Delimitari Si Aspecte Teoretice Privind Salarizarea In Romania

Economie

Delimitari Si Aspecte Teoretice Privind Salarizarea In Romania

Byadmin ianuarie 1, 2024

Salariul – motivația muncii

Conform Codului muncii salariul reprezintă o contaprestație a muncii depuse de salariat în baza unui contract individual de muncă. Astfel, pentru munca prestată fiecare salariat are dreptul la un salariu, exprimat in bani, în baza contractului individual de muncă. De asemenea, este interzisa orice discriminare privind sexul, vârsta, etnia, rasa, religia, handicapul, situație familiala. Ca urmare, salariul reprezintă o formă de venit pentru vânzător și un cost de producție pentru cumpărător. Contractul individual de muncă este contractul în baza căruia o persoană fizică, numită salariat, se obligă să presteze muncă pentru și sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică în schimbul unei remunerații, salariu.

Salariile cuvenite personalului se stabilesc prin Contractul colectiv de muncă, în urma negocierilor dintre angajator și salariați, reprezentați de sindicate, conform prevederilor legale.

Prin Contractul colectiv de muncă fiecare unitate își stabileșete, în funcție de activitatea sa și în concordanță cu prevederile legale ale contractelor colective de muncă la nivele superioare, propriul sistem de salarizare și normare a muncii. Normarea muncii privește sistemul de nome de muncă și de normative de personal. Norma de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare sau în cazul absenței acestora, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatelor. Norma de muncă reprezintă cantitatea de muncă necesară pentru efectuarea lucrărilor sau operațiilor de către o persoană cu calificarea corespunzătoare, care lucrează cu intensitate normală, în condițiile unor procese tehnologice și de muncă determinate.

Adam Smith, in teza sa face referire la necesitatea corelării nivelului și dinamicii salariului cu nivelul și dinamica productivității muncii. Această corelație asigură eficiența deoarece se impune „ devansarea ritmului de creștere a salariului de către ritmul de creștere al productivitătii muncii.

Capitalul uman

Desfășurarea în bune condiții a activitații economice se realizează cu contribuția decisivă a factorului uman, care trebuie plătit corespunzător muncii depuse.

Capitalul uman, ca factor central de producție în orice teorie economică reprezintă stocul de cunoștințe și calificare, utile și valoroase, întruchipat în forța de muncă, rezultând dintr-un proces de educație și pregătire profesională. Factorul uman are o importanță deosebită deorece este creatorul tuturor bunurilor material, reușind sa combine ceilalți factori de producție in scopul satisfacerii nevoilor.

Munca este factorul primar al producției, activ și determinant, care asigură antrenarea celorlalți factori de producție. Fcatorul uman poate fi abordat atat cantitativ, cat și calitativ:

din punct de vedere cantitativ, factorul muncă se exprimă în funcție de numărul personalului;

din punct de vedere calitativ, factorul muncă se diferențiază prin mai multe caracteristici, cum ar fi: nivelul pregătirii profesionale, gradul de calificare, etc.

. Piața muncii este un spațiu economic unde se întâlnește cererea și oferta muncii, se negociază asigurarea locurilor de muncă și condițiile de muncă și de salarizare. Această piată formează cea mai mare parte a veniturilor dintr-o economie natională.

Adam Smith, părintele economiei politice, consider că aceasta este “ … sursa unică a avuției națiunilor … “, “ … izvorul tuturor bogățiilor …”.

Elementele componente ale salariilor

Venitul salarial apare sub forma salariului nominal, în timp ce abordat prin prisma utilitații sale, acesta apare ca salariu real.

Salariul nominal reprezintă suma de bani pe care o primește salariatul pentru munca depusă. La randul său, salariul nominal poate fi analizat ca salariul brut si salariul net.

Salariul brut reprezinta suma de bani cuvenită salariatului pentru munca depusă intr-o perioadă de timp.

Salariul brut cuvenit fiecărui angajat este format din următoarele elemente: salariul de încadrare, adaosurile la salariu, sporurile, primele, indexările, indemnizațiile pentru concediul de odihnă, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă, avantajele în natură.

Salariul de încadrare este partea principală a salariului ce se cuvine fiecărui muncitor, luând în considerare, de regulă, nivelul studiilor, calificarea profesională, caracteristicile sarcinilor, importața postului. Acesta constituie partea fixă și un element de referință în raport cu care se calculează celelalte drepturi ale angajaților, cu ar fi: indemnizații, sporuri.

Adaosurile reprezintă, de asemenea, o parte variabilă a salariului, care se acordă numai în funcție de performanțele individuale ale fiecărui angajat. Cele mai des întalnite adaosuri la salariu sunt:

– prima de naștere;

– prima de pensionare;

– prima de fidelitate;

– premiul anual, numit si al 13 – lea salariu.

Sporurile reprezintă tot o parte variabilă a salariului, la care anajatul are dreptul numai dacă își desfășoară activitatea în anumite condiții. Sporurile se stabilesc pe baza unui procentaj care se aplica salariului de bază. Cele mai semnificative sporuri sunt:

– sporuri pentru vechime;

– sporuri pentru ore suplimentare;

– sporuri pentru conditii deosebite de muncă;

– sporuri pentru munca de noapte;

– sporuri pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală.

Indexările se acordă se acordă salariațiilor pentru a compensa creșterea prețurilor. Pentru aceasta, salariul de încadrare se înmulțește cu anumite procente, stabilite prin Hotărâri de Guvern, în funcție de indicele de creștere a prețurilor.

Indemnizațiile reprezintă sumele plătite angajaților peste salariul de bază, cu scopul de a compensa anumite cheltuieli pe care aceștia sunt nevoiți să le efectueze pentru îndeplinirea unor sarcini de serviciu. Indemnizațiile por fi:

– pentru persoanele care îndeplinesc funcții de conducere;

– pentru delegare, instalare;

– pentru personalul trimis în misiune în strainătate.

Avantajele în natură se referă la bunurile și serviciile acordate salariațiilor în vederea stimularii acestora, sub forma:

– transportului gratuit la locul de muncă;

– acordării tichetelor de masă.

In veniturile salariale nu sunt incluse:

– ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru boli grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentând cadouri pentru copii minori ai salariatului, cadouri oferite salariaților, contravaloarea transportuluila și de la loc ul de muncă, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă;

– drepturile de hrană acordate angajaților;

– contravaloarea folosinței locuinței de serviciu sau a locuinței din incinta unității

– cazarea și contravaloarea chiriei pentru locuințele puse la dispoziția oficialităților publice, angajaților care lucrează în afara tării, conform legislației în vigoare;

– contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecție și de lucru, a medicamentelor si a altor drepturi de protecție a muncii;

– sumele primite de angajați pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și transport pe perioada delegării sau detașarii în altă localitate, țară.

– sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interes de serviciu;

– costul abonamentelor telefonice și al convorbirilor telefonice;

– cheltuielile efectuate de angajator penru pregătirea profesională

Salariul nominal net reprezintă suma ce îi ramane salariatului din salariul brut dupa ce se plătește impozitul pe salariu.

Salariul net = salariul brut – impozitul pe salariu ( 16% * salariul brut )

Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi achiziționată cu salariul nominal intr-o anumită perioadă de timp. Salariul real cuprinde suma care îi rămane salariatului pentru consum și pentru a economisi.

Daca salariul nominal este expresia băneasca a salariului, salariu real nu are în vedere un cuantum bănesc, el apreciindu-se sub forma dinamicii evoluției sale, ca indice care exprimă puterea de cumpărare. Acesta se determină prin următoarea relație:

Isr = Isn / Ip * 100

Unde: Isr – indicele salariului real;

Isn – indicele salariul nominal;

Ip – indicele prețurilor.

Astfel, principalele elemente de care depinde salariul real sunt: salariul nominal și prețurile produselor și serviciilor utilizate.

Modul de calcul al drepturilor salariale

În vederea calculării drepturilor salariale se au în vedre următoarele:

Calcularea salariul brut, prin adunarea la salariul de încadrare a sumelor aferente sporurilor, indemnizațiilor etc.

Calcularea salariul net prin deducerea din salariul brut a următoarelor contribuții:

– contribuția individuală de asigurări sociale;

– contribuția individual de asigurări sociale de sanatate;

– contribuția individual de asigurări pentru somaj.

Calcularea salariul impozabil prin scăderea din salariul net a deducerilor personale. Deducerea personală se acoda persoanelor fizice cu un venit brut de pana la 1 000 lei lunar inclusiv, astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere 250 lei;

pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere 350 lei;

pentru contribuabilii care au doua persoane în întreținere 450 lei;

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere 550 lei

pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreținere 650 lei.

Contribuabilii ale căror venituri brute lunare sunt cuprinse între 1 000,01 lei si 3 000 lei inclusiv, beneficiază de deduceri personale degresive stabilite prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice. In acest scop se folosește următoarea formulă:

Dedecere personala pentru venit brut de pana la 1000 lei * [1-(venit brut lunar – 1 000) / 2 000]

Pentru veniturile brute lunare care depașesc 3 000 lei nu se acordă deducere personală.

Persoanele în întreținere sunt considerate: soțul, soția, copii sau alți membrii ai familiei, rude pana la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri impozabile sau neimpozabile nu depașesc lunar 250 lei. În cazul în care o persoană este întreținută de mai mulți contribuabili, suma reprezentând deducere personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înțelegerii între părți.

Nu sunt considerate persoane în întreținere persoanele fizice care dețin terenuri agricole și silvice în suprafață de peste 10 000 mp în zonele colinare și de șes și de peste 20 000 mp în zonele montane.

Stabilirea impozitul pe veniturile din salarii, conform prevederiilor legale, prin aplicarea cotei unice de 16% asupra salariului impozabil.

Calcularea reținerilor totale, având în vedere CAS + CFS + CASS + impozitul pe salarii + avansul + rate marfuri + debitele etc.

Determinarea restul de plată ( chenzina a II a ) prin deducerea din salariul brut a totalului reținerilor.

Sistemul de salarizare în Romania

Sistemul de salarizare prevede remunerarea personalului din sectorul bugetar, în raport cu responsabilitațiile postului, munca depusă, cantitatea și calitatea acesteia,

conditiile de muncă. Sistemul de salarizare cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile si alte drepturi în bani sau în natură.

Sistemul de salarizare a personalului din autoritațiile și instituțiile publice, finanțate integral sau în majoritate de Bugetul de stat, Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, Bugetele locale și Bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.

Stabilirea sistemului de salarizare în instituțiile publice se realizează în funcție de nivelul studiilor necesare. Necesarul de personal în instituțiile publice se stabilește prin prin ștatele de funcții aprobate de organele competente.

Forme de salarizare

Salariul individual se stabilește avand în vedere următoarele forme de salarizare:

Salarizarea în acord, care presupune calculul câștigului realizat în funcție de volulmul lucrărilor executate sau produselor obținute și tariful sau prețul pe lucrare sau produs. Salarizarea în accord cunoaște mai multe variante:

salarizare în acord direct presupune plata manoperei pentru fiecare produs sau operațiune realizată, cu același tarif. Salariul incasat este direct proporțional cu numărul de produse fabricate.

salarizare în acord colectiv presupune repartizarea bugetului de salarii coducătorului echipei care participă la fabricarea unui produs și care este răspunzător de distribuirea salariilor potrivit sarcinilor fiecărui salariat.

Salarizarea în regie, care presupune stabilirea câștigului realizat în funcție de numărul de ore efectuate și de tariful orar de salarizare.

Salarizarea in instituțiile publice se face in regie, conform OUG nr. 1/2009 cu măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar si Ordonanței nr. 17/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgența a Guvernului nr. 115/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 83 din 1 februarie 2008, aprobată cu modificari prin Legea nr. 304/2008.

Principiile salarizării

caracter unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal din sectorul bugetar;;

supremația legii – drepturile salariale se stabilesc numai prin norme juridice;

echitate si coerență – prin crearea de oportunitați si remunerație egală cu munca prestată;

sustenabilitate financiară – reprezentată de majorari salariale conform legii.

Salariul de bază minim brut

Salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor și a patronatelor. Dacă programul normal de muncă este mai mic de 8 ore pe zi, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salriului de bază minim brut orar pe țară la numărul mediu de ore lunarpotrivit programului legal de lucru aprobat. Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractual individual de muncă sub salariul de bază minim brut pe țară.

În perioada 2011 – 2015 salariul minim a cunoscut urmatoarea evoluție, așa cum este prezentată in tabelul de mai jos:

Figura nr. 1 “ Evoluția salariului minim în perioada 2011 – 2012 “

Contabilitatea decontărilor cu personalul și asigurările sociale

Contabilitatea decontărilor cu personalul are ca obiect, pe de o parte, înregistrarea pe seama conturilor de cheltuieli a salariilor și a altor drepturi cuvenite personalului angajat, iar, pe de altă parte, decontarea obligațiilor fața de personal. În același timp, este necesară înregistrarea pe seama conturilor de cheltuieli a contribuțiilor, rezultate din plata salariilor, la bugetele de asigurări și protecție social și achitarea acestora pe destinații, la termenele prevăzute de lege.

În baza reglementărilor contabile în vigoare răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la instituțiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligația gestionării unității respective.

Decontarea salariilor generează două mari categorii de obligații:

Obligațiile entității patimoniale, care se refera la:

Drepturile bănești cuvenite salariațiilor pentru munca prestată, care se calculează pentu fiecare salariat în parte, în funcție de cantitatea si calitatea muncii efectuate.

Contribuția angajatorului la bugetul asigurărilor sociale de stat ( CAS ), care se calculează prin aplicarea unui procent asupra venitului brut lunar realizat de angajații cu contract de muncă.

Conform Legii 187 / 2014 – Legea bugetului asigurărilor sociale de stat cotele de contribuții sunt următoarele:

– 15,8% pentru condiții normale de muncă;

– 20,8% pentru condiții deosebite de muncă;

– 25,8% pentru condiții special de muncă și pentru alte condiții.

Contribuția angajatorului la fondul pentu plata ajutorului de somaj ( CFS ), se calculează prin aplicarea cotei de 0,5% asupra fondului salariilor brute,realizate lunar. Plata obligației se face pana la deta de 25, inclusive, a lunii următoare celei pentru care s-au acordat drepturi salariale.

Contribuția angajatorului la fondul pentru asigurări sociale de sănătate ( CASS ), se calculează prin aplicarea cotei de 5,2% asupra fondului brut de salarii.

Contribuția angajatorului la fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale, se calculează prin aplicarea cotei cuprinsă între 0,15% – 0,85%, în funcție de clasa de risc în care se încarează activitatea.

Contribuția pentru concedii și indemnizații, se calculează prin aplicare unui procent de 0,85% asupra fondului de salarii brute.

Contribuția la fondul pentru garantare, se calculează prin aplicarea unui procent de 0,25% asupra fondului de salarii brute.

Obligațiile salariatului se rețin din venitul brut lunar. Retinerile se referă la achitarea obligațiilor față de bugetul consolidate al statului și obligații bazate pe documente semnate de salariați, reprezentate de rate mărfuri, taxe, popriri, etc. Obligațiile față de bugetul statului sunt detaliate astfel:

Impozitul pe veniturile din salarii și asimilate acestora, se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net impozabil al fiecărui angajat.

Contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale, se calculează prin aplicarea procentului de 10,5% asupra salariului individual brut.

Contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate, se calculează prin aplicarea cotei de 5,5% asupra salariului individual brut.

Contribuția individuală la fondul de somaj, se calculeată prin aplicarea cotei de 0,5% asupra salariului individual brut.

Contabilitatea decontărilor cu personalul

Decontările cu personalul unei instituții publice sunt evidențiate cu ajutorul conturilor din grupa 42 “Personal si conturi asimilate”, care se desfășoară astfel:

421 “Personal – salarii datorate”- reflectă decontările cu salariații instituției pentru salarii și celelalte drepturi de personal cuvenite;

422 “ Pensionari pensii datorate “

423 “ Personal – ajutoare și indemnizații datorate”

424 “ Șomeri – indemnizații datorate”

425 “ Avansuri acordate personalului “

426 “ Drepturi de personal neridicate”

427 “ Rețineri din salarii și alte dreppturi datorate terților”

428 “ Alte datorii și creanșe în legatură cu personalul”

Conturile din această grupă au funcție contabilă de pasiv, cu excepția contului de creanțe care are funcție contabilă de activ.

În credit se înregistreză sumele datorate personalului drept salarii, concedii de odihnă, concedii medicale, ajutoare materiale.

În debit se înregistrează reținerile din salarii, precum și achitarea restului de plată.

La sfârșitul lunii prezintă un sold creditor constant, care se închide in luna urmatoare o dată cu achitarea restului de plată.

În corespondență cu contul 421 “ Personal- salarii datorate “ este contul 641 “ Cheltuieli cu personalul “. Acest cont are funcție contabilă de active, reflectând salariile datorate personalului, la valoarea brută a acestora, adică salariul de încadrare la care se adaugă sporurile și indemnizațiile.

Contabilitatea decontărilor cu asigurarea și protecția socială

Decontările cu asigurările sociale si protecția sociala sunt reprezentate de contribuțiile instituției și salariațiilor la asigurări sociale, la asigurări sociale de sănătate, la asigurări pentru somaj și pentru accidente de muncă și boli profesionale, evidențiate prin intermediul conturilor din grupa 43 “ Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate “, care se desfășoară astfel:

431 “ Asigurări sociale “

– 431 01 “ Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale “

– 431 02 “Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale “

– 431 03 “ Contribuțiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate “

– 431 04 “ Contribuțiile asiguraților pentru asigurări sociale de sănătate“

– 431 05 “ Contribuțiile angajatorilor pentru accidente de muncă și boli profesionale “

– 431 07 “ Contribuțiile angajatorilor pentru concedii și indemnizații “

437 “ Asigurări pentru somaj “

– 437 01 “ Contribuțiile angajatorilor pentru asigurari de somaj “

– 437 02 “ Contribuțiile asiguraților pentru asigurari de somaj “

– 437 03 “Contribuțiile angajatorilor la fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale

438 “ Alte datorii sociale “

Conturile din această grupă au funcție contabilă de pasiv.

În credit se înregistrează sumele datorate asigurărilor și protecției sociale suportate de salariați sau instituție.

În debit se înregistreză plata obligațiilor. Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.

Conform legislației în vigoare decontările cu asigurările și protecția social se referă la sumele ce trebuie plătite pentru constituirea fondurilor în vederea finanțării astfel:

de către salariați suportate prin reținerea sumelor din salarii sau alte drepturi

de către entitate suportate pe seama cheltuielilor.

Contribuțiile sociale trebuie achitate lunar de către instituție p-nă pe data de 25 a lunii următoare.

Operațiile contabile

Contabilitatea decontărilor cu personalul si asigurările sociale presupune înregistrarea următoarelor operații economico – financiare:

Plata avansului chenzinal

425 = 531 01

La sfârțitul lunii se înregistrează în statul de salarii salariile cuvenite

641 = 421

Înregistrarea reținerilor din salarii

421 = %

431 02

431 04

437 02

425

444

427

428

Plata chenzinei a doua, restul reprezentând salarii neridicate

421 = %

531 01

426

Înregistrarea salariilor neridicate prescrise datorate bugetului de stat

426 = 448 01

Înregistrarea obligațiilor unității

Contribuția instituției la asigurări sociale

645 01 = 431 01

Contribuția instituției la fondul de somaj

645 02 = 437 01

Contribuția instituției la fondul de sănătate

645 03 = 431 03

Contribuția instituției la fondul de risc

645 04 = 431 05

Contribuția instituției la FNUASS

645 05 = 431 07

Pe data de 15 a lunii următoare se plătesc obligațiile față de aigurările și protecția social

% = 770 02

431 02

431 04

437 02

427 01

431 01

437 01

431 03

431 05

431 07

2.1. Prezentarea instituției

Comuna Ștefești este situată în zona Subcarpații Prahovei, la contact cu Muntii Grohotiș. Această zonă este caracterizată printr-un relief destul de fragmentat, iar perimetrul construit este pe terasa râului Varbilau. Stema comunei Ștefești reliefează tradițiile localității, precum și bogățiile sale naturale. Astfel, stema comunei este compusă dintr-un scut tăiat, de culoare albastră. În cartierul superior se află un cerb din aur, sărind iar în cartierul inferior, o roată de moară de culoare naturală, apa fiind de argint.

Steagul comunei

Ștefești este o comună cu statut de autoadministrare. Numele comunei își trage seva desigur dintr-un antroponim, indicat de altfel și de N. Iorga în „Moșneni de pe Vărbilău și de pe Valea Buzăului” (Acad. Rom., Memoriile secțiunii istorice, seria III, tom. XII, mem. 14, ședința din 23 oct. 1931), unde consemna că locuitorii acestei așezări „Ștefeștii, (sunt) urmașii moșului Ștefu” (p. 209). Acest Ștef, Ștefu(l) sau Ștefa apare menționat și în DOR (p. 154-155), iar Șteful, ca nume de botez, este specificat și în „Pomelnicul Mănăstirii Bistrița”, publicat de Damian P. Bogdan prin 1941.

Activitățiile economice reprezentative ale comunei Ștefești sunt agricultura și serviciile. Principalele funcițuni economice fiind:

– exploatare și prelucrarea materialului lemons;

– agricultura;

– pomicultura;

– cresterea animalelor.

Condițiile favorabile oferă posibilitatea penru dezvoltarea unor stațiuni cu character de odihnă și turism. Aici se află o tabără pentru școlari, Hanul turistic Matei, Popasul Moraru și Pensiunea Sport.

Comuna Ștefești, ca unitate administrativ-teritorială, este persoana juridică cu deplină capacitate, care posedă un patrimoniu și are inițiativa în tot ceea ce privește administrarea intereselor publice locale, exercitându-și autoritatea în condițiile legii pe teritoriul delimitat prin lege. Aceasta este subiect juridic de drept fiscal, titulara a codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatea teritoriala de trezorerie. Potrivit Legii nr. 351 / 24 august 2001 privind Planul de amenajare a teritoriului national comuna Ștefești este unitate administrativa de rangul al III-lea

In cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Stefesti sunt un numar de 24 de posture bugetare, dintre care 5 posturi sunt vacante.

JUDETUL PRAHOVA ANEXA NR 1 la H.C.L Stefesti nr __ din _

PRIMARIA

COMUNEI STEFESTI

ORGANIGRAMA

APARATULUI DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI COMUNEI STEFESTI

PRIMAR,

Vasile Tabaras

2.2. Dinamica efectivului de personal

Conform anexei la O.U.G. nr. 63/2010, cu modificările și completările ulterioare, numărul maxim de posturi ce pot fi incadrate la nivelul unității administrativ – teritoriale în anul 2014, calculat de Instituția Prefectului Prahova, a fost stabilit astfel:

– Tabel nr. 1 „ număr maxim de posturi „ –

Numărul maxim de posturi a fost determinat în funcție de:

– încadrarea în numărul maxim / minim de posturi, stabilit conform tabelelor din anexa la O.U.G. nr 63 / 2010, cu modificările și completările ulterioare;

– numărul de locuitori al unității administrativ – teritorială;

Structura personalului pe sexe și funcții, la Primăria comunei Ștefești, este prezentată în următorul tabel:

Figura nr.2 „ Structura personalului pe funcții si sexe „

Structura personalului pe funcții și mivelul de pregătire profesională este reprezentată în următorul tabel:

Figura nr.3 “ Structura personalului pe funcții și nivel de pregătire profesional “

2.3. Monografie contabilă privind salarizarea personalului la Primăria Comunei Ștefești

În cursul lunii noiembrie 2014, conform anexei nr , în cadrul instituției principalele operațiuni care au avut loc sunt următoarele:

Înregistrarea statelor de plată aferente lunii octombrie 2014 în sumă de 53 365 lei.

641 “ Cheltuieli cu salariile = 421 “ Personal salarii 48 881 lei

personalului “ datorate “

Înregistrarea sporurilor pentru condiții de muncă, în valoare de 225 lei

641 “ Cheltuieli cu salariile = 421 “ Personal salarii 225 lei

personalului “ datorate “

Înregistrarea altor sporuri în valoare de 827 lei

641 “ Cheltuieli cu salariile = 421 “ Personal salarii 827 lei

personalului “ datorate “

Înregistrarea indemnizațiilor plătite unor personae din afara unității

641 “ Cheltuieli cu salariile = 421 “ Personal salarii 3 432 lei

personalului “ datorate “

Înregistrarea reținerilor din salarii astfel:

– CAS ( 10,5 % ) – ( 53 365 -3 432 ) * 10,5% = 5 243 lei

– CASS ( 5,5% ) – 53 365 * 5,5% = 2 936 lei

– CFS ( 0,5% ) – (53 365 – 3 432) * 0,5% = 250 lei

421 “ Personal salarii = % 8 429 lei

datorate “ 431 02 “ Contribuția asigurațiilor 5 243 lei

pentru asigurări

sociale “

431 04 “ Contribuția asigurațiilor 2 936 lei

pentru asigurări

sociale de sănătate “

437 02 “ Contribuția asigurațiilor 250 lei

pentru asigurări

de somaj “

Înregistrarea impozitului reținut de la angajați ( 16 % )

421 “ Personal salarii = 444 “ Impozit pe venitul din 5 428 lei

datorate “ salarii și din alte drepturi de

personal “

Înregistrare CAR

421 “ Personal salarii = 427 01 “ Rețineri din salarii 1 215 lei

Datorate “ datorate terților “

Înregistrare către sindicat

421 “ Personal salarii = 427 01 “ Rețineri din salarii 90 lei

Datorate “ datorate terților “

Înregistrarea contribuției instituției la fondul de somaj, ( 0,5% )

645 02 “ Contribuțiile = 437 01 “Contribuțiile 250 lei