Denumire program: DEZVOLTARE TERITORIALĂ INTELIGENTĂ [623384]

Denumire program: DEZVOLTARE TERITORIALĂ INTELIGENTĂ
(DTI)
Denumire disciplină: Regiuni inovatoare și teritorii funcționale

DOBROGEA

Student: [anonimizat]

2018

Cuprins

DATE DE IDENTIFICARE

I.LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
1.1. Poziție geografică
1.2. Coordonate geografice
1.3. Altitudine medie
1.4. Vecin i
II. CADRU NATURAL ȘI PEISAJ
2.1. Caracteristici ale peisajului
2.2. Ape de suprafa ță
2.3. Vegeta ție și faună
2.4. Resurse ale subsolului
2.5. Zone protejate
III. ACCESIBILITATE
3.1. Rutieră
3.2. Feroviară
3.3. Aeriană
3.4. Naval

IV.ASPECTE ISTORICE
V. COMPONENȚE TERITORIALE
5.1. Pădurile

5.2. Stepa și Silvostepa
5.3. Solurile

VI. POPULA ȚIE ȘI CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

6.1. Evolu ția numărului de locuitori
6.2. Densitatea populației
6.3. Mișcarea naturală
6.4. Mișcarea migratori e

VII. ACTIVITĂȚILE ECONOMICE
7.1. Industria
7.2. Agricultura
7.3 Turismul

Bibliografie

DATE DE IDENTIFICARE
Denumire: Dobrogea
Data înființării: Acum, zona din punct de vedere teritorial -administrativ cuprinde în
România județele Tulcea și Constanța , iar în Bulgaria — regiunile Dobrici și Silistra , dar
lucrarea noastră se bazează pe strict pe zona românească și anume pe județele Tulcea și
Constanța județe înfințate începând cu L2/1968 .
Suprafață: 15.570 kilometri pătrați

I.LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
1.1. Poziție geografică
Este cuprinsă între cursul inferior al Dunării, țărmul Mării Negre și Dobrogea de Sud sau
Cadrilaterul bulgăresc .
1.2. Coordonate geografice:
▪ Latitudine nordică – între punctele extreme Chilia Veche (45ș 25´ latitudine nordic ă) și
Limanu (43ș 46´ latitudine nordic ă).
▪ Longitudine estică – cuprinsă între 27ș 12´ longitudine estică (punct extrem localitatea
Almalau) și 29ș 41 ´ (punct extrem orașul Sulina).
1.3. Altitudine medie: în jur de 125 de metri
1.4. Vecini:
➢ nord-est – Brațul Chilia al Dunării
➢ nord – vest – cursul inferior al Dunării ce înconjoar ă Podișul Casimcei și Munții
Măcinului
➢ vest – cursul inferior al Dunării
➢ sud – granița cu Bulgaria
➢ est – Marea Neagră

Harta fizic ă a Dobrogei

II. CADRU NATURAL ȘI PEISAJ
2.1. Caracteristici ale peisajului
Cadrul natural al Dobrogei este unul complex, deoarece are pe întindere sa podișuri (fo știi
munți formați în perioada Hercinic ă) Munții Măcin , Podișul Casimcei, Podișul Babadagului,
etc, depresiuni (Depresiunea Nalbant) , chei (Cheile Dobrogei), litoral (litoralul Marii Negre),
delta (Delta Dun ării), terase și cuprinde și suprafe țe întinse prin zone de câmpie sau luncă și
chiar și locuri de șertificate.

2.2. Ape de s uprafață
Rețeaua hidrografic ă este tributară Dunării și Mării Negre și măsoară 1.623 km cursuri de ap ă
și din care în bazinul hidrografic litoral 842 km iar în bazinul Dun ării 781 km și 341,5 km de
fluviu Dun ărea.
Râuri
Casimcea , Slava , Taița , Telița
Limane și lacuri
Lacul Crapina , Lacul Jijiei , Lacul Traian , Lacul Babadag , Limanu l Razim , Limanul Zmeica
Limanul Sinoe , Limanul Tașaul , Limanul Techirghiol
În Delta Dunării se află mai multe lacuri: Roșu , Isac, Gorgova , Furtuna , Ledeanca ,
Tatanir , Merhel , Matița , Uzlina , Dranov , Lumina , Puiu, Puiuleț .

2.3. Vegeta ție și faună
Dobrogea are areale ce se încadreazp în două provincii biogeografice: pontică din nord și
până în sud și moesic ă în sud -vest determinate de: (Antonescu C. et al. 1969 ).
Situația a fost determinată de patru factori esențiali : desfășurarea reliefului între 0 și 467 m
(vârful Țuțuiatul) ; condițiile climatice cu unele variații de umezeală și regim termic . Rolul
jucat de om pe cuprinsul acestei provincii este destul de mare prin defrișările intensive făcute
lăsând loc culturilor agricole.
Lângă malul m ării cele mai predominante sunt speci ile de pesc ăruși, mai ales Larus
argentatus cachinnans. Alte p ăsari: cormoranul, nag âți, ciocârliile gulerate, dropii, etc.
Avem: iepuri, dihori, lupi, vulpi, hârciogi și numero și popând ăi, Dobrogea ad ăposte ște și
unele mamifere caracteristice zonei . Astfel sunt: hâr ciogul mic, c ățelul de p ământ, dihorul
pătat, dihorul de step ă, cerbul lopătar (Podișul Babadag), muflonul (în SV Dobrogei) și
fazanul .
2.4. Resurse ale subsolului

• Exploatări de minereu de fier – la Palazu Mar e și Iulia
• Exploatări de minereu de cupru – la Alt ân Tepe (în prezent mina este închisă);
• Exploatări de sulfuri complexe – la Somova și Mineri;
• Exploatări de baritină la Somova și Mineri;
• Exploatări de ape minerale sulfuroase termale (Hârșova, Topalu), me zotermel e
(Mangalia);
• Exploatări de ape sulfatate și nămol terapeutic în Lacul Techirghiol și Mla știna
Mangalia (folosite în sta țiunile limitrofe);
• Exploatări de materiale folosite pentru domeniul construc ților: argilă caolinoasă și
caolin, calcare, gresii, diatomite, nisipuri glauconitice, șisturi verzi și porfire .

2.5. Zone protejate
În zona noastră de studiu Dobrogea ne vom referi mai cu seamă la z onele protejate aflate pe
teritoriul jude țului Tulcea și recunoscute la nivel na țional și internațional , însumând o
suprafa ță de 586.238,05 ha, din care și o Rezerva ție a Biosferei -Delta Dun ării ce este
organizată pe zone func ționale astf el avem : zone cu regim de protec ție integral ă 50. 600 ha,
zone tampon 223.300 ha , Parcul Na țional Mun ții Măcinului cu o suprafa ță de11.321 ha, 18
Rezerva ții Științifice incluse în RBDD și 9 Rezerva ții Naturale.
Și ca rezervații avem: Rezervația știin țifică Valea Fagilor, Rezerva ția natural ă Mânăstirea
Coco ș (Pădurea Babadag – Niculi țel), Rezerva ția natural ă Dealul S ărica, Rezerva ția natural ă
Vârful Secaru, Rezerva ția natural ă Războieni, Rezerva ția natural ă Peceneaga, Rezerva ția
natural ă Pădurea Babadag – Codru.

III. ACCESIBILITATE
3.1. Rutieră
Drumuri naționale
➢ DN2A: Podul Giurgeni –Vadu Oii – Hârșova – Constanța – pe o distanță de 94 km E60
➢ DN3: Ostrov – Constanța – pe o distanță de 133 km

➢ DN3C: Centura Vest Constanța – Ovidiu – pe o distanță de 15,5 km
➢ DN22: Mihai Viteazu – Ovidiu – pe o distanță de 48 km E87
➢ DN22A: Hârșova – Limita Județului Tulcea – pe o distanță de 21 km
➢ DN22C: Cernavod ă – Medgidia – Basarabi – pe o distanță de 54 km
➢ DN38: Techirghiol – Negru Vodă – Hotar cu Bulgaria – pe o distanță de 54 km E675
➢ DN39: Intersecția Cumpăna – Mangalia – Vama V eche – pe o distanță de 63 km E87
➢ Gala ți (DN2B) – Brăila (DN22) – Tulcea – pe o distanță de 93 km
➢ Constan ța (DN22) – Tulcea – pe o distanță de 125 km
În privința drumurilor județene și comunale sunt destul de variate și permit o bună
comunicare între localități. În zona județului Tulcea conform datelor oferite de administrația
consiliul județean avem: drumuri județene pietruite, drumuri județene de pămâ nt, drumuri
comunale pietruite și drumuri comunale de pământ, aceste informații ne arată că avem de
aface în prezent și cu o slabă modernizare a unora dintre drumurile importante din județ.

3.2. Feroviară
Căile feroviare dobrogene
➢ București – Fetești – Cernavodă – Constanța – pe o distanță de 225 km ;
➢ Tulcea – Medgidia – Constanța – pe o distanță de 179 km ;
➢ Negru Vodă – Medgidia – Constanța – pe o distanță de 92 km ;
➢ Mangalia – Constanța – pe o distanță de 43 km .

3.3. Aeriană
Accesibilitatea aeriană este dată de aeroporturile M ihail Kogălniceanu situat la o distanță de
26 de km nord -vest de Constan ța și aeroportul Delta Dunării sau cunoscut sub Cataloi fiind
situat la 3 km de localitatea Cataloi și la 16 km sud -vest de Tulcea .

3.4. Naval
Se efectuează naviga ție fluvială între Ostrov și Măcin și fluvi o – maritimă între Brăila – Gala ți
– Isaccea – Sulina.
Canalul Dunăre -Marea Neagră este destinat î n principal mărfurilor foarte grele (minereu,
cocs, cărbuni ). Distanța scurtată de canal este de circa 300 km până la mare , iar până la
Constan ța cu 440 km , dar activitatea este una limitată.

IV.ASPECTE ISTORICE
Dobrogea în decursul istoriei a avut mai multe denumiri precum : Scythia Minor – în
antichitate, în secolul al-XI-lea sub denumirea de Paristrion , iar în secolul al-XIV-lea se afla
sub conduceera lui Dobrotici de unde a și rămas numele de Dobrogea . Are în componența sa
județele Tulcea și Constanța județe înfințate începând cu L2/1968 .
Dobrogea este compusă din 4 municipii, 16 orașe, 83 de commune ș i 302 sate.

V. COMPONENȚE TERITORIALE

5.1.Pădurea.
Este situată pe suprafe țe mici în Mun ții Măcin, Dealurile Tulcei, podi șurile Babadag și
Casimcea, precum și sud -vestul Dobrogei unde prezintă elementele submediteraneene .
(I.Popovici și colab., 1984).
5.2.Silvostepa și stepa.
Ocupă cea mai mare parte din provincia Dobrogea
• Silvostepa ocupă în principal culmile și podurile interfluviale mai înalte (100 – 150 de
metri).
• Stepa ocupă cea mai mare parte a provinciei, în zona de centru și est, la altitudini sub
100 de metri .
5.3.Solurile
Din punct de vedere p edogeografic, se în cadrează în regiunea est -europeană. Un rol major în
dezvoltarea tipurilor de sol îl are clima predominant continentală.
În partea de nord și mai precis în zona Deltei Dunării principalele tipuri de soluri sunt:
aluviale, limnosolurile, gelisolurile, psamosolurile și nisipurile.

VI. POPULA ȚIE ȘI CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

6.1. Evoluția numărului de locuitori .
În cele două jude țe din provincia Dobrogea s -a înregistrat o creștere importantă a popula ției
după ce a intrat în administrarea Principatelor Române după 1878 .
• 100.000 de locuitori erau în 1878,
• 380.000 de locuitori în 1943,
• 447.800 de locuitori în 1930,
• 503.3 00 de locuitori în 1948,
• 593.660 de locuitori în 1956,
• 702.461 de locuitori în 1966,
• 863.348 de locuitori în 1977 ,
• 1.018.241 de locuitori în 1992,
• 1.014.510 de locuitori în 1996,
• 967.244 de locuitori în 2002 și 967.633 de locuitori în 2005.
Cele mai mari creșteri în timp au s-au înregistrat în ora șe și, în pri ncipal , în Constan ța, legate
de dezvoltarea port uară și a industriei. În secolu l trecut construirea unor obiective cu
activitate indust rială la Tulcea, Medgidia, Mangalia, Năvodari, ca și dezvoltarea turismului în
zona sudică a Litoralului a dus la creșterea popula ției în aceste zone .
Raportul dintre numărul popula ției rurale și urbane s -a modificat continuu în timp . La
începutul secolului XX circa ¾ aparținea ruralului. Acum , în jude țul Constana ța, 29%
aparține ruralului și 71% apar ține urbanului . În jude țul Tulcea, chiar dacă numărul de locuitori
din ora șe a crescut foarte mult, totu și avem un rapor t favorabil popula ției rurale 22% urban
față de 78% rural în 1930 și 49% fa ță de 51% în 2005 (I.Săndulache.2013)
6.2. Densitatea populației .
• sub 30 loc/km2 în partea centrală a Podi șului Casimcea și în sud;
• între 30 și 50 loc./km 2 la sud de Cernavod ă și în zona Babadag – Nalbant
și estul Dealurilor Tulcei;
• este între 50 – 100 loc./km 2 – lângă orașele Babadag, Isaccea, H ârșova;
• peste 100 loc./km 2 pe Litoral chiar depășește 200 loc/km2 între Constan ța
și Mangalia .

6.3. Mișcarea naturală
Natalitatea de 10,5 ‰ în Constanța și 9,5 ‰ în Tulcea . Se înregistrează valori mai mari decât
media, în comunele din sud -vest, în partea de est a Podi șului Babadag, și în ora șele Tulcea,
Babadag, H ârșova, Constan ța, Eforie, Medgidia, Mangalia.
Mortalitatea . În Constanța de 10,2 ‰ și în Tulcea de 11 ‰. Durata medie a vie ții a crescut la
peste 70 de ani în prezent .
Sporul natural . O valoare pozitivă în Constan ța (0,3 ‰), dar negativ ă în Tulcea (−1,5 ‰).
6.4. Mișcarea migratorie
Avem v alori pozitive mari ale sporului mi gratoriu ce se înregistrează în Constana ța, Tulcea,
Mangalia, Medgidia și Năvodari din pricina popula ției venite din comunele din cele două
județe, dar și din afar a Dobrogei ( cu precădere din zona Moldoveni unde populația este
defaforizat ă din județele Vaslui, Ia și, Boto șani). Fenomenul a fost înso țit în aceste localită ți de
creșterea ra pidă a numărului de locuitori, extinderea spa țiului de locuit prin apariția de noi
cartiere, extinderea tipurilor de servicii și creșterea infrastructurii.
Sunt și v alori spre negativ ale sporului migrator iu mai ales, în comunele din Podi șul
Casimcei și din sud -vestul Dobrogei prin plecări.

VII. ACTIVITĂȚILE ECONOMICE
În prezent , economia Dobrogei este diversificată are mai multe structuri de la industrială la
agrară și balneară cu modificări destul de importante după revolu ție la nivelul fiecărei
activități economice.
7.1. Industria
Industria energetică.
Energia electrică se produce la centralele de la Tulcea și Năvodari și termocentralele de la
Ovidiu II, Palas – Constan ța, și centrala atomonucleară de la Cernavodă care produce 18%
din necesarul de energie electrică pentru țară.

Industria petrolieră . Are ca bază extrac ția din platforma marină ce este dată de produc ția de
țiței ce este în jur de 0,9 mil.t anua l. Prelucrarea se realizează la rafinări a de la Midia –
Năvodar i.
Industria metalurgică. În prezent nu mai sunt exploatări de minereu, acestea au fost închise.
Combinatul metalurgic de la Tulcea a fost privatizat și cumpărat de către o firmă din Ucraina
de unde se aduce și minereu pentru prelucrare.
Industria construc țiilor de ma șini. Activitate principală este construcția de nave la Șantierul
Naval Constan ța și Șantierul Naval Mangali a. Se mai fabrică diverse utilaje la Constan ța,
Medgidia și Năvodari .
Industria chimică . Este activă prin Combinatul de îngră șăminte chimice de la Năvoda ri și
Combinatul petrochimic Midia – Năvodari.
Industria de prelucrare a materialelor folosite pentru construcție . Este reprezentată de
Combinatul de azbociment și lianți din Medgidia .
Industria prelucrătoare de lemn . Se află unități la Constanța, Cernavodă , dar și în alte
localități de pe raza celor două județe .
Industri a confecțiilor și textilă . Prelucrarea de textilă ca unitate principală se află la
Constan ța. Fabrici de confec ții sunt la Constanța, Tulcea și Ovidiu. Avem și producție de
tricot aje și covoare la Babadag.

Industria alimentară.
Este o activitate cu rădăcini foarte vechi în Dobrogea , bazată pe produsele agricole din cele
două jude țe și este dezvoltată în mai multe subramuri:
• Industria laptelui și a produselor lactate ;
• Industria de morărit și panifica ție;
• Industra de conserve de fructe și de legume ;
• Industria de preparare și conservare a cărnii ;
• Industria de preparare și conservare a peștelui ;

• Industria de zahăr este la Tulcea și Babadag și de ulei la Constan ța.

7.2. Agricultura
Suprafa ța agricolă privată este reprezentantă de peste 98 % în jude țul Constan ța și 86 % în
județul Tulcea. În Constanța arabilul e de cca 88 %, pă șunile peste 9 %, viile 2,2 % și livezile
0,7 %. În Tulcea arabilul constituie 81 %, pă șunile și fâne țele sub 16 %, viile 2,9 % iar
livezile 0,4 %. Deci , rezultă o cre ștere a suprafe ței arabile în favoarea celor cu vii, livezi iar în
județul Constan ța și al terenurilor cu pă șuni.
Principalele culturi . Cerealele: 51 % grâu, 28 % porumb și sec ară în jude țul Constan ța și 43
% și respectiv 38 % în Tulcea
Planete oleaginoase : Florii soarelui îi re vin peste 90 % iar în Tulcea aproape 80 %; soia se
cultivă în prezent pe 3,2% în jude țul Constan ța și 8,2 % în jude țul Tulcea .
Viticultura: În județul Constanța 12.415 ha și în județul Tulcea 10.032 ha .
Se mai practică cultivarea legumelor, pomicultura, apicultura și creșterea animalelor (porcine,
bovine și ovine).
7.3 Turismul
Dobrogea are un poten țial natural și istoric foarte bogat, deosebit de frumos și specific .
Litoralul este principalul punct de atracție și de susținere a turismului după el ca obiective
balneo -turistice sunt lacurile și stațiunile de tratament.
Între anii 1990 -2000 turismul s -a dezvoltat foarte mult și a trecut treptat la un program de
restructurare și modernizare. În prezent sunt 125.086 locuri de cazare oferite de hoteluri și de
vile.
Zona este bogată și în obiective religioase ce se pot vizita: Mânăstirea Izvorul T ămăduiri ,
Mânăstirea Cel ic Dere, Mânăstirea Coco, Mânăstirea Valea Teilor , Mânăstirea de maici
Vovidenia , Mânăstirea Stipoc , Mânăstirea Cerbu , Mânăstirea Dinogetia , Mânăstirea Pe ștera
Sfântului Apostol Andrei , Catedrala Ortodoxa Sfin ții Apostoli Petru și Pavel , Biserica
Ortodox ă Sfântul Mina , Mânăstirea Sf. Maria Techirghiol , dar și în o biective turistice
cultural -istorice ca: Cetatea Histria , Cetatea Tomis , Cetatea Adamclisi , Cetatea Enisala ,

Cetatea romano -bizantin ă Dinogetia și Cetatea Troesmi s – Turcoaia și avem și muzee și c ase
culturale: Muzeul de Istorie Na ționala si Arheologie , Muzeul de arheologie și Edificiul român
cu mozaic , Muzeul de Istorie și Arheologie , Muzeul de Etnografie și Arta Popular ă, Muzeul
de Științe ale Naturii Delta Dun ării, Casa memoriala Panait Cerna , Casa Panaghia .

Bibliografie

1. Antonescu C. et al. Biogeografia României, Edit. Științifică, București , 1969 .
2. * I. Sandulache ,Podișul Dobrogei ,2013
http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Podisul_Dobrogei.php )
3. Dumitrascu Gh., Localitati,biserici si manastiri românesti în Dobrogea, pâna la
4. 1878, Constanta, 1990 .
5. *https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/PrezentareaJudetului/Pages/CaiComunicatie.as
px
6. *http://www.info -delta.ro/delta -dunarii -17/solurile -din-delta -dunarii -151.html
7. *https://ro.wikip edia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Dobrogei
8. http://www.info -delta.ro/delta -dunarii -17/solurile -din-delta -dunarii -151.html