Demers Investigativdoc

=== Demers investigativ ===

PARTEA PRACTICĂ

CAPITOLUL IV. DEMERS INVESTIGATIV

OBIECTIVUL CERCETĂRII

În lucrarea de față am urmărit să arăt că există o legătură între factorii psihologici și reușita procesului de slăbire în cadrul unei diete, mai précis că există o legătură ȋntre decizia implicării motivaționale și urmărirea consecventă/deficitară a scopului (reușita ȋn dietă) pe termen lung.

IPOTEZELE CERCETĂRII

Ipotezele demersului investigativ au fost următoarele:

Există o relație ȋntre suportul familial primit de persoana angrenată într-un proces de slăbire și numărul de zile ȋn care persoana reușește să țină dieta, dacă este mai ridicat, atunci rezultatele dietei sunt unele pozitive.

Există o relație ȋntre persistența motivațională și reușita/nereușita ȋn dietă, deoarece persistența motivațională ridicată influențează urmărirea pe termen lung a scopurilor.

3. DESIGN-UL CERCETĂRII

3.1. Lotul investigat

Subiecții ȋn număr de 20 au fost selectați dintre persoanele care s-au prezentat la un centru Wellnes pentru a vedea dacă greutatea corporală este optimă și ȋn urma acestui demers au acceptat să urmeze o dietă pentru controlul greutății corporale deoarece acești subiecți erau supraponderali.

Grafic nr. 1

Grafic nr. 2

3. 2. Instrumente utilizate

Scala Persistenței Motivaționale- SPM (Constantin et al., 2011) evaluează persistența motivațională, adică ca fiind ȋnclinația unei persoane de a persista motivațional în vederea atingerii unui scop asumat (o dată luată decizia implicării motivaționale), găsind resursele pentru susținerea demersului necesar atingerii scopului (inclusiv realimentarea motivației. Persistența motivațională este evaluată cu ajutorul itemilor cu răspuns pe o scală în 5 trepte : (1 –în foarte mică măsură; 5 –în foarte mare măsură), iar itemii au vizat identificarea următorilor factori:

urmărirea pe termen lung a scopurilor (LTPP -Long Term Purposes Pursuing);

urmărirea sarcinilor curente (CPP -Current Purposes Pursuing);

recurența scopurilor neatinse (RUP –recurrence of unattained purposes).

Scorurile mari la dimensiunea persistență motivațională indică persoane care găsesc resurse pentru a-si alimenta motivația în efortul deatingere a scopului propus.

Scorurile mari la ”urmărirea scopurilor pe termen lung” (LTPP) permit identificarea

persoanelor care în fața obstacolelor repetate, continuă să depună efort și găsind mereu resurse pentru a-și alimenta motivația în efortul de atingere a scopului.

Scorurile mari la factorul ”urmărirea sarcinilor curente”(CPP) sunt caracteristice celor care manifestă o preferință pentru sarcinile dificile, și renunță cu greu la sarcinile ȋncepute.

Scorurile mari la factorul ”reamintirea scopurilor neatinse” (RUP) sunt caracteristice persoanelor care se gândesc la proiectele pe care nu le-au finalizat și văd ȋn acestea noi posibilități.

Observarea și ȋnregistrarea datelor pentru un număr de 10 respondenți dintre cei ai căror IMC indica nevoia unei diete datorită datorită faptului că erau obezi. Aceste persoane au declarant că au mai luptat cu kilogramele după care au renunțat la luptă. Am urmărit posibilitatea stabilirii unei relații ȋntre durata dietei fără suport familial și durata dietei cu suport familial. Durata dietei a fost ȋnregistrată ȋn ambele situații, doar că ȋn a doua situație familia a ȋncurajat subiectul supus investigației, iar numărul de zile de dietă a fost monitorizat, iar apoi s-a realizat o comparație a datelor ȋnregistrate.

3.3 Variabilele cercetării

Variabile dependente: “suport afectiv familial”, “persistența motivațională”;

Variabile independente: sex, vârstă, greutatea corporală, relațiile intrafamiliale

4.VERIFICAREA IPOTEZELOR

Ipoteza 1.

Există o relație ȋntre suportul familial primit de persoana angrenată într-un proces de slăbire și numărul de zile ȋn care persoana reușește să țină dieta, dacă este mai ridicat, atunci rezultatele dietei sunt unele pozitive.

Pentru a verifica această ipoteză am căutat să arăt că există o relație ȋntre durata unei diete fără suport familial și cea a unei diete ținute de către persoane care beneficiază de suport familial.

Tabel nr. 1

Relația subiect-durata dietei/zile

Grafic nr. 3

Ȋn secvența A1, numărul mare al zilelor ȋn care subiecții au reușit să țină dietă se datorează mecanismelor interne de autoreglare individuală și a percepției subiectului cu privire la importanța scopului.

Tabel nr.2

Relația subiect-durata dietei/zile după introducerea variabilei „suport familial”

Grafic nr.4

Tabel nr.3. Relația dintre cele două situații-număr de zile de dietă fără suport familial-număr de zile de dietă cu suport familial

Grafic nr.5. Grafic comparativ pentru cele două situații supuse demersului investigativ

Tabel nr. 4 Variația rezultatelor ȋn cele două secvențe

Grafic nr.6

Ȋn secvența A2, datorită suportului familial pe care subiecții supuși cercetării l-au primit s-a ȋnregistrat o creștere a numărului de zile ȋn care subiecții au reușit să țină dietă, reieșind nevoia de ȋncurajare a acestora ȋn atingerea scopului propus.

Cu cât armonia și atmosfera familială este una benefică, cu atât psihologic, individul poate acționa, și totodată reuși, în satisfacerea planurilor propuse, iar persoana care se supune unei diete, are de cele mai multe ori sprijinul familiei.

Cu cât familia este aproape și face parte din proiectul persoanei, cu atât șansele de reușită sunt mai mari. Psihologic procesul este susținut de energia oferită de membrii familiei. Este determinant în procesul „curei de slăbire” aportul și implicarea necondiționată a familiei, reușita în astfel de cazuri fiind asigurată.

Din analiza datelor colectate se poate aprecia că această ipoteză se confirmă.

Ipoteza 2.

Există o relație ȋntre persistența motivațională și reușita/nereușita ȋn dietă, deoarece persistența motivațională ridicată influențează urmărirea pe termen lung a scopurilor.

Procesul de slăbire este unul în care mai întâi îți angrenezi motivația, încrederea că vei reuși, și apoi pornești la drum. Este bine știut faptul că procesul de slăbire implică multă muncă și multă răbdare.

Scala Persistenței motivaționale a investigat identificarea acțiunii factorilor : urmărirea pe termen lung a scopurilor (LTPP -Long Term Purposes Pursuing); urmărirea sarcinilor curente (CPP -Current Purposes Pursuing); recurența scopurilor neatinse (RUP –recurrence of unattained purposes). Punctajele obținute de către persoanele supuse investigației au fost reprezentate ȋn graficul nr.7.

Grafic nr.7

Cercetând rezultatele obținute la factorul LTPP se constată că unele persoane au obținut punctaj mic, acestea fiind cele care nu pot să acționeze pe termen lung pentru atingerea obiectivului, au nevoie de suport familial și, cu toate acestea, durata unei diete nu este mulțumitoare. Totuși, aceste persoane au obținut scoruri bune la CPP, aceasta ilustrând faptul că au capacitatea de focalizare pe sarcini curente mai mare decât cea de a atinge obiective mai ȋndepărtate ( a căror perioadă de realizare este mai ȋndelungată). Rezultatele la RUP deși sunt mari persoanele văd posibilitatea de realizare a proiectelor care nu au fost realizate, dar nu găsesc resursele motivaționale pentru atingerea lor, având o persistență motivațională redusă. Scorurile mari obținute la CPP și RUP nu indică o persistență motivațională ridicată, ȋnsă scorurile mari obținute la toți cei trei factori CPP, RUP, LTPP corroborate cu numărul mare de zile ȋn care persoanele respective au reușit să țină dietă indică existența unei relații ȋntre persistența motivațională- obiectiv- reușită. Din această perspectivă putem spune că și a doua ipoteză este verificată.

CAPITOLUL V. CONCLUZII

Când vorbim despre dietă trebuie să privim lucrurile global, și anume să vedem rolul dietei în actul nutrițional, istoricul conceptului, etapele dezvoltării, necesitatea adoptării și, de ce nu, să acordăm o atenție cuvenită și mediului socio-cultural. Dieta nu o poate fi abordată ca un proces de sine stătător, ea este influențată de foarte mulți factori, de la cei istorici, culturali, sociali, până la factorii psihologici.

Acest aspect am încercat să reliefăm pe parcursul întregii lucrări și anume, că dieta – și aici, încă odată, este nevoie să reamintim că ne aplecăm asupra curei de slăbire – este influențată într-un procent covârșitor de factorii psihologici. În funcție de factorii intrinseci – factorii interiori, în care sunt incluși factorii psihologici – cât și în funcție de factorii extrinseci – mediul social, familia, rețeaua de suport, etc. – putem aprecia reușita sau nereușita unei diete.

Nu neapărat masa corporală ne face să ne simțim „grași” sau „slabi” ci modul în care ne percepem determină percepția asupra fizicului nostru. Nu este mai puțin adevărat că și rețeaua socială și familia au un rol definitoriu în privința proiecției imaginii individului. Așa cum am arătat, cura de slăbire în scopul îmbunătățirii aspectului fizic și implicit al întăririi imaginii personale, trebuie susținută pe tot parcursul procesului.

Motivația reprezintă „rațiunea sau cauzele în spatele acțiunilor sau a comportamentului unei persoane”, astfel trebuie să înțelegem că, în procesul de slăbire motivația reprezintă poate cel mai important factor declanșator. Persistența motivațională trebuie înțeleasă ca fiind acel proces consecvent de motivație, prin care o persoană reușește să se autodepășească, șă-și găsească în orice moment motivația de a continua.

Dieta reprezintă un proces complex în care factorul psihologic este determinant, iar atunci când nu reușești în acest proces dorința de a reîncerca este foarte importantă în cadrul procesului, așa cum am mai arătat recăderea este normală, motiv pentu care și satisfacerea dorinței indiferent cât de greu este realizabilă trebuie să fie la un nivel superior.

Un rol important în reușita unei diete îl are fără doar și poate aportul familiei. Familia trebuie să ofere suportul necondiționat atât material, financiar cât și suportiv. Trebuie să recunoaștem că este costisitoare o astfel de dietă, atât din punct de vedere al timpului fizic, cât și din punct de vedere financiar, motiv pentru care ceilalți membri ai familiei ar trebui să suplinească prezența mamei/soției.

Individul nu se poate manifesta în afara socialului, prin natura noastră trebuie să realizăm relații sociale și nu putem trăi în afara acestor relații, motiv pentru care un suport motivațional în această luptă cu „kilogramele” îl poate oferi chiar grupul social în care persoana se dezvoltă. Cu cât familia este aproape și face parte din proiectul persoanei, cu atât șansele de reușită sunt mai mari. Este determinant în procesul „curei de slăbire” aportul și implicarea necondiționată a familiei, reușita în astfel de cazuri fiind asigurată.

Studiul de față nu ridică pretenția unei cercetări științifice, rolul acestuia a fost de a scoate în evidență rolul determinant al factorilor psihologici în reușita sau după caz eșecul unui „cure” de slăbire. Variabilele abordate, „persistența motivațională” și „suportul familial” au arătat că sunt foarte importante pentru persoana care pornește un astfel de proces.

Designul de cercetare și rezultatele detaliate prezentate în capitolele anterioare ne-au permis formularea câtorva concluzii. Fără a pretinde că am găsit răspunsuri complete și definitive la întrebările formulate anterior, principalele rezultate ale cercetării, prezentate într-o manieră sintetică, sunt următoarele:

Există o relație ȋntre suportul familial primit de persoana angrenată într-un proces de slăbire și numărul de zile ȋn care persoana reușește să țină dieta, dacă este mai ridicat, atunci rezultatele dietei sunt unele pozitive.

Există o relație ȋntre persistența motivațională și reușita/nereușita ȋn dietă, deoarece persistența motivațională ridicată influențează urmărirea pe termen lung a scopurilor. Scorurile mari obținute la CPP și RUP nu indică o persistență motivațională ridicată, ȋnsă scorurile mari obținute la toți cei trei factori CPP, RUP, LTPP corroborate cu numărul mare de zile ȋn care persoanele respective au reușit să țină dietă indică existența unei relații ȋntre persistența motivațională- obiectiv- reușită.