRI, SIE, dar și prin Comisia pentru Apărare și
Ordine Publică, care poate verifica ser viciile din subordinea ministerelor (DGIA și DGIPI).

Totodată, comisiile parlamentare de control și supraveghere au atribuții în domeniul avizării

43 Hans Born, Aidan Wills , Geneva Centre for the Democratic Control of Armed Forces, Overseeing
intelligence services: a toolkit , Geneva : DCAF,
https://www.dcaf.ch /sites/default/files/publications/documents/Overseeing_Intelligence_Romanian_0.pdf ,
p.63-65, accesat 27.05.2020
44 Idem

28 proiectelor de lege privind siguranța națională și cele care se referă la activitatea serviciilor
de informa ții, aprobarea și supravegherea cheltuielilor bugetare anuale, avizarea
candidatului desemnat pentru funcția de director al unui serviciu, pot face investigații, trimite
interpelări, etc45
Controlul judiciar
Acesta urmărește protejarea libertăților și dr epturilor fundamentale , în același
timp și limitează intrarea excesivă a serviciilor în viața privată a cetățenilor. Realizarea
acestui control se face prin eliberarea mandatelor de ascultare, percheziție și urmărire a
telecomunicațiilor.
Controlul informal
Societatea civilă, mass- media și mediul academic au un rol important în
supravegherea serviciilor de informații. Presiunea pusă de acestea vor reprezenta un instrument de control continuu.

3.2.Controlul societății civile asupra serviciilor de informații din Franța, Israel, Turcia,
Germania
Franța
Unele servicii secrete raportează direct primului ministru în timp ce alții raportează
diferitelor ministere care, la rândul lor, raportează prim -ministrului. În plus, în conformitate
cu Constituția din 1958, președintele este consacrat ca garant al independenței naționale și
al integrității teritorial al francezilor, deci este rezervația dominară prezidențială pentru controlul informațiilor executive. Prin urmare, prin decret, sunt diferiți șefi ai diferitelor
agenții de servicii secrete răspunde de fapt președintelui ca comandant al forțelor armate,
indiferent de cine raportează.
Serviciile secrete franceze sunt împărțite în cele cu responsabilități interne (intern)
și responsabilități externe ( externe). Ei lucrează îndeaproape cu entități conexe, cum ar fi
diferitele ramuri ale forțelor armate și ale poliției. Forța de muncă pentru fiecare din
serviciile secrete franceze se împarte în continuare între agenții militari și cei civil. Sistemul de informații civile se ocupă de contraspionaj și securitatea internă. Acest lucru necesită nu
numai asistența și cooperarea continuă a agențiilor provinciale de securitate și de aplicare a legii, dar și substanțiale structuri de intelligence și de securitate națională. Sprijinul pentru

45 Marius Ghincea, „The Democratic control over intelligence services in Romania: an institutionalist
approach”,
https://www.academia.edu /22493896/The_Democratic_control_over_intelligence_services_in_Romania_an_
institutionalist_approach , p. 28 , data accesării 20 iunie 2020.

29 serviciile secrete externe în operațiunile și colectarea informațiilor este dominat aproape
exclusiv de armată. O astfel de separare a puterilor militară și civilă oferă șansa organizării
a propriilor jurisdicții de facto în comunitatea de informații. Toate serviciile secrete
raportează direct la sucursala executivă sau prin intermediul altor agenții către filiala
executivă. Cele două agenții de control sunt Ministerul Apărării pentru serviciile secrete
externe și Ministerul d e Interne pentru serviciile secrete interne. Nu există o supraveghere
parlamentară cuprinzătoare pentru niciunul dintre aceste servicii secrete. Cu toate acestea,
legislația parlamentară a fost esențială în crearea și reformarea organizațională a serviciil or.
Germania
În Germania, sistemul de supraveghere a serviciilor de informații este numit
„multilateral” deoarecele cuprinde mai multe organisme care funcționează unul lângă altul. Organismul principal este Comisia specială de control parlamentar (PKG), organul
permanent de supraveghere a serviciilor de informații din camera inferioară a parlamentului. Prin lege, PKG trebuie sp se înt runească cel puțin o dată pe trimestru. Conducere este
asigurată anual, prin rotație, de un membru al opoziției și unu al majorității. Activitatea
comisiei este concentrată pe activitatea celor trei servicii federale de informații.
Un al doilea organism este Comisia pentru chestiuni confidențiale, care se ocupă
cu verificarea bugetelor serviciilor de informații. Uneori Comisia și PKG țin ședințe
comune.
În sfârșit, Comisia G 10 controlează încălcarea (permisă serviciilor de informații
în anumite circumstanțe) articolelor din 10 GG, pentru corespondență și securitatea
telecomunicațiilor. Din 2007 Comisia G10 a prim noi competențe, serviciile de informații
trebuie să ceară acordul Comisiei inainte de a solicita furnizorului de telecomunicații informații despre civili.
Israel
Mossad și GSS se află direct sub autoritatea primului ministru israelian. Întrucât
primii miniștri sunt inevitabil foarte ocupați și pot dedica doar o cantitate foarte limitată de
timp pentru probleme de informații și supraveghere executivă devine obișnuit ca fiecare prim
ministru să numească un membru al cabinetului său, de obicei un ministru fără portofoliu,
pentru a servi drept „ministru pentru Servicii secrete”. Acest ministru acționează ca un
coordonator de informații și este responsabil pentru supravegherea activității serviciilor de
informații zilnic. El sau ea servește, în practică, dacă nu formal, în calitate de ministru
executiv pentru informațiile care contează.

30 Există un comitet format din 17 membri ai Knesset (MKS) care supraveghează
întreaga gamă de politici externe și de securitate, inclusiv forțele armate, operațiuni militare,
analiza amenințărilor, strategii de apărare, cheltuieli și achiziții, relații cu alte țări, probleme
diplomatice , etc. Spre deosebire de toate celelalte comitete ale Knesset, discuțiile din
străinătate a Comitetului de Afaceri și Apărare este închis public ului. Membrii comitetului,
încredințați cu informații de securitate sensibile, li se interzice transmiterea către mass- media
sau publicului orice informații pe care le primesc prin activitatea lor. Cu toate acestea, în
practică, s- a dovedit foarte dificil de întreținut secretul informațional asupra unui corp atât
de mare de parlamentari .
Comitetul Afaceri Externe și Apărare are șase subcomisii care se ocupă cu
probleme secrete specifice critice pentru securitatea statului. Unul dintre acestea
subcomitete este „Subcomitetul pentru Informații și Servicii Secrete”; alte subcomisiile se
ocupă de forța de muncă militară, structura forței și strategia, planificare militară de urgență,
etc. Sub- comitetul pentru informații și Serviciile secrete (adesea denumite pur și simplu
„Subcomitetul de informații”) cuprind șase MK -uri reprezentând partidele politice mai mari
din Knesset. Membrii săi sunt supși indepliniri unor cerințe stricte de secret. Nu numai că le
este interzis să divulge vreo informație din ședințele s ubcomitetului, dar întâlnirile au loc în
secret, fără nicio referire în calendarul oficial al parlamentului. Membrii subcomisiei sunt
informați individual despre reuniunile viitoare și subiecte. Activitățile subcomitetului de
informații au fost desfășurate pentru mulți ani pe baza unei înțelegeri inter -partide nescrise.
Abia în 2002 a fost această subcomisie plasată în baza statutului în urma aprobării Legii GSS
în 2002. Subcomitetul de Informații acționează în numele și prin puterile comisiei
Comitetul Af aceri Externe și Apărare în probleme legate de informațiile din Israel.
Atribuțiile sale includ aprobarea legislației legilor, decretelor și regulilor, supravegherea și
aprobarea planurilor de lucru și a bugetelor tuturor serviciilor de informații, și alte atribuții
legate de informații. Conduce întâlniri într -o sală specială de izolare fonică, dotată cu ecrane
electronice contramăsurile pentru secret și numai în această cameră membrii au voie să vadă
produse secrete de top.
Biroul de control al statului Israel inspectează activitățile tuturor guvernelor,
ministerelor și organizațiile de stat, inclusiv comunitatea de informații, asigură legalitatea
operațiunilor și gestionarea corespunzătoare și investighează utilizarea abuzivă a acestora
puteri, înfrângere a libertăților individuale și nereguli financiare (Legea controlorului de stat
din 1958). Biroul de control al statului face parte din serviciul public al Israelului, dar este

31 independent în activitățile sale și raportează numai la premierului și președintelui Knesset.
Ca parte a activității sale, Biroul de control al statului examinează, de asemenea, activitățile
secrete ale Serviciilor de informații. Anchetatorii special eliberați din biroul controlorului
sunt autorizați să examineze fișierele de informații și să interogheze personalul de informații.
Investigațiile se concentrează de obicei pe probleme financiare și de gestionare, inclusiv
alocarea și utilizarea bugetelor, managementul personalului, managementul procedurilor și
eficiență.
O dată la câți va ani, controlul de stat se concentrează pe probleme specifice de
inteligență. Descoperirile controlorului sunt prezentate președintelui Knessetului și sunt
publicate ulterior într -un raport public anual. Partea de informații din raportul public oferă
de obicei doar un scurt rezumat al investigații și constatări, fără referire la probleme
operaționale sau financiare, dar evidențiază într -un mod general greșeli și faptele greșite.
Combinarea unui cadru legal și a supravegherii parlamentare este o cale lun gă
pentru a se asigura că libertățile civile sunt respectate de Serviciile de infomații israeliene.
Turcia
Legea nr. 2937 (art. 20) face referire la rolul Parlamentului în aprobarea bugetului
alocat MIT, însă nu există un organism specific de supraveghere a activității acestuia.
Colaborare:
MIT înaintează Consiliului de Securitate Națională și primului ministru propuneri
privitoare la managementul serviciilor secrete din cadrul instituțiilor publice. Este, de asemenea, autorizat să acorde expertiză în do meniul informativ și contrainformativ
instituțiilor publice pe probleme de securitate, putând coordona asemenea activități. În plus, MIT poate primi responsabilități adiționale, în funcție de dispozițiile Consiliului de Securitate Națională.
Celelalte ins tituții de stat cu atribuții în domeniul informativ au obligația să
– transmită rapid către MIT informațiile culese în scopul circumscris obiectivelor
lor de activitate și cu relevanță pentru securitatea națională;
– obțină informațiile solicitate de MIT ;
– desfășoare activități contrainformative.
Prin lege, MIT poate solicita expertiză în domeniul informativ și contrainformativ
instituțiilor cu atribuții specifice și în domeniul securității naționale

32 3.3. Studiu de caz – importanța și necesitatea contro lului societății civile asupra structurilor
de intelligence
Pentru acest studiu de caz am ales elaborarea unui chestionar care a fost aplicat
unui eșantion de 74 de persoane. Scopul acestui chestionar a fost acela de a vedea cum
percepe societatea civilă controlul asupra structurilor de Intelligence și dacă il consideră
necesar.
Persoanele care au răspuns acestui chestionar fiind preponderent persoane tinere.
În intervalul de vârsta 18 -24 au răspuns un număr de 46 de persoane, în intervalul 25- 34 am
avut un număr de 11 persoane, în intervalul 35- 44 au fost 2 persoane, în intervalul 45 -54 au
fost 11 persoane, iar peste 55 ani au fost 4 persoane.(Fig. 3.1)

Figură 3.1-1
Dintre respondenți 55,4\ % sunt studenți, 29,7\% angajați, 12,2\ % antreprenori/ liber
profesioniști, 1,4\ % pensionari sau persoane aflate în stadiul de creșterea copilului. (Fig. 3.2)

Figură 3.1-2

33
Importanța securității pentru fiecare persoană a fost împărțită în felul următor:
1.Deloc importantă – 0 persoana
2. Putin importantă – 2 persoane
3.Destul de importantă – 11 persoane
4.Importantă -15 persoane
5.Foarte importantă – 46 persoane (Fig 3.3)

Figură 3.1-3
Majoritatea persoanelor au reușit să numeasca cel puțin o structura de Intelligence
existentă în țară sau din alte stare. Cele mai dese structuri numite au fost: SRI, SIE, MI6, CIA, KGB. În același timp, au reușit să identifice cu ce se ocupă aceste structuri.
Referitor la cât de informați sunt despre activitatea structurilor răspunsurile au fost
următoarele:
1.Deloc importantă – 18 persoane
2. Putin importantă – 27 persoane
3.Destul de importantă – 21 persoane
4.Importantă -7 persoane
5.Foar te
importantă – 1 persoană (Fig 3.4)

34

Figură 3.1-4

Într-un procent de 87,8\ % cei chestionați au spus că este importantă cunoașterea
activității structurilor de intelligence.(Fig. 3.5)

Figură 3.1-5
Referitor la cât de important este controlul asupra structurilor răspunsurile au fost
următoarele :
1.Deloc importantă – 3 persoane
2. Putin importantă – 10 persoane
3.Destul de importantă – 20 persoane
4.Importantă -26 persoane
5.Foarte importantă – 15 persoane(Fig. 3.6)

35
Figură 3.1-6

Majoriatea persoanelor apreciază că pe teritoriul României structurile de
Intelligence își fac datoria și că sunt necesare într -un stat .
Pentru bunul mers al lucrurilor într -un stat aceștia au avut următoarele aprecieri
referitoare la structuri:
1.Deloc importantă – 1 persoana
2. Putin importantă – 3 persoane
3.Destul de importantă – 11 persoane
4.Importantă -26 persoane
5.Foarte importantă – 33 persoane(Fig. 3.7)

Figură 3.1-7

36 Dintre cei chestionați 64 au spus că este necesar să existe un control asupra acestor
structuri.(F ig. 3.8)

Figură 3.1-8
Aprecierea acestui control a avut urmatoarele răspunsuri:
1.Deloc importantă – 8 persoane
2. Putin importantă – 7 persoane
3.Destul de importantă – 36 persoane
4.Importantă -17 persoane
5.Foarte importantă – 6 persoane(Fig. 3.9)

Figură 3.1-9

37 3.4.Concluzii
Această lucrare dorește să analizeze percepția și cunoștiințele pe care societatea
civilă le deține despre structurile de Intelligence din România, comparând în acelați timp cu
situația din alte state mai bine dezvoltate în acest domeniu.
În cadrul primului capitol am precizat care sunt îndatoririle structurilor de
Intelligence, am explicat care sunt mecanismele care stau la baza culegerii de informții și
contrainformații și care sunt sursele de obținere a acestor informații.
Capitolul al doilea arată cum sunt organizate serviciile de informații din România,
arătând misiunile pe care acestea le au. În același timp sunt prezentate serviciile de informații
din Franța, Germania, Israel și Turcia. Astfel putem observa existența a trei mari ramuri
cand vorbim de structuri de Intelligence. Avem structurile care se ocupă de partea externă,
structuri pentru partea internă și structuri de informații de pe lângă serviciile militare.
Capitolul al treilea începe cu o analiză a controlui societății plublice prezent în
România și continuă cu przentarea controlului existent în celelalte state amintite anterior.
Legalitatea activității de informații, contrainformații și securitate este supusă
controlului și supravegherii .
În majoritatea statelor democratice, legalitatea activității structurilor de
intelligence/servicilor de informații este asigurată prin control parlamentar.
Controlul parlamentar are ca obiectiv verificarea concordanței activității structurilor
de intell igence/servicilor de informații cu Constituția și cu politica statului respectiv.
Și în România pentru asigurarea controlului civil, Parlamentul a instituit comisii
parlamentare pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității structurilor de intelligence
46:
– Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru
exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI
– Comisia parlamentară specială pentru controlul activității SIE
În exercitarea atribuțiilor care îi revin, comisiile solicită, prin intermediul
directorului structurii de intelligence, documente, date și informații și poate audia persoane în legătură cu problemele analizate.
Anual, sau când Parlamentul hotărăște, Șefii/directorii structurilor intelligence,
prezintă P arlamentului rapoarte cu privire la activitatea Serviciului pe care îl conduc.

46Comitia parlamentare permanente comune disponibil la
http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura2015.co?cam=0, accesat la 20.06.2020

38 Putem observa cum în Franța controlul asupra serviciilor de informații nu este
vizibil prezent, al polul opus situându- se Germania, unde există trei organisme
distincte care se ocupă de controlul asupra structurilor de intelligence.
Într-o țară unde avem o democrație șubredă precum este Turcia, controlul
asupra serviciilor de informații fiind aproape inexistent, iar în Israel avem un control
mai mult formal decât ceva bine st abilit.
Pe baza studiului efectuat pot afirma că în momentul de față nu există un
control asupra acestor servicii . Majoritatea dintre respondenți consideră că acest
control ar trebui să fie îmbunătățit, iar metoda prin care aceștia iși doresc să se realizeze ar fi un organism extern, de preferat apolitic, care să supervizeze activitatea, existând niște legi clare pe această temă. Frica cea mai mare fiind că aceste structuri ar putea să fie folosite de politicieni în beneficiul lor.

39 Listă de figuri

Figură 3.1 -1 …………………………………………………………………………………………………………….. 32
Figură 3.1 -2 …………………………………………………………………………………………………………….. 32
Figură 3.1 -3 …………………………………………………………………………………………………………….. 33
Figură 3.1 -4 …………………………………………………………………………………………………………….. 34
Figură 3.1 -5 …………………………………………………………………………………………………………….. 34
Figură 3.1 -6 …………………………………………………………………………………………………………….. 35
Figură 3.1 -7 …………………………………………………………………………………………………………….. 35
Figură 3.1 -8 …………………………………………………………………………………………………………….. 36
Figură 3.1 -9 …………………………………………………………………………………………………………….. 36

40
Bibliog rafie
1. BORN, DR HANS; CAPARINI , MS MARINA , Democratic Control of Intelligence
Services: Containing Rogue Elephants , Ashgate Publishing, Ltd., 2013.
2. BORN, HANS; WILLS, AIDAN ; GENEVA CENTRE FOR THE DEMOCRATIC CONTROL OF
ARMED FORCES , Overseeing intelligence services: a toolkit , Geneva : DCAF.
3. GHINCEA , MARIUS , „The Democratic control over intelligence services in Romania:
an institutionalist approach”, https://www.academia.edu/22493896/The_Democratic_control_over_intelligence_s
ervices_in_Romania_an_institutiona list_approach , data accesării 20 iunie 2020.
4. INC, IBP, Turkey A „Spy” Guide Volume 1 Strategic Information and
Developments, Lulu.com, 2009.
5. INC, IBP, Turkey Intelligence, Security Activities and Operations Handbook –
Strategic Information and Regulations , Lulu.com, 2009.
6. JÄGER , THOMAS ; DAUN, ANNA, Geheimdienste in Europa, VS Verlag für
Sozialwissenschaften, Wiesbaden, 2009, http://link.springer.com/10.1007/978- 3-
531-91491- 6, data accesării 20 iunie 2020.
7. PREJA , CORNELIU AMOS, Introducere în Teoria generală a informației și Studii de
Intelligence , CA Publisher, 2017.
8. PREZIDEN , IA, „STRATEGIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE A ȚĂRII PENTRU
PERIOADA 2015 ‐ 2019”, p. 23.
9. SHPIRO , SHLOMO , „No Place to Hide: Intelligence and Civil Liberties in Israel”,
Cambridge Review of Int ernational Affairs , vol. 19, nr. 4, decembrie 2006, pp.
629–648.
10. „Control democratic”, Serviciul Român de Informații , https://www.sri.ro/, data
accesării 13 iunie 2020.
11. „Handbook of Intelligence Studies – Google Books”,
https://books.google.ro/books?hl=en& lr=&id=U2yUAgAAQBAJ&oi=fnd&pg=PP
1&dq=us+intelligence+service+in+cold+war&ots=1ygpI1IFWP&sig=zCWRFdAg
cRUiDG0f1a96iMMmhwU&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false , data accesării 21
mai 2020.
12. „HUMINT. Intelligence din surse umane”, Revista Intelligence ,
https://intelligence.sri.ro/humint -intelligence -din-surse- umane/ , data accesării 21
mai 2020.

41 13. „Intelligence – France”, Encyclopedia Britannica ,
https://www.britannica.com/topic/intelligence -international -relations , data accesării
17 iunie 2020.
14. „Intelligence – France | Britannica”, https://www.britannica.com/topic/intelligence –
international -relations/France, data accesării 17 iunie 2020.
15. „Intelligence – Germany”, Encyclopedia Britannica,
https://www.britannica.com/topic/intelligence -international -relations , data accesăr ii
13 iunie 2020.
16. „«Intelligence -ul modern», de la termen și concept la activitatea de informații
pentru siguranța națională”, Revista Intelligence ,
https://intelligence.sri.ro/intelligence -ul-modern- de-la-termen -si-concept -la-
activitatea -de-informatii- pentru -siguranta -nationala/, data accesării 17 iunie 2020.
17. „Mossad | History & Functions”, Encyclopedia Britannica,
https://www.britannica.com/topic/Mossad , data accesării 17 iunie 2020.
18. „Organizația Națională de Informații a Turciei”, Revista Intelligence ,
https://intelligence.sri.ro/organizatia -nationala -de-informatii- turciei/, data accesării
13 iunie 2020.