Demers Investigativ Privind Rolul Motivatiei In Obtinerea Performantelor Scolare la Elevul cu Potential Aptitudinal Inalt

Demers investigativ privind rolul motivației în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înat

Fundamentarea teoretică

Motivația are un rol foarte important în opținerea performanțelor școlare și nu numai. Multe cadre didactice nu știu cum sa dezvolate motivația astfel încât elevul să obțină performanțe. Aceasta este o problemă de actualitate. Drept urmare, multe cercetări au dezbătut acest subiect privind rolul motivației în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt.

În studiul Why children differ in motivation to learn, elaborat de către Departamentul de Psihologie, de la Universitatea din Londra (2014), Yulia Kovas, Gabrielle Garon-Carrier, Michel Boivin au explorat diferențele individuale și capacitatea de auto-percepție pentru care elevii obțin performanțe școlare. Cercetătorii au urmărit progresul elevilor cu vârste cuprinse între 9 și 12 ani la mai multe discipline școlare. În urma cercetării au identificat 3 factori care intervin în obținerea performanțelor școlare și anume: vârsta, disciplina școlară și cultura. Politicile educaționale actuale sunt bazate pe efectele medii și sunt concepute să funcționeze la niveluri de clasă, la nivel de familie.cu toate acestea, cercetarea sugerează că multe efecte adevărate pot fi mascate în orice clasă sau acasă și că abordările educaționale individuale specifice suntnecesare pentrua obține performanțe școlare.

Un alt studiu important este The Effective Communication in Teaching Diagnostic study regarding the academic l90earning motivation, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea din București (2014), în care autorii au cercetat care sunt opiniile cadrelor didactice cu privire la abilitatea de comunicare în motivarea elevilor. Studiul a inclus 245 de persoane din mai multe școli din România. Rezultatele cercetării au confirmat că în lipsa comunicării între profesor și elev prcesul de predare-învățare nu poate avea loc iar motivația în învățare întârzie să apară la fel și performanțele școlare.

Studiul The role of motivation in the development of school teachers elaborate de către Claudia Vlaicu, Facultatea de Teologie Ortodoxă și Științe ale Educației Târgoviște ofere o viziune clară și pragmatică a motivației de lucru pentru cadrele didactice din școlile primare. Rezultatele sunt menite să ajute specialiștii în formarea profesorilor pentru a ridica gradul de motivare în lucru cu copiii. Motivația joacă un rol cheie în ceea ce-i privește pe elevi, autorul consideră că elevii care nu sunt motivați nu obțin nici performanțe. Claudia Vlaicu a analizate metodele prin care cadrele didactice motivează elevii. Primisele principale de la care pleacă sunt: dezvoltarea cadrelor didactice este un proces de-a lungul unui continuum de învățare; dezvoltarea cadrelor didactice este un proces, nu un eveniment; implică schimbarea în timp și se realizează în etape; etapele sunt legate de experiența profesorilor dobândită în practică, structional și management a lungul carierei lor. Cercetătorul a ajuns la concluzia că ar trebui să ofere programe de fromare și de mentorat concepute pentru a îmbunătăți abilitățile de predare pe de o parte și să păstreze gradul de motivație la un nivel cât mai înalt.

ARTICOLE IN LIMBA STRAINA

Scopul cercetării și obiectivele cercetării

Investigarea gradului de motivație al elevilor cu potențial aptitudinal înalt în obținerea performanțelor școlare după aplicarea unui proiect educațional pentru cadrele din învățământul primar

Demersul investigativ a urmărit următoarele obiective:

Ne-am propus să verificăm în ce măsura variabilele selectate de noi sunt relevante pentru acest aspect al gradului de motivație al elevilor cu potențial aptitudinal înalt în obținerea performanțelor școlare

Dorim să vedem în ce măsura instrumentul creat de noi poate surprinde informații și date importante pentru această cercetare.

Suntem interesați să observam influențele acestor variabile independente asupra gradului de motivație, nivelul lor de semnificație și demararea unor noi direcții de cercetare în urma acestor rezultate.

Ipotezele și variabilele cercetării

Ipoteză generală

Dacă se aplică un proiect educațional pentru cadrele din învățământul primar, atunci se va contribui la motivarea elevilor cu potențial aptitudinal înalt în obținerea performanțelor școlare.

Ipoteze specifice

Cadrele didactice cu vechime mare în învățământ (peste 12 ani) pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu acele cadre didactice care au vechime mică în învățământ (0-11 ani).

Subiecții care sunt debutanți și cu definitivat pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu subiecții care au gradul I și gradul II.

Subiecții din mediul urban pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu subiecții din mediul rural.

Cadrele didactice care predau la CP, Clasa I, și Clasa II pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu acele cadre didactice care predau la Clasa aIIIa și Clasa aIVa.

Prezentarea variabilelor

Variabile dependente

Rolul motivației în obținerea performanțelor școlare

Variabile independente

Vechimea în învățământ

Gradul didactic

Clasa la care predă

Mediul

Descrierea eșantionului de cercetare

La acest studiu au participat 70 de profesori care predau în învățământul primar. Din acest număr de profesori 19 predau la clasa pregătitoare, 24 de profesori predau la clasa I, unde a fost și ponderea cea mai mare, 11 profesori predau la clasa aII-a, 8 profesori predau la clasa aIII-a și tot un număr de 8 predau la clasa aIV-a (Fig.1). Cercetarea a cuprins cadre didactice atât din mediul urban cât și din mediul rural. Din mediul urban au fost incluse 33 de cadre didactice iar 37 cadre didactice din mediul rural (Fig.2). Unitățile de învățământ în cadrul cărora cadrele didactice își desfășoară activitatea sunt: Colegiul Național ֦Mihai Eminescu֞, Iași, Școala Gimnazială numărul 23 ֦Titu Maiorescu֞, Iași, Școala Gimnazială numărul 26 ֦George Coșbuc֞, Iași, Școala Gimnazială ֦George Călinescu֞, Iași, Școala Gimnazială ֦Alexandru cel Bun֞, Iași, Școala Gimnazială ֦Mihai Codreanu֞, Iași, Școala Gimnazială ֦Otilia Cazimir֞, Iași, Școala cu clasele I-VIII Lețcani, Școala Gimnazială ֦Isaia Teodorescu֞, Cogeasca, Școala Gimnazială Adjudeni, Școala Gimnazială Tămășeni.

Profesorii care au fost chestionați sunt cu o vechime cuprinsă între 1-45 ani, 17 profesori cu o vechime sub 5 ani, 8 profesori cu o vechime între 6-11 de ani, 17 de profesori cu o vechime între 18-23 de ani iar 23 profesori cu o vechime de peste 23 de ani (Fig.3). Cei mai mulți dintre profesori sunt profesori cu gradul I, 39 de profesori, gradul II 3 profesori, definitivat 7 profesori iar debutanți 21 profesori (Fig.4).

Fig.3 Reprezentarea grafică a vechimii Fig. 4 Reprezenatrea grafică a gradului profesorilor didactic

Procedura de lucru

Conceperea chestionarului a avut loc în perioada noiembrie-decembrie. După finalizarea chestionarului a avut loc pretestarea. Menționez că în momentul pretestării cadrele didactice nu au întâmpinat dificultăți în completarea chestionarului, iar aplicarea acestuia a putut avea loc cu ușurință. În tabelul de mai jos este explicitată perioada de lucru și ceea ce s-a relizat.

Descrierea instrumentului de cercetare

În demersul investigativ am folosit metoda anchetei pe bază de chestioanr și prelucrarea statistică a datelor, ca etapă a cercetării statistice.

Pentru atingerea scopului propus Investigarea gradului de motivație al elevilor cu potențial aptitudinal înalt în obținerea performanțelor școlare după aplicarea unui proiect educațional pentru cadrele din învățământul primar, am conceput un chestionar cu 12 itemi variați: itemi cu întrebări semiînchise (1, 2, 3, 4, 5), itemi de completare (11, 12) și itemi de ierahnizare (6, 7, 8,9,10).

Dimensiunile urmărite în cercetare sunt reprezentate de: identificarea, dezvoltarea, inhibarea motivației și performanța școlară.

Acestea sunt sintetizate în următorul tabel:

Analiza și interpretarea rezultatelor cercetării

Ipoteza 1: Cadrele didactice cu vechime mare în învățământ (peste 12 ani) pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu acele cadre didactice care au vechime mică în învățământ (0-11 ani).

Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit One Waz ANOVA.

Pe ansamblul lotului, datele obținute, argumetează statistic această ipoteză. Astfel, putem spune că există un efect al variabilei independente Vechime în muncă asupra dezvoltării motivației în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt.

F(3;66)=3,792 p=0,014 <0,050

Rolul motivației în obținerea performanțelor școlare diferă în funcție de vechimea în muncă a cadrelor didactice. În acest sens, testul POST HOC Bonferoni semnalează diferențe semnificative între cele 4 grupe care se formează în funcție de nivelurile variabilei vechime în muncă.

Ipoteza 2: Subiecții care sunt debutanți și cu definitivat pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu subiecții care au gradul I și gradul II.

Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit One Way ANOVA

Pe ansamblul lotului, datele obținute, argumetează statistic și această ipoteză. Astfel, putem spune că există un efect al variabilei independente Grad didactic asupra dezvoltării motivației în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt.

F(3;66)=5,108 p=0,003 <0,050

Rolul motivației în obținerea performanțelor școlare diferă semnificativ în funcție de gradul didactic, în sensul că Subiecții care sunt debutanți și cu definitivat pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu subiecții care au gradul I și gradul II.

Testul POST HOC Bonferoni semnalează diferențe semnificative între subiecții debutanți și subiecții cu grad didactic I (p=0,002<0,050).

Ipoteza 3: Subiecții din mediul urban pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu subiecții din mediul rural.

Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit testul t pentru eșantioane independente

Pe ansamblul lotului, datele obținute nu argumentează statistic ipoteza noastră, indicând faptul ca mediul de proveniență al subiecților nu influențează dezvoltarea motivației în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt.

t(66)=-0,261 p=0,795>0,050

Nu există diferențe semnificative între subiecții din mediul rural și cei din mediul urban în ceea ce privește rolul motivației în obținerea performanțelor școlare.

Ipoteza 4: Cadrele didactice care predau la CP, Clasa I, și Clasa II pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu acele cadre didactice care predau la Clasa aIIIa și Clasa aIVa.

Pentru verificarea acestei ipoteze am folosit One Way ANOVA.

Pe ansamblul lotului, datele obținute nu argumetează statistic această ipoteză. Astfel, putem spune că nu există un efect al variabilei independente Clasa la care predă cadrul didactic, asupra asupra dezvoltării motivației în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt.

F(4;66)=0,233 p=0,919 >0,050

Rolul motivației în obținerea performanțelor școlare diferă semnificativ în funcție de Claa la care predă cadrul didactic, în sensul că acele Cadre didactice care predau la CP, Clasa I și Clasa II pot aplica un proiect educațional pentru a dezvolta motivația în obținerea performanțelor școlare la elevul cu potențial aptitudinal înalt comparativ cu acele cadre didactice care predau la Clasa aIIIa și Clasa aIVa.

Testul POST HOC Bonferoni nu semnalează diferențe semnificative între cele 5 grupe care se formează în funcție de nivelurile variabilei vechime în muncă.

Concluzii și recomandări