Democrația din România și manifestațiile din stradă [608015]

Democrația din România și manifestațiile din stradă
1

Democrația din România și manifestațiile
din stradă

Bîtlă George -Alexandru, Pătrău Lucica ;

Abstract: Din anul 2014 până în prezent, în România, apare un nou
factor de influență în procesul pol itic. Este vorba d espre protestatarii care, în
urma acțiunilor lor , au avut loc n iște schimbări majore: un nou pre ședinte, ieșirile
în stradă urmate de căderea guvernului Ponta și investirea unui guvern tehnocrat
sustinut de „ stradă”. Însă, odată cu a doua jumătate a anului 2016, neparticiparea
tinerilor la alegerile locale, cât și parlamentare urmează să fie decisivă în
conturarea unui parlament dominat de un partid politic. Oamenii au învățat că
atunci când au ceva de obiectat, pot să se manifeste în stradă, ceea ce se
întâmpla și astăzi, 22 Ianuarie 2017, în urma în cercării guvernului de a adopta
legea amnist iției și grațierii.

Cuvinte cheie : democrație, manifestație, mass -media, opinia -publică, conflict
social, guvern, mulțime .

Introducere
Ieșirile din ce în ce mai dese ale tinerilor în stradă, au făcu t ca atenția
guvernanților să fie mult mai accentuată asupra acestora. Orice tip de politică a
unui guvern în Româ nia, în cepând cu anul 2014, poate declanșa furia unei
categorii bazată pe criterii de vârstă (și anume, populația cuprinsa între 16 și 35
de ani). Protestele în România erau organiza te până acum fie de sindicate, fie
erau trucaje politice , precum „Mineriada ”. Uniți sub sloganul „Corup ția ucide ”,
începând cu 3 noiembrie 2015 apare o noua forță protestatară: tinerii nemulțumiți
de modul în care politicien ii conduc țara. Astfel, la guvernarea ajunge un guvern
tehnocrat, însă din acest moment se nasc și partide precum Uniunea Salvați
Bucureștiul, devenit apoi Uni unea Salvați România. Putem observa că în

Bîtlă George -Alexandru, Lucica Pătrău 2
România deciziile luate de guvern, sunt supuse criticii, astfel că orice derapaj va
fi sancționat în prima clipa de către tinerii activi pe social -media. Mass -Media
clasică, a rămas dependentă de a numite persoane, având în spate conducători
afiliați sau simpatizanți ai unor partid e, m otiv pentru care observăm o lipsă de
neutralitate evidentă în tratarea su biectelor.
Ipoteza de la care am plecat a fost aceea că „cu cât oamenii ies m ai des în
stradă, cu atât mai multe schimbări vor avea loc în societate.

Tinerii din stradă : apropia ți ideologi c de Noua Dreapta sau
doar nemulțumiț i?
În articolul de față am dorit să utilizăm anumite concepte cu scopul de a
forma un cadru de cercetare pentru a oferi o înțelegere cât mai corectă asupra
cercetării.
Apărută în a doua jumătate a secolului XX, Noua Dr eaptă 75, ce a re ca
reprezentanți personali tăți precum Robert Nozick sau Friedrich A. Hay ek, a
căutat identificarea funcț iilor legitim e ale statului, argumentând în favoarea unui
stat minimal, redus la rolul de instrument d e respectare și aplicare a jus tiției și de
protecție a ceăț enilor. Elementul primordial care trebuie protejat într -o societate
este libertatea individuală. Cum va argum enta Robert Nozick în Anarhie, Stat și
Utopie , lipsa oricărei puteri politice centrale coercitive, a oricărei forme de
statalitate, este inferioară statului minimal, comunitatea descoperind și instituind
un sistem de “asociații de pr otecț ie”, care se va tr ansforma într -un stat
ultraminimal, care, la rândul său, devine, în mod legitim, un stat minimal. Dar, în
aceeași lucrare, Nozick demonstrează că orice formă de guvernare c are dorește
să instituie atribuț ii ce le depășesc pe cele din cadrul statului minimal este
nelegitimă, întrucât, în mod inevitabil, va viola drepturile indivizilor și în special
dreptul fundamental la proprietate.
Noua Dreaptă va insista pe necesitatea unei retrageri a statului și
birocraț iei din economie și societate; pe nevoia de guverne puternice, capabile să
asigure respectarea legii și a setului minimal de reguli, valabile, nepreferenț ial,
pentru toată lumea; precum și pe asigurarea libertăț ii, văzută ca respectare
generală a legii: “oriunde î ncetează legea ia naștere tirania”1.

1 Friedrich A. Hayek, Constitu ția libertă ții, Editura Institutul European, Iași, 1998, p.125.

Democrația din România și manifestațiile din stradă
3
Totuși, din cerințele pe care le au protestarii , putem întelege că ceea ce
își doresc aceștia are legătură cu respectarea legilor . Din punct de vedere
ideologic, nu par a fi semne că aceștia ar dori un stat minimal. Astfel , „strada ” a
acceptat un guvern tehnocrat, văzut ca fiind neutru din punct de vedere politic.
Oamenii acceptă statul așa cum este el creat, însă cu precizarea ca legile așa
cum sunt ele, trebuie să fie respectate.
Partidul Social Democrat, aflat la guvernare în acest moment, a ales să
vină cu o serie de beneficii pentru tineri, cât mai ales pentru studenți. Lucru
acesta ne arată faptul că se da o luptă între partide pentru a câștiga segment ul
acesta. Și totuși, de ce? Știm cu toții că numărul cel mai mare de voturi în
România este adus de către pensionari. Cu siguranță, pensionarii sunt categor ia
socială care merge la votează cel mai mult. Însă, dacă pensionarii pun guvern ele,
tinerii și studenții le pot „da jos ”. Balan ța se înclina în momentul acesta în
favoarea tinerilor, pentru ca, așa cum am putut observa, pentru politicieni nu e
important doar să vină la putere, ci mai e important e să și rămână. Prin urma re,
apare întrebarea pertinentă „cum influen țează noile decizii ale guvernului privind
beneficiile acordate tinerilor și studenților comportamen tul acestora? ”.
Începem prin a analiza mișcările de pe Facebook. As tfel, pe data de 22
Ianuarie 2017 se anun ță în m arile orașe un protest contra guvernului în funcție,
cel ce a oferit beneficiile studenților. Analizând componența pe crit erii de vârst ă a
persoanelor care își anunță participarea , putem observa ca peste 80% sunt tineri
cu vârsta până în 35 de ani. Evenimentele acestea sunt create ca urma re a
declarațiilor repetate și semnalelor cu privi re la o posibilă grațiere a unor fapte de
corupție. Inițiatorii protestului suștin faptul că „democra ția nu se sfârșeste cu votu l
și instalarea unora la putere ”. Pentru că uneori puter ea deraiază, ajungând să
propună legi cu „dedicație ”, este nevoie fie de puterea judecătorească, fie de
mass -media pentru a semnala aceste lucruri si, în cele din urmă, intervenția
cetățenilor.
Interesant de cercetat rămâne participarea liderului USR, Nic ușor Dan,
la protestul din data de 22.01.2017. Astfel, dacă până în momentul de a crea
partidul, era văzut ca fiind u n protestatar cu drept deplin, astăzi el este membru
de partid. Îl vor vedea protestatarii ca pe un p olitician care confiscă protestul?
Sau, de ce nu, se vor regăsi și în noul statut al lui Nicusor Da n, de politician tânăr
ce a rămas corect și integru chiar și după intrarea în politică. Definirea protestelor
și a maselor a fost făcută de -a lungul anilor de autori precum Gustave le Bon în
Psiholo gia maselor , dar și de Ortega y Gasset, cât și mai recent de Serge
Moscovici.

Bîtlă George -Alexandru, Lucica Pătrău 4
Ortega y Gasset (1883 -1955) , filosof și sociolog spaniol, în lu crare a
Revolta maselor (1929) oferă câteva reflecții referitoare la problematica
raporturilor dintre mase și elite. Autorul îi descrie pe intelectuali ca pe un grup
social – „intelighentia” – responsabili pentru orientarea cultur ală sau expresivă a
societății. Conflictul, afirmă Ortega y Gasset, apare ca urmare a ciocni rii dintre
valorile tradiționale și valorile noi, propuse de o societate aflată în primă
transformare tehnologică, cât și sub forma unor diverge mnțe de mentalități și
comportamente. El distinge între omul superior (omul elitei) și omul de masă:
„Am spus și continui să cred cu o convingere cu fiecare zi tot mai fermă, că
societatea umană este întotdeauna aristocratică, fie că vrea, fie că nu, prin chiar
esența ei”1. Observând lo ngev itatea în Parlament ul României a unor indivizi, cât
și a rudelor acestora, putem spune că și aceștia sunt niște aristocrați ai secolului
XXI.
Unii autori sunt de părere că ,,1) Masele vor ca numărul lor să crească
mereu […] 2) În interio rul maselor există egalitate. Ea este absolută, indiscutabilă
și nu este niciodată problematizată de masele înseși. Importanța ei este atât de
fundamentală, încât condiția de a fi a maselor ar putea fi definită exact ca o stare
de egalitate absolută […] De dragul acestei egalități se formează masele […] 3)
Maselor le place densitatea […] Simțul celei mai accentuate desimi îl au în clipa
defulării […] 4) Masele au nevoie de o direcție. Ele se mișcă îndreptându -se către
ceva. Direcția, comună tuturor apartene nților, întărește sentimentul egalității. Un
țel ce se află dincolo de individ și coincide cu preocupările tuturor izgonește
țelurile particulare, diferite, care ar însemna moartea maselor”2
Tot pe 22.01.2017, președintele României a mers la protest și a transmis
în mijlocul maselor : “O gașcă de oameni politici cu probleme penale vrea sa
schimbe legislatia, vrea sa slabeasca statul de drept. Este inadmisibil să se
schimbe legislația și zeci, sute de politicieni certați cu legea să scape de
închisoare și să continue cu fărădelegile Românii sunt pe bună dreptate
indignați. ”

2 Ortega y Gasset, Jose . Omul și mulțimea / Traducere din limba spaniolă și note de S.
Mărculescu. – București: Humanitas, 2001 , p.25
3 Elias Canetti, Masele și put erea, București : Nemira 2000, p. 18.

Democrația din România și manifestațiile din stradă
5
Spirala tăcerii în contextul formării opiniei publice

Teoria spirala tăcerii a fost prezentată pentru prima dată în anul 1972, într –
o conferință de psihologie. Autoarea aces tei teorii este Elizabeth Noelle –
Neumann, care susține ideea că oamenii care au o opinie minoritară tind să își
ascundă ideile în public. Desigur, că pentru a înțelege această teorie, este
necesar să cunoaștem natura socială a omului. Cu alte cuvinte, îi i nvocăm pe unii
gânditori filosofici, cum ar fi John Locke sau Jean -Jacques Rousseau, care au
fost preocuopați de a studia natura socială a omului. Primul gânditor enumerat
considera că opinia publică se întemeiază pe frica de izolare. Jean Jacques
Rousseau era de părere că omul fiind o ființă socială, el este îndreptat
întotdeauna către exterior, și că are în vedere percepția celorlați. 1Practic,
rezumând ideile filosfilor, deducem că oam enii mereu își imaginează ceea ce
cred alții despre ei. Indivizii presimt că vor fi condamnați dacă opinia lor nu este
în concordanță opinia majoritară.

Metodologie
În cercetarea de față am decis să alegem ca metodă calitativă interviul
deoarece ne dorim sa intrăm în amănunte si să surprindem reacția interviavaților
cu privire la subiectul prezentat în ce rcetare.
Metodele de cercetare pe care le -am utilizat pentru a realiza articolul de față au
fost atât metod e calitative cât și cantitative .
Prima metodă este interviul și discuțiile pe care le vom avea în mijlocul
manifestației stradal e.
A doua metodă este chestionarul pe care îl vom aplica pe 50 de subiecți care se
află la manifestații
Populația și eșantionul
Toți intervievații vor avea vârsta cuprinsă între 18 -35 de ani, oameni c e se vor
afla în mijlocul manifestațiilor.

4 Corina Barbaros Comunicarea politică.Construirea spectacolului politic, a opiniei publice și a
agend ei publice , Ed. Adenium, Iași, 2014, p. 70

Bîtlă George -Alexandru, Lucica Pătrău 6
1. Este prima dată când participați la o asemenea manifestatie? Dacă nu,
când ați mai participat și cu ce ocazie?
2. Când ați aflat de această manifestație?
3. Prin ce mijloc de comunicare ați aflat de această manifestație?
4. Ce anume v -a determinat să iesi ți astazi în stradă?
5. Cum vedeți dumneavoastră cele două măsuri care urmează să fie luate
de către Guvern?(grațierea si amnistițierea)
6. Considerati că dacă vă aflați aici, o să aibă loc o schimbare?
7. Iesind în stradă, simțiți că trăiți într -o democrație și că vocea poporului
contează?
8. Ce părere aveți despre oamenii care nu au iesit in stradă?
9. Ce părere aveti despre faptul că participă si domnul Nicusor Dan, liderul
partidului USR?
10. Cum credeți că percep mass -media aceste manifestații ?

Chestionar ul

Sex M F

Vârsta ……….

1.Care este ultima școală absolvită de dumneavoastră?
a) școala generală
b) liceul
c) facultate
d) master
e) doctorat

2. Ați fost la alegerile parlamentare din 2016?
a)da
b) nu

Democrația din România și manifestațiile din stradă
7
c) nu răspund
3. Dacă da,cu ce partid ați votat?
a) PSD
b) PNL
c) USR
d) ALDE
e) PRM
f) PMP
g) altele
h) nu răspund
4. Ați mai participat la asemenea manifestații stradale până acum?
a) da
b) nu
c) nu răspund
5.Și în zilele următoare vor avea loc manifestații, o să mai veniți?

a) da
b) nu
c) nu știu
d) nu răspund

6. Considerați că aceste manifestații au un caracter violent?
a) da
b) nu
c) nu răspund
7.Credeți că aceste manifestații vor duce la schimbarea pe care o doriți?
a) da

Bîtlă George -Alexandru, Lucica Pătrău 8
b) nu
c) nu răspund
8. Prin ce mijloace ați aflat de organizarea acestor manifestații?
a) televizor
b) radio
c) internet
d) prieteni
e) alte surse
9. Considerați că trăiți într -un stat democratic?
a) da
b) nu
c) nu răspund

10. Ce înseamnă pentru dumneavoastră democrația?
a) separarea puterilor în stat
b) dreptul la opinie
c) poporul alege de către cine este condus
d) altele

Bibliografie

Elias Canetti, Masele și puterea, Editura Nemira, București, 2000, p. 18.
Corina Barbaros Comunicarea politică.Construirea spectacolului politic, a opiniei publice și a
agend ei publice , Ed. Adenium, Iași, 2014, p. 70
Ortega y Gasset, Jose . Omul și mulțimea / Traducere din limba spa niolă și note de S. Mărculescu.
– București: Humanitas, 2001 , p.25
Friedrich A. Hayek, Constitu ția libertă ții, Editura Institutul European, Iași, 1998, p.125.
Giovanni Sartori, Teoria democra ției reinterpretată, Editura Polirom, Iași, 1999, p.32.