Delimitări Teoretice ȘI Practice ALE Afacerilor Contemporane

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

DOMENIUL ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI AL DOCUMENTELOR

LUCRARE DE DISERTAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

CONF. UNIV. DR. SEBASTIAN CHIRIMBU

CONF. UNIV. DR. NICULINA VÂRGOLICI

ABSOLVENT:

FLOREA STELUȚA-MIHAELA

BUCUREȘTI

-2016-

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE LITERE

DOMENIUL ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

MANAGEMENTUL INFORMAȚIEI ȘI AL DOCUMENTELOR

DELIMITĂRI TEORETICE ȘI PRACTICE ALE AFACERILOR CONTEMPORANE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

CONF. UNIV. DR. SEBASTIAN CHIRIMBU

CONF. UNIV. DR. NICULINA VÂRGOLICI

ABSOLVENT:

FLOREA STELUȚA-MIHAELA

BUCUREȘTI

-2016-

CUPRINS

INTRODUCERE

Viața socială ne obligă să lucrăm, să inițiem afaceri, să desfășurăm o activitate utilă. Ce înseamnă de fapt o afacere, care sunt ideile și pașii parcurși pentru a pune bazele unei afaceri de succes, dar și toate etapele principale pentru a înțelege un business în totalitate și ideile care le influențează, sunt descrise și studiate în lucrarea de față.

Am ales această temă deoarece în ziua de azi foarte multe firme au un mare succes și sunt pe primele locuri, reușind să facă saltul de la bun la excelent, iar altele , care nu au success se închid pentru că nu sunt foarte bine puse în practică, iar ideile principale în ceea ce privește înființarea unei afaceri, nu sunt luate în calcul. În situația în care se pun bazele înființării unei afaceri, trebuie în primul rând o informare în detaliu despre toate elementele care o influențează.

Lucrarea este structurată în trei părti, două părți teoretice și una practică.

În primul capitol al lucrării, am prezentat informații referitoare la ideea de afacere, care are mai multe înțelesuri în economia contemporană, etapele consolidării unei afaceri și principalele idei ale acesteia, și de asemenea, tot aici, m-am referit la mijloacele prin care putem să valorificăm o afacere.

În cel de-al doilea capitol, am intenționat să conturez care sunt principalii factori de succes ai unei afaceri, am analizat factorii esențiali în conturarea și ținerea unei de success în fruntea clasamentelor, referindu-mă aici și la mediul de afaceri, care trebuie foarte bine studiat, dar importanța unui plan de afaceri care să contureze toate aceste idei.

Cel de-al treilea capitol este dedicat unui studiu de caz asupra unei companii de mare succes, care a trecut printr-un proces amplu de analiză SWOT, evidențiind punctele tari, punctele slabe, amenințările, dar și oportunitățile, adică principalele elementele care mentin compania printre liderii de renume ai pieței naționale.

Concluziile pun în lumină observațiile sesizate în urma realizării întregii lucrări, și în special a studiului de caz.

CAPITOLUL I

AFACEREA- CONCEPT, ETAPE ȘI CARACTERISTICI

Conceptul / ideea de afacere

“O afacere, cunoscută și sub denumirea de business sau firmă, reprezintă o organizație care se ocupa cu comerțul de bunuri și/sau servicii către consumatori. Afacerile predomină în țările cu economie de piață, majoritatea din ele fiind deținute în formă de proprietate privată. La fel afacerile pot fi non-profit sau în proprietatea statului. Afacerea deținută de mai mulți indivizi se mai numește companie. Oamenii care inițiază sau dezvoltă o afacere sunt numiți antreprenori sau oameni de afaceri.”

Afacerea presupune totalitatea activităților puse în practică și dezvoltate de unul sau mai mulți oameni de afaceri, care au în vedere punerea de bunuri la dispoziție, pentru a mulțumi așteptările clienților și pentru a putea obține profit.

“ Referindu-ne direct la noțiunea de afacere, se pot remarca următoarele trăsături:

presupune un tip de activități economice proprii sistemului de piață;

ideea principală și părțile afacerii sunt adoptate în scopul autonomiei manageriale și a raporturilor tranzacționale, concurențiale sau de cooperare stabilite.

constă în încheierea de convenții cu scopul obținerii, de către participanții la acestea, a anumitor beneficii;”

Trăsăturile unei afaceri pot fi exprimate în mai multe moduri:

Afacerea reprezintă, în cele mai multe cazuri, o idee de produs nou care, în momentul încheierii și al achiziționării sale de către client, implică o multitudine de posibilități riscante pentru persoanele implicate (comerciant și consumator) ;

Doar o persoana juridică face posibilă vânzarea unei afaceri;

Afacerea pune accent pe nevoile clientului, și se referă la cerințele caracteristice cerute de acesta, de aceea este și foarte greu de reprodus;

Într-o afacere sunt implicate mai multe persoane, cu răspunderi și obligații caracteristice;

Persoanele implicate trebuie sa își asume anumite riscuri și responsabilități;

Afacerea se desfășoară pe termen lung și mediu;

Afacerea este expusă mai multor factori de decizie;

Oamenii de afaceri implicați își apără realizearea intereselor și a funcțiile desfășurate în sistem, și iau în calcul toate raporturile contractual și mai ales concurențiale realizate cu colaboratorii;

Definiția din dictionar a afacerii este: “Tranzacția financiară, comercială sau industrial, bazată de obicei pe speculă sau pe speculații”. Pentru că acest cuvânt este foarte complex, în limba româna, sunt enunțate mai multe definiții prezentate de către profesori cercetatori din domeniu:

“Orice inițiativă antreprenorială concretizată, pentru toate părtile implicate, în obținerea de profit;

Orice operațiune vizând atragerea de noi clienți, în scopul de a caștiga bani;

Un sistem complex de activități generatoare de profit, în dauna celor “slabi”;

Un “joc” din care castigă numai cei foarte “tari”și bine pregătiți;

Un ansamblu de operațiuni financiar-bancare generatoare de profit, în dauna celor care nu știu să câștige;

O acivitate concurențială, din care ies învingatori numai cei care știu să obțină profit;”

“O relație contractuală care poate fi “interpretată”, mai ales în contextul unui cadru legislativ “flexibil” și permisiv.”

În limba română, termenul anglo-american “business” poate fi tradus, de asemenea, drept unitate comercială privată. Analizând acest sens al cuvântului, afacerea reprezintă o întreprinderea economica, nu mai reprezintă tranzacție comercială, aflată în proprietate privată (individuală sau colectivă) care aduce anumite bunuri sau desfășoară servicii pe piața liberă.

Etape și caracteristici

Potrivit celor mai consacrate teorii de management sunt acceptate 5 dintre cele mai cunoscute etape ale constituirii unei afaceri (Figura1):

Prospectarea: detectarea concurenței, identificarea unor noi oportunități de afaceri, precizarea și stabilirea contractelor cu posibilii parteneri, precizarea obiectivelor și emiterea planurilor de acțiune;

Studiul: punerea de acord cu clientul, stabilirea nevoilor acestuia, informarea echipei și consultarea furnizorilor, elaborarea și furnizarea ofertei, adaptată nevoilor reale ale clientului, elaborarea planului de afaceri, împărțirea pee tape a activităților;

Realizarea: dobândirea/obținerea acordului irevocabil al clientului pentru intrarea comenzii în execuție, analiza și evidența costurilor, urmarirea calității procesului, coordonarea eficace a resursei umane;

Negocierea: cooperarea neîntreruptă cu clientul, pe baza unei bune relații, punerea de accord în legatură cu posibile reduceri de preț sau taxe, dezbaterea ideilor pe care aceste reduceri le-ar putea avea asupra ambelor părți;

Finalizarea: urmarirea modului în care s-a desfașurat afacerea în toate etapele sale, indicarea aspectelor avantajoase și a celor mai puțin avantajoase, păstrarea bunelor relații parteneriale;

Figura 1 Etape ale constituirii unei afaceri

Caracteristicile esențiale ale unei afaceri reprezintă elementele principale pe care o afacere trebuie să le îndeplinească pentru a identifica ideile și fundamentele pentru succes garantat:

Afacerea reprezintă, in majoritatea cazurilor, un bun/produs nou, care, neexistand în momentul cumpărării și al contractării sale de către client, necesită o multitudine de riscuri pentru ambele părti implicate (client și vânzător).

Afacerea, are o idee principală, și ține cont de nevoile clientului, și totodată, se referă la cerințele principale exprimate de acesta, iar acest lucru face ca afacerea să fie foarte greu de reprodus;

Plasarea și vânzarea unei afaceri se face, de obicei, de către o persoana juridică;

Afacerea pregătește în actul decizional mai mule personae participante, cu răspunderi și obligații specifice;

Are loc, de cele mai multe ori, pe termen mediu și lung, fiind supusă factorilor de mediu cauzatori;

Necesită asumarea a mai multe riscuri de către toți cei pregatiți în evoluția sa;

Interesele și funcțiile întreprinzătorilor în sistemul economic sunt îndeplinite, luându-se în evidență raporturilor contractuale, competitive, de cooperare și de încredere, stabilite/decise cu/de persoanele implicate.

Determinarea valorii unei afaceri

Pentru determinarea valorii unui tip de afacere, nu este stabilit un procedeu universal. Principiile de evaluare a dimensiunilor afacerilor se diferențiază în functie de economia de piață și de la o țară sau religie la alta.

“Cele mai cunoscute principia/criterii de apreciere sunt:

Forma juridică

Valoarea activelor

Numarul de personal

“Literatura de specialitate menționează 180 de metode de evaluare, însă doar câteva se pretează la micile afaceri și doar câteva sunt adaptabile la economia românească, iar mediul economic, financiar, monetar actual impune restricții serioase, ceea ce fac neadecvate anumite procedee de calcul (Metode bazate pe valoarea patrimonială, Metode bazate pe capacitatea de profit viitor, Metoda cifrei de afaceri, Metoda valorii de piată).

Printre aceste restricții se numară: rata dobânzii, rata ridicată a inflației, precaritatea investițiilor, lipsa pieței financiare “coordinate”.”

a. Evaluarea contabilă/ contabilitatea, are loc în mai multe momente importante ale activității firmei și constă în exprimarea în formă financiară a cantității folosindu-se de prețuri, tarife si mai multe reguli și regulamente de ordin contabil:

– intrarea bunurilor în patrimoniu;

– ieșirea bunurilor din patrimoniu;

– inventarierea;

– închiderea exercițiului financiar-contabil

b. Evaluarea administrativă

Este realizată de organismele central administrative ale puterii de stat, care urmăresc anumite părți ale activității firmei cu anumite idei și implicații în politica fiscală și economică, cum ar fi măsuraeea masei de impozit și măsurarea activelor.

Evaluarea economic/Economia

Se referă la activitatea prin care se iau în calcul valorile de piață (valoarea economică) a unei afaceri (Figura 2).

Figura 2 Valoarea economică

Jim Collins, în cartea “Afaceri clădite să dureze”, spune că “ valorile fundamentale sunt principiile esențiale și durabile ale unei organizații – niște precepte călăuzitoare atemporale, care nu au nevoie de nici o justificare exterioară; ele au o valoare intrinsecă și sunt importante pentru cei din interiorul organizației.”

Punctul-cheie îl constituie faptul că o companie a cărei excelenta este durabila decide pentru sine care dintre valorile sale sunt fundamentale, în mare parte independent de mediu, cerințe competitive sau ultimele capricii manageriale la modă. Este evident faptul că nu există un set unic de valori fundamentale”corecte”. Printre valorile fundamentale ale unei companii nu trebuie neaparat să se numere servirea clienților, respectul pentru individ, calitatea , o reactivă rapidă la condițiile pieței sau munca de echipă.

Scopul fundamental, o componentă importantă a ideologiei fundamentale, reprezintă motivul primordial pentru existența unei companii. Între scopul fundamental și valorile fundamentale, suntem inclinați să alegem scopul ca fiind cel mai important dintre cele două componente care caălăuzesc și inspiră o companie. Totodată, acesta este mai dificil de identificat decât valorile fundamentale.

Un scop eficace trebuie sa reflecte importanța pe care oamenii o atribuie activității unei companii – motivațiile lor idealiste – mai degrabă decât sa-i descrie, pur și simplu, randamentul sau clienții țintă. Aceasta captează însuși sufletul unei organizații. Scopul descoperă motivele profunde ale existenței unei organizații, dincolo de câștigul financiar după cum reiese dintr-un discurs al lui David Packard din 1960: “ Cred că mulți oameni consideră, în mod greșit, că o companie există doar pentru a face bani. În vreme ce acesta este un rezultat important al existenței unei companii, trebuie să mergem mai în adancime pentru a descoperi motivele reale ale existenței noastre.”

Scopul, “care ar trebui să dureze cel puțin o sută de ani”, după părearea lui Jim Collins, nu ar trebui confundat cu țelurile specifice sau cu strategiile de afaceri, care ar trebui să se schimbe de multe ori într-o sută de ani. În vreme ce putem atinge un țel sau completa o strategie, nu poți îndeplini un scop; este ca o stea călăuzitoare la orizont – pururea urmarită, dar niciodată atinsă. În vreme ce scopul în sine nu suferă modificări, el reușește să inspire schimbarea. Simplul fapt că scopul nu poate fi niciodată realizat pe deplin, înseamnă că o organizație nu poate înceta să stimuleze schimbarea și progresul dacă vrea să existe în conformitate cu scopul său.

Pentru identificarea scopului, unele companii fac greșeala de a descrie pur și simplu liniile curente de producție sau segmentele de clienți țintă. Nu considervm că următoarea frază reprezintă un scop efectiv: “ Existăm ca să ducem la îndeplinire programul guvernului și să participăm la piața ipotecară prin intermediul creditelor ipotecare.” Un astfel de scop este eminamente descriptive.

Ghidată și inspirată de asemenea de acest scop, Fannie Mae a lansat la începutul anilor ’90 o serie de inițiative îndrăznețe, care includeau un program de dezvoltare a unor noi sisteme pentru reducerea costurilor de garantare a creditelor ipotecare cu 40% în cinci ani, programe de eliminare a discriminărilor în acordarea împrumuturilor, susținute prin experimente de garantare cu o valoare de cinci miliarde de dolari și oferind garanții de o mie de miliarde de dolari pentru zece milioane de familii provenind din grupuri sociale fara acces pe piața proprietarilor de case – minoritățile, imigranții și grupurile cu un nivel salarial redus – până în anul 2000.

Pe măsură ce ne îndreptăm spre secolul XXI, companiile vor avea din ce în ce mai multă nevoie sa folosească energia creatoare și talentul angajaților. Pentru ce, însă, ar trebui oamenii să fie dispuși să ofere un asemenea nivel de angajament și devoțiune?

Dupa cum arată Peter Drucker, cei mai buni și mai devotați sunt, în ultima instanță, voluntarii, deoarece ei au oportunitatea să facă altceva cu viețile lor. Într-o societate a cărei mobilitate se află în creștere, confruntate cu cinismul din lumea corporatistă și cu extinderea sectorului antreprenorial al societătii, companiile au nevoie astăzi, mai mult decât oricând, de o întelegere profundă a scopului lor fundamental pentru a da o semnificație muncii pe care o întreprind și pentru a atrage, a păstra și a motiva oamenii deosebiți.

Un fapt de o importanță foarte mare este acela că nu poți “crea” sau institui o ideologie fundamentală. Ideologia fundamentală există pentru a fi descoperită. Ea nu derivă din observarea mediului exterior; ea poate fi înteleasă “privind înăuntru”.Trebuie să fie autentică, ea nu poate fi mimată, dar nici nu poate fi decât un simplu “exercițiu intelectual”.

Ideologia fundamentală trebuie să aibă semnificație și să-i inspire doar pe cei din interiorul organizației, nu este nevoie să trezească niciun sentiment celor din afara ei.Doar oamenii din interiorul organizației trebuie să se simta obligați de valorile fundamentale ale acesteia și angajați pe termen lung la obținerea succesului organizației. Ideologia fundamentală joacă așadar un rol esențial în deosebirea dintre cei care se află în interiorul și cei care se află în exteriorul organizației. O ideologie clară și bine formulată atrage oameni ale căror valori personale sunt compatibile cu valorile fundamentale ale companiei, respingându-i în schimb pe cei care nu împărtășesc aceste valori.

CAPITOLUL II

FACTORI DE SUCCESS AI UNEI AFACERI

2.1 Factorii esențiali ai unei afaceri de succes

O afacere de succes se cladește în timp, cu eforturi susținute de echipe de profesioniști. Cooptăm experti și consultanți și ne asigurăm cele mai bune șanse de succes, de profitabilitate continuă. Aceasta este ținta oricărui antreprenor, să își vadă proiectul în stadiul în care poate oferi susținere financiară continuă.

„Factorii esențiali ai succesului în afaceri sunt ca și funcțiile vitale ale corpului, cum ar fi ritmul cardiac, ritmul respirator, presiunea arterială, activitatea cerebrală etc. Funcțiile vitale indică și măsoară starea generală a sănătății și vitalitatea unei persoane. Absența uneia dintre ele, chiar și pentru câteva momente, poate duce la îmbolnăvirea ori chiar decesul persoanei respective. Majoritatea acestor factori sunt perfect valabili în cazul tuturor companiilor.”

 Principalii factori ai succesului în afaceri sunt întreprinzătorii, produsele și calitatea produselor , marketingul, vânzările, procesul de fabricație, amenajarea  punctului de vânzare, locația punctului de lucru.

Acești factori pot influența în mod direct cursul si activitatea principal în cadrul societații, însă, pe lângă aceștia mai exista o serie de factori a caror influență nu este resimțită direct pe anumite procese sau canale.

Orice afacere, se individualizează printr-un ansamblu de variabile, care pot fi controlate, și care definesc succesul sau după caz, insuccesul acesteia.

Prin precizarea și identificarea acestor variabile, dar și prin aplicarea lor în mod corespunzător, o afacere mică își poate constitui un avantaj competitiv față de o afacere concurentă.

1. Calitățile proprii ale persoanei care deține afacerea în sectorul în care afacerea va acționa

 Un individ va acționa și va desfășura un efort mult mai mare dacă lucrează într-o afacere în care are cunoștințe, decât într-o afacere în care nu are cunoștințele necesare si nici exercițiu/studiu în domeniul respectiv.

“Cât despre modelul liderului charismatic, considerăm că lumea se îndreaptă într-o direcție total opusă. De pildă, în secolul XX, toată lumea s-a îndreptat spre democrație. Democrația este un proces. Esența fundamentala a democrației constă în evitarea unei dependențe excessive față de un lider și pune un accent principal pe întregul process.Chiar Churchill, probabil singurul mare lider al acestui secol, s-a aflat în urma națiunii și a proceselor sale, fiind schimbat din funcție la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Hitler, Stalin, Mussolini, Tojo – au fost cu toții niște lideri charismatici, care nu au înțeles că erau mai puțin importanți decât instituțiile pe care le serveau. Si chiar dacă nu gustați analogia dintre trecerea la democrație și evoluția corporațiilor, modelul marelui lider charismatic are un defect fundamental ce nu poate fi înlăturat nicicum- nici acum nici în secolul XXI și nici într-o mie de ani: “toți liderii mor”.Pentru depășirea acestei realități imuabile, toată concentrarea trebuie îndreptată în primul rând asupra construirii caracateristicilor organizației,” este de părere Jim Collins.

Mediul de afaceri și piața

O afacere nu este de durată, dacă ceea ce dezvoltă nu se poate vinde și nu poate aduce profit pe  piață. Este esențial, ca în hotărârea care privește concepția afacerii ce va urma a fi pusă în practică, întreprinzătorul, să ia în calcul probabilitățile de exploatare a produselor sau acțiunilor pe care vrea să le ofere. Aceste idei sunt activități de studiu si cercetare, iar referințele dobândite, constituie parte diferită a planului de afaceri.

Mărimea pieței

 Pentru întreprinzător/afacerist, cu cât este mai largă piața unui produs, cu atât este mai bine, pentru ca, o  piață puternică atrage concurenți importanți, iar investițiile făcute mai târziu necesare contracarării adversarilor, ar putea crește considerabil.

Concurența și apărarea față de concurenți

“Companiile care copiază evoluția speciilor bine adaptate – care încearcă o grămadă de lucruri, păstrându-le doar pe cele care funcționează – vor avea șanse mai mari de supraviețuire într-un mediu aflat într-o continuă schimbare – schimbări care vor fi imposibil de prevăzut – în vreme ce celelalte companii vor dispărea încet dar sigur. Considerăm că toate companiile vizionare ale secolului XXI vor trebui să devină din ce în ce mai fanatice în ceea ce privește conservarea ideologiilor lor fundamentale și să devină din ce în ce mai agresive în conferirea autonomiei operaționale tuturor angajaților lor. Mai mult decât până acum, companiile vor fi nevoite să adopte dinamica yin și yang a conservării esențialului și stimulării progresului.”

Avantajul competitiv

Avantajul competitiv pe care îl are business-ul (calitatea produselor, nivelul de control asupra prețurilor/costurilor, analiza prețurilor, elementele de asigurare, bariere de intrare) reprezintă un punct foarte important. Este necesar ca firma să fie în măsură să ofere produse de calitate competitorilor.

Suma/capitalul disponibil

Suma/capitalul disponibil este o mare problemă în alegerea unei anumite idei de business.

“În acest sens este nevoie ca să se evalueze cât mai practic resursele necesare pentru fiecare concepție  potențială de afacere. În urma comparării acestui necesar cu resursele disponibile se poate stabili care din ideile de business pot fi puse în practică cu probabilități obiective de succes si care nu. Estimarea resurselor disponibile trebuie să țină cont atât de bunurile în natură care pot participa la afacere cât si de disponibilitățile proprii ale acesteia sau care pot fi atrase în afacere.”

Timpul și durata afacerii

 Necesar este să se facă o evaluare a perioadei de timp în care business-ul este de success, pentru că în orice afacere este o perioadă de timp în care o idee are un mare. Pentru afacerist este remarcabil să stie care este perioada propice de a pune bazele unei afaceri, când este momentul potrivit  pentru valorificarea oportunității alese.

Investiția necesară

 Noțiunile de afaceri pot fi mai mult sau mai puțin costisitoare. Ideile costisitoare pot produce  probleme dacă posibilul întreprinzător nu are destul capital de începere a business-ului. În economie, există multe business-uri mici, dar de mare succes, care au început de jos, nu cu foarte mulți bani, începând de la câteva sute de euro până la mii de euro, și care ajung la cifre impresionante de afaceri.

Originalitatea ideii

Cu cât ideea de afaere este mai autentică, cu atât probabilitatea ca acea afacere să devină o afacere succes crește, cel puțin doar pentru o perioadă. Originalitatea ideii poate fi și riscantă, pentru că nu a fost înainte pusă în practică, de aceea și majoritatea afacerile de succes sunt copiate de concurență.

Posibilitatea de a produce profit și de a avea capacitatea de creștere

 Privind asupra unui ansamblu de calculi, se poate preciza, rezultatul economic, care  poate avea profit sau nu, și rata profitului. Dacă planul de afacere este analizat ajutându-ne de ideea de afaceri, în diviziunea unde se regăsesc informații financiare, sunt previzionate atent pregresele financiare. Cu cât cauzează mai mult profit, cu atât și idea de afaceri este mai ademenitoare.

Gradul de risc implicat

Gradul de risc implicat este pus în legătură cu investiția care trebuie făcută în consolidarea afacerii.

“Există un principiu de bază urmat de fiecare companie, indiferent dacă este mare sau mică, locală sau internațională: Calitatea merită întotdeauna tot efortul.
Este un fapt indiscutabil că pentru succes calitatea este primordială, în special din perspectiva concurenței la nivel european și a globalizării progresive. Intrebarea nu este dacă, ci mai degrabă cum pot fi păstrate standardele de calitate la un nivel înalt. Certificarea sistemelor de management pe baza standardelor naționale și internaționale joacă un rol important în drumul spre un "Management Total al Calității".”

2.2. Mediul de afaceri

Mediul de afaceri reprezintă societatea în care afaceristul/întreprinzătorul și viitoarea sa afacere își vor derula munca și vor aparține influențelor acestuia.

Întreprinzătorul care reușește să pună bazele unei afaceri într-un anumit domeniu de activitate, sau într-o anumită zonă, trebuie să cunoască în primul rând mediul de afaceri local, și apoi cel național. Mediul de afaceri local cuprinde agenți economici (diferiți ca dimensiune, modalitate de organizare, valoare financiară), instituții ale statului, personae fizice autorizate, gospodării ale locuitorilor, populație cu o cultură anume, dar și relațiile create între aceștia. Mediul de afaceri trebuie în primul rând cunoscut atât înainte cât și după demararea unui business.

Daca nu întelegem mediul de afaceri, nu putem lucra eficient și eficace. Înainte de a pune bazele unei afaceri, mediul reprezintă un izvor de oportunități dar și de forțare/constrângere. La un moment dat, în mediu , există mai multe oportunități care trebuie să fie expuse și valorificate. Apare întrebarea de ce unii oameni le descoperă și alții nu reușesc acest lucru? Răspunsul este pentru că oamenii sunt diferiți în funcție de: gradul de creativitate, elementele pe care le posedă, însușirile psihologice, gradul de educație, mijloacele de informare, strategiile pe care le folosește, calitățile lor în tratarea problemelor și în descoperirea soluțiilor.

“Printre motivele pentru care mediul de afaceri trebuie bine cunoscut și înțeles și după înființarea firmei se numără:

 Asigurarea funcționării eficiente a firmei, în condițiile în care concurența devine tot mai

acerbă;

Studierea si înțelegerea pieței produselor sau serviciilor reprezintă o condiție

fundamentală a satisfacerii de către firmă a cerințelor consumatorilor;

Prin anticiparea evoluției factorilor existenți în mediul extern se asigură elaborarea

unor strategii realiste, cu o solidă fundamentare științifică și riscuri scăzute;

Este necesară cunoașterea potențialului existent de resurse care provin din mediul

extern și valorificarea acestora la momentul oportun;

Apar mereu oportunități de afaceri diverse, care trebuie exploatate la momentul

potrivit.”

În societate, sunt mulți factori, care diferă, și care pot influența hotărârea unui individ de a pune bazele sau nu unei afaceri, dar și modalitatea în care acest business funcționează.

“Astfel, întâlnim factori economici, tehnici si tehnologici, socio-culturali, demografici, politici, juridici, internaționali.

1.  Factorii economici (piața internă, disponibilitatea si prețul resurselor, șomajul, pârghiile economico-financiare, stabilitatea macroeconomică, accesul la investiții, credite s.a.) sunt cei mai numeroși.

2. Accesul la tehnologia modernă, îndeosebi cea informațională, la rezultatele cercetării științifice, inovațiile apărute, pot genera nenumărate oportunități.

3. Factori socio-culturali (structura socială a populației, starea de sănătate a forței de muncă, cultura națională, cultura economică a populației, valorile morale, nivelul de pregătire al forței de muncă, atitudinea populației față de companie, stabilitatea socială) pot avea o influență puternică asupra dezvoltării unei firme.

4. Politicile formulate de guverne în diverse domenii, stabilitatea politică, nivelul corupției pot genera oportunități pentru anumite afaceri. Existența la putere a unui guvern care încurajează libera inițiativă este binevenită în orice țară.

5. Calitatea reglementărilor legislative, stabilitatea legislativă, nivelul scăzut al birocrației, procedurile rapide de înființare si desființare a firmei, pot fi un stimulent pentru inițierea unei afaceri. Cu alte cuvinte, cadrul legislativ existent, poate stimula/frâna dezvoltarea unei afaceri mici.

6. Factori naturali (calitatea resurselor naturale) prezenți din abundență într-o zonă generează oportunități pentru turism, agricultură.

7. Factorii internaționali (situația politică internațională, reglementări internaționale, condițiile social-economice dintr-o țară) mai ales cei favorabili, generează oportunități pentru cei cere se gândesc să inițieze o afacere într-o țară străină.”

În cartea “Afaceri clădite să dureze”, Jim Collins este de părere că există șanse și pentru coroprațiile mari, vechi și lipsite de viziune, însă “misiunea este probabail mai dificilă decât construirea unei companii vizionare pornind de la zero. Vor exista în primul rând procese și practici împământenite, care necesită schimbarea sau eliminarea totală pentru alinierea lor la o ideologie. Cu cât o companie este mai veche și mai mare, cu atât nealinierile vor fi mai împământenite. Există însă și companii care reușesc să se întoarcă la ideologia fundamentală reușind o uimitoare aliniere. De exemplu, Ford sau Phipip Morris care nu părea să fie o companie vizionară până la sfârșitul anilor ’40. O companiei vizionară este un continuum, nu este ceva static. Orice companie se poate mișca de-a lungul acestui continuum și poate deveni mai vizionară în orice moment – indifferent cât de lung este drumul pe care îl are de străbătut.

IBM de exemplu, este o companie de succes, deoarece timp de aproape șaptezeci de ani a fost una dintre companiile cele mai vizionare și de succes din lume. IBM este una din cazurile care ne arată cum o companie poate merge înainte de-a lungul continuumului vizionar, dar poate să dea și înapoi. Odată ce ai devenit o companie vizionară nu este neaparat necesar să rămâi pentru totdeauna cu acest statut. La fel ca în cazul democrațiilor, companiile de success necesită o vigilență continua.”

 2.3. Planul de afaceri

Planul de afaceri reprezintă un element principal pentru ca o afacere să fie o afacere de succes și la care nu m-am referit până acum în lucrarea de față.

“Planul de afaceri este un instrument de planificare ce are rolul de a oferi o mai mare vizibilitate asupra țelurilor si evoluției unei anumite afaceri căreia îi este dedicat. Deși primele  planuri de afaceri au apărut cu mult înainte de apariția computerului si a tehnologiei informatice, rolul și importanța unui plan bine făcut, a rămas aceea și până în zilele noastre. Asta deoarece principiile de bază ale banilor și ale afacerilor de succes rămân mereu neschimbate.

Adevărata valoare a creării unui plan de afaceri este că necesită un proces de cercetare și gândire despre tipul de afacere pe care vrei să-l faci, totul decurgând într-un mod sistematic. În timp ce scrii un plan de afaceri, vei studia, vei cerceta, te vei gândi de mai multe ori înainte sa-ți răspunzi la întrebări, vei analiza orice idee și cât de bună este ea pentru tine. Necesită timp acum, dar efectele viitoare sunt cât se poate de profitabile. Lipsa unui plan de afaceri poate costa grav în viitor si poate duce chiar la falimentul afacerii.”

Planul de afaceri este în strânsă legătură cu mediul de afaceri și de modificarea acestuia, drept urmare,primele planuri de afaceri au fost înființate cu mult înainte de procedeele moderne de comunicare ale comunității informaționale.

Un plan de afaceri (business plan) poate avea ca necesitate recomandarea firmei sau a ideiide afacere/proiectului de afacere. Acesta poate fi înfăptuit atât pentru afaceri care există (cu scopul reprezentării către eventuali parteneri sau finanțatori) cât și pentru un business ce urmează a fi emis .

Pentru a fi de succes, este nevoie ca un plan de afaceri să țină seamă de secțiunea afacerii, de locul în care se va desfășura business-ul în temă, de scopul afacerii și de obiectivul urmarit la înfăptuirea acestuia. Atunci când planul de afaceri este correct făcut, acesta va ajuta în efectuarea de recomandări de succes către presupușii parteneri de afaceri, finanțatori și de asemenea pentru o mai bună organizare, conducere și realizare a afacerii.

În funcție de obiectivul planului de afaceri (cei cărora sunt implicați), acesta poate avea părți componente utile, specifice sau cerute. De asemenea, vis-à-vis de împrejurări, anumite părți pot avea o imortanță mai mare sau mai mică în crearea planului de afaceri ( Figura 2).

Figura 3: Plan de afaceri

Elementele care trebuie cuprinse în planul de afaceri sunt următoarele:

O descriere generală a afacerii

Descrierea afacerii este prima parte a unui plan de afaceri și are rolul de a familiariza potențialii parteneri de afaceri, creditorii, investitorii etc. cu firma și cu afacerea propusă. În acest capitol sunt incluse atăt informații privind istoricul firmei, cât și informații cu caracter general extrase din fiecare secțiune. Din această parte trebuie să reiasă în mod explicit scopul în care a fost elaborat planul de afaceri. Astfel, în funcție de scopul și obiectivele vizate, vor fi accentuate acele informații care pot canaliza atenția beneficiarului spre aspectele pozitive ale afacerii (poate fi prezentată o analiza SWOT).

Descrierea firmei

În elaborarea unui plan de afaceri partea de prezentare a firmei ocupă un loc deosebit. Chiar daca elementele de interes ale unui astfel de plan sunt legate de afacerea propriu-zisă, aspectele legate de firmă în ansamblul ei sunt deosebit de importante. O imagine favorabilă poate reprezenta:

garanția unei oferte de calitate

sursa unor parteneriate și contracte ulterioare

Partea de prezentare a firmei include:

Date de identificare

Denumirea firmei

Forma de organizare juridică

Obiectul principal de activitate

Asociați

Misiunea, viziunea și obiectivele

Date despre administrarea și conducerea firmei

Componenta consiliului de administrație

Conducerea executivă

Structura de personal

Afilieri (asociații patronale, asociații profesionale etc.)

Parteneriate / Colaboratori

Avantajul competitiv

Plan de marketing

Planul de marketing cuprinde totalitatea acțiunilor întreprinse în scopul creării, promovării și furnizarii unei anumite oferte (produs / serviciu). Punctul de referință al unui plan de marketing îl reprezintă cerințele și nevoile clienților. Scopul acestui plan este acela de a crea o ofertă care să anticipeze și să raspundă cât mai bine acestor cerințe și nevoi. Întocmirea unui plan de marketing este precedată de o cercetare de marketing. Cercetarea de marketing constă în:

descrierea pieței vizate și conturarea unui profil al potențialilor clienți;

analiza cererii de piață pentru produsul / serviciul oferit;

estimarea cererii de piață a ofertei pentru urmatoarea perioadă de timp;

estimarea procentului de cerere de piață care poate fi acoperit;

identificarea acelor caracteristici ale ofertei care influențează alegerea acestuia;

identificarea cerințelor pe care trebuie sa le satisfacă ofertă pentru a asigura o clientelă fidelă;

Produsul/ serviciul oferit

Prezentarea ofertei (produs / serviciu) reprezintă elementul de bază al unui plan de afaceri. Modul în care este prezentată oferta, de la simpla ei descriere până la apariția pe piață, poate influența decisiv preferința clienților. Acest lucru este cu atât mai important cu cât clienții sunt cei care garantează succesul afacerii. Un alt aspect de care trebuie ținut cont îl reprezintă adaptarea modalității de prezentare a ofertei la obiectivul vizat. Cu cât informațiile despre ofertă sunt mai clare și mai convingătoare, cu atât șansa de a obține un eventual împrumut, de a stabili o alianță strategică sau de a încheia un contract de parteneriat este mai mare.

Planul managerial

Succesul unei afaceri este asigurat, în mare măsură, de maniera în care sunt gestionate resursele umane ale firmei (pornind de la selectarea și angajarea persoanelor cu funcții de executive, până la atragerea persoanelor potrivite pentru a ocupa o funcție de conducere). Persoanele desemnate să conducă afacerea pot fi alese din interiorul firmei (din cadrul personalului existent) sau pot proveni din exterior (în acest sens este recomandabilă solicitarea unor firme specializate în recrutare și selecție de personal).

Planul managerial cuprinde informații referitoare la:

Organigramă și distribuția posturilor (pe funcții de conducere și funcții de execuție)

Structura de personal

1.      Personal angajat (permanent sau pe durată determinată)

2.      Colaboratori

3.      Salarizare / program de lucru

4.      Strategia de personal (diversificarea structurii de personal, a relațiilor de colaborare etc.)

6. Planul financiar

Pentru ca o afacere sa devină și să rămână profitabilă este esențială întocmirea unui plan financiar solid și realist. Planul financiar se construiește în funcție de scopul general al afacerii și reflectă prioritățile de cheltuire a banilor, costurile previzionate și sursele financiare care permit acoperirea acestora.

Cel mai simplu model de plan financiar este cel structurat pe două capitole de cheltuieli:

Cheltuieli legate de începerea afacerii:

Sunt foarte multe costuri de început, chiar înainte de a deschide afacerea. Este foarte important să estimați aceste costuri foarte exact, ca apoi să faceți un plan de unde luați suficient capital. Acest lucru constituie un proces de cercetare. Cu cât eforturile de cercetare sunt mai mari și mai exacte, cu atat șansele sunt mai mici ca să omiteți anumiți factori esențiali pentru începerea și dezvoltarea afacerii.

Cheltuieli operationale

O afacere trebuie bine pregătită, din timp, exact ca atunci când îți construiești o casă.

Trebuie ca înainte de a te apuca de construcția efectivă să pui pe hârtie sub forma unui proiect concepția și calculele tale. Acest proiect este planul de afaceri. Dacă doriți o casă bună, frumoasă, va trebui să aveți un proiect bun. Tot așa, dacă doriți o afacere bună (profitabilă), va trebui să aveți un plan de afaceri bine conceput.

2.4. Rolul și calitățile unui bun întreprinzător

Se spune, pe bună dreptate aș preciza eu, că abilitățile și calitățile unui afacerist  priceput se învață și se transmite prin experiență și insistență.

Majoritatea managerilor de success, au trudit din greu ca să progreseze până la  perfecțiune calitățile de lider/conducător. Deși abilitățile de conducător sunt esențiale pentru toți managerii, rolurile, principalele răspunderile și calitățile managerilor companiilor se deosebesc față de cele ale conducătorilor de departament. Companiile de succes fac o deosebire evidentă între ele, conducerea unei companii fiind necesar să adauge evidentă valoare, iar liderii de departament să aibă adaptabilitatea și motivația de a produce și de a păsra un cadru de afaceri cu mult superior celui al concurenței.

“Pe tema însușirilor unui bun manager, al unui conducător/lider de succes putem face referire zile în șir, cu multe persoane, văzând în cele din urmă că ideile vor fi de cele mai multe ori personale, felul în care abordăm acest subiect fiind: „cum aș dori să fie liderul meu/cum aș vrea să se comporte cu mine”. “

Liderul perfect nu există în realitate, însă există o mulțime de caracteristici și tendințe prin care un lider/manager poate fi apreciat în termeni de eficacitate atât în relația cu subordonații, cât și cu partenerii de afaceri. Daca un manager este eficace în toate aceste categorii, atunci el face parte din categoria liderilor care există în realitate.

De aceea, în continuarea lucrării, vom evalua mai multe păreri bine studiate și bazate pe activitate asupra a ceea ce semnifică un bun conducător/lider.

Henry Mintzberg este de părere că managerul are 10 roluri foarte importante, ce pot fi restrânse în 3 categorii:

Roluri de lider/conducător sau mai pot fi numite și roluri de contact;

Roluri de adunare și informare cu privire la desfășurarea întregii activități;

Roluri care implică mai mulți factori de decizie;

Ericsson recomandă un principiu managerial care cuprinde urmatoarele elemente:

1. Competența intelectuală : flexibilitatea minții și însuflețirea intelectuală;

2. Aprecierea de sine: cunoașterea propriei personalități, încrederea în sine, stabilitate, adaptabilitate, cooperare;

3. Colaborarea cu ceilalți: preocupare și respect pentru partenerii de afaceri, conferirea de încredere acestora, activitate în echipă;

4. Viziune: posibilitatea de a controla afacerea în întregime și capacitatea de concentrare asupra a ceea ce este esențial;

5. Scop și rezultate: propunerile care duc la înfăptuirea lor.

Letitia Baldrige pune accent pe cele mai importante calități ale managerului: îngăduința, simplitatea,  bunul gust, strădania, statornicia, păstrarea secretului, respectarea promisiunii făcute, autocontrolul, exactitatea, modul de sacrificiu, exemplul individual, grija pentru problemele personalului, autocontrolul, abilitatea conversației.

George Butunoiu socotește că există un set de "puncte tari", care pot fi folosite într-o verificare și de depistare a unui lider de top universal: sensul și coerența, conținutul și valoarea semnificațiilor, distributivitatea și posibilitatea de reacție imediată.

Michael MacCoby a analizat caracteristicile a 250 de manageri pe schema unui chestionar aplicat la nivelul companiilor IBM și Hewlett Packard, și a realizat 4 tipuri de manager:

Profesionistul pune accent pe calitatea serviciilor și soluționarea problemelor;

2 . Războinicul de junglă are drept scop dobândirea puterii și autoritatea celorlalți, este devotat și cere devotament;

3. Persoana de companie pune accent pe armonie, bunele relații și spiritul de colectivitate, este un mijlocitor și armonizator al muncii;

4. Jucătorul amenință autoritatea războinicului de junglă și a persoanei de companie, și se individualizează prin imaginație, adaptabilitate, iubire de nou;

5. Creatorii de sine au drept obiectiv, dezvoltarea profesională continuă; ei încearcă să aibe funcții care să le mărească pregătirea profesională și înfăptuiesc activități economice dar nu în firmelor în care lucrează, ci în afara lor.

Ca o concluzie voi înfățișa schema competențelor și abilităților unui trainer (Figura 3), bazată pe gradul de instruire, practică, aptitudini și calități dar și alte componente absolut indispensabile, cum ar fi starea sănătății.

Figura 4 Schema competentelor si abilitatilor unui trainer

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ – COMPANIA TOYOTA

3.1 Introducere

În economia modernă, firmele reprezintă „forța motrică” a progresului, a dezvoltării, sunt cele ce asigură necesarul de supraviețuire al societății.

Pe baza studiilor efectuate, firmele se pot împărți în două categorii: unele care obțin succese apreciabile, prosperă și se dezvoltă constant, iar altele care se luptă cu greu pentru supraviețuire sau înregistrează performanțe economico-financiare modeste.

Examinarea factorilor care determină succesul sau eșecul unei firme (afaceri), a determinat cererea unor metodologii specifice de analiză și diagnosticare a activității firmei (afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obține efecte materializate în creșterea semnificativă a performanțelor sale, în consolidarea poziției ei pe piață și anume prin elaborarea, implementarea și controlul strategiei firmei în vederea realizării misiunii asumate și asigurării avantajului competitiv.

Formularea strategiei firmei este procesul prin care managementul firmei definește misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice necesare realizării misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor și precizeazv modalitățile punerii în operă a acesteia.

Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii firmei, stabilirea obiectivelor strategice și a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului care materializează strategia respectivă, se bazează pe un amplu proces de analiză și evaluare a mediului de acțiune a firmei, a situației competitivității ei în acest mediu și a situației firmei, a capacității acesteia de a înfrunta schimbarile produse în mediu.

Managementului strategic îi este specific, în esență, analiza continuă, pe de o parte, a mediului extern al firmei pentru a anticipa sau sesiza la timp schimbările din cadrul acestuia iar pe de altă parte, a situației interne a firmei pentru a evalua capacitatea ei de a face față schimbărilor.

3.2 Descrierea companiei Toyota

“Toyota Motor Corporation (sau TMC )este o companie multinațională care produce automobile, camioane, autobuze și roboți, cu sediul principal în orașul Toyota, Japonia. Toyota este cel mai mare producător de automobile din lume, cu vânzări de peste 8,4 milioane de autovehicule în 2010.

Toyota este unul din cei trei mari producători asiatici de autovehicule care concurează cu producătorii americani pe piața mondială, ceilalți doi fiind Nissan Motors și Honda Motor. Compania oferă de asemenea servicii financiare prin filiala sa Toyota Financial Services, și activează și în alte domenii de activitate. Autovehiculele produse sunt vândute sub denumirile de Toyota, Scion și Lexus. Toyota deține majoritatea acțiunilor în cadrul companiilor Daihatsu și Hino, și 8,7% din Fuji Heavy Industries, producătorul automobilelor Subaru.

În anul 2005, Toyota împreună cu Daihatsu Motor Company a produs 8,54 milioane de vehicule, cu aproape 500.000 mai puțin decât General Motors în acel an. În luna iulie 2006 Toyota depășise Ford în vânzările de automobile, însă producătorul american și-a recâștigat poziția o lună mai târziu. Toyota deține o importantă cotă de piață în Statele Unite, Europa și Africa și este liderul de piață în Australia.”

După ce a reușit să ajungă în fruntea celor mai mari producători de automobile din lume și să-și câștige o faimă de invidiat datorită fiabilității modelelor sale, Toyota are un nou motiv major de satisfacție. Celebra marcă niponă este singura din industria auto care a reușit să se claseze între primele 10 branduri din lume, într-un top realizat de Interbrand, o companie specializată în consultanță de specialitate la nivel internațional.

În clasamentul Interbrand din anul 2009, care conține primele 100 de branduri din lume, Toyota s-a clasat pe locul 8, în scadere cu două poziții față de clasarea din anul precedent.

Topul celor mai valorose branduri/ Top 10 anul 2009

Topul celor mai valorose branduri/ Top 10 anul 2008

Metoda de analiză a mediului, a competitivității și a firmei pe care o prezint in continuare, este analiza SWOT.

3.3 Analiza SWOT a companiei Toyota

Analiza  SWOT constituie cea mai importantă  tehnică  managerială utilizată  pentru înțelegerea poziției strategice a unei întreprinderi/organizații. Analiza  SWOT  începe cu scrierea unei  liste cu puncte curente: puncte de forță dar și puncte de slăbiciune,  privind starea unei întreprinderi/organizații.

SWOT  reprezintă acronimul pentru cuvintele englezești „Strengthts” (Forte, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunități, Ṣanse) și „Threats” (Amenințări). Primele două privesc firma și reflectă situația acesteia, iar următoarele două privesc mediul și oglindesc impactul acestuia asupra activității firmei.

a. Punctele forte  ale companiei Toyota sunt elemente diferite pe care aceasta le deține însă la un stadiu cu mult superior față de alte companii cu care aceasta se află în competiție, însă tocmai acest lucru îi oferă un mare avantaj.

Astfel, punctele forte definesc și îndeplinesc sarcini și îndatoriri pe care compania le rezolva mult mai performant decât firmele cu care se află în concurență, mai ales firmele care produc autoturisme asemănătoare dar totuși diferite din punct de vedere al calității, ceea ce duce la depășirea standardelor și îndeplinirea tuturor obiectivelor.

b. Punctele slabe ale comaniei de automobile de mare clasă, sunt elementele care fac referire la caracteristicile de vulnerabilitate ale acesteia, zonele care pot fi atacate foarte ușor de concurenți, locuri cu resurse limitate si alte elemente negative, care fac ca această companie să aibă de multe ori un nivel inferior de performanță concurent cu alte firme.

Punctele slabe sunt așadar activitățile și resursele de care firma are nevoie dar nu le posedă și astfel nu le realizează la nivelul propriu celorlalte firme concurente.

c. „Oportunitățile” sunt de fapt elementele oferite de mediu/ șansele oferite de mediu, factori de mediu externi pozitivi pentru firmă, pentru a putea concepe noi strategii sau pentru a defini strategiile existentepentru o mai buna profitabilitate a oportunităților existente. „Oportunităti” sunt pentru orice firmă și este necesar să fie identificate la timp pentru a se putea valorifica în timp util și pentru a avea un succes garantat si de ce nu pentru a genera noi industrii care pot aduce profit prin comercializarea de bunuri care servesc cerințelor pieței.

d. „Amenintările” sunt practic factorii de mediu externi negativi pentru companie, în altă ordine de idei sunt situații care afectează nu tocmai favorabil capacitatea firmei de a îndeplini în totalitate obiectivele, ajungându-se la reducerea performanțelor economice și financiare. Amenințările sunt precum oportunitățile, sunt de mai multe feluri și urmăresc permanent firma, sesizarea lor la momentul potrivit permit firmei să-și schimbe strategia pentru a evita eventuale impactări cu efecte negative. Foarte ușor o amenințare aparent inevitabilă, dar sesizată la timp, poate fi transformată într-o adevărată oportunitate.

Analizei SWOT  este mult mai ușor aplicabilă, dacă se utilizează o listă cu posibile situații problematice care trebuiesc urmărite pentru o mai bună evaluare și rezolvare a situațieie și mediului firmei. De recomandat este ca situațiile urmărite în ceea ce privește punctele forte, punctele slabe, oportunitățile și amenințările să fie de o mare însemnătate și să fie în strânsă legătură cu firma pentru a fi probleme strategige reale, dar mai ales, să arate semne și indicii pentru a putea fi evaluate considerabil.

PUNCTE FORTE

Noi investitii ale companiei Toyota în fabrici din SUA și China au crescut profiturile acesteia în 2005 contrar trendului mondial din industria auto. Profiturile nete au crescut cu 0.8% la 117000 miliarde yeni, în timp ce vânzările au crescut cu 7.3% la 1855000 miliarde yeni. Comentatorii au disputat că motivul este mixul de produse pe care compania îl servește pentru piața auto. Acesta este un exemplu al unei segmentări  foarte concentrate, poziționând și țintind în diferite tări.

În 2003 Toyota și-a devansat rivalul său Ford, pentru a deveni  al doilea fabricant de mașini mondial cu 6.78 milioane de unități. Compania se află în spatele rivalului General Motors care  a vândut 8.59  milioane de unități în aceeași periodă. Puternica sa poziție din industrie este bazată pe o serie de factori care includ o gamă diversificată de produse , marketing cu ținte bine definite, și un angajament către calitate și procedeul de fabricație. Toyota țintește să ajungă liderul cu cea mai bună  calitate în ceea ce privește fabricarea de automobile, jucând un rol important în marketing și în inovarea tehnologiei, fapt care duce la creșterea popularității ei.      Compania produce o gamă largă de vehicule, atât pentru persoane fizice cât și pentru organizații comerciale, de la micul Yaris la camioane mari. Compania folosește tehnici de marketing pentru a identifica și satisface nevoile consumatorilor.

Toyota este un brand puternic, de încredere, cu o tehnologie foarte avansată, cu detalii tehnice caracteristici și cu o imagine foarte bună. De asemenea, compania își  maximizează profitul prin abordări de fabricație eficiente.

Toyota este momentan fabricantul de mașini numarul 1 pe piața din Australia cu o piață de desfacere de 20%. Tot în Australia compania este foarte bine cotată atât ca încredere cât și ca imagine, câștigând chiar trei prestigioase premii Banksia și un altul pentru cea mai bună prestație de la Statele Unite.

PUNCTE SLABE

Fiind o companie mare, își are propriile probleme.  Cererea mondială pentru automobile se află într-o condiție de exces, prin urmare fabricanții de  automobile trebuie să se asigure că modele lor sunt cele pe care le vor consumatorii. Majoritatea produselor Toyota sunt destinate pentru SUA și Japonia. Prin urmare, compania este expusă la fluctuațiile politice și economice din aceste două țări. Poate de aceea, compania a început să-și îndrepte atenția către noua piață în dezvoltare din China. Mișcările din cursurile de schimb scot la iveală cum marginile deja reduse din piața automobilistică, se reduc. 

Compania trebuie să continue să producă masini pentru a-și menține eficiența operatională. Fabricile reprezintă o investiție imensă în costuri costisitoare fixe, precum și costuri mari de instruire (training) și fortă de muncă.  Prin urmare, dacă piața automobilistică experimentează o decădere,  compania s-ar confrunta cu un surplus de ofertă.  Pe de altă parte, dacă piața automobilistică ar experimenta o creștere, compania ar putea pierde oportunitatea de a încasa caștiguri suplimentare din cauza sub-capacității sale de producție. Aceasta este o problemă specifică fenomenului de fabricare a automobilelor în volume mari. 

În ceea ce privește vehiculele hibride, tehnologia este nouă și “not tried and true” și încă se știu puține lucruri despre această manifestare în curs de dezvoltare. Automobilele Toyota pe benzină și diesel s-au tot fabricat de ani buni și s-au dovedit a fi demne de  încredere, odată cu trecerea anilor, însă vehicilele bazate pe puterea electrică/solară sunt noi pe piața marketingului, iar cumpărătorii ar putea să manifeste o indiferență față de această schimbare.

OPORTUNITĂȚI

Lexus și Toyota au acum reputația de fabricanți de automobile ecologice ( nepoluante).  Lexus are hibridul RX 400h, iar Toyota are un Prius, mașina având un desing prietenos, combinat cu puterea unui motor electric. Amândouă sunt bazate pe tehnologiile avansate create de către organizație. Creșterea alarmantă a prețului petrolului, a crescut vânzările vehiculelor hibride. Toyota a vândut de asemenea această tehnologie și altor producători  de automobile; de exemplu Ford a cumpărat tehnologia pentru noul său SUV Explorer Hybrid. Astfel  de lucruri nu pot decât să mărească interesul companiei Toyota pentru a investi în inovația și cercetarea tehnologiei  hibrid. Toyota ținteste către noua tendință urbană. Compania a lansat noul Aygo, care țintește noua piață streetwise și captează ( sau încearcă să o facă) natura culturii dânsului și a DJ-ului, într-un segment foarte competitiv.  Mașina în sine este o decapotabilă unică, cu modele extinse. Segmentul îngust este notoriu pentru marginile sale înguste și dificultățile de brand.

Ziarul Capital publica in 10 Martie 2015 articolul “Toyota Romania a vândut 500 de mașini hibrid din România.”

“Toyota Motor Corporation a înregistrat, în 2014, un nou record de vânzări pentru modelele sale hibrid, cu peste 7 milioane unități vândute în toată lumea.

În ultimii trei ani în România s-au comercializat peste 500 unități mașini hibrid. La nivel mondial, Toyota comercializează 27 de modele de autoturisme hibrid diferite și un model plug-in hibrid în mai mult de 90 de țări și regiuni. În plus, de la începutul anului 2014, până la sfârșitul anului 2015, sunt planificate lansări de modele hibrid noi, într-un număr total de 15. Astfel, Toyota va continua să-și mărească  gama de modele hibrid și creșterea numărului de țări și regiuni în care va comercializa aceste modele.

La data de 30 septembrie 2014, emisiile de noxe CO2 au fost reduse cu aproximativ 49 milioane tone datorită utilizării mașinilor hibrid, în același timp salvând aproximativ 18 milioane de kilometri de benzină.  Aceste rezultate se datorează utilizării  tehnologiei hibrid în comparație cu tehnologiile convenționale  a mașinilor de dimensiuni similare.
Pentru prima data în istoria auto, Toyota a lansat "Coaster Hybrid EV" în luna august 1997 și "Prius" –primul model hibrid de serie –  în luna decembrie a aceluiași an. De atunci, mașinile hibrid Toyota au primit un sprijin extraordinar de la consumatorii din întreaga lume. În Europa, Prius a fost comercializat începând cu anul 2000.

Tot în Europa, anul 2014 a adus un nou record în vânzarea de mașini Toyota hibrid, acestea au atins un număr de 145.400 unitati vândute, reprezentând o creștere de 9% față de anul anterior. Vânzările de modele Lexus hibrid au crescut cu 36% față de anul anterior, cu 32.655 unități vândute.”

În România primul model hibrid – Prius – a fost lansat în anul 2006, iar în 2010 Toyota România a lansat primul hibrid compact în segmentul C – Auris.

Din 2006 până în prezent, vânzările de mașini hibrid Toyota & Lexus au atins cifre îmbucurătoare, acest fapt demonstrând încrederea și suportul clienților în tehnologia hibrid.

AMENINȚĂRI

Rechemarea vehiculelor este mereu o problemă existentă pentru fabricanții de autovehicule. În 2005 compania a trebuit să recheme 88000 de automobile utilitare și camionete pick up datorită unor defecțiuni la sistemul de suspensie din față. Toyota nu a furnizat detalii privind costul acestei operațiuni. Majoritatea vehiculelor afectate au fost vândute în SUA, în timp ce restul au fost vândute în Japonia, Europa și Australia.

Ca orice producator de mașini, Toyota se confruntă cu rivalitate competitivă pe piața automobilistică. Competiția crește aproape zilnic, cu noi competitori venind pe piața din China, Coreea de Sud și noi fabrici din Europa de Est. Compania este de asemenea expusă oricarei modificari a prețului materialelor brute, precum cauciuc, oțel, combustibil. Economiile cheie din Pacific, SUA și Europa experimentează de asemenea decăderi. Acești factori economici reprezintă posibile amenințări pentru compania Toyota.

Tot amenințare este și presiunea exercitată de companiile cu concurență directă de pe piața autovehiculelor, ca de exemplu : companiile Hyundai, Honda, Ford etc.

Sistemul informatic al companiei Toyota România a fost conceput inițial pentru un număr mai mic de utilizatori și pentru că nevoile erau mai restrânse, s-a adoptat soluția Microsoft Small Business Server 2000. Aceasta satisfăcea necesitățile de comunicare, de colaborare și de management ale companiei, pentru numărul de angajați din acel moment.

Datorită dinamicii business-ului și creșterii spectaculoase a numărului de utilizatori într-o perioadă scurtă de timp, a trebuit să fie găsită o altă soluție, care să facă față noilor cerințe.

Problemele apărute erau legate de numărul de utilizatori care putea accesa resursele sistemului, precum și de incapacitatea acestuia de a suporta toate cererile utilizatorilor. Datorită segmentului de piață pentru care este conceput pachetul (companii cu până la 50 de PC-uri), Microsoft Small Business Server 2000 nu permitea instalarea anumitor servicii pe alte servere (de exemplu Microsoft Exchange etc). Pentru a veni în întâmpinarea acestor probleme, s-a hotărât migrarea de la Microsoft Small Business Server 2000, la servere separate, individuale, cu Windows 2000 Server. Intr-un interviu acordat, Tiberiu Chirea, IT Manager Toyota România declara: “ În decembrie 2004, împreună cu Iren Computers, am luat decizia de a migra de la Small Business, deoarece am avut foarte multe neajunsuri; compania creștea, iar dacă în 2004 erau aproximativ 35 de stații de lucru, în momentul de față s-a ajuns aproape la 100, în decurs de un an și jumătate. La finele lui 2004 erau aproximativ 50 de utilizatori, iar la 50 de utilizatori, serverul începea să fie din ce în ce mai greu de controlat. Decizia pe care am luat-o a fost implementarea Microsoft Exchange Server. S-au analizat toate implicațiile, a fost un proiect în care a trebuit punctat foarte bine fiecare detaliu. S-a întins pe circa 2 săptămâni și când s-a luat decizia, toată implementarea s-a făcut într-un weekend. Problemele apărute, din punctul meu de vedere, le consider ca probleme normale, cele mai multe dintre ele fiind referitoare la drepturi.”

3.4 Recomandări și constatări

“În urma identificării  punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor se poate concluziona ca Toyota :

–         este o companie profitabilă;

–         are un management modern;

–         are o structură organizatorică optimă;

–         posedă o bază tehnico-materială modernă în proporție de aproximativ 80%;

–         are o cultură organizațională bună;

–         are produse diversificate și de bună calitate;

–         are un preț de cost al produselor competitiv;

–         are o piață de desfacere stabilă și este posibilă lărgirea ei;

–         a obținut profit constant;

–        are posibilitatea și condițiile de diversificare a produselor;

–        are posibilitatea de a se menține printre liderii de renume ai pieței naționale.”

“Astfel, analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru identificarea potențialelor, a priorităților și pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt, analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta implicând analiza mediului intern al întreprinderii și a mediului extern general și specific.

Analiza SWOT dă ocazia să se identifice măsurile oportune pentru înlăturarea/diminuarea punctelor slabe (ierarhizarea lor ca priorități) și elimină în mare măsura surprinderea în cazul amenințărilor.”

CONCLUZII

Inițierea unei afaceri începe cu o ideie viabilă , o idee care vine în întâmpinarea cerințelor pieței, fiind capabilă să facă față mediului concurențial. Înainte de a ne lansa într-o afacere, este necesară întocmirea unui studiu preliminar care să ne informeze asupra perspectivelor viitoare atât pe termen scurt cât și pe termen lung. Această muncă nu e ușoară, dar nu este inutilă deoarece ne ferește de eșec. Fiecare tip de afacere are anumite trăsături specifice, anumite secrete, care luate în calcul, asigură succesul.

Cum a menționat un celebru autor american Zig Ziglar „ Succesul este utilizarea la maximum a capacităților pe care le posezi ” astfel , indiferent de ce afacere pornești este important să-ți placă ceea ce faci , atunci cu siguranță nu vei da greș și poți face mult mai ușor saltul de la bun la excelent.

Astfel , putem spune că pentru mulți întreprinzători, a avea cât mai mulți bani preprezintă motivul principal pentru a pune bazele unei afaceri, însă a avea bai într-un timp cât mai scurt nu reprezintă singurul motiv. În general, oamenii nu vor numai să facă parte dintr-o companie și să aibă un viitor sigur, ei mai vor să fie luați în seamă de cei din jur și să valorize ceva în ochii lor. Pentru mulți oameni, succesul profesional se află în fruntea importanței valorilor.

BIBLIOGRAFIE

https://prezi.com/t3_xtx89lv1p/comunicarea-de-afaceri

https://dexonline.ro/definitie/afacere

https://ro.wikipedia.org/wiki/Afacere

Popescu D., Chivu Iulia (1998). Managementul afacerilor, Bucuresti;

http://www.academia.edu/7121005/managementul_afacerilor;

Popescu, D. (1995). Conducerea afacerilor, București, Editura Scripta;

Popescu D., Chivu Iulia (1998). Managementul afacerilor, București;

Collins Jim, Jerry I.Porras (2006), Afaceri clădite să dureze, București;

Collins, Jim, Jerry I.Porras (2006), Afaceri clădite să dureze, București;

Tracy,B (2003). Cele 100 de legi absolute ale succesului in afaceri, Editura Amaltea , București;

Collins, Jim(2006), Afaceri cladite sa dureze, Bucuresti;

Conf. univ. Diana Sala (2009). Suport de curs și aplicații școala antreprenorială din cadrul proiectului Antreprenoriatul și egalitatea de șanse.Un model inter-regional de școală antreprenorială pentru femei, Oradea, pag. 39.

http://www.scritub.com

https://ro.wikipedia.org/wiki/Toyota

http://documents.tips/documents/studiu-de-caz-toyota-motors.html

http://www.e-marketing.fr/Thematique/Profession-1008/Breves/Coca-Cola-toujours-la-plus-forte-marque-du-monde-26284.htm

http://www.capital.ro/toyota-romani

https://www.microsoft.com/ro-ro/romania/business/studiu-de-caz/toyota-windows-server.aspx

Cristian, Alexandrescu (1992). Cartea afacerilor  – Cum sa faci un million, București, Editura Everest