Denumirea cursului: ARMONIE an II sem II [626593]

Denumirea cursului: ARMONIE an II /sem II
Tip curs: obligatoriu
Durata cursului; Nr. Credite – 6 semestre/6 credite pe an
Perioada de accesare a cursului
– prelegeri
– seminarii
– consultații
Manual recomandat – Valentin Petculescu, Armonia I, Ed. Fundației Rom ânia de Mâine, București
2003
Obiectivul principal al cursului – Asimilarea sintaxei de tip omofon (monodia acomp aniată)
Modul de stabilire a notei finale – evaluarea temei de examen
Consultații pentru studenți – la TvRM
Adrese e-mail responsabil pentru contactul cu stude nții
Titularul cursului – lector universitar doctor Valentin Petculescu
Adresa e-mail –
Adresa la facultate – Palatul Sporturilor și Culturii
Telefon: 3171901
Interval orar pentru consultații – Luni orele 16,00 – 17,00
2. Conținutul tematic al cursului
– Armonia tonală la patru voci, pe trepte principal e (I, IV și V), cu acorduri în stare directă și
răsturnarea I.
3. Bibliografie minimală obligatorie
Valentin Petculescu – Armonia I, Ed.Fundației Român ia de Mâine, București 2003
4. Bibliografie facultativă
Alexandru Pașcanu – Armonia, Ed. Didactică și Pedag ogică, București,1982

Lecția 1 – Note melodice efectiv disonante. Întârzi eri/ apogiaturi simple.

Obiectivul lecției : asimilarea particularităților întârzierilor multiple.

Întârzieri / apogiaturi simple
– la sopran, alto sau tenor:
9-8 7-6
6_
_ 4-3 6-5
7_
_ 2-3 7-8

Ex. 1

Obs: În întârzierile 9-8 și 7-8, nona și septima tr ebuie să fie mari.
Rezolvările se fac, majoritar, la acorduri stabile (majore sau minore). O excepție notabilă
o constituie întârzierile (de foarte bun efect) pe acordul de septimă micșorată.

– la bas:
6
(5) 5 6
(5)

Ex. 2

Obs: Liniuțele coborâtoare sau urcătoare arată sens ul întârzierii, primul moment al
formulei nefiind, în genere, cifrat.
Întârzierile din bas se folosesc mai rar pentru a nu destabiliza acordu rile și se folosesc pe
durate mai scurte (optimi, mai ales).

Teste pentru evaluare la lecția 1.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate întârzieri sau după caz, apogiaturi.
Analizați modelul armonizat.

Lecția 2 – Întârzieri/ apogiaturi duble

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților î ntârzierilor/ apogiaturilor duble.

Întârzieri / apogiaturi duble

9-8
4-3 9-
10
4-5 9-
10
7-8 7-8
4-3 6-5
9-10 7-8
9-8

Ex. 3

Obs: În întârzierile 9-8 și 7-8 , nona și septima t rebuie să fie mari. Intervalul de rezolvare
este terță , sextă și, rar, octavă , iar acordul major sau minor .

Teste pentru evaluare la lecția 2.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate întârzieri/ apogiaturi. Analizați
modelul armonizat.

Lecția 3 – Întârzieri/ apogiaturi triple

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților î ntârzierilor/ apogiaturilor triple.

Întârzieri / apogiaturi triple

9- 9-8 9-8 9-10 9-10 9- 7-8

10
7-8
4-5 6-5
4-3 7-8
4-3 6-5
4-5 9-8
4-3 10
7-8
6-5 6-5
4-3

Ex. 4
Obs: Rezolvarea (pe acord major sau minor ) trebuie să conțină o terță sau o sextă, deci,
un trison în RI, RII sau, mai rar, în stare directă .

Teste pentru evaluare la lecția 3.
Rezolvați următoarele teme folosind întârzieri/ apo giaturi în locurile indicate. Analizați
modelul armonizat.

Lecția 4 – Întârzieri cu rezolvări excepționale

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților î ntârzierilor excepționale

– rezolvări figurate
– rezolvări în alt acord
– întârzierea se transformă în altă rezolvare care se rezolvă
Ex. 5

Teste pentru evaluare la lecția 4.
Rezolvați următoarele teme folosind întârzieri exce pționale în locurile indicate. Analizați
modelul armonizat.

Lecția 5 – Broderia simplă

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților b roderiilor simple ascendente și descendente

Orice element al acordului poate fi brodat, evitând u-se însă, întâlnirile „aspre”, de
secundă mică sau nonă mică.
Acestea pot fi transformate în secunde și none mari prin folo-sirea cromatismelor.
Broderiile duble sau triple trebuie să conțină o terță sau o sextă.
Se plasează pe timpi slabi, sau părți slabe de timp .

Broderii simple

8-9-
8 8-7-8 5-4-
5 6-5-
6 3-4-
3 7-6-7
4___ 3___

Ex. 6

Teste pentru evaluare la lecția 5.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate broderii.. Analizați modelul
armonizat.

Lecția 6 – Broderia dublă

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților b roderiilor duble.

8-9-
8
3-4-
3 8-7-8
3-2-3 5-4-
5
3-2-
3 8-7-
8
3-4-
3 8-7-
8
8-9-
8

Ex. 7

Teste pentru evaluare la lecția 6.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate broderii duble. Analizați modelul
armonizat

Lecția 7 – Broderia triplă

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților b roderiilor triple.

Broderii triple

8-7- 8-9-8 8-9- 8-7-

8
5-4-
5
3-2-
3 5-6-5
3-4-3 8
6-7-
6
3-4-
3 8
5-6-
4
3-2-
3

Ex. 8

Teste pentru evaluare la lecția 7.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate broderii triple. Analizați modelul
armonizat

Lecția 8 – Alte tipuri de broderii

Obiectivul lecției: asimilarea tipurilor de broderi i atipice.
Alte tipuri de broderii
– în care coexistă nota diatonică cu cea cromatică
– în care broderia se rezolvă pe același sunet, dar cromatic
– în care broderia se rezolvă pe alt acord
– broderia cvadruplă (acordul de broderie)apud A. P așcanu
– broderia întârzierii
– broderia broderiei
În stilul instrumental, mai ales, pot fi întâlnite și:
– broderii cu interpolare
– broderii cu deplasare/dizolvare
Ex. 9

Teste pentru evaluare la lecția 8.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate broderii atipice. Analizați modelul
armonizat

Lecția 9 – Pasajul

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților n otelor de pasaj simple, duble sau triple.

Pasajul este una din notele melodice cel mai des fo losite pentru valențele sale ce conferă
cursivitate unui discurs muzical. Pot fi simple, du ble sau triple.
Ex. 10

Teste pentru evaluare la lecția 9.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate pasajul simplu sau dublu. Analizați
modelul armonizat

Lecția 10 – Pasajul atipic

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților n otelor de pasaj atipic.

– pasaje cu interpolări
– pasaj cu deplasare
Ex. 11
În Ex. a, la poate fi asimilat unei broderii atipice , plasate pe parte tare de timp.
În Ex. b, de -ul este un echoppee.
În Ex. c, re -ul poate fi asimilat cu un echoppee.

         

 
  

Teoretic, pot exista combinații între orice tip de note melodice, cu observația că
întâlnirile pe verticală trebuie să evite disonante le dure (7M, 9m) sau intervalele „primare” (în
ordinea armonicelor) – cvartele sau cvintele descop erite.
Ex.12
Observație: Notele melodice nu anulează efectul „ră u” al cvintelor sau octavelor paralele.
Ex. 13
Dacă a doua cvintă perfectă conține un sunet melodic (străin de acord), succesi unea este
permisă.
Ex. 14

Teste pentru evaluare la lecția 10.
Rezolvați următoarele teme folosind în locurile ind icate pasajul atipic. Analizați modelul
armonizat.

Lecția 11 – Majorul armonic

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților m odului major armonic
Prezența lui la b în Do major armonic modifică acordurile a patru tr epte și, implicit,
modul lor de folosire (nu și funcția, însă).
Ex. 15

Treapta a VI-a devine acord mărit, cu consecințele:
– va fi folosit mai rar;
– dispare cadența întreruptă;
– septima (mare), aspră, trebuie folosită cu științ ele menajamente.
Treapta a IV-a devine acord minor, dinamizând, prin contrast, atâ t relația cu tonica, cât
și cu dominanta. Dispare posibilitatea mersului tre ptat ascendent al lui la b.
Treapta a II-a devine acord micșorat cu consecințele:
– ca trison se va folosi în RI și cu dublarea terțe i.
Treapta a VII-a rămâne acord micșorat, dar cu septimă micșorată, c e nu mai poate fi
rezolvată treptat ascendent (vezi treapta a VII-a î n minorul armonic ).
Ca observație generală, minorul armonic, folosit ma i rar de către clasici și mai prezent la
romantici, capătă un plus de dramatism, atât prin t ipurile de acorduri, cât și prin înmulțirea
intervalelor caracteristice (mărite și micșorate).
Majorul melodic, prin pierderea sensibilei, trece d in sfera tonalului în cea modală, în
care dispar relațiile funcționale, iar subtonica (c e poate fi și dublată) are mersuri libere.

Teste pentru evaluare la lecția 11.
Rezolvați următoarele teme folosind varianta modală a majorului armonic . Analizați modelul
armonizat.

Lecția 12 – Majorul melodic

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților m odului major melodic. Caracterizat prin
absența sensibilei(înlocuită de subtonică)și prin a lterarea coborâtoare a treptei a VI-a majorul
melodic nu este tipic sistemului tonal, aparținând lumii modale. În aceste sistem, centrat pe

alte principii decât cele ale funcționalității tona le, subtonica evoluează liber , poate fi dublată,
iar relațiile între trepte sunt predominant plagale (la secunda inferioară, terța superioară și
cvinta superioară)

Teste pentru evaluare la lecția 12.
Rezolvați următoarele teme folosind modul major me lodic . Analizați modelul armonizat.

Lecția 13 – Minorul natural și melodic

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților m inorului natural și melodic.
Poate fi valorificat în două modalități:
– ca și majorul natural, poate fi folosit ca mod (eolic);
– în combinație cu celelalte două variante (armonic și melodic) este folosit în sens tonal.
Subtonica va fi tratată ca notă melodică , în mers treptat descendent, cel mai adesea
plecând de la tonică (la, sol , fa , mi).
Ex. 16
Minorul melodic
Are mai mult un rol melodic, sunetul fa având rolul de a evita intonarea secundei mărite
fa – sol . În majoritatea cazurilor se folosește în sens as cendent (spre sensibilă); în varianta
minorului lui Bach se folosește și în mers descendent.
Ex. 17

Teste pentru evaluare la lecția 13.
Rezolvați următoarele teme în tonalități minore nat urale și melodice. Analizați modelul
armonizat.

Lecția 14 – Marșuri armonice

Obiectivul lecției: asimilarea particularităților a cestui procedeu de travaliu componistic.
Un procedeu de travaliu componistic des întâlnit în baroc și în clasicism este cel al
secvențării. Secvența (sau progresia) constă în repetarea iden tică a unui model (armonic și
melodic), pe o altă treaptă, în sens ascendent sau descendent. De exemplu: I-IV (model), II-
V(secvența 1), III-VI (secvența 2) etc.

Secvența are o dublă funcție:
– de acumulare dinamică, mai ales în secvențele asc endente;
– de „respiro” informațional, fenomen doar aparent contrar primei funcții.
Chiar dacă automatismul pe care-l implică secvențar ea (mai ales cea modulantă)
permite, prin folosirea analogiei, un număr importa nt de excepții, modelul (alcătuit din
minimum două acorduri ) trebuie să fie concis, simplu, fără excese orname ntale (pentru a nu
deveni obositoare, greoaie, secvențele), și, mai al es, convingător ca relații armonice
funcționale (autentice).Un model neconvingător armo nic se va perpetua, inevitabil, în
secvențe. Pentru a se evita monotonia previzibilită ții procedeului, numărul de secvențe nu va
fi prea mare, el variind, însă, în funcție de dimen siunile modelului; un model mai scurt
„suportând” mai bine un număr mai mare de reluări.
Bach folosește cel mai adesea două secvențe, a doua modi-ficându-se ușor în final, ceea
ce permite ieșirea mai ușoară, mai cursivă, din mar șul armonic.
Secvențele pot fi la 2 dă superioară (2↑/↓), ceea ce asigură o coerență mai mare în plan
melodic, prin polifonia latentă pe care o implică.
Ex. 18
Excepțiile posibile în marșurile armonice (dar de c are e de dorit să nu se abuzeze) sunt:
– de la model la secvența 1, poate fi un mers direct general , sau depășirea de voci;
– în secvențe poate fi folosită (în plan melodic) c vartă mărită (4+);
– sensibila poate fi dublată și rezolvată liber (și prin salt, de exemplu);
– devine posibilă relația V-IV, fără revenirea domi nantei.
Se înțelege că un model bine ales și, mai ales, bin e rezolvat armonic va duce la evitarea
multora dintre excepțiile amintite.
În model vor fi interzise cvintele paralele, cele, în genere, admise (cvinta perfectă –
cvinte micșorate), ele transformându-se în secvențe , inevitabil, în cvinte perfecte.
Ex. 19

Cum se lucrează, efectiv, un marș armonic, mai ales în faza de început.
Să lucrăm ca exemplu modelul amintit mai înainte
I 5/3 – IV 5/3 / II 5/3 – V 5/3 etc .
model secvența
Se completează primul acord din model (I 5/3), apoi , identic, cu o treaptă mai sus,
primul acord din secvență (II 5/3).
Următorul pas – se completează al doilea acord din model (IV5/3), în așa fel încât el să
se lege corect și de primul acord, dar și de al tre ilea (II5/3). Din acest moment, totul se reduce
la o translare mecanică a acordurilor modelului, cu o treaptă mai sus în secvențe.
Ex. 20

Variante ale marșului (cu „înfloriri” melodice sau tensionări de septimă).
Ex. 21

În marșurile modulante, în care fiecare secvență ad uce o altă tonalitate, translația
(ascendentă sau descendentă) păstrează identice și cantitatea, dar și calitatea intervalelor.
Ex. 22

Marșuri armonice mai frecvent folosite:
I-IV / II-V
I-IV / VII-II
I-VI-IV / VII-V-III
I-VI / II-VII
I-II / VII-I
I-VI-II / VII-V-I
V7-I7 / IV7-VII7
V6-I / IV-VII
I-V / VI-III
Obs.: În minor, în marșuri descendente, se va folos i varianta naturală (cu sol și fa ).
Ex. 23

Teste pentru evaluare la lecția 14.
Rezolvați următoarele teme ce conțin marșuri armoni ce. Analizați modelul armonizat.