Delimitari Si Aprofundari Privind Impozitarea Veniturilor

“Delimitari si aprofundari privind impozitarea veniturilor”

CUPRINS

Introducere

CAPITOLUL 1 Impunerea veniturilor din salarii și pensii

Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din salarii

1.1.2. Deducerea personală

1.1.3. Determinarea și declararea impozitului pe venitul din salarii

1.1.4. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din

salarii in situatia incapacitatii temporare de munca

Studiu de privind impunerea veniturilor asimilate salariilor al

Societății Comerciale “SPERANTA” S.R.L.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii, in afara functiei de baza

Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din pensii

1.3.1. Stabilirea și reținerea impozitului din veniturile din pensii

Reținerea impozitului din venitul din pensii

CAPITOLUL 2 Impozitul pe veniturile din activități independente

2.1. Definirea veniturilor din activități independente

2.2. Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activități independente

2.3. Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

2.4. Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală

2.5. Reținerea la sursă a impozitului reprezentând plăți anticipate

pentru unele venituri din activități independente

2.5.1 Studiu caz privind modul de impozitare a veniturilor din

activități independente,stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

CAPITOLUL 3 Impozitarea veniturilor din alte operațiuni efectuate de persoanele fizic

3.1.Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor

3.2. Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

3.3. Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din investiții

3.4. Stabilirea venitului din investiții

3.5. Reținerea impozitului din veniturile din investiții

3.6. Reglementările privind impunerea veniturilor din premii și din jocuri de noroc

3.7. Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din alte operațiuni

efectuate de persoanele fizice

CONCLUZII

ANEXE

BLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Motto:

“Nu căuta să meargă lumea după voia ta,

ci îndreaptă voia ta după mersul lumii.

Și va ieși bine”.( Epictet)

Știință a ordinii și controlului economic, născută din necesitățile vieții practice, contabilitatea reprezintă un puternic mijloc de ordonare a efortului social. “Cifrele nu guvernează lumea dar ele exprimă maniera în care aceasta este guvernată”. Iată un postulat care străbate istoria umanității de multe milenii încoace.

Lucrarea de disertatie cu titlul “Delimitarea si aprofundari privind impozitarea veniturilor din activitati independente” este realizată cu scopul să asigure o tratare sistematică a modurilor de impunere, pe baza legislatiei in vigoare aflata intr-o continua schimbare si instabiliate pentru mediul de afaceri.

Analiza impozitelor pe venituri prin evoluția și modul lor de impunere asupra persoanelor fizice din România in perioada 2013-2015, avantajele, dar si dezavatajele alegerii infiinatari unei Persoane Fizice Autorizate – reprezinta o parte din constructia intregii analize a lucrarii.

In afara recunoașterii generale a unor aspecte ale finanțelor publice și fiscalității, lucrarea vizeaza în mod special problematica larg oferită de noul Cod fiscal, aplicat în România, cu normele valabile începând cu 1 ianuarie 2013. Pe fondul amplu al bibliografiei din domeniul finanțelor publice, al fiscalității și al legislației în vigoare pe baza căreia s-au conturat principalele elemente teoretice, analiza cuprinde rezultatele noilor modificări legislative, cu implicații atât în plan teoretic, cât mai ales în cel practic.

Obiectivul acestei analize este de a realiza un studiu de prezentare a regulilor de impunere a veniturile persoanelor fizice din orice fel de activitate, a normelor metodologice și caracterizarea modului de impunere și calculul asupra veniturilor din salarii, pensii, activități independente si veniturile din alte operațiuni efectuate de persoanele fizice.

Lucrarea are scopul de a face trecerea din plan teoretic în plan practic, prin intermediul studiilor de caz. În acest sens , aceasta este structurata pe trei capitole, iar parcursul lucrării se fac trimiteri punctuale la actele normative în vigoare, care reglementează domeniul contabil actual în scopul de a le reaminti celor interesați sau de a-i preveni de eventualele nerespectări ale legislației actuale.

Cap I. Impunerea veniturilor din salarii și pensii

1.1. Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din salarii

O activitate poate fi reconsiderată, potrivit literaturii de specialitate, ca activitate dependentă, în cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfășoară activitatea nu reflectă conținutul economic al acestuia, dacă îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii :

a) beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;

b) în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;

c) plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;

d) plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

Dupa stabilirea concreta a activitatii, respectiv activitate dependenta, in defintiitile din legislatie, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de formă sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă. Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică și altor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor.

Dintre acestea exemplificăm:

indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică, stabilite potrivit legii;

indemnizații din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;

remunerația obținută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăților comerciale;

remunerația primită de președintele asociației de proprietari sau de alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari;

sumele acordate de organizații nonprofit și de alte entități neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizația primită pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariații din instituțiile publice;

orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.

Determinarea sferei veniturilor impozabile se face distinct, după cum persoana fizică vizată este rezidentă sau nerezidentă. In principiu, persoanele fizice rezidente datorează impozit pentru „beneficiul mondial”, adică pentru totalitatea veniturilor pe care le realizează, din Romania și din străinătate. Pe cale de consecință, in Romania trebuie declarate și veniturile obținute de către persoanele fizice rezidente in străinătate, intrucat statul roman are competența potențială de a impozita aceste venituri, chiar dacă finalmente ele vor fi scutite de impozitare in temeiul prevederilor unei convenții de evitare a dublei impuneri sau prin incidența Codului Fiscal

1.1.2. Deducerea personală

Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală este acordată persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România și cele tratate similar acestora pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcția de bază.

De această deducere personală beneficiază persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei inclusiv, astfel:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;

pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere – 350 lei;

pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere – 450 lei;

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere – 550 lei;

pentru contrib. care au patru sau mai multe persoane în întreținere – 650 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.000,01 lei și 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive față de cele de mai sus și se stabilesc prin Ordin al ministrului finanțelor publice.

Potrivit acestui Ordin, emis de ministrul finanțelor publice s-a stabilit următorul algoritm de calcul al deducerilor personale lunare pentru contribuabilii care realizează, la funcția de bază, venit brut lunar din salarii cuprins între 1.000,01 RON și 3.000 RON:

pentru contribuabilii care nu au persoane în întreținere: 250 ´K;

pentru contribuabilii care au o persoană în întreținere: 350´K;

pentru contribuabilii care au două persoane în întreținere: 450´K;

pentru contribuabilii care au trei persoane în întreținere: 550´K;

pentru contrib. care au patru sau mai multe persoane în întreținere: 650´K; unde: K= 1 – (VBLS-1.000/2.000)

Sumele sunt calculate prin rotunjire la zece lei, în sensul că fracțiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei. Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acordă deducerea personală.

1.1.3. Determinarea și declararea impozitului pe venitul din salarii

Beneficiarii de venituri din salarii si venituri asmilate salariilor, datorează un impozit lunar, final, care se calculează și se reține la sursă de către plătitorii de venituri. Acesta este determinat pe baza informațiilor cuprinse în fișele fiscale care se anexează declarației de venit global alături de copiile celorlalte declarații fiscale, speciale, de venit. Însă, începând cu anul 2013, agenții economici nu vor mai depune fișele fiscale care cuprindeau veniturile nete și impozitele pe salarii aferente, celebrele FF1 și FF2.

Acest lucru era prevăzut încă din 2011 prin Ordonanța Guvernului nr.30, urmând să se aplice pentru veniturile din salarii obținute în anul 2012, iar declarațiile se depun în anul 2013. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 850 din 17.12.2012 a apărut Ordinul ANAF 1.913, care modifică formularul privind declarația 205 (anexa 1) și adaugă vechiului formular și informațiile necesare reținerii impozitului pe veniturile din salarii. Așadar, declarația 205 va înlocui fișele fiscale FF1 și FF2. Termenul de depunere a declarației 205 este ultima zi a lunii februarie, iar nedepunerea acesteia duce la aplicarea unor amenzi cuprinse între 12.000 și 14.000 de lei. Organul competent la care se depune declarația este organul fiscal la care plătitorii de venituri sunt înregistrați în evidența fiscală. Prevederile Ordinului 1.913 precizează că în cazul sediilor secundare înregistrate ca plătitori de impozit pe veniturile din salarii, declarația corespunzătoare activității sediilor secundare se depune de către contribuabilul care le-a înființat, pe codul de înregistrare fiscală al acestuia, la organul fiscal în a cărui evidență fiscală este înregistrat contribuabilul. În instrucțiunile de completare a ordinului 1.913 se mai arată că „în situația în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariații au fost detașați, angajatorul care i-a detașat comunică angajatorului la care aceștia sunt detașați date referitoare la deducerea personală la care este îndreptățit fiecare salariat, precum și eventualele modificări ale acesteia apărute în cursul anului. Pe baza acestor date, unitatea la care salariații au fost detașati întocmește statele de salarii, calculează impozitul și transmite, lunar, unității de la care au fost detașați informații privind venitul brut realizat, alte deduceri, venitul baza de calcul, precum și impozitul reținut pentru angajat, în scopul completării declarației”. De asemenea, conform OG nr. 30/2011, agenții economici au obligații și față de salariați, și anume au obligația de a elibera, la cererea angajaților, un document care nu este un formular tipizat, ce trebuie să cuprindă următoarele informații: datele de identificare ale contribuabilului; venitul realizat în cursul anului; deducerile personale acordate; impozitul calculat și reținut. Așadar, agenții economici vor întocmi două formulare: unul care se va depune la organul competent și care este standardizat prin Ordinul ANAF nr. 1.913/2012 și unul nestandardizat, care se eliberează salariatului la cererea acestuia. Declarația 205 se poate depune în format electronic și format hârtie la organul fiscal sau prin portalul e-guvernare.ro.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii din Codul Fiscal al României, impozitul lunar se determină astfel:

a)  la locul unde se află funcția de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul net din salarii (calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni) și următoarele:

deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

cotizația sindicală plătită în luna respectivă;

contribuțiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 euro;

b)  pentru veniturile obținute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

1.1.4. Studiu de caz privind impozitarea veniturilor din salarii in situatia incapacitatii temporare de munca:

Domnul Cretu Justinian doreste sa isi infiinteze o societate comerciala cu raspundere limitata (abreviata S.R.L.), societate reglementata de Legea nr. 31/1990 actualizata, asociatii acesteia raspunzand in fata legii doar cu capitalul social al societatii, a carui valoare minima este de 200 de lei. Este mai flexibila decat alte forme de societati comerciale si mai adecvata pentru a avea asociat unic sau un numar mic de asociati. In cazul falimentului aceasta flexibiliate va disparea in cazul in care administratorul-asociat unic se va face vinovat de cauzarea insolventei, ulterior faliment, iar in urma atragerii raspunderii acesta va raspunde cu patrimoniul personal, iar fapta va fi inscrisa in cazierul fiscal.

Societatea infiintata la data de 01.02.2013, dupa verificarea disponibilitatii si rezevarea denumirii societatii poarta numele de “Speranta” S.R.L. cu sediul social in localitatea Buzau, strada Unirii, nr. 202, judetul Buzau, conform actului de inchiriere, cod unic de inregistrare 34573380, numar ordine in registrul comertului J10/123/2013, cod Caen 4613 -„Intermedieri in comertul cu material lemnos si materiale de constructii” . Conform vechilor reglementari, toate firmele infiintate dupa 1 februarie 2013 erau obligate sa plateasca impozit pe veniturile microintreprinderilor.

Pentru a-si desfasura activitatea acesta se hotaraste angajeze cu data de 01.03.2013 un director vazari ( asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societății cu răspundere limitată al cărui asociat unic este) si un director economic .

In urma semnarii contractelor individuale de munca la data de 28.02.2013, angajatorul este obligat sa completeze formularul (010) "Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni pentru persoane juridice, asocieri și alte entități fără personalitate juridică” în termen de 30 de zile de la data de 01.03.2013. In declaratia de mentiuni la litera E –date privind vectorul fiscal acesta va bifa la 6. Impozit pe venitul din salarii și pe venituri asimilate salariilor și contribuții sociale-perioada trimestriala.(anexa 2)

Astfel, potrivit contractelor de munca si a reglementarilor in vigoare, pentru munca efectiv depusa entitatile datoreaza angajatului salarii, sporuri la salarii, indemnizatii pentru concedii medicale. Suma acestora constituie venit brut cuvenit salariatului. Din acest venit, legislatia fiscal prevede efectuarea de retinere, astfel:

a) pentru contribuția de asigurări sociale:

a^1) 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;

a^2) 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;

a^3) 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.

b) pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate:

b^1) 5,5% pentru contribuția individuală;

b^2) 5,2% pentru contribuția datorată de angajator;

c) 0,85% pentru contribuția pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate;

d) pentru contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj:

d^1) 0,5% pentru contribuția individuală;

d^2) 0,5% pentru contribuția datorată de angajator;

e) 0,15% – 0,85% pentru contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, diferențiată în funcție de clasa de risc, conform legii, datorată de angajator;

f) 0,25% pentru contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, datorată de angajator.

Salariu de baza lunar, conform contractelor individuale incheiate:

domnul Cretu Justinian incadrat in functia de director vanzari- 975 RON +tichete de masa;

doamna Cretu Elena incadrata in functia de director economic -3000 RON +sporuri 140 lei;

Domnul Cretu Justinian este angajat al Societății Comerciale “Speranta” S.R.L., cu un salariu de încadrare de 975 RON incepand cu data de 01.03.2013. Acesta nu are o persoane în întreținere și primește tichete de masă. In data de 01.04.2015, acesta anunta departamentul de contabilitate ca s-a imbolnavit si a suferit o urgenta medicalo-chirurgicala si ulterior externarii va prezenta actul doveditor, respectiv certificat concediu medical.

Ulterior, salariatul Cretu Justinian prezinta certificatul de concediu medical, iar urma verificarii a formularului cu regim special, angajatorul semneaza si vizeaza concediul medical.

Conform documentului justificativ predat de salariat si a pontajului, se calculeaza:

contributiile aferente salariului, atat pentru angajat cat si pentru angajator, al contribuabilului Cretu Justinian pe luna aprilie 2015;

b) Impozitul pe venitul din salarii datorat de doamna Cretu Justinian pe luna mai 2015 și salariul net.

Baza de calcul a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni (din care se constituie stagiul), până la limita a 12 salarii minime bute pe țară lunar. Stagiul minim de cotizare pentru acordarea concediilor medicale și indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii, este de o lună (22 de zile lucratoare) realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.

Pentru persoanele asigurate care își desfășoară activitatea la mai mulți angajatori, indemnizațiile pentru concediu medical se calculează și se plătesc de fiecare angajator în parte

Tabelul nr.1.1 privind calculul indemnizatie concediu medical

Dupa cum se poate observa in tabelul 1.1 nu s-a luat in calcul decat venitul brut nu si tichetele de masa, deoarece se iau in calcul doar sumele pentru care s-a calculat contributia de concedii si indemnizatii.

Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă se va suporta de către angajator 100% conform codului de indemnizatie de asigurari sociale de sanatate, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de munca din fondul de salarii.Tiinad cont ca zilele pentru incapacitate tempora de munca sunt 3 zile lucratoare, salariatul are dreptul la 18 tichete de masa.

În baza lunară de calcul pentru contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator se includ și următoarele venituri realizate :

cuantumul sumelor reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă suportate de angajator;

cuantumul sumelor reprezentând indemnizații de incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, acordate în baza Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările ulterioare, numai pentru primele 3 zile de incapacitate suportate de angajator.

În baza lunară de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale, se include și suma reprezentând 35% din câștigul salarial mediu brut (2415 lei), în cazul indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical, cu excepția cazurilor de accident de muncă sau boală profesională.

În baza lunară de calcul al contribuției pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate datorată de angajator se includ și următoarele venituri :

a) cuantumul sumelor reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate, numai pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă suportate de angajator;

b) cuantumul sumelor reprezentând indemnizații de incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale.

Prin câștig brut realizat de un salariat încadrat cu contract individual de muncă, potrivit legii, inclusiv salariatul care cumulează pensia cu salariul, în condițiile legii, se înțelege orice câștig în bani și/sau în natură primit de la angajator de către aceste persoane, ca plată a muncii lor sau pe perioada în care sunt încadrate în muncă, inclusiv în perioadele de suspendare ca urmare a statutului de salariat pe care îl dețin, cu excepția veniturilor urmatoarelor venituri:

compensațiile acordate, în condițiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de muncă, persoanelor concediate pentru motive care nu țin de persoana lor;

prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat sau Fondul național unic pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă și boli profesionale;

drepturile de hrană acordate de angajatori salariaților, în conformitate cu legislația în vigoare;

veniturile acordate potrivit prevederilor legale sub forma de participare a salariaților la profit.

În baza lunară de calcul al contribuției la Fondul de garantare se iau în calcul și cuantumul sumelor reprezentând indemnizații de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, numai pentru primele 5 zile de incapacitate suportate de angajator.

Tabelul nr.1.2 privind statul de salarii al angajatului Cretu Justinian al Societății Comerciale „Speranta” S.R.L

Sursa: Calcule efectuate pe baza datelor din evidențele Societății Comerciale „Speranta” S.R.L.

In urma analizei facute, observam prin vectorul fiscal perioada de declarare a obligațiilor de plată a contribuțiilor sociale si a impozitului pe venit este trimestriala, insa in acest caz angajatorul, depune declarația 112 (anexa nr.3) până la data de 25 inclusiv a lunii următoare (25mai 2015), celei în care a intervenit concediul medical.

1.2. Studiu de privind impunerea veniturilor asimilate salariilor al Societății Comerciale “SPERANTA” S.R.L.

Doamna Cretu Elena este angajata pe baza contractului individual de muncă la Societatea Comercială „SPERANTA” S.R.L. din Buzau incepand cu data de 01.03.2013. In luna aprilie 2015 are un salariu de bază (corespunzator zilelor lucrate) de 3.000 lei și sporuri de 140 lei. Aceasta primeste o indemnizatie pentru delegare in valoare de 100 lei/ zi, in orasul Iasi. Perioada delegarii a fost in perioada 13.04.2015-17.04.2015. Salariata nu plătește cotizație sindicală, insa contribuie la un fond de pensii facultative in valoare de 400 euro anual. Știind ca această persoană mai are în întreținere 3 copii, unul in varsta de 10 ani, unul în vârstă de 14 ani și altul în vârstă de 18 ani încadrat în muncă, se calculează:

contributiile aferente salariului, atat pentru angajata cat si pentru angajator, al angajatei Cretu Elena pe luna aprilie 2015;

b) Impozitul pe venitul din salarii datorat de doamna Cretu Elena pe luna mai 2015 și salariul net.

Angajatei nu i se va lua in calcul deducerea personala, deoarece realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei.

Incepand cu data de 14 martie 2013, indemnizatia primita de angajat pe perioada delegarii este considerat venit asimilat salariului pentru suma care depaseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotarare a Guvernului pentru personalul din institutiile publice, respectiv 17 lei pentru anul 2015.

Valoarea care nu este inclusa în veniturile salariale și nu este impozabila, este in cunatum de 42, 50 (17lei*2.50) lei/zi. Astfel venitul asimilat salariului la care se va calcula contributii si impozit pe salariu este in suma de 57,50 lei/zi, respectiv in suma totala de 288 lei.

Conform datelor prezentate si analizate in legislatia in vigoare nu sunt considerate avantaje contribuțiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele reprezentând contribuții la fonduri de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entități autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare participant.

Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:pentru veniturile obținute la locul unde se află funcția de bază, ca diferență între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuțiilor obligatorii aferente unei luni, și contribuțiile la fondurile de pensii facultative, potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și la fonduri de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară și administrate de către entități autorizate, stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparținând Spațiului Economic European, astfel încât la nivelul anului să nu se depășească echivalentul în lei a 400 euro. Deducerea contribuțiilor reținute pentru fonduri de pensii facultative calificate astfel în conformitate cu legislația privind pensiile facultative se realizează numai pe baza documentelor privind calificarea fondurilor de pensii facultative respective, emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Tabelul nr.1.3 privind statul de plata a angajatei Cretu Elena al Societății Comerciale „Speranta” S.R.L

1.2.1. Determinarea impozitului pe venitul din salarii , în afara funcției de bază

Pentru veniturile obținute în celelalte cazuri decât la locul unde se află funcția de bază, impozitul lunar se determină prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferență între venitul brut și contribuțiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.

În cazul veniturilor din salarii și/sau al diferențelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează și se reține la data efectuării plății, în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcției de bază la data plății, și se virează până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

Contribuabilii pot dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozit pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii, unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private, conform legii. Obligația calculării, reținerii și virării acestei sume revine organului fiscal competent.

Studiu de caz privind impozitarea venitului din salarii, în afara funcției de bază:

Doamna Cretu Elena este angajată cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată la Societatea Comercială “Speranta” S.R.L., la care a declarat funcția de bază, și cu contract individual de muncă pe durată determinată la Societatea Comercială “Spirit Liber” S.R.L.

În luna aprilie 2015 salariata a realizat la Societatea Comercială “Speranta” S.R.L. un salariu de bază (corespunzator zilelor lucrate) de 3.000 lei, sporuri de 140 lei si alte venituri asimiliate salariilor in valoare de 288 lei. Salariatul nu plătește cotizație sindicală, insa contribuie la un fond de pensii facultative in valoare de 400 euro anual., iar la Societatea Comercială “Spirit Liber” S.R.L. un venit brut din salarii de 975 lei.

Știind că salariata are domiciliul în România, are persoane în întreținere, nu primește tichete de masă de la firma „Speranta”, nu plătește cotizație sindicală și contribuie la un fond de pensii facultative, se va determina contributiile si impozitul datorat de salariată la Societatea Comercială “Spirit Liber” S.R.L., în luna mai 2015.

Conform tabelului 1.3 contribuabila realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei, fapt pentru care nu i s-a acordat deducerea personala. Știind ca această persoană mai are în întreținere 3 copii,unul in varsta de 10 ani, unul în vârstă de 14 ani și altul în vârstă de 18 ani încadrat în muncă, iar la salariul de baza nu i s-a acordat deducerea personala, pentru venitul realizat la Societatea Comercială “Spirit Liber” S.R.L., nu i se va acordat deducerea personala.

In urma analizarii situatiei aceasta isi schimba functia de baza la a doua societate “Spirit Liber” S.R.L., anunatand in timp util departamentul de contabilitate de la ambele societati cu privire la decizia luata. In urma analizei facute intre tabelul1.4 si tabelul 1.5, observam ca salariata a castigat in luna mai 2015 in plus fata de luna precedenta un venit net de 72 lei.

Tabelul nr. 1.4. (stat de plata) privind impozitul datorat și salariul net încasat pe luna aprilie 2015 la firma „Spirit Liber” S.R.L. fara acordarea deducerii personale

Sursa: date prelucrate din evidențele Societății Comerciale „Spirit Liber” S.R.L.

Tabelul nr. 1.5 (stat de plata) privind impozitul datorat și salariul net încasat pe luna mai 2015 la firma „Spirit Liber” S.R.L. cu acordarea deducerii personale

Sursa: date prelucrate din evidențele Societății Comerciale „Spirit Liber” S.R.L.

1.3. Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din pensii

Veniturile din pensii sunt considerate a fi sumele primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii, făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaționale și cele finanțate de la bugetul de stat.

1.3.1. Stabilirea și reținerea impozitului din veniturile din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei și a contribuțiilor obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică.

1.4. Reținerea impozitului din venitul din pensii

Orice plătitor de venituri din pensii are obligația de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l reține și de a-l vira la bugetul de stat, la unitatea fiscală pe raza căreia își are sediul, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor.

Impozitul asupra venitului lunar din pensii se calculează prin aplicarea cotei unice de impunere de 16%.

Veniturile din pensiile de urmaș vor fi individualizate în funcție de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaș.

1.4.1 Studiu de caz privind impozitul lunar din pensie si contributiiile aferente

Domnul Cretu Stefan are domiciliul în România și beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. El a avut dreptul în luna aprilie 2015 la un venit din pensie în sumă de 1.500 lei. Se determină venitul impozabil lunar din pensie și impozitul pe venitul din pensie:

Baza de calcul al contribuțiilor sociale datorate de persoanele care înregistrează venituri din pensii și precizările referitoare la CASS în cazul acestor beneficiari:

– Conform modificărilor aduse Codului fiscal în data de 23 august 2012, baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele cu venituri din pensii care depășesc suma de 740 lei o reprezintă numai partea de venit care depășește nivelul de 740 de lei.

1.4.2. Studiu de caz privind modul de calcul al contribuției la CAS privind veniturile din pensii:

Doamna Cretu Maria beneficiază de o pensie în cuantum de 800 lei, are domiciliul în România și beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Contribuția de asigurări de sănătate se calculează astfel:

Cap. II Impozitul pe veniturile din activități independente

2.1. Definirea veniturilor din activități independente

Veniturile din activități independente (potrivit art. 46 din Codul fiscal) se împart în:

venituri comerciale: acestea includ venituri din fapte de comerț ale contribuabililor; venituri din prestări de servicii, altele decât profesiile libere; venituri din practicarea unei meserii;

venituri din profesii libere: – sunt reprezentate de veniturile obținute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfășurate în mod independent, în condițiile legii;

venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Acestea sunt veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenție, desene și modele, mostre, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor și drepturi conexe dreptului de autor și altele asemenea;

venituri din activități adiacente.

2.2. Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activități independente.

Principala regula de stabilire a venitului net din orice fel de activitate independentă constă în diferența dintre venitul brut și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă sau dubla, cu excepția:

situațiilor în care venitul net se stabilește pe baza normelor de venit;

situațiilor în care venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se stabilește pe baza cotelor forfetare de cheltuieli.

Dacă un contribuabil desfășoară două sau mai multe activități care generează venituri comerciale, venitul net din aceste activități se stabilește prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activități.

Contribuabilii care obțin venituri din activități independente, impuse pe bază de norme de venit, precum și cei care obțin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real. Aceasta opțiune se exercită prin completarea declarației privind venitul estimat/norma de venit formularul 220 cu informații privind determinarea venitului net anual în sistem real și depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfășurat activitate în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activității, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

2.3. Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

Venitul net anual se determină în cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale pe baza normelor de venit de la locul desfășurării activității.

Autoritatea competentă care elaborează nomenclatorul activităților este Ministerul Finanțelor Publice pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, în conformitate cu activitățile din Clasificarea activităților din economia națională — CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.

Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfășurată de contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12.

În cazul în care un contribuabil desfășoară o activitate pentru care venitul net se poate stabili pe baza normei de venit și o altă activitate independentă, venitul net anual se determină pe baza contabilității în partidă simplă.

Contribuabilii care desfășoară activități pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit au obligația să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscală și nu au obligații privind evidența contabilă.

2.2.1.1. Studiu caz privind modul de impozitare a veniturilor din activități independente, stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit

Presupunem că domana Alexandru –Alexandra, cu domiciliul în România, Municipiul Buzau, deține un cerificat de calificare “coafor stilist”. Aceasta se hotareste sa se infiinteze ca Persoana fizica autorizata conform certificatului de calificare cu codul caen „ Coafură și alte activități de înfrumusețare” (cod CAEN 9602) în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/2008, nu a optat pentru determinarea venitului net în sistem real și plătește impozit pe venit în funcție de venitul net stabilit pe baza normei de venit (contribuabilul este impus pe bază de normă de venit). Aceasta se infiinteaza la data de 05.01.2015. In termen de 15 zile de la data inceperii activitatii este obligata sa depuna declaratia privind venitul estimat, formularul 220 (anexa nr.5) si declaratia de inregistrare 070 (anexa nr.6) la organul fiscal competent.

Conform activitati prestate aceasta este obligata sa achizitioneze aparat de marcat electronic fiscal.

Norma de venit conform anexei la decizia nr.3309/19.12.2014 pe anul 2015 pentru judetul Buzau este de 11.400 lei. Doamna Alexandru –Alexandra este angajata cu 8 ore pe perioada nedeterminata la un Centru de pregatire pentru cursuri coafura.

Pentru a verifica daca contribuabila este obligata sa contribuie la sistemul de pensii, se va lua in calcul castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat care fost majorat cu peste 100 de lei in anul 2015, ajungand la suma de 2.415 lei. In aceste conditii, baza de calcul pentru CAS nu poate fi mai mica de 845,25 lei, dar nici mai mare de 12.075 lei. Aplicand cota CAS de 26,3% asupra acestor valori, contribuabila va plati la pensie minimum 222,30 lei (35% x 2.415 lei x 26,3%) si maximum 3.175,725 lei (5 x 2.415 lei x 26,3%).

Declararea veniturilor care reprezinta baza lunara de calcul a contributiilor sociale se va realizeaza prin depunerea la organul fiscal de domiciliu a unei declaratii privind venitul asigurat la sistemul public de pensii (formularul 600, introdus prin Ordinul ANAF nr. 847/2012) pana la data de 02.02.2015.

In baza declaratiei 600 (anexa nr.4) depusa de Persoana Fizica Aurorizata, organul fiscal emite decizia de impunere in care stabileste contributia sociala anual datorata si termenele de plata. 

Contributia la pensii se plateste trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Normei de venit, in urma datelor prezentate mai sus i se aplica reducerea de 40%, deoarece contribuabila Alexandru-Alexandra are si calitatea de salariat cu contract de munca.Aceasta nu va fi obligata sa depuna declaratia 600, deoarece prin reducerea aplicata venitul lunar va fi mai mic de 845,25 lei.

Plățile anticipate stabilite pentru veniturile din activități independente, impuse pe baza normelor de venit, reprezintă impozit final. Acestea se platestc trimestrial, in patru rate egale, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Astfel doamna Alexandru Alexandra va platii in anul 2015 urmatorele, conform deciziei de impunere emisa-anexa nr.7 (formularul 260) de organul fiscal abiliat:

Tabelul nr. 2.1. –lei-

Persoana Fizica Alexandru-Alexandra nu are obligatia privind evidența contabilă insa are obligația să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidență fiscal.

Aceasta mai are obligatia de completare a jurnalului de vanzari si cumparari.

2.4. Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală

Regula pentru determinarea venitului impozabil din unele activități independente o reprezintă determinarea venitului net din drepturile de proprietate intelectuală prin deducerea unor cote forfetare de cheltuieli. Mai exact, sesizand dificultatea determinării in concret a cheltuielilor deductibile in cazul realizării unei opere de creație intelectuală, legiuitorul a predeterminat cheltuielile deductibile aferente veniturilor din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală.

Cheltuielile deductibile au fost estimate de reglemenarile Codului Fiscal, astfel:

20% incepand de la 1 iulie 2010 – in cazul veniturilor „comune” din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală; anterior acestei date, respectiv de la 1 ianuarie 2004 pană la 30 iunie 2010, această cotă a fost de 40%;

25% incepand de la 1 iulie 2010 in cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală; anterior acestei date, respectiv de la 1 ianuarie 2004 pană la 30

iunie 2010, această cotă a fost de 50%

Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabilește prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut;

b) contribuțiile sociale obligatorii plătite.

Spre deosebire de aceste norme, în cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală, venitul net se stabilește prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:

a) o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut;

b) contribuțiile sociale obligatorii plătite.

2.5. Reținerea la sursă a impozitului reprezentând plăți anticipate pentru unele venituri din activități independente

Plătitorii (persoanele juridice sau alte entități) au obligația calculării, reținerii la sursă și virării impozitului reprezentând plata anticipată din veniturile plățite pentru urmatoarele categorii de venituri:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală;

b) venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum și a contractelor de agent. Fac excepție veniturile din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil obținute de contribuabilii care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și sunt înregistrați fiscal potrivit legislației în materie;

c) venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară;

d) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, care nu generează o persoană juridică.

Plata anticipată în contul impozitului anual datorat de către contribuabil este considerat a fi impozitul reținut la sursă de către plătitorii pentru veniturile obținute din valorificarea bunurilor mobile sub forma deșeurilor din patrimoniul afacerii, calculată prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, venituri din activități independente determinate în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă. Plățile anticipate vor fi luate în calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal competent.

Cap.III Impozitarea veniturilor din alte operațiuni efectuate de persoanele fizice

3.1. Impozitul pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor

Contribuabilii au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declarația privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă și categorie de venit și sedepune de către:

a) contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor,determinate în sistem real;

b) contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor care au depus declarații de venit estimativ în luna decembrie și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate, conform legii;

c) contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, in baza contractelor încheiate între părți în care chiria este exprimată în lei, a căror impunere este finală, pentru situațiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale, caz în care plățile anticipate de impozit vor fi luate în calcul la stabilirea impozitului anual datorat.

Impozitul anual datorat se calculează de organul fiscal competent, pe baza declarației privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual determinat în sistem real pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, impozitul fiind final.Organul fiscal stabilește impozitul anual datorat și emite decizia de impunere, pe care o comunică contribuabililor.

Diferențele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează și nu se datorează obligații fiscale accesorii (dobânzi și penalități de întârziere).Impozitul anual datorat se virează integral la bugetul de stat.

Nu au obligația depunerii declarației privind venitul realizat, contribuabilii care realizează venituri in cedarea folosinței bunurilor pentru care chiria prevăzută în contractul încheiat între părți este stabilită în lei, nu au optat pentru determinarea venitului net în sistem real și la sfârșitul anului anterior nu îndeplinesc condițiile pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activități independente pentru care plățile anticipate de impozit sunt egale cu impozitul anual datorat, și pentru care plățile anticipate reprezintă impunere finală.

3.2. Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinței bunurilor

Venitul brut din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părți, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozițiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Atunci când veniturile sunt obținute din închirierea bunurilor mobile și imobile din patrimoniul personal, venitul brut este stabilit pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părți pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.

Venitul net din cedarea folosinței bunurilor se stabilește prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% (cotă forfetară de cheltuieli) asupra venitului brut. Pentru recunoașterea deductibilității cheltuielii stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.

În cazul veniturilor obținute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabilește pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părți și reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.

Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut. Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final, și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

3.3. Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din investiții

În veniturile din investiții sunt cuprinse dividendele, veniturile impozabile din dobânzi, câștiguri din transferul titlurilor de valoare, veniturile din operațiuni de vânzare – cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare și venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Veniturile din dobânzi repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcție de fondul social deținut sunt neimpozabile împreună cu veniturile realizate din deținerea și tranzacționarea titlurilor de stat și/sau a obligațiunilor emise de către unitățile administrativ – teritoriale și veniturile realizate la prima tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul "Proprietatea" de către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acțiuni, în condițiile titlurilor I și VII din Legea nr. 247/2005, precum și alte venituri realizate conform prevederilor acestei legi.

3.4. Stabilirea venitului din investiții

Venitul din invstiții este reprezentat de câștigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiții și părțile sociale si este reprezentat de diferența pozitivă/negativă dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu costurile aferente tranzacției. În cazul tranzacțiilor cu acțiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masă, prețul de cumpărare la prima tranzacționare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacțiilor cu acțiuni cumpărate la preț preferențial, în cadrul sistemului stock options plan, câștigul se determină ca diferență între prețul de vânzare și prețul de cumpărare preferențial, diminuat cu costurile aferente tranzacției.

3.5. Reținerea impozitului din veniturile din investiții

a) Impunerea veniturilor sub formă de dividende: se impune o cotă de 16% din suma totală sub formă de dividede, inclusiv sumele primite ca urmare a deținerii de titluri de participare la fondurile închise de investiții. Odată cu plata dividendelor către acționari sau asociați, persoanele juridice au obligația calculării și reținerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acționarilor sau asociaților până la sfârșitul anului în care s-au aprobat situațiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plătește până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.

b) Impunerea veniturilor din dobânzi

Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum și cele la depozitele clienților, constituite în baza legislației privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate începând cu 1 iulie 2010, se impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculează și se reține de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont.

Studiu de caz pentru reținerea impozitului din veniturile din investiții

Pe luna august 2014, doamna Cretu Leontina – persoană fizică – figurează în evidențele Băncii Comerciale Române cu un depozit la termen de 40.000 lei, pentru care i se plătește o dobândă de 10% pe an, cu capitalizare lunară la aceeași rată a dobânzii. Rezultă:

Contribuția de asigurări sociale de sănătate se datorează și de către persoanele care realizează venituri din investiții.

Persoanele care nu realizează într-un an fiscal venituri de natura celor enumerate, datoreaza contribuția de asigurări sociale de sănătate :

persoanele fizice rezidente si nerezidente, care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum și orice alte venituri din desfășurarea unei activități dependente, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;

venituri sub forma indemnizațiilor de șomaj;

venituri din pensii mai mici de 740 lei;

întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale care obtin venituri;

membrii întreprinderii familiale care obtin venituri;

persoanele cu statut de persoană fizică autorizată să desfășoare activități economice;

persoanele care realizează venituri din profesii libere;

persoanele care realizează venituri din activitățile agricole prevăzute la art. 71 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 71 alin. (2) și (5) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare;

venituri din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil, precum și a contractelor de agent. Fac excepție veniturile din activități desfășurate în baza contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil obținute de contribuabilii care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și sunt înregistrați fiscal potrivit legislației în materie;

venituri din activitatea de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară;

venituri dintr-o asociere fără personalitate juridică între o microîntreprindere și o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă, care nu generează o persoană juridică;

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

Doamna Cretu Leontina este scutita de plata contribuției de asigurări sociale de sănătate deoarecere are si calitatea de salariat. In situatia in care acesata nu realiza alte venituri, iar singurele venituri realizate erau din investitii, rezulta urmatorul venit net:

3.6. Reglementările privind impunerea veniturilor din premii și din jocuri de noroc

În această categorie sunt incluse veniturile în bani și/sau în natură, după cum urmează:

venituri sub formă de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultură, știință și artă la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naționale sau internaționale, concursuri pe meserii sau profesii;

venituri sub formă de premii în bani și/sau în natură acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor specialiști prevăzuți în legislația în materie, pentru rezultatele obținute la competiții sportive interne și internaționale.

venituri sub formă de premii obținute urmare practicilor comerciale privind promovarea produselor/serviciilor prin publicitate, potrivit legii.

venituri impozabile obținute din jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot, potrivit legii.

Veniturile sub formă de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Nu sunt impozabile veniturile obținute din premii, în bani și/sau în natură, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu.

Impozitul calculat și reținut în momentul plății este impozit final.

În situația în care în cursul aceleiași zile aceeași persoană fizică efectuează mai multe operațiuni care generează câștiguri la jocuri de tip cazino, de la același organizator, atunci organizatorul are obligația să recalculeze impozitul stabilit anterior astfel:

se însumează câștigurile realizate;

se diminuează nivelul astfel stabilit cu suma reprezentând venitul neimpozabil de 600 lei/zi;

la baza impozabilă astfel determinată se aplică cotele de impozit prevăzute la veniturile din jocuri de noroc prin reținerea la sursă, determinându-se astfel impozitul datorat;

din impozitul datorat se deduce impozitul calculat și reținut anterior rezultând impozitul datorat recalculat la sfârșitul zilei.

Impozitul pe venit astfel calculat și reținut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut si declarat prin formularul 100 (anexa nr.8) .Deasemnaea platitorii de venituri au obligatia depune la organul fiscal la care sunt înregistrați în evidența fiscală, până în ultima zi a lunii februarie, inclusiv, a anului curent pentru anul expirat, declaratia informativa 205 (anexa nr.1)

Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 1% aplicată asupra tuturor sumelor încasate de un participant de la un organizator de jocuri de noroc. Veniturile din jocuri de noroc care depășesc echivalentul a 15.000 euro se impozitează cu 16%, iar veniturile care depășesc echivalentul a 100.000 euro se impozitează cu 25%.

Nu sunt impozabile la sursă veniturile realizate de către persoanele fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță (on-line), slot-machine, lozuri și festivaluri de poker. Persoanele fizice care obțin acest tip de venit au obligația de a depune declarația privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Organul fiscal competent are obligația de a stabili impozitul datorat, aferent venitului încasat din jocurile de noroc, pe baza declarației privind venitul realizat din jocuri de noroc, prin emiterea deciziei de impunere.

Cota de impunere pentru veniturile ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanță (on-line), slot-machine, lozuri și festivaluri de poker. este de 1% pentru sumele de până la echivalentul a 14.999 euro, 16% pentru sumele cuprinse între 15.000 – 99.999 euro și 25% pentru sumele care depășesc echivalentul a 100.000 euro. Organizatorul de jocuri de noroc din categoria jocuri de noroc la distanță (on-line), slot-machine, lozuri și festivaluri de poker are obligativitatea de a păstra o evidență nominală a persoanelor fizice care au obținut venituri din jocuri de noroc mai mari de 15.000 euro și a le declara organului fiscal competent, până la 25 mai inclusiv a anului următor, celui de realizare a venitului.

Venitul net din premii și din jocuri de noroc este stabilit de către diferența dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc și suma reprezentând venit neimpozabil.

Potrivit noilor reglementari ale codului fiscal, Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reținere la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Nu sunt impozabile următoarele venituri obținute in bani și/sau in natură:

a) premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in sumă de 600 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;

b) veniturile obținute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines și lozuri, sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare venit brut primit.

Verificarea incadrării in plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de tipul de joc din care a fost obținut venitul respectiv. In cazul in care venitul brut primit la fiecare plată depășește plafonul neimpozabil de 66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct

față de veniturile obținute din participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.

Studiu de caz privind calcularea impozitului datorat din premii și jocuri de noroc:

Domnul Alexandrescu Adrian, sub forma de persoană fizică, obține în cursul lunii ianuarie 2015 un premiu de 7.000 lei, prin caștigarea unui concurs național de matematica, iar la sfârșitul lunii mai 2015 mai obține un premiu la un alt concurs internațional de matematica în valoare de 200.000 lei. În anul 2015, mai precis în luna februarie aceeași persoană fizică obține venituri dintr-un pariu sportiv în valoare de 1.200 lei, iar în luna iunie a aceluiași an câștiga un bilet norocos la Loto 6/49 suma de 100.000 lei.

Întrucât toate sumele câștigate de domnul Alexandrescu Adrian depășesc suma neimpozabilă stabilită de 600 lei, acestuia i se aplică urmatoarele cote de impozitare asupra premiilor câștigate:

VavaPre

Rezultă că domnul Alexandrescu Adrian trebuie sa plătească statului un impozit pe veniturile din premii în valoare 32.928 lei.

Calcul impozitului pentru castigul obținute din venituri dintr-un pariu sportiv în valoare de 1.200 lei:

Calcul impozitului pentru castigul din luna iunie a unui bilet norocos la Loto 6/49 in suma de 100.000 lei.

În urma câștigului la jocurile de noroc și a biletului norocos la loto 6/49, contribuabilul nostru are de plată un impozit în valoare totala de 5999,50 lei.

Contribuția de asigurări sociale de sănătate nu se datorează deoarece domnul Alexandrescu Adrian obtine venituri sub forma indemnizațiilor de șomaj.

3.7. Analiza reglementărilor privind impunerea veniturilor din alte operațiuni efectuate de persoanele fizice

Venituri din alte oprețiuni efectuate de persoanele fizice sunt câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare; prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii; venituri obținute din valorificarea prin centrele de colectarea deșeurilor de metal, hârtie, sticlă și altele asemenea. Nu sunt impozabile veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor naționale finanțate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice.

Impozitul pe venit se calculează prin reținere la sursă la momentul plății veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Acesta reprezintă impozitul final și se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut.

ANEXE

ANEXA NR.1

ANEXA NR.2

ANEXA 3

ANEXA NR.4

ANEXA NR.5

ANEXA NR.6

ANEXA NR.7

ANEXA NR.8

Bibliografie

Cărți:

Calotă Traian-Ovidiu “Contabilitate. De la teorie la practica. Ciclul contabil si inchiderea exercitiului financiar”, Editura Universitară, București, 2015, pag. 84

Calotă Traian-Ovidiu „Contabilitatea, între business și fiscalitate”, Editura Renaissance, București, 2011. pag. 104-156

Radu Bufan, Mircea Stefan Minea, “Codul fiscal comentat”, Editura WOLTERS KLUWER,2012

Moșteanu Narcisa Roxana, „Fiscalitate, Impozite și taxe, Studii de caz” Editura Universitară, 2008, pag. 43-49

Țâțu Lucian Și colaboratori – „Fiscalitate, De la lege la practică”, Ediția a-VIII-a, Editura C.H.Beck, București, 2013, pag. 147-197

Văcărel Iulian coordonator, „Finanțe publice”, ediția a VI a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008, pag. 18-19

Vintilă Georgeta, „Fiscalitate. Metode și tehnici fiscale” Editura Economică, București, 2006, pag. 28-32

C. Legislatie

Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 927 din 22 dec. 2003, cu modificările și completările ulterioare – Titlul III

Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 83 /2004

Legea *)[6] Nr. 31/1990 Legea societăților

Ordinul nr. 60/32 din 27 ianuarie 2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate

Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă (H.G. nr. 23/2015)

Ordonanta de urgenata nr. 158/2005

Ordonanța nr. 15 din 23 august 2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.571, privind Codul fiscal, emitent Guvernul României, publicată în Monitorul Oficial nr.621, din 29 august 2012

Ordonanta Guvernului nr.73 / 2003 privind Codul de procedura fiscala

Ordonanta Guvernului nr. 138 din 30 decembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

Ordonanta de Urgenta nr 150/31.10.2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate

Legea 571/2003 coroborată cu HG 44/2004 privind Codul fiscal

Legea nr. 124/2015 (M. Of. nr. 407 din 9 iunie 2015)

Ordonanta de urgenta *) Nr. 28/1999 privind obligația agenților economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscal

B. Webografie

www.mfinante.ro

www.insse.ro

www.bnro.ro

http://www.asistenta-contribuabili.ro/impozitarea-veniturilor-din-valorificarea-produselor-agricole/

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26063/Fisele-fiscale-devin-istorie-din-2012.html#ixzz1z7P2vE7s

http://www.cdep.ro

http://www.mimmc.ro/info_util/formulare_2587

http://ro.scribd.com/doc/25497570/Impozitul-Pe-Veniturile-Din-Activitati-Independente

http://www.9am.ro/stiri-revista presei/Business/Finante/155689/De-cate-ori-a-fost-modificat-Codul-fiscal.html

http://www.legex.ro/Ordin-233-2011-110982.aspx

http://www.bancibancomate.ro/codul-fiscal/articolul-2965-baza-de-calcul-al-contributiilor-sociale-datorate-de-angajatori-entitati-asimilate-angajatorului-si-orice-platitor-de-venituri-de-natura-salariala-sau-asimilate-salariilor-

http://www.inspectiamuncii.ro/ghid/continut/4.htm

http://contabilul.manager.ro/a/11869/contribuabilii-sistemelor-de-asigurari-sociale-contributii-sociale-obligatorii-norme-metodologice-codul-fiscal.html

http://www.curierulnational.ro/Specializat/2012-04-09/Declaratia+200+pentru+veniturile+realizate+in+2011+

http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/112.html

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/205.html

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/dec_220_2013.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/decl_010_2706.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/decl_600_2012.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Declaratii_R/600.html

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/dec_260_2_2013.pdf

https://www.facebook.com/OmegaConsultingManagement