Dementa Alzheimer Impactul Asupra Societatii Si a Sistemului de Sanatate

Cuprins

PARTEA I

Introducere

Din punct de vedere al etiologiei, demențele reprezintă un grup heterogen de afecțiuni neurologice sau sistemice cu afectare a sistemului nervos central, însă una din formele de departe cele mai întâlnite este demența de tip Alzheimer.[10]

Alzheimer este cea mai comună formă de demență, un termen general pentru pierderi de memorie și alte abilități intelectuale, suficient de grave pentru a interfera cu viața de zi cu zi, care cauzează probleme cu memoria, gândirea și comportamentul . Simptomele de obicei, se dezvoltă lent si se agravează în timp, devenind suficient de severe pentru a interfera cu sarcinile de zi cu zi. Multe boli au o cauză specifică de apariție, de exemplu infecțiile cu viruși, dar la ora actuală nu se știe cu exactitate de ce unele persoane dezvoltă forme de demență. Cercetătorii nu înțeleg cu exactitate ceea ce cauzează boala Alzheimer, dar a devenit tot mai clar ca există o combinație de factori genetici, factori de mediu si stilul de viață și că oricare dintre aceștia, pot contribui la creșterea sau scăderea riscului de a dezvolta boala.[1,10]

Alzheimer nu este o parte normală a procesului de îmbătrânire , cu toate că factorul de risc cel mai mare, cunoscut este vârsta. Conform studiilor de specialitate realizate, majoritatea persoanelor cu Alzheimer, sunt de 65 ani si mai in vârstă, dar Alzheimer nu este doar o boală de bătrânețe. Până la 5 la suta din persoanele cu această boala au debut precoce , care apare de multe ori atunci când cineva este în vârstă de 40 de ani sau de 50 de ani . Boala este progresivă și se agravează în timp . În stadiile incipiente, pierderea de memorie este ușoară , dar cu timpul persoanele își pierd capacitatea de a purta o conversație și să răspundă la mediul lor .[1,2,3]

Unul din criteriile de diagnosticare a Alzheimer este testul MMSE ( MINI MENTAL STATE EXAMINATION).[10,11] Intervalele de scor ale acestui test sunt următoarele:

-forme severe-scor MMSE </=10 puncte

-forme moderate11-19 puncte

-forme ușoare 20-27puncte

Deși tratamentele actuale nu pot opri progresul bolii, totuși ele pot încetini agravarea simptomelor de demență și de a îmbunătății calitatea vieții celor afectați de Alzheimer. La ora actuală există preocupări la nivel mondial, pentru a găsi modalități mai bune de a trata boala .

Scopul acestei lucrări, este de a demonstra importanța depistării timpurii a bolii. Obiectivul principal al prezentului studiu, este de a obține date referitoare la statusul bolii la nivelul județului Brașov (România).

2. Cadrul teoretic cu privire la demența de tip Alzhaimer

2.1. Caracteristici epidemiologice ale demenței de tip Alzheimer

O problemă foarte importantă, care face parte din sănătatea publică a societății noastre, o reprezintă bolile netransmisibile. Aceasta este principala cauză de mortalitate și morbiditate atât la noi în țară cât și la nivel mondial. Bolile netransmisibile au câteva caracteristici epidemiologice comune. Unele dintre aceste caracteristici sunt:

Debutul este greu de reperat în timp;

Perioada de latență este foarte mare;

Acestea nu au o etiologie cunoscută;

Au nevoie de un management susținut pe o perioadă de mulți ani.

Din punct de vedere epidemiologic se estimează, că demența de tip Alzheimer reprezintă aproximativ jumătate din totalul de cazuri de demență. Pentru populația europeană frecvențele se împart astfel:

Pentru persoanele de 65 de ani-circa 2-3%;

Pentru persoanele de 70 de ani-3%;

Pentru persoanele de 75 de ani-3%;

Pentru persoanele de peste 85 de ani-25-40%

Într-un studiu amplu al lui Larsson și colaboratorii din anul 1963, s-au găsit dovezi, pentru baza genetică a maladiei Alzheimer la bătrâni, această descoperire fiind confirmată și de Heston și colaboratorii în 1981, precum și de Gelder, Gath, Mayou, în anul 1994, printr-un studiu foarte riguros al rudelor a 125 de subiecți cu demență Alzheimer, dovedită histologic post-mortem.

Factorul genetic, asociat ca factor de risc în maladia Alzheimer, este o idee acreditată de constatarea că după vârsta de 75 de ani, probabilitatea de a dezvolta boala crește foarte dramatic, riscul în cazul pacienților cu istoric familial de demență fiind cu 50 de procente mai mare.

Atât boala, cât și modificările organice din creier care o însoțesc, au fost puse pe hartie pentru prima dată de Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german. Ca și denumire a maladiei “boala Alzheimer”, a fost folosită pentru prima dată de psihiatrul german Emil Kraepelin, în manualul său de psihiatrie care poartă denumirea Lehrbuch der psychiatrie din anul 1911.

Potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății, boala Alzheimer afectează peste 24,3 milioane de persoane din întreaga lume, însă specialiștii estimează că numărul suferinzilor se va dubla până în anul 2025. Chiar dacă omenirea înregistrează o creștere a duratei de viață la nivel mondial, în domeniul dezvoltării capacității fiziologice și neurologice nu se remarcă aceleași creșteri, din cauza unor potologii specifice vârstei înaintate.

Într-un studiu actual, purtând numele “PAQUID”, efectuat în Franța, s-a constatat că 17,8% din persoanele care au trecut de vârsta de 75 de ani, sunt atinse de boala Alzheimer sau de o altă formă de demență. În România, potrivit statisticilor, incidența tulburărilor mintale a crescut de la 605,2 persoane la 100.000 de locuitori în anul 1975, la 883,3 persoane la 100.000 de locuitori în anul 1993.

Boala Alzheimer, are debutul în general înainte de vârsta de 60 de ani, iar în unele cazuri care sunt foarte rare, chiar și de la 30 de ani. După vârsta de 65 de ani, incidența bolii variază în intervalul 1-5,8%. Această incidență crește odată cu vârsta, ajungând la 10 % după 85 de ani. În prezent boala Alzheimer se află pe locul al șaselea pe lista principalelor cauze de mortalitate din Statele Unite ale Americii, conform datelor statistice care au fost oferite de Centrele federale de control, afecțiunile cardiovasculare și cancerul situându-se pe primele locuri. Aceste statistici au fost efectuate pe baza certificatelor de deces.

Prevalența și incidența, ne arată faptul că numărul de persoane care dezvoltă demență, va continua să crească în rândul celor vârstnici și țările cu tranziție demografică. În anul 2010, numărul de persoane la nivel mondial era estimat în jurul valorii de 35,6 milioane de bolnavi, acest număr având așteptări să se dubleze la fiecare 20 de ani, la 65,7 milioane în anul 2030, urmând ca în anul 2050, numărul bolnavilor să ajungă la circa 115,4 milioane. Numărul total de cazuri noi de demență anual în întreaga lume este de aproape 7,7 milioane, acest lucru implicând un caz nou la fiecare 4 secunde. Aceste preconizări de creștere a numărului de persoane care suferă de această afecțiune se bazează pe creșterea speranței de viață și a lipsei vieții sociale în cazul persoanelor care s-au pensionat.

2.2. Factori de risc asociați în apariția bolii Alzheimer

În apariția bolilor cronice, există mai mulți factori de risc care sunt implicați, care au caracter plurifactorial, între care pot exista relații aditive, antagonice și multiplicative. Factorii de risc, au în general efecte diferite de la bolnav la bolnav, iar aceștia sunt în general intr-un număr redus, cum ar fi: consumul de alcool, fumatul, inactivitatea fizică și psihomotorie, alimentația neadecvată, aceștia acționând independent și uneori combinați.

În ceea ce privește boala Alzheimer, referitor la cauzalitate, specialiștii își mențin cu stoecism, ipoteza cum că nu se cunosc cu certitudine cauzele care provoacă boala, dar că există mai mulți factori de risc care participă la apariția bolii și anume:

Vârsta înaintată-cel mai important factor de risc;

Factori nocivi în sistemul aparatului cardio-vascular:hipertensiunea arterială, fumatul, nivel crescut de colesterol, diabetul;

Expunerea la metale ușoare-această presupunere nu este unanim acceptată;

Nivel crescut al homocisteinei din sânge, care este asociat cu un nivel scăzut de vitamina B12 și acid folic;

Traumatismele cranio-cerebrale repetate-în demența pugilistică, traumatismele cranio-cerebrale repetate, conduc în timp la demență prin acumularea de anomalii neuropatologice. Geyde și colaboratorii, au avansat ipoteza în anul 1990, cum că traumatismele cranio-cerebrale repetate, pot accelera dezvoltarea bolii Alzheimer cu până la 5-7 ani;

Apolipoproteina E4-aceasta având rol în coordonarea mobilizării și redistribuirii colesterolului, creșterea, repararea și menținerea mielinei și a membranelor neuronale;

Unele bacterii (chlamidii) și unele virusuri (slow-virus)-acestea ar favoriza formarea de plăci senile.

Deoarece Uniunea Europeană, nu dispune în prezent de statistici suficient de exacte, cu referire la boala Alzheimer, iar estimarea poate varia considerabil, cu diferențe foarte mari, este indispensabilă efectuarea unor studii epidemiologice europene, care să aibă la bază indicatori comuni și foarte riguroși.

2.3. Prevenție

Nu există în prezent nici-o metodă care sa protejeze definitiv împotriva bolii Alzheimer, dar există factori care pot diminua riscul accentuării maladiei, dintre aceșia amintind de:

Tratamentul antihipertensiv, scad orice formă de demență, de asemenea produsele ce acționează pe calea angiotensinei, au un rol protector;

Păstrarea activității cognitive scade de două ori riscul, astfel că cei care au studii superioare sau care ți-au dezvoltat memoria, au un risc mai scăzut de a dezvolta Alzheimer. Urmare acestui fapt, cititul unui ziar, frecventarea unei biblioteci sau jocul de șah sau dame, au un efect protector, dacă sunt practicate de persoanele în vârstă și nu au rol dacă aceste activități au avut loc în trecut;

Alimentația săracă în sare și colesterol, dar care este bogată în vitaminele C și E, precum și folosirea statinelor, duc către un efect protector;

Exercițiul fizic practicat de-a lungul întregii vieții, scade foarte mult riscul, prin scăderea riscului de hipertensiune arterială și de accidente cerebrovasculare.

2.4. Programe de control și supraveghere

La nivel modial, inclusiv în România, bolile cronice netransmisibile reprezintă o problemă majoră de sănătate publică. Numărul și gravitatea acestor afecțiuni, constituie o provocare pentru cercetarea biomedicală, medicina clinică și pentru societate în general, din cauza costurilor care sunt implicate, a dizabilităților și mai ales din cauza deceselor. Prevenirea, depistarea timpurie a bolii, precum și sensibilizarea societății și cercetarea biomedicală care trebuie să fie direcționată, sunt imperios necesare pentru reducerea povarei afecțiunii Alzheimer.

La adunarea generală a Organizației Mondiale a Sănătății s-a adoptat și s-a dat publicității în luna mai a anului 2013, Planul de Acțiuni privind sănătatea mintală pentru perioada 2013-2020. Acest plan se alătură documentelor organismelor internaționale cu privire la responsabilitățile majore care le revin factorilor de decizie, din toate țările, privind populația care este afectată de Boala Alzheimer. Acest plan conține numeroase recomandări, în privința acțiunilor care ar trebui să se întreprindă, până la finele anului 2020, cu referire specială la nevoia de actualizare a planurilor naționale, ale statelor membre, în corelație cu evoluția stării de sănătate mintală. În altă ordine de idei, rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2011, a fosrmulat 66 de recomandări către statele membre, către Consiliul și Comisia Europei, cu privire la INIȚIATIVA EUROPEANĂ PRIVIND BOALA ALZHEIMER ȘI ALTE DEMENȚE. Acestea se adresează în principal factorilor de decizie politică din țările respective având în vedere următoarele:

Actualizarea și completarea planurilor naționale;

Planificarea resurselor;

Amendarea cadrului legislativ;

Dezvoltarea sistemelor de incluziune socială;

Coordonarea, precum și colaborarea între factorii care sunt responsabili cu implementarea planurilor de acțiune;

Dezvoltarea sistemelor de sprijin a celor afectați de boala Alzheimer.

În România, la nivelul caselor de asigurări de sănătate, sunt constituite comisii pentru fiecare grupă de boală cronică, prevăzute conform Hotărârii Guvernului nr. 720/2008, pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale, ale medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătatem cu modificările și completările ulterioare.

PARTEA II

3. Scopul și obiectivele lucrării

4. Studiul retrospectiv asupra…………………

4.1. Material și metodă

Pentru realizarea prezentului lucrări, am aplicat un studiu retrospectiv, desfășurat pe o perioadă de 6 luni, în perioada 01.01.2013-30.06.2013 și care a avut drept obiect de studiu pentru realizarea analizei statistice, un lot de 605 pacienți diagnosticați cu boala Alzheimer, aflați în raza județului Brașov și care au respectat criteriile de includere și de excludere.[6,7,8]

Criteriile de includere și excludere în și din acest lot au fost următoarele:

Criterii de includere

-pacienți bolnavi care au fost diagnosticați cu boala Alzheimer.

-pacienți care au avut întocmite referate medicale, în vederea aprobării de medicamente în regim gratuit, de către comisia locală a Casei de Asigurări de Sănătate a Județului Brașov, denumită în continuare CASJ BV.

-pacienți care în urma întocmirii referatelor medicale de către medicii de specialitate și întrarea lor în comisia de aprobare de la nivelul CASJ BV, au primit aviz favorabil de urmare a tratamentului medicamentos.

2. Criterii de excludere

-pacienți care nu au primit aviz favorabil, de urmare a tratamentului medicamentos gratuit, ca urmare a mai multor factori cum ar fi: neîndeplinirea cerințelor minime pentru încadrarea în boală, dosare medicale incomplete.

-pacienți care nu au fost încă diagnosticați cu această boală, din diverse motive.

Pentru a se forma o bază de date necesară analizei statistice, s-au cules date, prin studierea documentelor medicale ale celor incluși în lot, documente aflate la dosarul fiecărui pacient. Acestea sunt: referatele medicale, fișele medicale, testele de memorie MMSE (MINI MENTAL STATE EXAMINATION). Cu ajutorul acestora s-au identificat variabile cantitative și calitative, care au fost prelucrate prin analiză statistică, într-o lucrare separată și s-au calculat mai mulți indicatori. Indicatorii care s-au calculat sunt următorii: frecvența absolută, frecvența relative, funcția empirică de distribuție, mediana, modul, media aritmetică, abaterea standard, varianța, coeficientul de variație și amplitudinea. Nu în ultimul rând s-a efectuat testul Z de comparare a mediilor unui eșantion, cu cel a întregii populații (LOT). Pragul de semnificație ales pentru acest test a fost α=0,05. În cadrul analizei statistice s-a extras aleator un eșantion format din 60 de pacienți. Regiunea critică pentru testul bilateral este (-∞; -1,96 ] ∪ [1,96; ∞). Se are în considerare o ipoteză nulă ca fiind următoarea: diferența mediilor celor două populații este egală cu zero.[6,7]

4.2. Rezultate. Discuții

Datorită volumului mare de informații, la capitolul REZULTATE, vom face o sinteză a datelor rezultate în urma analizei statistice, analiză pe care o regăsim în amanunt într-un alt document, care este de tip Office-Excel.

Repartizarea pe vârste a pacienților

Repartizarea pe vârste a pacienților din cadrul eșantionului

Tabelul 1- Repartiția frecvențelor pe vârstă în cadrul eșantionului

După cum se poate observa din tabelul 1, în cadrul eșantionului de 60 de pacienți, în funcție de vârsta fiecăruia dintre ei, am reușit să obținem 33 de grupe, în funcție de frecvența absolută din cadrul acestuia.

Tabelul 2- Valorile indicilor calculați pentru vârstă în cadrul eșantionului

Pe acest eșantion, am aplicat formulele de calcul și pentru alți indicatori, care nu se regăsec în tabelul de mai sus. Aceștia sunt prezentați în tabelul 2 și detaliat în ANEXA 1.

Repartizarea pe vârste a pacienților din cadrul întregului lot

Aceleași calcule au fost aplicate și pentru întreg lotul, rezultatele obținute regăsindu-se în tabelul 3.

Tabelul 3- Valorile indicilor calculați pentru vârstă în cadrul întregului lot

Observând aceste date, rezultate din analiza statistică, putem vedea că boala Alzheimer, este regăsită dominant în cadrul vârstei a treia, cu precadere în jurul vârstei de 80 de ani.

În cele de mai sus se observă că mediile obținute în cadrul eșantionului, sunt relativ apropiate, în comparație cu cele din cadrul întregului lot. Cea mai mare frecvență din totalul observațiilor, din cadrul eșantionului, este reprezentată prin MODUL= 85, iar cea pentru întregul lot este MODUL=81. De aici s-a mers mai departe efectuând un test de comparare a mediilor, numit testul Z, pentru a vedea dacă eșantionul este reprezentativ pentru lot, în ceea ce privește vârsta pacienților. De aici a rezultat că parametrul statistic calculat al testului nu aparține regiunii critice. Datorită acestui fapt se acceptă ipoteza nulă, adică diferența mediilor vârstei, pentru cele două eșantioane, nu diferă semnificativ de zero, care face să nu existe o semnificație mare, între vârsta eșantionului și cea a întregului lot și mai exact eșantionul e reprezentativ vis-à-vis de variabila vârstă.[5,6,7]

Repartizarea pe scor MMSE a pacienților

Repartizarea pe scor MMSE a pacienților din cadrul eșantionului

Tabelul 4- Repartiția frecvențelor pe scor MMSE în cadrul eșantionului

Testul MMSE, este un test de memorie care cuprinde un număr de 30 de întrebări, variația scorului putând fi pe o scală de la 0 la 30.

În tabelul 4, am obținut frecvențele pentru fiecare nivel al acestei scale.

La fel ca și la analiza pe vârstă și la scorul de la testul de memorie, am aplicat formulele de calcul și pentru alți indicatori, care nu se regăsec în tabelul 4. Aceștia sunt prezentați în tabelul 5, pe care îl regăsiți mai jos.

Tabelul 5 – Valorile indicilor calculați pentru vârstă în cadrul întregului lot

Repartizarea pe scor MMSE a pacienților din cadrul întregului lot

Aceleași calcule au fost aplicate și pentru întreg lotul, rezultatele obținute regăsindu-se în tabelul 6.

Tabelul 6 – Valorile indicilor calculați pentru vârstă în cadrul întregului lot

Observând datele rezultate, se diferențiază mediile obținute în cadrul eșantionului spre deosebire de cele din cadrul întregului lot. Cea mai mare frecvență din totalul observațiilor din cadrul eșantionului, reprezentată prin MODUL= 18, este foarte diferită de cea a întregului lot care are MODUL=9, în ceea ce privește frecvența de apariție în cadrul tuturor observațiilor. De aici s-a mers mai departe efectuând un test de comparare a mediilor, numit testul Z, pentru a vedea dacă eșantionul este reprezentativ pentru lot, în ceea ce privește scorul testului de memorie MMSE. De aici a rezultat că parametrul statistic calculat al testului aparține regiunii critice. Datorită acestui fapt nu se acceptă ipoteza nulă, adică diferența mediilor scorului pentru cele două eșantioane diferă semnificativ de zero, care face ca să existe o semnificație mare, între scorul eșantionului și cel al întregului lot și mai exact eșantionul nu e reprezentativ vis-à-vis de variabila scor.[6,7,8]

Analiza procentuală raportată la gen

S-a constatat că în cadrul întregului lot de 605 pacienți, respectiv în cadrul eșantionului alcătuit din cei 60 de pacienți aleși aleator, au rezultat datele conform tabelului 7, prezentat mai jos. Reprezentările grafice ale procentelor rezultate, se regăsesc în figurile 1 și 2.

Tabelul 7-Repartizarea numărului de subiecți pe gen a eșantionului, respectiv a întregului lot

Figura 1-Repartiția pe gen a eșantionului în procente

Figura 2-Repartiția pe gen a întregului lot în procente

Prin compararea celor două reprezentări grafice a eșantionului și respectiv a lotului întreg, s-a constatat, că avem un procentaj mai echilibrat între barbați și femei, în cadrul eșantionului, spre deosebire de cel al lotului întreg, unde femeile domină prezența cu privire la îmbolnăvirile cu boala Alzheimer.

Analiza vârstei în eșantion raportată la gen

Pentru a realiza acest lucru, s-a împărțit eșantionul în două grupe, clasificate pe gen, rezultând grupa bărbaților, respective cea a femeilor, la care s-au calculat frecvențele pe fiecare grup în parte. Rezultatele pot fi obervate în tabelele 8 și respectiv 9.

Tabelul 8-Repartizarea frecvențelor vârstei în cadrul eșantionului raportat la genul masculin

Tabelul 9-Repartizarea frecvențelor vârstei în cadrul eșantionului raportat la genul feminin

Alături de calculul frecvențelor s-au mai calculate și alți indicatori, pe care îi notificăm în tabelul 10, în cele ce urmează.

Tabelul 10 – Valorile indicilor calculați pentru vârstă raportată la gen, în cadrul eșantionului

Din cele calculate, se poate observa foarte ușor ca între grupul bărbaților și cel al femeilor, avem mediile și medianele foarte apropiate, diferențierea facându-se pe baza valorilor de la modul. Se constată o frecvență foarte diferită de la barbați la femei. Vârsta cea mai frecvent întâlnită la bărbați este 72 de ani, pe când la femei este de 85 de ani. În ceea ce privește amplitudinea, observăm că scala vârstei la bărbați, este mult mai largă decît scala vârstei la femei.

Analiza scorului MMSE, în eșantion raportată la gen

Așa cu am procedat și la analiza vârstei raportată la gen și aici am realizat același lucru, doar ca de data aceasta variabila vârstă a fost înclocuită cu variabila scor MMSE. Rezultatele pot fi obervate în tabelele 11 și respectiv 12.

Tabelul 11-Repartizarea frecvențelor scorului MMSE în cadrul eșantionului raportat la genul masculin

Tabelul 12-Repartizarea frecvențelor scorului MMSE în cadrul eșantionului raportat la genul feminin

Alături de calculul frecvențelor s-au mai calculat și alți indicatori, pe care îi notificăm în tabelul 13, în cele ce urmează.

Tabelul 13 – Valorile indicilor calculați pentru scor MMSE raportat la gen, în cadrul eșantionului

Din cele calculate, se poate observa ușor, că între grupul bărbaților și cel al femeilor, avem mediile și medianele distanțate în favoarea femeilor, adică mediile celor de gen feminin sunt mai mari, ceea ce denotă că deși numărul de pacienți barbați este mai mic, totuși aceștia au o stare a bolii Alzheimer mai avansată.

Analiza pe gen raportată la mediu (urban/rural)

Analiza pe gen raportată la mediu în cadrul eșantionului

În urma grupării rezultatelor și a calculării acestora, au rezultat datele prevăzute în tabelele 14 și 15, pe care le putem urmări mai jos.

Tabelul 14-Repartizarea genului raportat la mediul urban în cadrul eșantionului

Tabelul 15-Repartizarea genului raportat la mediul rural în cadrul eșantionului

Analiza pe gen raportată la mediu în cadrul întregului lot

În urma grupării rezultatelor și a calculării acestora, au rezultat datele prevăzute în tabelele 16 și 17, pe care le putem urmări mai jos.

Tabelul 16-Repartizarea genului raportat la mediul urban în cadrul întregului lot

Tabelul 17-Repartizarea genului raportat la mediul rural în cadrul întregului lot

Rezultatele extrase la acest capitol, sunt foarte clare și anume că ponderea femeilor față de barbați, se respectă întocmai și dacă facem analiză statistică pe 2 variabile combinate, respectiv gen și mediu. Rezultatele afirmă încă o dată, că există mai multe femei bolnave de Alzheimer, decât barbați.

Analiza testelor de memorie în cadrul eșantionului

Cu privire la răspunsurile din testele de memorie MMSE, ale pacienților cuprinși în eșantion, am constatat 2 lucruri foarte importante. Scopul cercetării nu a fost câți, sau ce au răspuns pacienții, la respectivul test, ci doar partea pozitivă sau negativă a răspunsurilor din acesta. În acest scop s-au calculat niște procente pe grupe de întrebări. Rezultatele aflate sunt următoarele:

La setul de intrebări cu privire la orientarea pacientului, am avut un procentaj de răspuns, la cele 10 întrebări, de 70,83%.

La setul de întrebări cu privire la capacitatea de memorare a pacientului, am avut un procentaj de răspuns, la cele 3 întrebări, de 85,56%.

La setul de întrebări de la capitolul atenție și matematică, am avut un procentaj de răspuns, la cele 5 întrebări, de 28,33%.

La setul de întrebări cu privire la reproducerea elementelor memorate, am avut un procentaj de răspuns, la cele 3 întrebări, de 26,11%.

La setul de întrebări cu privire la recunoasșterea denumirii obiectului, am avut un procentaj de răspuns, la cele 2 întrebări, de 94,17%.

La întrebarea cu referire la repetiția după medic, am avut un procentaj de răspuns, de 58,33%.

La partea de executare a unor comenzi, alcătuită dintr-un număr de 3 comenzi, pacienții au avut un procentaj de răspuns, de 83,33%.

La capitolul cu referire la modul de reacție, pacienții au răspuns cu un procent de 61,67%.

La capitolul referitor la scriere, pacienții au răspuns, cu un procentaj de 53,33%.

Și nu în ultimul rând, la capitolul de copier, pacienții au răspuns, cu un procentaj de 26,67%.

Calculând o medie a tuturor răspunsurilor, a tuturor pacienților aflați în eșantion, am ajuns la un procentaj general de răspuns de 60,78%.

Principalele rezultate, 2 la număr, extrase din răspunsurile pacienților din cadrul eșantionului au fost:

-nesperat de bine s-a răspuns la categoria de identificare a obiectelor, unde am avut cel mai mare punctaj de răspuns, demonstrând că pacientul știe despre denumirea obiectelor, dar din păcate nu mai știe de utilitatea lor, demonstrate prin răspunsurile celorlalte întrebări.

-cel mai prost punctaj a fost realizat la capitolul de reproducere a elementelor memorate, urmat de reproducerea prin copiere manuală a unor desene și nu în ultimul rând la elementele de atenție și de matematică, demonstrand faptul că pacienții prin creșterea severității bolii, devin detașați de lumea reală și depinzând la calitatea vieții, de terțele persoane dornice sa-i ajute.

DISCUȚII

Pacienții din lotul de studiu prezintă caracteristicile generale ale populației vârstnice. Se remarcă totuși o frecvență foarte diferită de la bărbați la femei, în ceea ce privește vârsta astfel : vârsta cea mai frecvent întâlnită la bărbați este 72 de ani, pe când la femei este de 85 de ani. În ceea ce privește amplitudinea, observăm că scala vârstei la bărbați, este mult mai largă decît scala vârstei la femei.

Deși au fost diagnosticate mai multe femei (din totalul pacienților incluși în lotul de studiu), decât bărbați, totuși aceștia au o stare a bolii Alzheimer mai avansată. Studii recente de specialitate precum și prezentul studiu confirmă faptul, că femeile sunt mai predispuse la dezvoltarea bolii Alzheimer, decât bărbații.[1,11]

În ceea ce privește răspunsurile din testele de memorie MMSE, s-a observat că scorurile sunt invers proporționale cu vârsta pacienților.

Studiile și cercetările viitoare, cu privire la Alzheimer, ar trebui intensificate pe o diagnosticare mai timpurie a bolii, sau chiar și pe o prevenție.

CONCLUZII

Cel mai important factor de risc în boala Alzheimer rămâne îmbătrânirea.

Pacienții diagnosticați cert cu Alzheimer, se regăsesc cu precădere în jurul vârstei de 78 de ani (conform mediilor calculate), deși conform statisticilor și studiilor de specialitate realizate, boala debutează in jurul vârstei de 60-65 ani.

Majoritatea pacienților incluși în lotul de studiu, se află în fază moderată sau severă a bolii.

O concluzie generală a studiului realizat

NECESITATEA DIAGNOSTICĂRII CÂT MAI PRECOCE A BOLII

BIBLIOGRAFIE

1. American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ed. 4, Washington DC American Psychiatric Association, 2000.

2. Annual Meeting; Scientifi c paper 148. Presented June 11, 2012

3. F. Lowry Early Diagnosis of Alzheimer’s Disease. Jun 21, 2012. SNM

4. L. Dănilă, Gheorghe M.D., Ploaie P., Boala Alzheimer, Ed. Militarã, 1996.

5. I.V. Moleavin – Sănătate Publică și Management-note de curs, 2002, pag.53-78

6..I. Moleavin- Metode epidemiologice în sănătatea publică, 2006, pag.5-22

7 .L. Sângeorzan , D. Ionescu-Bondoc–Statistică aplicată în educție fizică și sport, Ed. Valinex 2006,pag.37-74

8. M.E. Balu-Bazele statisticii, Ed. Fundației România de Mâine,2007 pag.361-364

9. Merk- Agenda medicala 2011

10. O. Băjenaru, B. O. Popescu, C. Tudose /Ghid de diagnostic și tratament in demențe nov 2008

11. http://www.alz.org/alzheimers_disease_1973.asp Alzheimer Association Web site

Bibliografie cadrul theoretic 2.1, 2.2., 2.3

Societatea Română Alzheimer , Alzheimer Europe și Alzheimer’s Disease International

Ovidiu Băjenaru1, Bogdan O. Popescu1, Cătălina Tudose Ghid de diagnostic și tratament in demente

. www. Ministerul Sănătății.ro

GAUTIER, S., TUDOSE, C., Research and Implications, Report presented at the Alzheimer

Disease International Conference, Washington, 2000.

Planul de actiune privind sanatatea mintala pentru perioada 2013-2020 adoptat si dat publicitatii in luna mai 2013 de cea de-a 66-a Adunare Generala a Organizatiei Mondiale a Sanatatii

Rezolutia Parlamentului European 2010/2084, care are la baza Recomandarea Consiliului privind masurile de combatere a bolilor neurodegenerative, indeosebi Alzheimer

Raportul privind Îmbătrânirea populatiei: Proiecte economice si bugetare pentru statele member ale UE-27(2008-2060)

Toata legislatia de sanatate…………….

RAP 222 DESKTOP

5%https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Alzheimer

4%http://www.batranetivenerabile.ro/boala%20alzheimer.html