Denumirea completă a programului de studii [630594]

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Denumirea completă a programului de studii
Lucrare de licență
Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Beju Daniela Georgeta
2020

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Finanțe și Bănci

Lucrare de licență
Cardurile Bancare din România
Absolvent: [anonimizat],
Conf. univ. dr. Beju Daniela Georgeta
2020

1Cuprins
Abrevieri………………………………………………………………………………………………………………….. 3
Lista tabelelor și figurilor …………………………………………………………………… 4
Introducere………………………………………………………………………………………………………………. 5
1. Capitolul I. Cardul Bancar – Instrument de plată …………………………………………………… 6
1.1 Apariția primelor carduri bancare ………………………………………………………………………… 6
1.2 Aspecte teoretice privind cardurile bancare …………………………………………………………… 8
1.2.1 Definirea și conținutul cardului…………………………………………………………. …………….8
1.2.2 Caracteristici tehnologice a unui card …………………………………………… ……………….9
1.2.3 Avantajele și dezavantajele plăților prin intermediul cardurilor………… ……………….9
1.3 Principalele tipuri de carduri bancare…………………………………………………………………. .12
1.4 Operațiuni făcute cu ajutorul cardului bancar……………………….. ……………………………..13
1.4.1 Emiterea, acceptarea și utilizarea cardurilor bancare ……. ………………………………..13
1.4.2 Operațiuni de retragere numerar și operațiuni cu cardul la comercianți…………….. 15
1.4.3 Operațiuni frauduloase cu cardul…………………………. ………………………………. ………18
2. Capitolul II Piața cardurilor din România……………………………………………………………. 24
2.1 Evoluția pieței cardurilor bancare………………………………………………………. ……………….24
2.2 Principalii ofertanți …………………………………………………………………………………………… 25
2.2.1 Banca Transilvania………………………………………………………………………….. …………26
2.2.2 Banca Comercială Română……………………………………………….. ………………………..30
2.2.3 Banca Română pentru Dezvoltare………………………………………………………………..35
2.3 Analiza pieței cardurilor………………………………. ……………………………… ……………………35
2.3.1 Analiza pieței cardurilor de credit………… …………………………………….. ……………….35
2.3.2 Analiza pieței cardurilor de debit……….. …………………………………………… …………..39
2.3.3 Analiza pieței cardurilor co – braded…… …………………………………….. …………………41
2.4 Oferta de carduri la BRD……………………………….. ………………………………………………. ..44
2.4.1 Carduri pentru persoane fizice…………………… ……………………………………………. ….44
2.4.2 Carduri pentru persoane juridice……………………….. …………………………….. …………46
3. Capitolul III Studiu de caz privind acordarea cardului de credit – standard BRD …48
3.1 Prezentarea cardului de credit – standard………………………………………………………….. …48
3.2 Comisioanele și tarifele cardului…………………………………………………………………….. ….48
3.3 Analiza eliberării cardului de credit………………………………………………………………… ….49

23.3.1 Informații despre solicitant…………………………… …………………………………………. ..49
3.3.2 Analiza bonității…………………………………………… …………………………………….. ….50
Concluzii…………………………………………………………………………………………………………………. 53
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………… 54
Anexe……………………………………………………………………………………………………………………. 55

3Abrevieri
CVV Card Verification Value
ATMAutomated Teller Machine
Codul PIN Personal Identification Number
BT Banca Transilvania
BCR Banca Comercială Română
BRD Banca Română pentru Dezvoltare

4Lista tabelelor și figurilor
Tabele:
Tabel 1. Cardurile de credit pentru persoane fizice BT…………………………………………………..27
Tabel 2. Cardurile de credit pentru companii………………………………………………………………..28
Tabel 3. Oferta de carduri de debit pentru persoane fizice BT …………………………………………29
Tabel 4. Oferta cardurilor de Debit pentru Companii……………………………………………………..30
Tabel 5. Oferta cardurilor de credit pentru persoane fizice BCR……………………………………..31
Tabel 6. Cardul Visa Business…………………………………………………………………………………….32
Tabel 7. Oferta de carduri de debit pentru persoane fizice BCR………………………………………33
Tabel 8. Oferta de carduri de debit pentru companii………………………………………………………34
Tabel nr.9 Beneficiile Banca Transilvania și Flying Blue………………………………………………42
Tabel nr.10 Oferta cardurilor de debit persoane fizice BRD…………………………………………..45
Tabel nr.11 Oferta cardurilor de credit persoane fizice BRD………………………………………….46
Tabel nr.12 Oferta de carduri de debit persoane juridice BRD……………………………………….47
Tabel nr.13 Oferta de carduri de credit persoane juridice BRD………………………………………………..47
Figuri:
Figura nr. 1 Numărul total de carduri în circulație ( Martie 2015 – Iuni 2020 )…………………24
Figura nr. 2 Numărul de carduri active ( Martie 2015 – Iunie 2020 )………………………………25
Figura nr 3. Numărul total de carduri în circulație cu funcție de credit……………………………37
Figura nr.4 Numărul tranzacțiilor cu carduri cu funcție de credit emise de PSP……………….38
Figura nr.5. Valoarea tranzacțiilor cu carduri cu funcție de credit emise de PSP rezidenți..39
Figura nr. 6 Numărul de carduri cu funcție de debit………………………………………………………41
Figura nr. 7 Numărul de carduri active Co – Branded……………………………………………………..44

5Introducere

În această lucrare mi-am propus să vorbesc despre cardurile bancare din România, referitor
la când au apărut prima dată, primul card bancar, de câte feluri sunt, și cât de mult au evoluat.
Am ales această temă deoarece, după părerea mea indiferent dacă lumea știe ce este un card
de credit, un card de debit, sau care este diferența dintre cele două, folosesc aceste carduri
indiferent dacă le știu sau nu. Deja din ce în ce mai multă lume folosește un card pentru
plățile zilnice, indiferent dacă îl folosește în magazin la cumpărături, sau online. Și o dată cu
modernizarea lumi din ce în ce mai puțină lume folosește bani cash, deoarece plata cu cardu
este mult mai comodă, mul mai sigură, de exemplu trebuie să faci cumpărături da nu ai chef
să ieși din casă, poți face cumpărăturile online.
De acea am ales această temă, pentru că, din moment ce tot mai multă lume folosește cardu,
din această cauză după părerea mea ar trebui să înceapă în afară doar de-al folosi, să înceapă
să îl și cunoască puțin mai mult.

61. Capitolul I. Cardul Bancar – instrument util de plată
În acest prim capitol o să prezint câteva aspecte teoretice referitor la cardul bancar, și
anume când a apărut prima dată, câteva aspecte referitor la caracteristicile tehnologice, câteva
avantaje și dezavantaje, care ar fi principalele carduri bancare, cam ce operațiuni poți face cu
ajutorul lor și câteva operațiuni frauduloase.
1.1 Apariția primelor carduri bancare
Cardurile de credit au apărut la începutul secolului al XX-lea, când hotelurile din Statele
Unite au emis carduri către cei mai frecvenți utilizatori, reu șind să devină, astfel, primii
emitenți de carduri de credit. În jurul anului 1914, urmând exemplul hotelurilor, magazinele
universale și benzinăriile și-au lansat pe piață cardurile de credit, care nu puteau fi utilizate
decât exclusiv în cadrul întreprinderilor emitente. (“Conform abordării descrise de către
Vasilache, D., Plăți electronice. O introducere, Editura Rosetti Educa țional, București, 2004,
p. 35“).
În 1914, compania americană Western Union a emis însăși primul card de credit, care a
acordat clientului o atenție preferențială în cadrul căreia era inclusă posibilitatea amânării
plăților, posibilitate care nu a fost acordată clienților care nu se aflau în posesia unui astfel de
card.
În timpul celui de-al doilea război mondial și din cauza crizei economice care a avut
loc în anii de război, Statele Unite au restricționat acordarea creditelor, astfel încât utilizarea
cardurilor de credit a fost considerabil redusă. În 1947, după sfârșitul celui de-al doilea război
mondial, cardurile bancare au început să revină, apărând tipuri de carduri bancare pentru a fi
utilizate în companiile aeriene și căile ferate.
Ca și în perioada de dinainte de război, cardurile existente pe piață nu puteau fi
utilizate decât în unitatea care le-a emis, generând un dezavantaj pentru utilizatori, care
trebuiau să aibă mai multe carduri pentru a-și putea efectua tranzacțiile. Cu toate acestea,
adevăratul concept al unui cârd bancar a fost conceput în New York City la mijlocul anilor
1940, când Frank McNamara a înființat un club pentru a putea participa la restaurante de
calitate fără a fi nevoie să dețină bani în numerar. Aceasta a fost o organizație care garanta
anularea din consumurile făcute de parteneri către diferitele restaurante. (“Conform
abordării descrise în Ibidem, p. 37“).

7Această organizație s-a numit “Diners Club”. La fel ca orice intrare nouă pe pia ță, procedurile
au fost simple, deoarece membrii clubului erau puțini și majoritatea restaurantelor care s-au
alăturat programului îi cunoșteau pe membri, eliberând carduri pentru consumul lor ca
garanție că plată va fi efectuată. Acest concept a schimbat dramatic vânzarea de servicii și
produse din acel moment, conceptul cardului bancar s-a răspândit în diferitele state din SUA,
iar ulterior s-a răspândit în Europa, Asia, Africa și alte țări care au adoptat acest sistem în
care puteai să plăte ști pentru produsele și serviciile partenerilor fără a de ține bani. (“Conform
abordării descrise de Vasilache, D., Plăți electronice. O introducere, Editura Rosetti
Educațional, București, 2004, p. 39“).
După 10 ani, lista partenerilor a crescut, forțând sistemul să solicite un mijloc de
identificare a partenerului. Pentru aceasta s-au emis carduri de carton care conțineau
semnătura membrului și un număr de identificare ( a se vedea anexa 1 ) . Succesul său a
promovat deschiderea de noi emitenți de carduri acceptate pe scară largă, printre care putem
menționa: American Express și Carte Blanche, urmată de Master Charge (acum Master
Card), Bank Americard și Visa. (“Conform abordării descrise de Evans, D.,S., Schmalensee,
R., Paying with Plastic. The Digital Revolution in Buying and Borrowing, 2 nd Edition, The
MIT Press, Massachusetts, 2005, p. 6 “).
Odată cu crearea acestor companii și noua abordare dată cardurilor bancare, a început o
nouă eră în evoluția banilor, în care s-a ajuns de la hârtie monetară la bani din plastic, ceea ce
a ajuns să faciliteze tranzacțiile comerciale și schimbul de bunuri și servicii. A fost o evoluție
foarte benefica deoarece a fost eliminată necesitatea de a transporta sume mari de bani pentru
a face diferite achizi ții. Primele țări care au implementat noile sisteme de creditare au fost
Franța, Anglia și Germania
În 1970 existau deja peste 1.700 de bănci care ofereau carduri BankAmericard sau
Master Charge, deoarece instituțiile bancare își dăduseră seama că un card bancar își putea
atinge potențialul maxim numai după ce utilizarea să va fi universalizată. Datorită
supraaglomerării ofertei de carduri bancare, au început să apară probleme, deoarece anumite
bănci nu doreau să comercializeze carduri cu numele concurenților lor.
În prezent, în anumite state cardurile bancare sunt din ce în ce mai utilizate, în defavoarea
banilor reali, oamenii preferând să achite cu ajutorul cardului de debit, decât să transporte o
sumă mare de bani. Astăzi, orice bancă emite propriul card de debit sau de credit pentru

8utilizatorii săi, ceea ce asigură o productivitate în afaceri și susține digitalizarea plăților.
(“Conform abordării descrise în Ibidem, p. 8 ”).
1.2 Aspectele teoretice privind cardurile bancare
1.2.1 Definirea și conținutul cardului
Există două categorii de carduri bancare, de debit și de credit. Cardurile de debit ne
permit să plătim la terminalele de la punctul de vânzare achitând o taxă din contul personal,
sub forma unui comision. La rândul lor, cardurile de credit servesc ca instrument de acordare
a creditului. În acest fel, puteți utilizatorul poate face achiziții pe care le va plăti luna
următoare, când în cont vor fi suficiente fonduri. Ambele au aceeași structură în comun.
Serviciul de card este întotdeauna o relație triunghiulară între banca emitentă, titularul
cardului și comerciantul care aderă la sistem. Sistemul de carduri este un sistem caracterizat
prin complexitatea sa, prin care banca furnizează un serviciu monetar complet, în cele două
aspecte ale sale, serviciul de plată furnizat titularului de card și serviciul de încasare oferit
titularului de card de către comerciantul a aderat la sistem. Cu toate acestea, prețul integral al
serviciului este redus pentru comerciant, ceea ce creează distorsiuni serioase ale concurenței.
Pentru o mai bună funcționare a sistemului, comercianților ar trebui să li se permită să facă
discriminări între diferitele mijloace de plată, astfel încât să poată percepe o taxă
suplimentară celor care folosesc cardul în comparație cu cei care plătesc în numerar.
(“Conform abordării descrise de Evans, D.,S., Schmalensee, R., Paying with Plastic. The
Digital Revolution in Buying and Borrowing, 2 nd Edition, The MIT Press, Massachusetts,
2005, p. 27“).
Cu suprataxa, consumatorul ar fi la curent cu cheltuielile suportate atunci când
folosește cardul. Cardul de plastic este pur și simplu suportul material utilizat pentru
furnizarea serviciului financiar. Deținătorul cardului trebuie să ia măsuri de precauție
rezonabile pentru a asigura securitatea fizică a cardului și să notifice băncii emitente furtul
sau pierderea acestuia.
Un card bancar este un obiect de formă dreptunghiulară care conține datele de
identificare ale deținătorului și anume( a se vedea anexa 2 ) :
Numele și Prenumele ;
Numărul cardului;

9Data Emiterii și expirării cardului ;
Codul CVV ( destinat securității ) ;
O bandă magnetică ;
Spațiul destinat semnăturii titularului
Un debit, pe de altă parte, este o datorie și, prin extensie, o anumită sumă de bani care face
parte din debitul unui cont bancar. (“Conform abordării descrise de Vasilache, D., Plăți
electronice. O introducere, Editura Rosetti Educațional, București, 2004, p. 46 “).
1.2.2 Caracteristici tehnologice ale unui card
Ideea unui cârd de debit se referă la un instrument financiar care este utilizat pe scară
largă în întreaga lume. Prin intermediul acestui card, o persoană poate retrage numerar din
contul său bancar sau poate efectua plăți în diferite companii, deoarece suma este dedusă
automat din cont.
Pentru a face posibile aceste operațiuni, cardul de debit găzduiește informații codate
despre utilizator pe o bandă magnetică. Când cardul este introdus într-un dispozitiv capabil
să-l “citească”, aparatul în cauză accesează numele titularului său și numărul contului său
bancar, printre alte informații. Astfel, atunci când persoană își introduce cardul de debit într-
un bancomat automat și introduce codul de acces, poate face retrageri și depozite din contul
său bancar, poate verifica soldul, etc.
În mod similar, atunci când cineva își predă cardul de debit într-un magazin și vânzătorul
trece cardul prin cititorul corespunzător, poate fi realizată o tranzacție comercială, deoarece
banii sunt debitați din contul cumpărătorului. (“Conform abordării descrise de Bran F.,
Carduri – instrumente moderne de plată, Finan țe. Bănci. Asigurări, nr. 12, 2003, p. 12 “).
1.2.3 Avantajele și dezavantajele plăților prin intermediul cardurilor
Principalul avantaj al cardului de debit este că vă permite să efectuați achiziții sau să
plătiți servicii fără a fi nevoie să transferați numerar. Deoarece cardurile de debit
funcționează cu o parolă sau operațiunile sunt validate prin semnătura titularului,
funcționarea lor este sigură.

10Pe de altă parte, deoarece cardul de debit permite doar achiziții cu o valoare egală sau
mai mică decât soldul pe care persoana îl are în contul său bancar, nu există riscul de a face
cheltuieli uriașe, lucru care se poate întâmpla în cazul unui furt sau când apare tentația de a
avea un produs prea scump. (“Conform abordării descrise în Ibidem, p. 14“).
Acest lucru, care poate fi văzut ca un beneficiu, este, de asemenea, o limitare
importantă, mai ales dacă comparăm cardul de debit cu cardul de credit: acesta din urmă ne
permite să cumpărăm produse sau să plătim servicii pentru sume mult mai mari decât cele
disponibile în contul nostru bancar , cu posibilitatea de a le plăti în rate.
În acest fel, un client cu un loc de muncă stabil se poate angaja în achiziționarea unui
aparat electrocasnic scump, a unui set de mobilier sau chiar a mașinii sale preferate
(întotdeauna în funcție de limita impusă de entitatea emitentă). Cu un card de debit, acest
lucru poate fi făcut doar dacă exista suficien ți bani în cont.
Ca și în cazul precedent, ușurința cu care un card de credit ne permite să cumpărăm
ceea ce dorim poate funcționa și împotriva noastră, deoarece de multe ori clien ții se
îndatorează excesiv de mult, lucru care nu se poate întâmpla în cazul uni card de debit.
Pe scurt, cardul de debit poate părea principala op țiune în comparație cu cardul de
credit, cel care oferă cele mai puține beneficii, dar poate fi văzut și ca cel mai bun însoțitor
pentru cumpărătorii compulsivi și un instrument bun pentru măsurarea cheltuielilor noastre,
întotdeauna cu confortul de a nu fi obliga ți să transportăm sume de bani.
Aceste tipuri de carduri bancare sunt populare deoarece permit o mai bună organizare
a economiilor sau pentru că oferă posibilitatea deschiderii conturilor într-o bancă cu relativă
ușurință, dar, este și adevărat că prezintă anumite inconveniente. Astfel, înainte de a solicita
un card, trebuie să îi analizați punctele pozitive și negative pentru a avea o perspectivă mai
bună atunci când decideți.
Avantajele cardurilor de debit
Convenabile: sunt foarte ușor de utilizat și sunt utile pentru multe situații, de la
cumpărarea unui produs într-un magazin, până la plata impozitelor online. Atâta timp cât în
contul bancar exista bani, plățile vor fi efectuate rapid și putem ști exact cât avem.
Accesibile: necesită doar câteva documente, cum ar fi identificarea oficială și un mic depozit
inițial. În acest sens, sunt mai practice pentru persoanele care caută ceva simplu, deoarece nu

11există atât de multe complicații. (“Conform abordării descrise de Vasilache, D., Plăți
electronice. O introducere, Editura Rosetti Educațional, București, 2004, p. 50 “).
Manipularea banilor: cardurile sunt, de asemenea, utile pentru a primi bani atunci
când o unitate nu acceptă bani de hârtie sau plastic. Cu numărul de bancomate care există, din
diferitele entități bancare, puteți avea o anumită sumă de numerar în orice moment.
Utilizabile în toată lumea: nu contează dacă moneda utilizată este diferită de cea pe care
sunteți obișnuit să o folosiți în propria țară, atunci când plătiți cu cardul, conversiile se
efectuează automat. Acest lucru este util atunci când călătoriți în străinătate sau când plătiți în
magazinele online stabilite în alte țări, astfel încât o piață globală să fie practic deschisă.
(“Conform abordării descrise de Medar L., Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura
Academica Brancuși,Târgu-Jiu, 2011, p. 40 “).
Fără dobândă: întrucât sunt folosiți doar banii pe care îi avem disponibili în contul
personal, nu se generează dobânzi pentru utilizarea creditului sau a sumelor care nu sunt cu
adevărat ale noastre. Acest lucru ne permite să avem un cont fără grijă generării unei datorii
care se acumulează și care poate să devină imposibil de plătit.
Recompense: Unele carduri de debit oferă recompense pentru acumularea de puncte
cu achizițiile. De multe ori, ele permit, de asemenea, participarea la concursuri și posibilitatea
de a câștiga diverse premii.
Dezavantaje ale cardurilor de debit
Sumă limitată: banii folosiți provin din contul de verificare în sine, astfel încât să nu
putem să cheltuim mai mult decât soldul pe care îl avem.
Mai puțin sigure: spre deosebire de alte opțiuni, cardul de debit are mai puțină protecție
împotriva furtului sau pierderii. Deoarece este practic legat de contul de economii pe care îl
avem în bancă, dacă altcineva are acces la cardul de debit riscăm să pierdem totul. În plus,
dacă achiziționam un produs defect și dorim să îl returnăm său observă, o tranzacție ciudată,
este mai dificil să recuperăm banii. (“Conform abordării descrise de Medar L.,
Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura Academica Brancuși,Târgu-Jiu, 2011, p. 41 “).
Comisioane suplimentare: la achiziționarea prin intermediul unui cârd de debit pot
exista întotdeauna comisioane suplimentare care sunt ignorate și nu sunt observate până când
nu apar în extrasul de cont. Acest lucru depinde foarte mult de instituția financiară, dar cauza

12poate fi depășirea unei anumite sume de cheltuieli, utilizarea bancomatului unei alte bănci sau
chiar a anumite taxe suplimentare din partea magazinelor în care se face achizi ția. În plus,
entitatea poate percepe comisioane pentru întreținerea cardului emis.
1.3 Principalele tipuri de carduri bancare
Exista mai multe tipuri de carduri bancare, iar în continuare vom analiza
caracteristicile de bază pentru fiecare dintre ele, pentru a le distinge:
Carduri de credit.
Sunt carduri cu un credit asociat și achizițiile sau retragerile de numerar se fac cu acel credit.
Putem alege diferite modalități de returnare a sumei furnizate, cum ar fi plata săptămânală, la
sfârșitul lunii sau o fracțiune din aceasta (taxă lunară fixă sau procent din totalul cheltuit) și în
funcție de metoda respectivă de plată, o anumită dobânda poate fi stabilită. Se stabilește o
limită de credit pentru fiecare card. Acest credit este permanent (atâta timp cât cardul este
operațional) și, pe măsură ce se achita datoria, se poate reutiliza până la limita stabilită.
(“Conform abordării descrise de Vasilache, D., Plăți electronice. O introducere, Editura
Rosetti Educațional, București, 2004, p. 54 ”).
În acest fel, nu numai că utilizatorul poate plăti instantaneu, dar indiferent de soldul
contului, poate finanța achizițiile sau retragerile de numerar cu o taxă la creditul cardului și
apoi plătește după cum a decis în conformitate cu metoda de plată.
Carduri de plată oferdraft
Un card revolving este un card de credit în cazul căruia toate plățile sunt amânate, nu
are altă metodă de plată și se aplică întotdeauna dobânzi pentru acea finanțare. Când sumele
extrase sunt plătite, acestea sunt disponibile din nou în suma corespunzătoare.
Carduri de debit
Cu un card de debit se poate opera prin intermediul bancomatelor (retragere numerar,
solicitare de extrase și tranzac ții de cont, etc.) și se poate plăti în magazine. Cu acest tip de
card, toate taxele pentru operațiunile pe care le efectuăm sunt imediat deduse din șoldul
contului. Dacă nu există suficient sold, tranzacția nu poate fi efectuată. Acest card are unele
operațiuni mai restrictive în operațiuni specifice în hoteluri, croaziere și rent- a-car.
(“Conform abordării descrise de Talpoș M.F., Internet Banking-ul în România: de la
provocare la succes, Editura Casa Căr ții de Știință, Cluj-Napoca, 2012, p. 99 “).

13 Carduri preplătite
Cardul preplătit este cel a cărui utilizare este limitată la o sumă care a fost încărcată
anterior pe acesta. Astfel, trebuie mai întâi să încărcați bani și abia apoi îi puteți folosi pentru
a efectua operațiunile dorite ca un card de debit: achiziții și retrageri de numerar.
Carduri virtuale
Cardurile virtuale nu au suport plastic sau fizic asociat. Scopul lor este de a face
cumpărături online, evitând prezentarea unui cârd fizic. Cardul virtual vă oferă un nivel de
securitate mai ridicat decât cardurile tradiționale pentru achizițiile făcute prin Internet sau
prin telefon mobil, deoarece acestea sunt valabile pentru o singură tranzac ție și împiedică
dezvăluirea PIN-ului.
Înainte de a efectua o achiziție, trebuie să introducem Electronic Banking și să
solicităm un “card virtual” unde va trebui să alegem suma operațiunii și data de expirare. Cu
aceasta, se generează o înregistrare cu datele care vor fi utilizate la achiziție: numărul
cardului, data expirării și CVC (număr care apare pe spatele cardului). (“Conform abordării
descrise de Evans, D.,S., Schmalensee, R., Paying with Plastic. The Digital Revolution in
Buying and Borrowing, 2 nd Edition, The MIT Press, Massachusetts, 2005, p. 35 ”).
Carduri hibrid
Este cardul care conține atât bandă magnetic ă, cât și microprocesor și care permite efectuarea
unor operațiuni combinate, specifice fiecărui tip de card.
Cardul co-branded
Este emis de o bancă împreun ă cu o entitate care, de regul ă, are ca obiect principal de activitate
comerțul sau prestările de servicii.
1.4 Operațiuni făcute cu ajutorul cardului bancar
1.4.1 Emiterea, acceptarea și utilizarea cardurilor bancare
Emitenții sunt acele entități bancare care sunt autorizate să acorde linii de credit,
carduri de credit și de debit. O bancă poate emite carduri prin mai multe francize. Cele mai
frecvente sunt Visa și MasterCard, iar aceeași bancă emitentă poate avea un contract cu

14ambele rețele și carduri emitente gestionate de franciză, dar cu caracteristicile băncii
emitente.
În acest fel, putem vedea că trăsăturile în ceea ce privește serviciile și asistența unui
cârd Visa sunt aceleași în toate băncile, dar caracteristicile particulare, beneficiile,
comisioanele, cerințele, printre altele, sunt tipice băncii emitente care le livrează.
Și, deși sunt două instituții separate, atât franciza, cât și banca emitentă lucrează împreună
pentru a crea și gestiona cardul de credit. În acest sens, banca care a emis cardul funcționează
nu numai ca furnizor al cardului de plastic, ci și ca intermediar între francizat și consumatorul
final. În acest fel, clientul obține un instrument de plată eficient care poate fi utilizat atât în
interiorul, cât și în afara țării. (“Conform abordării descrise de Medar L., Contabilitatea
instituțiilor de credit, Editura Academica Brancuși,Târgu-Jiu, 2011, p. 78 ”).
Cu toate acestea, există cazuri în care aceeași franciză are o bancă emitentă pentru
cardurile de credit ale mărcii sale. Acesta este cazul Discover, un card de credit emis în
Statele Unite de către Discover Bank, iar tranzacțiile cu cardul sunt procesate prin Discover
Network.
Pe scurt, banca emitentă a unui cârd este orice entitate financiară care are puterea de a
emite linii de credit sau de a găzdui un depozit bancar și, prin urmare, acestea sunt cele care
livrează materialele plastice în care sunt conținute informațiile cardului bancar, iar mișcările
lor sunt gestionate și administrate de către franciza căreia îi aparține.
Structura industriei de plată prin card din România constă din trei roluri sau funcții
principale:
emiterea,
achiziționarea și
prelucrarea sau operațiunea.
În primul rând, problema se referă la circulația cardurilor de credit sau de debit. Entitatea
emitentă pune la dispoziția clienților săi astfel de instrumente, astfel încât să poată face
achiziții de bunuri și servicii în locurile atașate sistemului de plată al cardului respectiv. În
schimb, clienții plătesc emitentului comisioanele sau dobânzile determinate la momentul

15semnării contractului între părți. (“Conform abordării descrise de Medar L., Contabilitatea
instituțiilor de credit, Editura Academica Brancuși,Târgu-Jiu, 2011, p. 82 “).
În al doilea rând, achiziția constă în afilierea unităților comerciale la sistemul
universal de plată cu cardul acceptat. Achizitorul oferă servicii, astfel încât întreprinderile să
poată accepta carduri ca mijloace de plată. În schimb, dob ânditorul percepe fiecărei unități
comerciale un comision sau o reducere de comerciant pentru fiecare tranzacție efectuată, taxe
fixe legate de închirierea POS (punct de vânzare) și alte servicii convenite de părți.
În al treilea rând, procesarea constă în corelarea rolurilor anterioare prin procese
tehnologice. În cadrul acestei activități, se disting trei etape:
procesarea achizitorului,
operațiunea de rețea sau comutare și
prelucrarea emitentului.
În plus, pentru a opera carduri care au accept internațional, este necesară licențierea
mărcilor respective (Visa, MasterCard, American Express, printre altele).
În România, această funcție poate consta în primirea unei licențe pentru emiterea
cardurilor unei anumite mărci sau pentru efectuarea achiziției acestora, în schimbul unei taxe
(tarif sau comision) pentru fiecare tranzacție în care este implicată marca respectivă, printre
alte taxe. (“Conform abordării descrise de Ibidem, p. 84”).
1.4.2 Operațiuni de retragere numerar și oper ațiuni cu cardul la comercian ți
Retragerea numerarului se realizează prin intermediul unui bancomat în care se afla
sume semnificative de bani, în mod normal. Astfel, posesorul cardului se prezintă, de preferat
la un bancomat care apar ține de banca emitentă a cardului sau, introduce cardul în spa țial
special conceput, tastează PIN-ul și ulterior poate retrage numerar. În ultima perioadă băncile
au început să elimine comisioanele legate de retragerea de numerar, însă în cazul în care
retragerea se face de la o altă bancă decât cea emitentă, vor exista anumite comisioane
aferente.
Rețelele de carduri bancare care transportă miliarde de tranzacții între comercianți,
procesatori și bănci sunt cu adevărat minuni moderne. În doar câteva secunde, un terminal
transmite informațiile despre tranzacție unui procesor, apoi prin rețeaua de carduri către

16banca emitentă pentru aprobare. Banca emitentă trimite apoi o autorizație înapoi prin rețeaua
de carduri către procesor înainte ca acesta să ajungă în cele din urmă la terminal.
Oricât de implicat pare sistemul, obținerea unei autorizații pentru o tranzacție este
doar primul pas. Autorizațiile trebuie decontate înainte ca vânzările să poată fi realizate în
contul bancar al companiei. Tranzacțiile cu cardul bancar au loc într-un proces în două etape
constând în autorizare și decontare. Acest lucru este important, deoarece sunt suportate
comisioane diferite în fiecare etapă, iar un eșec (sau eșec parțial) în fiecare etapă poate duce
la creșterea costurilor.
Actorii cheie implicați în autorizare și decontare sunt deținătorul cardului,
comerciantul (afacerea), banca achizitoare (banca companiei), banca emitentă (banca
titularului cardului) și asociațiile de cârduri (Visa și MasterCard).
Titularul cardului
Dacă aveți un card de credit sau de debit (așa cum avem majoritatea dintre noi), sunteți deja
familiarizat cu rolul deținătorului cardului. Astfel – deținătorul cardului este cineva care
obține un card bancar (credit sau debit) de la o bancă emitentă a cardului. Apoi se prezintă cu
acel card într-un magazin sau companie pentru a plăti bunuri sau servicii. (“Conform
abordării descrise de Medar L., Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura Academica
Brancuși,Târgu-Jiu, 2011, p. 94 ”).
Comerciant
Din punct de vedere tehnic, un comerciant este orice afacere care vinde bunuri sau
servicii. Însă, numai comercianții care acceptă carduri ca formă de plată sunt relevanți pentru
explicația noastră. Prin urmare, un comerciant este orice afacere care deține un cont de
comerciant care îi permite să accepte carduri de credit sau de debit ca plată de la clienți
(deținătorii de cârduri) pentru bunurile sau serviciile furnizate. Orice proprietar de afaceri
este comerciant.
Banca achizitoare (Merchant’s Bank)
O bancă achizitoare este membru înregistrat al asociațiilor de cârduri (Visa și MasterCard). O
bancă achizitoare este denumită adesea o bancă comerciant, deoarece contractează cu
comercianții pentru a crea și menține conturi (numite conturi comerciale) care permit
companiei să accepte carduri de credit și de debit. Băncile achizitoare furnizează

17comercianților echipamente și software pentru a accepta carduri și pentru a gestiona serviciul
pentru clienți și alte aspecte necesare implicate în acceptarea cardurilor. Banca achizitoare
depune și fonduri din vânzările de carduri de credit în contul unui comerciant. (“Conform
abordării descrise de Medar L., Contabilitatea instituțiilor de credit, Editura Academica
Brancuși,Târgu-Jiu, 2011, p. 98 ”).
Destul de interesant, mulți comercianți nu recunosc banca achizitoare ca principalul furnizor
al contului lor de comerciant. Băncile care achiziționează joacă un rol din ce în ce mai
important, pe măsură ce sistemul de carduri bancare evoluează. Băncile care achiziționează
solicită adesea ajutorul unor organizații de vânzări independente și furnizorilor de servicii de
membru ale unor terțe părți pentru a desfășura și a monitoriza activitățile zilnice ale
conturilor lor comerciale. (“Conform abordării descrise de Filip, B., Tehnologii financiar-
bancare, Editura Junimea, Iași, 2003, p. 120 ”).
Banca emitentă (Banca posesorului cardului)
Astfel, o bancă emitentă emite carduri bancare consumatorilor. Banca emitentă este,
de asemenea, membru al asociațiilor de cârduri (Visa și MasterCard).
Băncile emitente plătesc băncile achizitoare pentru achizițiile pe care le dețin
deținătorii de cârduri. Este apoi responsabilitatea deținătorului cardului să ramburseze banca
emitentă în cazul contractului de card de credit.
Asociațiile de cârduri (Visa și MasterCard)
Visa și MasterCard nu sunt bănci și nu emit carduri de credit sau conturi comerciale. În
schimb, aceștia acționează ca și case de compensare pentru marca lor de cârduri. De
asemenea, funcționează ca organ de conducere al unei comunități de instituții financiare, care
lucrează împreună în asociere pentru a sprijini procesarea cardului de credit și plățile
electronice. (“Conform abordării descrise de Talpoș M.F., Internet Banking-ul în România:
de la provocare la succes, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012, p. 114 ”).
Responsabilitățile principale ale asociației de carduri sunt de a guverna membrii
asociațiilor lor, inclusiv comisioanele de schimb și liniile directoare de calificare, să acționeze
ca arbitru între băncile emitente și achizitoare, să mențină și să îmbunătățească rețeaua de
carduri și marca lor și, bineînțeles, să facă un profit. Acest ultim punct a devenit și mai
important acum, acum când Visa și MasterCard sunt companii publice.
Visa își folosește rețeaua VisaNet pentru a transmite date între membrii asociației, iar
MasterCard își folosește rețeaua Banknet.

18Autorizarea cardului de credit
În procesul de autorizare, toate părțile menționate mai sus , adică Titularul cardului,
Comerciantul, Banca achizitoare și Asociațiile de cârduri , toate aceste părți joacă un rol
important pentru autorizarea cardului de credit.
Titularul cardului
Deținătorul de card începe o tranzacție cu cardul bancar prezentându-și cardul unui
comerciant ca plată pentru bunuri sau servicii. (“Conform abordării descrise de Evans, D.,S.,
Schmalensee, R., Paying with Plastic. The Digital Revolution in Buying and Borrowing, 2 nd
Edition, The MIT Press, Massachusetts, 2005, p. 43 ”).
Compensarea și decontarea cardului de credit
A doua parte a modului în care funcționează tranzacțiile cu cardul de credit este compensarea
și decontarea. Acest lucru se întâmplă după ce are loc procesul de autorizare. Pentru
decontare, comerciantul trimite un “lot” de autorizații procesorului, de obicei o dată pe zi.
Procesorul reconciliază autorizațiile și trimite lotul prin rețelele de asociere a cardurilor. De
asemenea, procesatorul depune fondurile din aceste vânzări în contul bancar al companiei și
deduce comisioanele de procesare. În acel moment, rolul companiei este complet. (“Conform
abordării descrise de Talpoș M.F., Internet Banking-ul în România: de la provocare la
succes, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012, p. 116 ”).
Băncile emitente și achizitoare continuă să comunice și să mute banii (banca emitentă
plătind băncii pentru achizițiile deținătorilor de cârduri), iar titularul cardului plătește în cele
din urmă băncii emitente.
Un comerciant începe procesul de decontare prin trimiterea unui lot de autorizații
aprobate către banca achizitoare (sau către procesatorul băncii). Loturile de autorizare sunt de
obicei trimise la închiderea fiecărei zile lucrătoare. Mai multe tranzacții individuale cu card
de credit constituie un lot.
1.4.3 Operațiuni frauduloase cu cardul

19Termenul fraudă se referă la un act intenționat al unuia sau mai multor persoane, care
are ca rezultat o denaturare a situațiilor financiare. Frauda poate implica:
manipularea, falsificarea sau modificarea înregistrărilor sau documentelor.
deturnarea bunurilor.
suprimarea sau omiterea efectelor tranzacțiilor din înregistrări sau documente.
evidența tranzacțiilor fără fond.
aplicarea necorespunzătoare a politicilor contabile.
frauda poate apărea în toate tipurile de entități: publice și private, caritabile și cu scop
lucrativ, industriale, comerciale, de servicii și financiare.
Entitățile financiare, deoarece gestionează active care, prin natura lor inerentă, sunt
ușor de convertit sau din cauza tipului de activitate pe care o desfășoară, sunt expuse victimei
unor activități frauduloase mai frecvent decât alte companii. Cele mai frecvente tipuri de
activități de fraudă, care apar de obicei, ar putea include, dar nu se limitează la:
Utilizarea materialelor plastice parțial distruse
Spălarea banilor cu ajutorul cardurilor
Furtul extraselor de cont.
Consum și retrageri de numerar folosind un card bancar furat sau clonat.
Furtul bazei de date a clienților.
Operațiuni de credit și plăți către conturi frauduloase.
Activarea cardurilor inactive și retragerea de fonduri din acestea. (“Conform abordării
descrise de Heffernan, Shelagh A., Modern banking, John Wiley& Sons (HS), 2005, p. 35 ”).
Cele mai cunoscute fraude sunt următoarele:
Fraude legate de parolele bancare electronice ale utilizatorilor. Cu aceste parole,
infractorii efectuează transferuri din conturile clienților către alte persoane și apoi fac
retrageri de numerar.
Oferte pe site-uri web de produse sau servicii care nu există

20Uzurparea identității, adică infractorii deschid conturi sau efectuează tranzacții în numele
persoanelor cărora li s-a furat cartea de identitate sau pașaportul. (“Conform abordării
descrise de Evans, D.,S., Schmalensee, R., Paying with Plastic. The Digital Revolution in
Buying and Borrowing, 2 nd Edition, The MIT Press, Massachusetts, 2005, p. 58 ”).
Există 5 modalități prin care infractorii obțin parolele și anume:
Infractorii moderni au modalități diferite de a păcăli utilizatorii pentru a obține parole,
unele dintre aceste moduri sunt:
1.Phishing, aceștia obțin informații confidențiale printr-un e-mail în care înșeală
utilizatorul crezând că trebuie să-și trimită parolele sau datele pentru confirmare sau
actualizare a datelor. O altă modalitate este de a clona site-ul web al instituției financiare,
adică de a pune o altă pagină în locul său, care arată foarte asemănător.
2.Phaming, acesta este similar cu phishing-ul, dar în acest caz infractorul redirecționează
utilizatorul, adică îl trimite către o pagină care arată ca cea originală de la bancă să și
care va colecta parolele confidențiale atunci când utilizatorul le tastează.
3.Malware, malware-ul bancar, troienii și keylogger-urile sunt toate programe utilizate în
scopuri criminale, cum ar fi cele concepute pentru a captura și înregistra parolele pe care
utilizatorul le tastează atunci când își introduce parola pe o pagină web.
4.Skimming, când o persoană își predă cardul bancar la sediul unei afaceri, infractorul îl
trece printr-un dispozitiv numit skimmer care înregistrează informațiile de pe banda
magnetică a cardului și apoi le înregistrează pe un alt card fals.
5.Escrocherie piramidală , escrocheria piramidală și scrisoarea nigeriană sunt distribuite
prin e-mail și încearcă să convingă utilizatorul că prin livrarea unei sume de bani sau a
parolelor lor electronice, vor obține profituri mari printr-o rețea socială în care mulți
oameni contribuie. (“Conform abordării descrise de Talpoș M.F., Internet Banking-ul în
România: de la provocare la succes, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012,
p. 126”).
În zilele noastre este foarte obișnuit să auzim despre clonarea cardurilor de credit și de
debit, deci este important să știm la ce ne referim atunci când vorbim despre clonare.
Clonarea este un termen folosit în vremurile noastre pentru a indica faptul că este o copie
exactă a ceva iar în cazul cardurilor bancare, se folosește același termen. Clonarea cardurilor
de credit sau de debit, cunoscută și sub numele de skimming, este duplicarea cardurilor de
credit sau de debit fără consimțământul proprietarului cardului.

21Cu alte cuvinte, este o încălcare directă a regulilor de securitate ale instituțiilor
financiare și are un impact clar asupra obligației de adecvare a emitenților de carduri bancare.
Cei care au un card bancar pot vedea că acesta are o bandă magnetică pe spate. Aceasta bandă
poate fi copiată extrem de u șor în zilele noastre, conținutul său putând fi copiat pe un alt
material plastic cu un dispozitiv electronic. Acest proces se numește clonarea cardurilor
bancare.
Cauzele clonării cardului de credit
În plus față de bancomate, cardurile pot fi clonate la benzinării, restaurante și alte
companii unde sunt livrate pentru a efectua plăți, unul dintre principalele motive pentru care
cardurile de credit sau de debit pot fi clonate este faptul că proprietarul nu este prezent sau în
apropiere în acel moment operează cardul, astfel că nu își dă seama de fraudă până în
momentul în care observă tranzac ții suspecte ori că contul a fost golit în întregime. Oricine
cădea victimă oferindu-și cardul într-un magazin sau restaurant și nefiind atent ce se întâmplă
sau introducând cardul într-un bancomat special manipulat. (“Conform abordării descrise în
Ibidem, p. 127”).
Există bande de clon ări de carduri bancare, care funcționează în interiorul și în afara
țării, care recrutează personal din cluburi de noapte, restaurante și benzinării, pentru a furniza
date deținătorilor de carduri naționale și străine. În țara noastră, restaurantele și benzinăriile
ar fi unele dintre locurile în care infractorii găsesc complici responsabili de clonarea
cardurilor, de aceea nu este foarte recomandat să plătim cu carduri în acest tip de afaceri.
Moduri în care sunt clonate cardurile bancare
Există o gamă largă de activități infracționale care pot fi desfășurate pentru fraudarea
unui cârd bancar, cu toate acestea, ne vom referi la cele care se desfășoară exclusiv prin
clonarea acestuia. În continuare vom menționa cele mai comune forme de clonare:
a) Clonarea pentru achiziții
b) Clonarea pentru retrageri din bancomat
Clonarea pentru achizi ții constă în copierea informațiilor conținute în banda magnetică a unui
cârd, apoi transferarea acestora pe un alt material plastic și prin acel al doilea element,
efectuarea de achiziții cu soldul sau creditul pe care titularul cardului îl poate avea disponibil
în acesta. (“Conform abordării descrise de Heffernan, Shelagh A., Modern banking, John
Wiley& Sons (HS), 2005, p. 40 ”).

22Clonarea pentru retrageri din bancomat, deși începe cu copierea informațiilor conținute,
necesită, de asemenea, obținerea numărului confidențial al clientului pentru efectuarea
retragerilor, deoarece, după cum știm, fără acel număr (PIN sau numărul personal de
identificare), nu este posibil să se facă retrageri din bancomate. (“Conform abordării
descrise de Talpoș M.F., Internet Banking-ul în România: de la provocare la succes, Editura
Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012, p. 130 ”).
Faze ale clonării cardurilor la efectuarea achizițiilor
Pentru clonarea unui cârd bancar, infractorii își desfășoară activitatea în trei etape clar
identificate, acestea fiind:
1. Prima etapă: victima care efectuează o plată, într-un magazin, hotel, restaurant sau
benzinărie, pierde contactul vizual cu cardul său bancar. Persoana care primește plata glisează
banda cardului într-un dispozitiv cunoscut sub numele de skimmer. Acest skimmer este un
cititor de carduri de credit. Acest dispozitiv, care are dimensiunea unui pachet de țigări,
conține un cip capabil de citire și stocare a codului benzii magnetice a cardurilor pentru
descărcare ulterioară. Are capacitatea de a stoca informațiile a 500 de carduri de credit și
atunci când este utilizat în mod legal, aparatul permite verificarea datelor clientului pentru a
aproba o achiziție de către emitentul cardului. Această operațiune poate fi efectuată de
chelner, de casier sau de orice alt angajat care intră în contact cu materialul plastic.
2. A doua etapă: Cel care obține informația o dă unei a două persoane, care este cea
care o descarcă pe un computer și de acolo o înregistrează pe alte materiale plastice goale, la
care vor fi adăugate și sigle instituționale pentru a oferi aparența unui cârd real.
3. A treia etapă: plasticul finit este livrat unei persoane care este cea care efectuează
cumpărături la diferite magazine, achiziționând de preferință produse care se vând ușor,
precum electronice de ultimă generație și valoare de piață ridicată. Odată ce marfa a fost
obținută în mod nelegitim, aceasta este vândută pe piața neagră (unde merg și produsele
furate) pentru a face eficiente profiturile tuturor celor implicați în proces. (“Conform
abordării descrise de Heffernan, Shelagh A., Modern banking, John Wiley& Sons (HS),
2005, p. 46”).
Clonarea cardurilor în bancomate
În cazul bancomatelor, mecanica criminală diferă de cea anterioară. Datorită
necesității de a obține numărul confidențial, nu este la fel de simplu ca în primul proces, ci
mai degrabă se dezvoltă prin plasarea dispozitivelor de citire în același echipament de

23retragere a banilor, care poate consta în plasarea unui skimmer în interiorul bancomatului. În
acest fel, se obțin datele din banda magnetică și pentru a obține numărul personal de
identificare, se plasează camere ascunse care înregistrează video mișcările făcute de degetele
deținătorului cardului sau, după caz, se plasează echipamente informatice în locul ecranelor
bancomatelor astfel încât atunci când numerele sunt introduse, acestea sunt înregistrate în
echipamentul pe care subiectul activ l-a plasat.
Odată ce informațiile sunt obținute, acestea sunt trimise subiectului care le va înregistra pe o
cartelă goală, dar în acest caz nu este necesară imprimarea siglelor, deoarece nimeni nu le va
vedea iar bancomatul nu poate citi datele tipărite, ci doar cele găsite pe banda magnetică sau
pe cip în unele cazuri. (“Conform abordării descrise de Talpoș M.F., Internet Banking-ul în
România: de la provocare la succes, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012, p.
136”).
Livrarea acestor informații poate varia, în funcție de tehnologia aplicată procesului, în
unele cazuri există mecanisme de transmisie automată prin care clonatorul poate primi aceste
informații prin frecvențe wireless sau radio. Odată ce datele au fost introduse și numărul
personal de identificare obținut, un al treilea subiect se deplasează la bancomat și cu cardul
clonat face retrageri de numerar prezentându-se drept proprietar în fața sistemelor automate
de livrare a banilor.
În ambele cazuri există cel puțin trei subiecți (deși în cazuri foarte izolate pot exista
doi sau chiar unul, totuși, din cauza problemelor de timp fizic, acest lucru este foarte puțin
probabil), unul care obține informațiile, unul care le duplică și produce sau reproduce
cardurile originale și altul care le deține și efectuează achiziții sau retrageri de numerar cu ele,
după caz.

24Capitolul II Piața cardurilor în România
În cel de-al doilea capitol am să vorbesc despre cum au evoluat cardurile bancare, care
sunt principalii ofertanți de pe piața bancară din România, despre o analiză a pieței cardurilor
de credir, debit și co – braded și despre oferta de carduri pe care Banca R omână pentru
Dezvoltare o oferă persoanelor fizice și companiilor.
2.1 Evoluția pieței cardurilor bancare
Cardurile bancare au avut o evoluție puternică așa cum se poate observa din figura de mai
jos.
Figura nr. 1 Numărul total de carduri în circulație ( Martie 2015 – Iuni 2020 )
Sursă: www.bnr.ro
Piața cardurilor bancare din România a avut o creștere destul de mare așa cum se poate
vedea și în tabelul de mai sus. Din luna martie 2015 unde numărul total de carduri în
circulație a fost de 14.563.897 unități. După cinci ani a ajuns în luna iunie 2020 la un număr
total de 18.436.032 de unități, adică a avut o creștere de 3.872.135 de unități față din luna
martie a anului 2015. Chiar dacă în luna iunie 2015 a avut o scădere de 111.801 de unități.
După 3 luni numărul de carduri în circulație a început din nou să crească ajungând la

2514.700.800 în septembrie 2015, după care numărul total de carduri în circulație a avut o
evoluție lină fără scoborâșuri pe parcursul anilor.
Figura nr. 2 Numărul de carduri active ( Martie 2015 – Iunie 2020 )
Sursă: www.bnr.ro
Din ce în ce mai multe persoane au început să folosească cardurile, acest lucru se poate
vedea datorită evoluției numărul de carduri active, unde în luna martie 2015 numărul de
carduri active au fost de 11.293.624 de unități. Însă a fost o perioadă în care cardurile active
au început să scadă, cum ar fi în luna iunie 2015 unde numărul de carduri active a ajuns la
10.599.776, mai exact cu 693.848 mai puține față de luna martie a aceluiași an.
Din luna septembrie 2015 se poate vedea că are o ușoară creștere de carduri active ajungând
de la 10.724.355 până la 11.868.358 în decembrie 2016. În luna martie 2017 a fost o perioadă
mai slabă pentru carduri, care au fost undeva la 11.829.281. Iar din luna iunie 2017 și până în
iunie 2020 a avut o evoluție cu multe creșteri și scăderi a numărului de carduri. Ajungând de
la 14.262.698 cel mai mare număr de carduri active de până acum care a fost înregistrat în
luna decembrie 2019. Iar anul acesta cel mai mare număr de carduri active înregistrat în luna
martie 2020, scăzând până în luna iunie 2020 la 13.812.436 de unități
2.2 Principalii ofertanți

26Conform Bănci Naționale a Românie Banca Transilvania ( BT ), Banca Comercial
Română ( BCR ), și Banca Română de Dezvoltare ( BRD ), sunt și în 2020 în topul celor mai
profitabile bănci din România.
2.2.1 Banca Transilvania
BT este una dintre cele mai mari trei bănci din România. Banca a fost înfințată în anul
1993, acum 27 de ani la județul Cluj Napoca de către un grup de oameni afaceriști locali,
79% capital românesc și restu de 21% capital străin. În 2014 BT înplinește 20 de ani din
momentul în care a devenit operaționala, odată cu deschiderea sucursalei din Cluj Napoca.
Activitatea este organizată în patru linii principale de business, anume
Corporate;
IMM;
Retail;
Divizia pentru medici .
Banca Transilvania are aproape undeva la 1.76 de milioane de clienți. BT este prima bancă
din România care deschide o sucursală în Italia, mai exact la Roma.
BT oferă 3 game de carduri de credit destinate persoanelor fizice și anume :
>> BT Flying Blue,
>> Cardul Star și
>> Cardul Star Forte pentru Medici.
Aceste carduri sunt prezentate în tabelul de mai jos.

27Tabel 1. cardurile de credit pentru persoane fizice BT
BT Flying Blue
Flying blue este un program de internațional de loialitate, la care participă liniile
aeriene Air France, KLM, Tarom și alte 35 de companii ale grupului Sky Team.
Răsplata pentru clienții fideli este oferită în mile, unde mila este un fel de unitate de
rasplată, adică ești răsplătit proporțional cu lungimea distanței parcurse, după care
primești mile pe care le poți pentru alte zboruri, mai pe scurt , călătorești mai mult
plătești mai puțin. Perioada de creditare este de 5 ani cu o dobândă fixă 24% pe an, se
poate împrumuta de până la 5 ori venitul titularului contului. Există două variante de
card și anume BT Flying Blue Premium și BT Flying Blue Classic.
Cardul STAR
Indiferent de ce tip de card star deții, Forte, Gold sau Premium titularul cardului
beneficiază de puncte star, unde un punct star este echivalentul unui lei 1 punct star =
1 leu. Primești pentru cele 3 carduri star până la 18 rate fără dobândă în peste 17.000
de magazine partenere star. Beneficiezi de BT 24 gratuit în primele 6 luni, de
eliberarea de numerar sau înlocuirea cardului în regim de urgență, asigurare de
călătorie și acces în saloanele Business din aeroport doar pentru cardurile star GOLD
și star PLATIUM. Și pentru serviciile de Concierge și acces în saloanele VIP sau
Business Lounge din peste 100 de țări, de aceste servicii beneficiezi doar cu ajutorul
cardului Star PLATIUM
Cardul Star Forte pentru Medici
Este un card special gândit pentru ajutorul medicilor. Poți să aduni puncte star în
peste 12.000 de magazine partenere, ai de până la 18 rate fără dobândă și fără
comisioane la comercianții parteneri prin programul star. Poți împrumuta de cel mult
5 ori venitul titularului contului lunar, este acordar pe 5 ani cu opțiunea de al putea
prelungi. Cu acest produs puteți beneficia de o linie de credit acordată de maxim 5
venituri eligibile și nu mai mult de 25.000 de lei în funcție de scoring, cu condiția

28încadrării în gradul de îndatorare.
Sursă : www.bancatransilvania.ro
În cea ce privește ofertele destinate companiilor Banca Transilvania oferă companiilor un
singur card de credit și anume :
1.Cardurile Business, aceste carduri business sunt de două feluri :
> Cardul Visa Business Silver și
> Cardul Visa Business Gold
Tabel 2. Cardurile de credit pentru companii
Cardul Business Credit Visa Business Silver Visa Business Gold
Beneficiile cardurilor
BusinessCumpărăturile facute le plătești pe firmă cu ajutorul
cardurilor Business Silver și Gold și beneficiezi de
puncte sau rate fără dobândă în magazinele partenere
Star. Poți solicita emiterea mai multor carduri Business
pe numele asociațiilor, administrațiilor și a angajaților.
Limita de credit este flexibilă, cu opțiunea de a putea
majora creditul trimestrial în funcție de evoluția cifrei de
afaceri și a sumelor rulate prin Banca Transilvania.
Comisionul pentru
Emiterea Cardului0 lei 50 lei
Taxa de Administrare 50 de lei/an 100 de lei/an
Sursă: www.bancatransilvania.ro
După cum spuneam și mai sus Banca Transilvania oferă atât carduri de credit cât și carduri
de debit, în tabelul 1 și 2 au fost prezentate cardurile de credit pentru persoane fizice și pentru
companii, așa că mai departe voi prezenta gama de carduri de debit ale BT.
Banca Transilvania oferă multe tipuri de carduri de debit pentru persoanele fizice, iar în
tabelul de mai jos sunt prezentate 3 dintre ele și anume:
I. Visa Clasic,
II.MaserCard Mondo,

29III.MasterCard Gold,
Tabel 3. Oferta de carduri de debit pentru persoane fizice BT
I. Visa Clasic
Beneficiezi de opțiunea de a face cumpărături oriunde în lume, inclusiv pe internet la
comercianții care afișiază sigla Visa Clasic. Poți achita facturile de telefonie sau
pentru utilități direct la bancomatele BT. Ai un comision 0 pentru emiterea, pentru
plata facturilor la bancomatele BT, pentru retragerea de bani și pentru administrarea
anuală a cardului. Ai acces rapid și ușor la contul curent, Poți să-l folosești lună de
lună pentru primirea salarului.
II. MasterCard Mondo
Ai un comision 0 atunci când plătești direct cu cardul, sau pentru plata facturilor sau
pentru emiterea și administrarea anuală a cardului. Poți face cumpărături oriunde în
lume, poți avea acces online la banii din contul curent sau poți primi un credit de până
la 6 ori mai mare decât salarul titularului contului ( maxim 25.000 lei ).
III. MasterCard Gold
Poți face cumpărături oriunde în lume și pe internet, îl poți folosi pentru primirea
salarului, ai opțiunea de a-ți înlocui cardul în regim de urgență, tot în regim de urgență
îți poate asigura o sumă de baniîn numerar echivalentă sume existente în contul curent
în cazul pierderi sau a furtului, Beneficiezi de o asigurare în timpul unei călători în
străinătate. Ai un comision de 50 de lei pentru emiterea cardului și o taxă de
administrare de 80 de lei pe an.
Sursă: www.bancatransilvania.ro
La fel ca și la cardurile de credit pentru companii, BT are o sigură ofertă de card de debit,
și anume Visa Business Debit, acest card se împarte în două categorii :
> Visa Business Silver și
> Visa Business Gold.
Acestea fiind prezentate în tabelul 4.

30Tabel 4. Oferta cardurilor de Debit pentru Companii
Cardul Business Debit Visa Business Silver Visa Business Gold
Beneficiile cardurilor
BusinessAi opțiunea de a putea stabili limita de tranzacționare pe
fiecare card al angajaților sau pentru cheltuielile curente.
Cu acest card ai la dispoziție un raport lunar al
tranzacțiilor făcute, cu ajutorul căruia poți să-ți
gestionezi mai bine cumpărăturile făcute. Beneficiezi de
un pachet de asigurări pentru călătoriile în străinătate.
Poți elibera cardul sau numerar în regim de urgență. Cu
ajutorul Visa Business Gold ai acces la saloanele
Business Lounge ale aeroporturilor internaționale, cum
ar fi: Henri Coandă din București și Cluj – Napoca.
Comisionul pentru
Emiterea Cardului10 lei 100 de lei
Taxa de Administrare 50 de lei/an 100 de lei/an
Sursă: www.bancatransilvania.ro
2.2.2 Banca comercială Română
BCR o bancă românească și membră Erste Group, este cel mai important grup financiar din
România, incluzând operațiunile de bancă universală, anume
Retail
Corporate & investment banking
Trezorerie
Piețe de capital
Precum și societățile de profil de pe piața leasingului, pensiilor private și a băncilor de
locuințe.
BCR oferă o gamă completă de produse și servicii financiare prin intermediul unei rețele de
22 de centre de afaceri și 18 birouri mobile dedicate companiilor și 513 unități retail
localizate în majoritatea orașelor din întreaga țară cu peste 10.000 de locuitori.

31Referitor la oferta de carduri de credit pentru persoane fizice, BCR oferă o gamă largă de
astfel de carduri, și anume :
> MasterCard Standard / Visa Standard și
> MasterCard / Visa Gold și
Tabel 5. Oferta cardurilor de credit pentru persoane fizice BCR
> MasterCard / Visa Standard
Beneficiezi de până la 12 rate fără dobândă oriunde în lume. Ai o perioadă de grație
de 55 de zile. Beneficiezi de un comision 0 la orice plată cu cardul chiar și în
străinătate. Ești informat de fiecare dată când folosești cardul printr-un SMS sau
email. Ai posibilitatea de a mai atașa încă două carduri suplimentare pentru utilizatorii
autorizați. Poți plăti ușor și rapid facturi sau să-ți reîncarci cartela de telefon orange,
vodafone sau telekom. Pentru MasterCard / Visa Standard comisionul de emitere a
cardului este de 20 de lei.
> MasterCard / Visa Gold
Beneficiezi de 12 rate egale fără dobândă, și o perioadă de grație de 55 de zile. Plata
cu cardul este simplă și rapidă datorită tehnologiei contactless. Beneficiezi de un
comision 0 la orice plată cu cardu atât online cât și la comercianții acceptanți.
Primești extrasul de cont gratuit prin e-mail sau prin poștă și poți scoate numerar în
regim de urgență. Comisionul de emitere a crdului este 100 de lei pentru ambele
mărci
Sursă: www.bcr.ro
Banca Comercial Rom ână oferă o singură ofertă de carduri de credit destinate companiilor, și
anume: > Cardul Visa Business prezentat în tabelul 6.
Tabel 6. Cardul Visa Business
Avantajele Cardului Ai acces 24h/24h la orice ATM din țară
sau din străinătate, posibilitatea emiterii

32mai multor carduri atațate aceluiași cont
cu acces direct la contul companiei
Caracteristici Ai o perioadă de grație de 55 de zile,
cardurile au o valabilitate de 3 ani, poți
plăti facturile de la utilități
Comisioane Emitere card 20 lei
Mentenanță 50 lei
Eliberare
numerar2%, min 4,5 lei
Interogare sold 0,2 lei
Sursă: www.bcr.ro
Atunci când vine vorba de carduri de debit, Banca Comercial Română oferă produse atât
pentru persoanele fizice cât și pentru companii. În tabelul 7 vor fi prezentate 3 dintre ele, iar
pentru companii 3 carduri.
Oferta de carduri pentru persoane fizice BCR sunt :
1.MasterCard Standard,
2.MasterCard Sticker,
3.Visa Clasic,
Tabel 7. Oferta de carduri de debit pentru persoane fizice BCR
1. MasterCard Standard
Cu ajutorul acestui card poți accesa un descoperit de cont individual doar dacă îți
încasezi salariul lunar într-un cont curent BCR, cu ajutorul căruia poți primi un credit
de consum, bineînțeles în limita unui plafon cuprins între 500 ron și 40.000 ron fără a

33depăși 4 salarii nete sau 3 pensii. Cardurile MasterCard Standard sunt valabile pe o
perioadă de 3 ani, sunt carduri de debit și sunt ideale pentru gestionarea unui cont
curent în lei datorită tehnologiei cip încorporată. Ai opțiunea de a-ți putea reîncărca
cartela de telefon: Vodafone, Orange și Telekome. Poți accesa contul de oriunde te-ai
afla cu ajutorului aplicației George. Pentru emiterea unui astfel de card ai un comision
0 și la fel și pentru retragerea sau interogarea soldului.
2. MasterCard Sticker
Acest MasterCard Sticker este disponibil în 3 variante : Standard, Gold și Platium, și
se poate atașa la contul curent BCR în lei. Este un accesoriu de mici dimensiuni, sub
forma unui sticker/abțibild care se poate aplica pe telefonul mobil sau orice alt obiect,
este rapid, ușor și sigur. Ai un comision 0 pentru emiterea accesoriului sau pentru
plățile contactless la comercianți, și o taxă de 3 lei pe lună pentru administrarea și
mentenanța accesoriului. Se poate folosi atât în România cât și în străinătate, și are o
valabilitate de 4 ani.
3. Visa Clasic
Este un card de debit contactless emis în EUR, RON, sau USD. Este un card
embosat și este special creat pentru cei care călătoresc mai des în străinătate, în
special în zona Euro. Beneficiezi de protecție împotriva riscului valutar în funcție de
moneda în care dorești să schimbi. Ai acces 24/7 la contul curent. Poți folosi cardul
atât în România cât și în străinătate. Ai un comision 0 atât pentru emiterea cardului cât
și pentru retragerea sau interogarea soldului la ATM-urile BCR.
Sursă: www.bcr.ro
Cum spuneam și mai sus Banca Comercial Română oferă 3 carduri de debit pentru
companii, și anume :
I.Visa Business USD,
II.MasterCard Business EUR și
III.MasterCard Business Gold.
Iar în tabelul de mai jos vor fi prezentate pe scurt fiecare din cele 3 carduri.
Tabel 8. Oferta de carduri de debit pentru companii

34I. Visa Business USD
Cu ajutorul acestui card ai control asupra cheltuielilor de afaceri , ai acces 24 de ore
din 24 la orice ATM din țară și străinătate pentru ob ținerea de numerar, posibilitatea
emiterii mai multor carduri ata șate aceluiași cont cu acces direct la disponibilul din
contul curent și o gamă variată de beneficii precum : asigurarea de călătorie în
străinătate, acces gratuit în business lounge-ul din Aeroportul Otopeni Bucure ști.
Cardul de debit este emis în USD, destinat clien ților persoane juridice. Cardul poate fi
utilizat atât în mediu electronic on-line cât și manual oriunde este afi șată sigla VISA.
Emiterea pentru acest card este 0.
II. MasterCard Business EUR
Este un card de debit cu CIP, emis în EUR, destinat persoanelor juridice ai căror
angajați efectuează, în țară și străinătate, diverse pl ăți în interes de afaceri (hotel,
restaurant, transport etc.). Cardul poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate, atât
în mediu electronic cât și manual oriunde este afișată sigla Mastercard. Poate fi folosit
pentru plata de mărfuri și servicii , ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la
ghișeele băncilor care acceptă carduri, în limita a 10.000 RON/zi sau echivalent EUR/
zi. Cardul are o perioadă de valabilitate de 3 ani, iar pentru emiterea cardului este
gratuit.
III. MasterCard Business Gold.
Cardul este de debit cu CIP, emis în lei, este destinat angajaților care efectuează plăți
în țară și străinătate în interes de afaceri . Cardul poate fi utilizat pentru plata de
mărfuri și servicii pentru ridicarea de numerar de la ATM-uri și de la ghișeele
băncilor care acceptă carduri, în limita a 10000 RON/zi , reîncărcarea cardurilor de tip
transport STB la ATM-urile dedicate și pentru schimbarea PIN-ului la ATM. Iar
comisionul de emitere a cardului este 0.
Sursă: www.bcr.ro
2.2.3 Banca Română pentru Dezvoltare
În această subdiviziune voi prezenta o scurtă istorie a bănci, iar în subcapitolul 2.4
Oferta de carduri BRD vor fi prezentate câteva din oferte de carduri de credit și de debit
oferite de către bancă persoanelor fizice cât și companiilor.

35BRD – Groupe Société Générale a început odată cu fondarea în anul 1923, a Societății
Naționale de Credit Industrial, devenită după război Banca de Investiții, iar apoi Banca
Română pentru Dezvoltare.
BRD, este o bancă românească deținută de grupul financiar francez Société Générale în
proporție de 58,32% . În 2013, ea a fost a doua bancă din România, după Banca Comercială
Română (BCR), în ceea ce privește activele (aproximativ 47,49 miliarde lei ) și banca nr. 1 pe
piața românească a creditelor sindicalizate . În martie 2010, societatea avea peste 2,5
milioane de clienți.
BRD face parte în proporție de 58,32%, din Grupul Société Générale unul dintre cele mai
mari grupuri europene de servicii financiare. Grupul are 154.000 de angajați în 76 de țări și
32 de milioane de clienți în întreaga lume, în trei activități-cheie și anume1 :
1.Retail banking în Franța
2. Retail banking internațional, servicii financiare și asigurări
3.Corporate & investment banking, private banking, administrare de active și servicii
pentru investitori.
2.3 Analiza pieței cardurilor
2.3.1 Analiza cardurilor de Credit
Cardurile de credit au apărut mai târziu pe piața autohtonă. Principala vină a purtat-o rata
ridicată a inflației, care a făcut aproape imposibilă finanțarea populației, printre care și
absența unui birou de credit care să ofere referințe despre obiceiurile de plată ale
consumatorilor, precum și veniturile scăzute ale majorității populației.
Abia în toamna anului 2007 a apărut primul card de credit, emis de către Raiffeisen Bank.
Anul 2008 a marcat un eveniment spectaculos pentru acest instrument de plată, cele opt bănci
emitente de carduri de credit standard existente,
Banca Comercială Română ;
Banca Română de Dezvoltare ;
1 https://ro.wikipedia.org/wiki/BRD_-_Groupe_Société_Générale

36Raiffeisen Bank;
Bancpost Bank;
Banca Transilvania ;
Banca Românească ;
RIB Bank;
UniCredit Bank.
la jumătatea anuului li sa mai adăugat încă patru bănci și anume :
Țiriac Bank;
Finans Bank;
Banca Italo Romena și
Eurom Bank.
Mai multe bănci au emis carduri de credit de tip premium, însă acestea se adresează unei
categori de clienții extrem de restrânse, având în vedere normele de limitare a creditelor
adoptate de Banca Națională a României care au afectat și cardurile de credit, deținerea unui
plafon cuprins între 5.000 și 10.000 eur este practic imposibilă în absența unei garanții sub
forma de colateral.
Tot în anul 2008 a apărut și primul card de credit sub sigla unei organizații internaționale
proprietare de marca de tip co – branded. Acesta a fost emis în tomana anului 2008 de către
Raiffeisen Bank și de Vodafone și înglobează toate caracteristicile primului card de credit
emis de Raiffeisen Bank sub sigla MasterCard.
Cei care îl utilizează la comercianți, fie că o fac în România sau în străinătate beneficiază de
puncte de fidelitate pe care le pot utiliza ulterior pentru a-și schimba telefonul mobil sau
pentru diverse alte scopuri ce țin de relația comercială cu Vodafone. Cam în același interval
și-au făcut loc pe piață două carduri de credit speciale, cele de tip proprietar, care s-au
bucurat de un mare succes în rândul publicului, totuși acestea pot fi utilizate doar în anumite
magazine și numai pe teritoriul României.

37 Anul 2019 a marcat un moment inedit pentru industria cardurilor de credit, pentru că la
finalul anului a depășit pragului de trei milioane de instrumente de plată.
Potrivit datelor Bănci Naționale a României la 30 septembrie 2019 românii dețineau deja
2.968.280 de carduri de credit. Având în vedere faptul că perioada octombrie – decembrie
marcată de sărbătorile de iarnă și pentru apetitul crescut pentru cumpărături, a adus aproape
an de an consolidarea consistentă a portofoliului de carduri de credit, este de așteptat ca
băncile să bifeze în anul 2019 o performanță inpresionantă.
În primele nouă luni din anul 2019 numărul de carduri de credit a crescut cu aproape 70.000
de unități.
Figura 3. Numărul total de carduri în circulație cu funcție de credit
Sursă: www.bnr.ro
Cardurile de credit au avut o evoluție destul de bună în perioada martie 2015 – iunie 2020. În mare
parte a avut o evoluție crescătoare cum se poate observa din luna martie 2015 unde numărul de
carduri a fost de 2.312.729 până în decembrie 2016 unde numărul a ajuns la 2.825.211 , după care
timp de șapte luni a urmat o perioadă în care numărul de carduri de credit a început să scadă din
martie 2017 la 2.821.575 și până în septembrie 2017 unde numărul de carduri a scăzut până la
2.780.360 unități.
Din luna decembrie 2017 numărul de carduri a început din nou să aibe o evoluție crescătoare
ajungând până la 3.006.307 de unități în luna martie 2020, care a fost și cel mai mare număr de
carduri de până acuma din martie 2015. Iar în ianuarie 2020 nuărul de carduri a scăzut din nou până
la 2.910.162, cu 96.147 mai puține carduri față de data cu cel mai ridicat număr de carduri de credit.
Figura nr. 4 Numărul tranzacțiilor cu carduri cu funcție de credit emise de PSP

38
Sursă: www.bnr.ro
Figura nr.5. Valoarea tranzacțiilor cu carduri cu funcție de credit emise de PSP rezidenți
Sursă: www.bnr.ro

392.3.2 Analiza cardurilor de debit
Încasarea salariului pe card generează costuri tot mai mari pentru angajați. Aceștia ajung să
achite comisioane chiar și de trei ori mai mari pentru servicii de care nu au nevoie ca urmare a
modificărilor aduse de bănci sistemului informatic.
România este una dintre puținele țări unde bancarizarea populației a început obligatoriu și
pare să continue pe același model. La mijlocul anilor ‘90, băncile au lansat cardurile, un produs care
a devenit coloana vertebrală a relației dintre banca și client. Numărul mare de carduri emise la care s-
a ajuns în prezent nu s-a datorat însă cererii foarte puternice venite din partea publicului-țintă. Rolul
principal în acest scenariu l-au jucat angajatorii. La propunerea instituțiilor financiare, aceștia au
acceptat să vireze salariile pe card, astfel că peste noapte milioane de români s-au trezit utilizatori de
carduri. Compania nu avea nimic de pierdut deoarece cardurile erau emise de banca unde avea
deschis contul. Astfel, virarea salariilor se făcea gratuit. Pe de altă parte, banca achiziționa
instantaneu o baza importantă de clienți care urmau să-i aducă noi venituri. Pe lângă taxa de emitere,
clienții plătesc comisioane pentru retragerea de numerar, operațiunea la care populația apelează cel
mai frecvent.
Ultima tendință în domeniul bancar este de a forța clienții care au primit carduri de salarii să
cumpere și conturi curente. In urmă cu câțiva ani, aceste produse erau de-a dreptul inofensive pentru
portofelele clienților. Deschiderea conturilor curente se taxa cu un comision modic, după care nu se
mai aplica nici un tarif. Din acest motiv, ele treceau aproape neobservate. Singurele costuri pe care
populația le suporta erau cele aferente tranzacțiilor desfășurate. Situația este cu totul alta în prezent,
când băncile dau impresia că nu mai știu cum să inventeze noi comisioane și profită de orice ocazie.
Creditele conduc detașat la acest capitol, însă nici conturile curente nu au pierdut vremea în ultimul
timp, recuperând rapid teren. Marea invenție a băncilor a fost comisionul de mentenanță, o taxa
percepută lunar pentru ca acest cont să funcționeze. Dintre marile bănci universale, Raiffeisen a fost
printre primele care a lansat acest concept, odată cu implementarea noului sistem informatic. Acesta
permitea ca orice cont curent să aibă atașate carduri de debit. Astfel, oricine deținea un card trebuia
să plătească și comisioanele aferente pentru funcționarea contului curent, chiar dacă nu apela la
facilitățile disponibile suplimentar. Taxa lunară de întreținere pentru contul curent a fost stabilită însă
la doar 0,5 lei, astfel că nu necesita un efort financiar ieșit din comun. Însă modelul a fost preluat
ulterior și de alte bănci, pe banii clientului.
La sfârșitul lui 2007, BRD a unificat la rândul său conturile curente cu cele de card și a
schimbat ulterior sistemul de tarifare. Dacă înainte conturile curente funcționau gratuit, fiind
necesară doar plata unui comision de deschidere în valoare de 7 lei, costurile au urcat puternic
ulterior. BRD a renunțat la taxa de deschidere, dar a introdus una lunara în valoare de 0,5 euro. și,
având în vedere că toți deținătorii de carduri de debit au devenit titulari de conturi curente, aceștia au
primit dintr-o dată o notă de plată mai mare. In prezent, contul curent costa pe an în jur de 20 lei pe
fiecare client, în timp ce cardul de debit are un cost de întreținere de numai 7 lei. Nici prima bancă a
țării nu a ratat ocazia să obțină mai multe venituri și a adoptat de curând același model.
BCR a îmbunătățit la rândul ei sistemul informatic, ocazie cu care cardurile de debit au fost
atașate conturilor curente. În perioada următoare, deținătorii celor 2,2 milioane de carduri BCR care

40nu au conturi curente au primit unul. Automat, ei vor suporta și comisioanele aferente noului produs
achiziționat, cu valori deloc de neglijat. Banca percepe 1,75 lei pe lună, ceea ce înseamnă că într-un
an clienții vor plăti 21 lei pentru contul curent. În schimb, cardul de debit în sine costa numai 9,6 lei
pe an.
Problema în acest caz este că un client care dorește un simplu card ajunge să platească sume
de două-trei ori mai mari pentru servicii de care nu are nevoie. Majoritatea cardurilor au fost emise
pentru încasarea salariilor, iar peste 90% din operațiunile derulate cu aceste instrumente constau în
retrageri de numerar. Astfel, cei mai mulți posesori de carduri vor doar să-și retragă banii de la
bancomat și nu au nici o intenție să efectueze viramente intra și interbancare și cu toate acestea, ei
plătesc sume importante pentru aceste servicii.
Una dintre băncile cu cele mai scumpe servicii este ING Bank. Contul curent și cardul de
debit sunt unificate, iar taxele anuale de gestiune pentru cele două produse ajung la 48 lei pe an.
Bineînțeles, clienții primesc automat și servicii pe care nu le solicită. Fiecare deținător de cont
beneficiază obligatoriu de o asigurare de viață, unul dintre motivele pentru care comisioanele sunt
așa de mari.
Băncile care oferă carduri de debit pe piața românească sunt: Banca Transilvania, Alpha
Bank, UniCredit, ING Bank, B.R.D., B.C.R, Raiffeisen Bank, Bancpost, H.V.B Tiriac Bank.
Figura nr. 6 Numărul de carduri cu funcție de debit
Sursă: www.bnr.ro

41Numărul de carduri cu funcție de debit până în data de iunie 2020 a avut o evoluție crescătoare
după cum se poate vedea și în tabel-ul de mai sus. Însă există și o evoluție descrescătoare și anume în
iunie 2015, unde numărul de carduri a scăzut la 12.002.141 unități față de cum era în luna martie
2015 12.182.323 de unități
2.3.3 Analiza pieței cardurilor co – branded
Acestea pot consta în diverse tipuri de discounuri sau în puncte de fidelitate acumulate
pentru fiecare utilizare, care pot fi convertite după o anumită perioadă de timp pentru
achiziționarea de produse sau plata de servicii. În anumite țări europene, cum ar fi Turcia,
produsele de tip co – brand oferă foarte multe avantaje deținătorilor acestora. Evoluția a
determinat și apariția produselor multi – branded, băncile sunt astfel interesate să-și fidelizeze
tot mai mult clienții și să câștige noi segmente de piață. În țări europene cum ar fi Olanda și
Marea Britanie există produse co – branded care dispun de discounturi de 1% pentru
cumpărăturile efectuate la orice comerciant din țara respectivă sau din străinătate, pe lângă
discounturile aplicate în rețeaua comerciantului respectiv
În România, programele de fidelitate sunt încă la început, însă există deja carduri co –
branded care oferă discounturi și permit acumularea de puncte de fidelitate pentru utilizatori.
Unul dintre programele de carduri co – branded din România permite acumularea de puncte
de loialitate pentru toate cumpărăturile realizate la comercianți, nu doar pentru cele care țin
de produsele și serviciil companiei de telefonie respective.2
Câteva exemple de carduri co – branded
Banca Transilvania și Flying Blue ( a se vedea anexa 3 ), este un program internațional
la care participă liniile aeriene Air France, KLM, TAROM și alte peste 35 de companii
ale grupului SkyTeam. Flying Blue răsplătește cu Mile cei mai fideli clienți ai sai. Mila
este un fel de unitate de răsplată pentru fidelitate. Călătorești cu una din companiile
aeriene SkyTeam și ești răsplătit proporțional cu lungimea distanței parcurse. Primești
Mile pe care mai apoi le poți folosi pentru alte zboruri, cu cât călătorești mai mult cu atât
plătești mai puțin.
Tabel nr.9 Beneficiile Banca Transilvania și Flying Blue
2 www.conso.ro

42Beneficii BT FlyingBlue Classic BT FlyingBlue Premium
Primești Mile de bun venit,
pentru prima cumpărătură1.000 Mile 2.000 Mile
Perioada de grație5 lei cheltuiti = 1,5 Mile
5 lei cheltuiti = 1 Mila
5 lei cheltuiti = 1,3 Mile5 lei cheltuiti = 2 Mile
5 lei cheltuiti = 1,3 Mile
5 lei cheltuiti = 1,5 Mile
Plățile cu cardul îți prelungesc
cu 24 de luni valabilitatea
tuturor Milelor Premiu pe care
le ai deja în programul Flying
Blue55 de zile
Plătești în rate fără dobândă la
comercianții care fac parte din
programul STAR al B ăncii
Transilvania și pentru plățile
facute la AIR FRANCE, KLM
și TAROMDA DA
Asigurarea gratuită pe timpul
călătoriei în străinatateDA DA
Acces în Salonul Business din
Aeroportul Internațional Henri
Coandă București și Aeroportul
Avram Iancu Cluj-NapocaDA DA
Beneficii speciale și reduceri in
țară și străinatate prin
programul Visa PremiumNU DA
Rapiditate și confort la
cumpărături, datorită
tehnologiilor de ultim ă
generație încorporateDA DA
Sursă: www.bancatransilvania.ro

43Raiffeisen și Vodafone3,( a se vedea anexa 4 ) avantaje :
Poți cumpăra produse pe care le achiți apoi în rate lunare fără dobândă, te bucuri de până
la 24 de rate lunare ;
Cumperi de la Emag tot ce ai nevoie și ei te răsplătesc cu până la 10% înapoi din
valoarea cumpărăturilor în puncte ;
Ai taxe 0 pentru Smart Mobile când ai un card de cumpărături, indiferent de pachetul pe
care îl ai;
Rambursări flexibile, rambursezi doar 5% din suma datorată sau mai mult, la alegerea ta.
Ai 0% dobândă când rambursezi integralsumele utilizate până la scadența lunară.
BRD și ISIC ( a se vedea anexa 5 ), este un card de debit în lei emis sub sigla Visa, este
dedicat tinerilor cu vârsta peste 14 ani înscriși într-o formă de învățământ acreditată.
Cardul are valabilitate 4 aniși oferă acces la un program internațional de reduceri valabil
în 130 de țări.4
Figura nr. 7 Numărul de carduri active Co – Branded
Sursă: www.bnr.ro
3 www.raiffeisen.ro
4 www.brd.ro

44Numărul de carduri co – braded a evoluat mult din martie 2015 unde numărul de carduri
active a fost de 11.293.624 unități față de 13.812.436 unități din iunie 2020, chiar dacă în
acea perioadă numărul de carduri a scăzut față de martie 2020. În afară de lunile iunie 2015
( 10.599.776 ), martie 2017 ( 11.829.281 ), martie 2018 ( 12.451.513 ), luna decembrie 2018 (
13.214.205 ), a avut o evoluție în mare parte crescătoare.
2.4 Oferta de carduri la BRD
În acest subcapitol vor fi prezentate pe scurt oferta cardurilor de credit și de debit atât
pentru persoanele fizice cât și pentru companii.
2.4.1 Carduri pentru persoane fizice
Oferta de carduri de debit
Banca Română de Dezvoltare oferă persoanelor fizice 3 categori de carduri de debit și
anume:
Cardul MasterCard/Visa Standard ;
Cardul MasterCard/ Visa Gold ;
Cardul MasterCard Platium .
Tabel nr.10 Oferta cardurilor de debit persoane fizice BRD
MasteCard/Visa Standard
Beneficiezi de un comision 0 pentru emiterea sau pentru plățile la comercianți sau online.
Are o valabilitate de 4 ani și este emis sub sigla MasterCard în Lei/Eur, și Visa în Lei/USD.
Cu ajutorul cardului pți efectua plăți la comercianți inclusiv online, plata facturilor, poți
obține lista ultimelor 10 tranzacții. Ai opțiunea de a-ți putea atașa mai multe servicii la card
anume: asigurarea confort mobile plus, adică îți acoperă priederile financiare în urma furtului
sau a pierderi cardului.
MasterCard/Visa Gold
Beneficiezi de acces gratuit în lounge-urile aeroporturilor din țară doar prin simpla
prezentare a cardului, la aeroportul Avram Iancu din Cluj și Traian Vuia din Timișoara ai

45acces nelimitat, la Henri Coanda București – Nord și Satelit beneficiezi doar pentru carduri le
Visași doar 3 intrari gratuite, iar la Henri Coanda Bucuresti doar carduri le Mastercardși ai
acces nelimitat. Beneficiezi de altfel și de asistență gratuită pentru voiaj, asistență medicală și
asigurarea reprezentării legale .
MasterCard Platium
Ai acces gratuit la peste 1000 de saloane VIP ale aeroporturilor din întreaga lume, serviciu
personalizat de 24/24. Doar printr-o simplă prezentare a cardului beneficiezi de acces gratuit
și nelimitat în lounge-urile aeroporturilor: Avram Iancu din Cluj , Traian Vuia din Timișoara ,
Henri Coandă din București și MasterCard AIR & JET din Viena. Cu acest card beneficiezi
de un pachet de asigurări, mai exact asigurarea confort platium, care acoperă pierderile
financiare în urma furtului, sau a pierderi cardului.
Sursă: www.brd.ro
Oferta de carduri de Credit
La fel ca și la cardurile de debit, cardurile de credit sunt de trei feluri:
>> Card de credit Standard;
>> Card de credit Gold ;
>> Card de credit Platium .
Tabel nr.11 Oferta cardurilor de credit persoane fizice BRD
>> Cardul de credit Standard
Beneficiezi de rate extinse de până la 36 de luni, o perioadă de grație de 55 de zile. Pentru
emiterea și reînoirea cardului este gratis iar pentru administrarea cardului taxa este de 50 de
lei/an. Ai opțiunea de a putea solicita până la 4 carduri suplimentare, poți face 10 tranzacții și
un total maxim de 8.000 de lei.
>> Cardul de credit Gold
Ai acces gratuit și nelimitat în lounge-urile din aeroporturile partenere și anume Henri
Coandă din București, Cluj, Timișoara și Viena , beneficiezi de reduceri la comercianți care
sunt incluși în programul MasterCard Premium, ai asigurată asigurarea de călătorie.
Beneficiezi de asistență gratuită pentru voiaj și asistență medicală. În cea ce privețte

46comisionul pentru emiterea cardului, este 0 iar pentru administrare este de 150 de lei/an.
>> Cardul de credit Platium
Ai 4 intrări gratuite pe an la peste 1000 de saloane VIP ale aeroporturilor din întreaga lume,
serviciu personalizat 24/24, reduceri la toți comercianții incluși în programul Mastercard
Premium. beneficiezi de acces gratuit și nelimitat în lounge-urile aeroporturilor: Avram Iancu
din Cluj, Traian Vuia din Timi șoara, Henri Coandă din Bucure ști și MasterCard AIR & JET
din Viena. Se poate efectua 15.000 lei linie maximă de credit , plăți la comercianți, inclusiv
online și contactless , retragere de numerar și plăți de facturi;
Sursă: www.brd.ro
2.4.2 Carduri pentru persoane juridice
Carduri de debit
La Banca Română de Dezvoltare există un singur tip de card pentru persoanele juridice, și
anume , Cardul de debit Business , acesta se împarte în două categorii și anume:
1.Cardul de Debit Business Silver și
2.Cardul de Debit Business BRDepo.
Tabel nr.12 Oferta de carduri de debit persoane juridice BRD
Cardurile de Debit Business
Cu acest card ai acces la bani din contul tau ori unde te-ai afla în lume și bineânțeles oricând,
ai o asigurare de călătorie gratuită, ai o finanțare prin descoperit de cont, acest beneficiu este
opțional, doar cine dorește
1.Cardul de Debit Business Silver
Aceste carduri sunt dedicate doar persoanelor care au o putere de decizie în firma cum ar fi
contabilul, sau un administrator, cu ajutorul căruia aprovizionează cu diferite echipamente
sau alte cheltuieli necesare pentru firmă. Beneficiezi de servicii gratuite de asigurare de
călătorie în străinătate. Cardurile care sunt disponibile sunt MasterCard Business Silver în lei
sau euro și Visa Business Silver în lei și usd
2.Cardul de Debit Business BRDepo
Poți depune bani în contul companiei la orice oră, și se pot depune la orice ATM BRD,

47depunerea de numerar se face foarte ușor și rapid prin introducerea cardului în ATM și
tastarea PIN-ului după care se selectează operațiunea de care avem nevoie, pentru depunere
se selectează operațiunea de alimentare, după care se alege moneda adică RON, EUR sau
USD iar la final doar se introduc ba ncnotele și validezi suma finală
Sursă: www.brd.ro
BRD oferă un singur card de credit și anume Cardul de Credit Business, acesta este
prezentat în tabelul numărul 13.
Tabel nr.13 Oferta de carduri de credit persoane juridice BRD
Cardul de Credit Business
Este folosit atunci când nu vrei să folosești fondurile propri i atunci când vrei să furnizezi
anumite lucruri pentru firmă, cum ar fi consumabile, mobilier, echipament etc. Se poate plăti
la comercianți inclusiv online , se pot plăti facturi. Ai asigurat un s erviciu de asigurare pe
perioada călătoriilor în străinătate. Este un card embosat care este emis de către sigla
MasterCard, se poate utiliza atât național cât și internațional. Moneda cardului este în lei. Are
o valabilitate de 2 ani dar după expirare se poate reînoi, are o perioadă de grație până la 46 de
zile iar suma minimă pe care trebuie returnată este de 10% din totalul tranzacțiilor pe care le
efectuezi.
Sursă: www.brd.ro
CAP III Studiu de caz privind acordarea cardului de credit – standard
BRD
În cel de-al treilea capitol m-am decis să fac studiul de caz despre eliberarea unui card de
credit la Banca Română pentru Dezvoltare în funcție de gradul de îndatorare.
3.1 O scurtă prezentare a cardului de credit – standard
Acest tip de card este destinat tuturor, angajaților și pensionarilor. Pentru acest tip de card,
dacă suma utilizată este achitată până la data scadentă perioada de grație este de până la 55 de
zile cu o dobândă 0, și rate extinse de până la 36 de luni.
Ai 6 rate fără dobândă oriunde în lume, online sau la comercianți, în plus ai posibilitatea de
a-ți seta cumpărăturile în mai mult de 6 rate și tot cu o dobândă 0 la comercianții parteneri
Bănci Române de Dezvoltare.

48Așa cum este bine de știut pentru fiecare tip de card există un minim cât și un maxim pe care
îl poți solicita. Pentru cardul de credit – Standard suma minimă pe care se poate solicita este
de 1000 de lei, ajungând la 25.000 de lei, adică suma maximă. Pentru cheltuielile zilnice la
cumpărături cu cardul standard poți avea 10 tranzacții și un total maxim de 8000 de lei, iar
dacă vrei să scoți bani de pe acel card, adică dacă vrei să plătești cu bani cash atunci suma
maximă pe care o poți scoate zilnic este de 4000 de lei.
Cardul de credit – Standard are o valabilitate de 48 de luni, mai precis 4 ani. Se poate
beneficia de alte 4 carduri suplimentare maxim.
Pentru a putea accesa cardul Standard trebuie să ai o vechime de 3 luni la locul de muncă și
un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată.5
3.2 Comisioanele și tarifele cardului
Cardul de credit – Standard
Furnizare card gratuit
Reînnoire card gratuit
Administrare anuală deținător autorizat 50 lei
Administrare anuală utilizator autorizat gratuit
Inlocuire card 15 lei
Inlocuire card în străinătate (regim de
urgență)150 eur ( echivalent în lei )
Regenerare cod PIN 12 lei
Refuz la plată nejustificat 30 lei
Emitere extras – online prin serviciul de
Internet banking MyBRD Netgratuit
Transmitere extras prin poștă 4 lei
TARIFE ȘI COMISIOANE AFERENTE
LINIEI DE CREDIT
Analiză / Majorare credite gratuit
Comision unic pentru servicii suplimentare
prestate la cererea clientului pe parcursul
derulării contractului de credit50 eur ( echivalent în lei )
Sursă: www.bancatransilvania.ro
3.3 Analiza eliberării cardului de credit
3.3.1 Informații despre solicitant
5 https://www.brd.ro/card-de-credit-faq

49În acest subcapitol voi prezenta datele și informațiile referitoare la solicitantul cardului de
credit standard. Aceste date sunt utilizate de către bancă pentru analiza bonității, alături de
alte date cum ar fi valoarea creditului solicitat, tipul de rate ales ( fixă sau descrescătoare ),
etc. Aceste date sunt următoarele :
Informații despre Împrumutat
Nume și Prenume Popescu Valentin Ionuț
Vârsta 24
CNP 1960324303461
Telefon mobil 0746808245
Adresă de e-mail popescuionut@yahoo.com
Situație locativă Locuința cu părinții
Persoană expusă politic NU
Situație familială Singur
Număr copii în întreținere 0
Alte persoane în întreținere 0
Alte rate la bancă DA ( o rată de 500 de lei )
Profesie de bază Muncitor calificat
Sector de activitate Construcții
Statut profesional Salariat SC capital privat
Salar brut 4000
Sursă: Prelucrare proprie
3.3.2 Analiza bonității
Informații despre creditul solicitat
Tipul de credit Card de credit – standard
Valoarea creditului solicitat 14.000
Moneda RON
Durata solicitată 24 luni
Sursă: Prelucrare proprie din surse BT

50Pentru a afla gradu de îndatorare există două situații posibile, și anume :
1. Prima situație
În cazul în care clientul plătește suma minimă, la BRD această sumă fiind de 20 de lei, plus
rata la bancă de 500 lei, gradul de îndatorare este de 0,8%, calculat în felul următor :
Grad de îndatorare%2222,02360520
236020500
bilveniteligiratelor
>> în prima situație gradul
de îndatorare se încadrează în gradul de îndatorare al bănci.
Venit net= 59% x Salar brut Venit net = 59% x 4000 = 2360 de lei
A 2-a situație
Dacă clientul folosește toată linia creditului acesta are obligația de a plăti 3,5% din suma
împrumutată
Pentru Popescu Valentin Ionuț această sumă este de 490 Ron, aflat astfel :
3,5% x suma împrumutată3,5% x 14.000 = 490 de lei
Pentru această situație gradu de îndatorare este de 41% aflat astfel :
Grad de îndatorare =%4141,02360990
2360490500
bilveniteligiratelor
>> gradul de îndatorare
a clientului nu se încadrează în gradul de îndatorare al bănci Creditul solicitat de către
Popescu Valentin Ionuț nu i se va accepta deoarece gradul de îndatorare al d-lui Popescu
depășește gradul de îndatorare al bănci
Informații despre creditul solicitat
Tipul de credit Card de credit – standard
Valoarea creditului solicitat 12.000
Moneda RON
Durata solicitată 24 luni
Sursă: Prelucrare proprie din surse BT
I.Prima situație
În cazul în care clientul plătește suma minimă, la BRD această sumă fiind de 20 de lei, plus
rata la bancă de 500 lei, gradul de îndatorare este de 0,8%, calculat în felul următor :

51Grad de îndatorare = %2222,02360520
236020500
bilveniteligiratelor
>> gradul de
îndatorare se încadrează în condițiile bănci
II.A doua situație
Dacă clientul folosește toată linia creditului acesta are obligația de a plăti 3,5% din suma
împrumutată
În această situație suma este de 420 lei, aflată astfel :
3,5% x suma împrumutată = 3,5% x 12.000 = 420 lei
Iar gradul de îndatorare este de :
Grad de îndatorare = %9,38389,02360920
2360420500
bilveniteligiratelor
>> gradul de
îndatorare se încadrează și în a doua situație
În concluzie Popescu Valentin Ionuț, cu salariul brut pe care îl are, adică 4000 lei, și un
venit net de 2360 de lei suma maximă pe care o poate solicita este de 12.000 lei

52Concluzii:
În concluzie după cum se poate vedea și în lucrare, au evoluat foarte mult de la apariția
primului card în secolul al XX – lea.
Au evoluat din toate punctele de vedere, de la materialul din care era făcut până la tehnologia
lui. Au evoluat mult și din punct de vedere al extinderiicardului chiar și numărul de carduri,
numărul de carduri active și a acceptanților acestora.

53Bibleografii:
Bran F., Carduri – instrumente moderne de plată , Finanțe. Bănci. Asigurări, nr. 12, 2003
Căpraru B., Activitatea bancară. Sisteme, operațiuni și practici . Ediția a II-a, Editura C.H.Beck,
București, 2014
Evans, D.,S., Schmalensee, R., Paying with Plastic. The Digital Revolution in Buying and
Borrowing, 2 nd Edition, The MIT Press, Massachusetts, 2005
Filip, B., Tehnologii financiar-bancare , Editura Junimea, Iași, 2003
Heffernan, Shelagh A., Modern banking, John Wiley& Sons (HS), 2005
Imireanu Gh., Tehnica și practica operațiunilor bancare – relațiile agenților economici cu
băncile, Editura Tribuna Economică, București, 2005
Medar L., Contabilitatea instituțiilor de credit , Editura Academica Brancuși,Târgu-Jiu, 2011

54Talpoș M.F., Internet Banking-ul în România: de la provocare la succes , Editura Casa Cărții de
Știință, Cluj-Napoca, 2012
Turliuc,V., Cocris, V.,ș.a., Monedă și Credit, Editura Junimea, Iași, 2011
Vasilache, D., Plăți electronice. O introducere , Editura Rosetti Educațional, București, 2004
https://www.bnr.ro/Raport-statistic-606.aspx
https://www.bancatransilvania.ro
https://www.brd.ro
https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/topul-celor-profitabile-10-banci-mari-s1-2020-banca-
transilvania-bcr-19529972
Anexe:
Anexa 1. Cardul de credit Diner’s Club Card………………………………………………………………..56
Anexa 2. Conținutul cardului………………………………………………………………………………………56
Anexa 3. Cardul co – branded Banca Transilvania și Flying blue …………………………………….57
Anexa 4. Cardul co – branded Raiffeisen Bank și Vodafone…………………………………………..57
Anexa 5. Cardul co – braded BRD și Isic………………………………………………………………………58

55Anexa 1. Cardul de credit Diner’s Club Card
Anexa 2. Conținutul cardului
Fața cardului

56
Spatele cardului
Anexa 3. Cardul co – branded Banca Transilvania și Flying blue

57
Anexa 4. Cardul co – branded Raiffeisen Bank și Vodafone
Anexa 5. Cardul co – braded BRD și Isic

58