Democra ția este atât de fragil ă, încât poate fi spulberat ă tocmai de excesul de zel [623670]

1 ACADEMIA NA ȚIONAL Ă DE INFORMA ȚII „MIHAI VITEAZUL”
PROGRAMUL UNIVERSITAR DE MASTER DE CERCETARE
INTELLIGENCE COMPETITIV ȘI ADMINISTRA ȚIE PUBLIC Ă

LUCRARE DE CURS
LA GÂNDIRE CRITIC Ă

Profesor universitar doctor : Irena CHIRU
Student: [anonimizat]: Liviu Marin MARGHIOLU

BUCURE ȘTI
2017

2 TEX T AMNESTY
Democra ția este atât de fragil ă, încât poate fi spulberat ă tocmai de excesul de zel
al autorit ăților aflate în lupt ă cu anumi ți inamici reali sau imaginari. Lucrurile pot
ajunge pân ă acolo încât, în numele binelui, s ă se poat ă instala cu u șurin ță r ăul, iar
libert ățile umane pot fi subminate de legi care pretind c ă ofer ă protec ție.
Conform RFI , Amnesty International a publicat recent un raport f ără precedent
privind consecin țele m ăsurilor de combatere a terorismului adoptate de 14 state ale lumii.
Sub titlul „ Măsuri dispropor ționate: amploarea crescând ă a politicilor de securitate în
ță rile UE este periculoas ă”, Amnesty arat ă cum statele europene pun în pericol
drepturile fundamentale ale cet ățenilor. Conform raportului, un num ăr tot mai mare de
ță ri au f ăcut mai facil ă declararea st ării de urgen ță și au acordat puteri speciale serviciilor
de securitate, cu supervizare juridic ă insuficient ă.
Fără a nega pericolul creat de c ătre structurile teroriste și, în consecin ță ,
necesitatea unei securiz ări a cet ățenilor, Amnesty consider ă c ă „aceast ă protec ție nu se
poate face prin orice mijloace”. În aceast ă privin ță , ONG-ul constat ă c ă „în ultimii doi ani
am asistat la schimb ări radicale în Europa. Guvernele au în țeles s ă restrâng ă drepturile
popula țiilor pentru a le asigura securitatea. Anumite ță ri membre ale UE au reac ționat la
atacurile teroriste, propunând, adoptând sau punând în practic ă o serie de m ăsuri destinate
să combat ă terorismul care au subminat statul de drept, au în t ărit puterile executivului, au
zdruncinat controalele judiciare, au restrâns liber tatea de expresie și au expus întreaga
popula ție la controalele guvernului. Piatr ă cu piatr ă, edificiul protec ției drepturilor
fundamentale, cl ădit cu grij ă dup ă al Doilea R ăzboi Mondial, este astfel d ărâmat.”
Documentul denun ță faptul c ă legile antiteroriste au afectat în mod deosebit
str ăinii, grupurile etnice și minorit ățile religioase. „Guverne din UE folosesc m ăsuri
antiteroriste pentru a consolida puteri draconice, a viza grup ări în moduri discriminatorii
și a elimina drepturi ale omului sub pretextul ap ărării lor”, a declarat John Dalhuisen,
directorul pentru Europa al Amnesty International.

3 Exemplele de înc ălcare a drepturilor omului prezentate în raportul A mnesty
provin din 14 state ale UE. Dintre acestea, 10 sun t în vestul Europei (Germania, Austria,
Belgia, Danemarca, Spania, Fran ța, Irlanda, Luxembourg, Olanda și Regatul unit), iar
celelalte 4, în estul european ( Bulgaria, Ungaria, Polonia și Slovacia). Aceasta nu
înseamn ă c ă celelalte state sunt lipsite de probleme, în condi țiile în care „mai toate au
promulgat și pus în practic ă legi similare cu cele prezentate în acest raport”, clarific ă
Amnesty. Situa ția este cu atât mai îngrijor ătoare, cu cât „statele europene se inspir ă unele
de la altele pentru a- și elabora m ăsurile regresive de combatere a terorismului”.
Dintre acestea se remarc ă în mod special Fran ța. „Ac țiunile Fran ței au provocat
grave preocup ări: m ăsurile de urgen ță , excep ționale, luate sunt dispropor ționate și risc ă
să r ămân ă pe veci în legisla ție”, se teme Amnesty International. Nici Ungaria nu face
excep ție, în contextul în care Budapesta a promulgat o se rie de m ăsuri excep ționale
antiteroriste. Conceptul vag de „situa ție de amenin țare terorist ă” i-a permis executivului
de la Budapesta s ă dezvolte „o panoplie întreag ă de puteri incompatibile cu obliga țiile
interna ționale ale Ungariei în materie de drepturi umane”, scrie Amnesty. Polonia se afl ă
și ea în acelea și rânduri, autorit ățile putând „supraveghea în mas ă și f ără discern ământ
popula ția; str ăinii pot face obiectul unei supravegheri speciale, iar deten țiile f ără
inculpare pot fi prelungite”.
La toate acestea se adaug ă faptul c ă Budapesta și-a modificat Codul penal pentru
a-i incrimina pe refugia ții și migran ții care intr ă ilegal în Ungaria. Aproape toate
executivele nominalizate s-au dotat cu puteri care le pot conferi monopolul asupra
supravegherii de mas ă, ceea ce intr ă în conflict cu statul de drept și cu jurisdic ția
interna țional ă referitoare la drepturile umane.
În Fran ța, spre exemplu, mai multe persoane, chiar și minore, au fost inculpate
pentru „apologia terorismului”, din pricina unor co mentarii pe care acestea le postaser ă
pe Facebook. În Spania, m ăsurile au fost chiar și mai dure, arti ști sau muzicieni fiind
acuza ți de „glorificarea terorismului”. A șa s-a întâmplat, de exemplu, cu doi p ăpu șari
ținu ți în arest preventiv pentru cinci zile, acuza ți pentru c ă un personaj din piesa lor avea
un banner pe care era un mesaj care a fost interpre tat ca exprimând solidaritate fa ță de

4 activit ățile organiza țiilor teroriste ETA și Al-Qaeda. De asemenea, în Germania, sub
motivul „promov ării terorismului” au fost înc ălcate drepturile la libertatea de expresie.
În cadrul unei conferin țe de pres ă, purt ătorul de cuvânt al Comisiei a declarat c ă
executivul comunitar „a luat not ă” de raportul „cuprinz ător” al Amnesty International,
dar c ă nu este de acord cu concluziile formulate în docum ent.„Drepturile fundamentale
nu sunt și nu trebuie s ă fie sacrificate pentru combaterea terorismului în UE. Terori știi
atac ă tocmai drepturile fundamentale, iar m ăsurile adoptate în domeniul securit ății nu
trebuie s ă reduc ă standardele în ce prive ște protejarea drepturilor fundamentale, unul
dintre pilonii pe care a fost construit ă Uniunea European ă. Din contr ă, toate m ăsurile de
securitate trebuie s ă fie în conformitate cu principiul necesit ății, propor ționalit ății și
legalit ății. Comisia nu împ ărt ășește punctul de vedere al Amnesty, c ă m ăsurile
antiteroriste luate la nivelul UE pun în pericol dr epturile fundamentale în UE”, a transmis
oficialul european. Iar comisarul UE pentru Securit ate, Julian King, a declarat că este de
acord cu ideea raportului, c ă drepturile fundamentale nu trebuie puse în pericol . „De
aceea atac ă terori știi”, a scris el pe Twitter.

5 Întreb ări cheie

1. Care este problema si care sunt rezultatele a șteptate?

,, Conform RFI , Amnesty International a publicat recent un raport f ără precedent
privind consecin țele m ăsurilor de combatere a terorismului adoptate de 14 state ale
lumii. Sub titlul „M ăsuri dispropor ționate: amploarea crescând ă a politicilor de
securitate în ță rile UE este periculoas ă”, Amnesty arat ă cum statele europene pun în
pericol drepturile fundamentale ale cet ățenilor„.

Problema principal ă este ruperea echilibrului între m ăsurile antiteroriste și drepturile
omului. O astfel de problem ă este extreme de dificil de rezolvat. Combaterea te rorismului
are în îns ăș i esen ța grevarea unor drepturi ale omului. Drepturile omu lui sunt inalienabile
și inviolabile, conform Declara ției Universale a Drepturilor Omului din anul 1948.
Terorismul însu și atac ă drepturile omului a șa c ă p ăstrarea unui echilibru este necesar ă în
aplicarea drepturilor omului spune raportul Amnesty . Problema este c ă terori știi nu
respect ă drepturile omului.

Rezultatele a șteptate sunt prezervarea echilibrat ă a drepturilor omului și p ăstrarea
unui climax general de securitate în care omul și dreptul s ău s ă nu fie afectat.

2. Care sunt motiva țiile-resorturile?

Documentul denun ță faptul c ă legile antiteroriste au afectat în mod deosebit st r ăinii,
grupurile etnice și minorit ățile religioase. „Guverne din UE folosesc m ăsuri antiteroriste
pentru a consolida puteri draconice, a viza grup ări în moduri discriminatorii și a elimina
drepturi ale omului sub pretextul ap ărării lor”, a declarat John Dalhuisen, directorul
pentru Europa al Amnesty International.

6 Motiva țiile acestui documente reies din text. Guvernele U. E. și dorin ța lor de a uzita
de m ăsuri antiteroriste, m ăsuri ce pot afecta drepturile omului și pot aplica m ăsuri
discriminatorii.

3. Care dintre cuvinte, fraze sunt ambigui?

,,Conceptul vag de „situa ție de amenin țare terorist ă” i-a permis executivului de la
Budapesta s ă dezvolte „o panoplie întreag ă de puteri incompatibile cu obliga țiile
interna ționale ale Ungariei în materie de drepturi umane”, scrie Amnesty„.

Aceast ă presupus ă ac țiune a guvernului de la Budapesta trebuie înt ărit ă cu documente
și dovezi în ceea ce prive ște felul guvernului de a reac ționa. Consider c ă trebuie s ă exist ă
mai mult decât un concept vag de amenin țare terorist ă pentru ca un guvern s ă aplice o
astfel de panoplie întreag ă de puteri incomparabile. Fraza este ambigua pentru c ă nu ofer ă
și punctual official de vedere al guvernului de la B udapesta.

4. Care sunt presupunerile? Care este impactul lor?
„Guverne din UE folosesc m ăsuri antiteroriste pentru a consolida puteri dracon ice, a
viza grup ări în moduri discriminatorii și a elimina drepturi ale omului sub pretextul
ap ărării lor”, a declarat John Dalhuisen, directorul pen tru Europa al Amnesty
International„
O astfel de fraz ă poate fi suspectat ă de a fi o presupunere. Textul trebuie s ă cuprind ă și
o trimitere clar ă și exact ă privind m ăsurile luate de guvernele europene. Impactul acesto r
presupuneri poate fi foarte mare pentru credibilita tea guvernelor europene. Imaginea unui
guvern se contruie ște cu munc ă și poate fi u șor de demontat.

7 5. Exist ă erori de gândire?

„ Aproape toate executivele nominalizate s-au dotat c u puteri care le pot conferi
monopolul asupra supravegherii de mas ă, ceea ce intr ă în conflict cu statul de drept și cu
jurisdic ția interna țional ă referitoare la drepturile umane„.
În opinia mea aceasta poate fi o eroare de gândir e. Statul de drept înseamn ă aplicarea
legii într-o democra ție. M ăsurile prev ăzute de combatere a terorismului au fost luate
păstrând un cadrul legislativ. Normele impuse de un s tat democratic european nu pot s ă
contravin ă libert ății cet ățenilor. Termenul supraveghere de mas ă este un termen ce se
aplic ă statelor autoritariste, în opinia mea este un term ent for țat, chiar un termen care
duce la afirma ția veche și desuet ă din punct de vedere istoric, c ă Uniunea European ă s-a
născut din ruinele statelor totalitare.

6. Cât de solide sunt argumentele?

„Ac țiunile Fran ței au provocat grave preocup ări: m ăsurile de urgen ță , excep ționale,
luate sunt dispropor ționate și risc ă s ă r ămân ă pe veci în legisla ție”, se teme Amnesty
International.

În opinia mea este un argument incomplet și nefundamentat. M ăsurile luate pe veci în
legisla ție, o afirma ție d ăun ătoare și f ără logic ă. Este un argument f ără fundament
sociologic, politic. Argumentele privind Spania și Ungaria denot ă afirma ții tenden țioase
fără posibilit ăți mari de probare.

8 7. Exist ă puncte de vedere contrare?

`Iar comisarul UE pentru Securitate, Julian King , a declarat că este de acord cu ideea
raportului, c ă drepturile fundamentale nu trebuie puse în pericol . „De aceea atac ă
terori știi”, a scris el pe Twitter„.

Punctul de vedere contrat este cel al lui Jul ian King este dovada c ă Uniunea
European ă este un spa țiu original al democra ției unde mai multe idei contrare prind
contur. Nu exist ă o dictatur ă a declara țiilor în Uniunea European ă, ceea ce justific ă
fundamental democratic pe care s-a cl ădit Uniunea European ă, libertatea.

8. Sunt statisticile în șel ătoare?

Orice statistic ă este în șel ătoare sau poate fi în șel ătoare. Nu putem ști adev ărata
dimensiune a unei statistici pân ă nu ne implic ăm personal într-un proces de cercetare
sociologic ă.

9. Ce informa ție important ă a fost omis ă?

În opinia mea informa ția important ă omis ă a fost pozi ția oficial ă a statelor
acuzate de astfel de m ăsuri. Orice afirma ție este necesar ă s ă fie urmat ă de o reac ție. Într-
un spa țiu civilizat al dialogului, trebuie s ă existe comunicare, astfel ar fi doar un monolog
din partea unui și o ascultare din partea celuilalt, lucru character istic societ ăților
nedemocratice.

10. Ce concluzii putem extrage?

Orice text citit trebuie analizat și trecut prin filtrul min ții Nu putem lua
informa ții f ără a le compara sau a le analiza. Diferen ța dintre informa ție și cunoa ștere o
face procesul cognitiv necesar cunoa șterii. Lumea în care tr ăim este un fluviu imens de
informa ții dar în acest fluviu cu greu g ăsim pu țin ă cunoa ștere. Informa țiile trebuie

9 procesate și defalcate pentru a avea imaginea de ansamblu a un or evenimente sau unor
întâmpl ări care f ără chei de interpretare pot fi greu în țelese.

Reflec ția unui text și aprofundarea sa este fundamental ă pentru a în țelege
fenomenele ce se petrec în jurul nostru.