DELIMITĂ RI CONCEPTUALE PRIVIND ORGANIZAREA [607620]

CAPITOLUL I
DELIMITĂ RI CONCEPTUALE PRIVIND ORGANIZAREA
CONTROLULUI FISCAL

1.Repere istoric e ale controlul financiar si fiscal
Statul, indiferent de forma sa de organizare, si a creat intotdeauna un sistem de control ale
carui principale obiective au vizat, in cele mai mukte cazuri activitatea de urmariresi de
realizare a obligatiilor financiare ale cetatenilor fata de institutiile sale .1
Intervalul 1831 -1858 este marcat de apariția controlului financiar, într – o perioadă când
încă mai persista confuzi a între veniturile și cheltuielile țării și „ bugetul ” domnitorului,
neexistând o formă evoluată de control statal. Drept urmare, au fost emise în Principatele
Române, Regulamentele Organice – din Muntenia și Moldova – ce conțin unele forme
incipiente de organizare a finanțelor publice, precum: introducerea capitației unice,
desființarea impozitelor directe și indirecte, inclusiv a privilegiilor boierești și separarea
câștigurilor într -o singură cămară domnească, unde erau ținute distinct veniturile țării de
veniturile domnului .2
In anul 1858 se pune in evidenta o alta perioada in care au fost puse in practica
pricipiile bugetare din Conventia de la Paris, ce a precedat regulamentul contabilitatii
publice care a participat la initierea unei anumite ordini in finantele publice, si a favorizat
la executarea controlului acestora.
Dupa o perioada , s-a infiintat s erviciul Inspecției Generale de Finanțe, sub conducerea
Ministerului Finanțelor, ce avea ca sarcini controlul contabilității tuturor inst ituțiilor ce -i
aparțineau și semnalarea neregulilor
In anul 1918 are loc infiintarea Garzii Financiare, iar cu ajutorul acesteia controlul
s-a specializat si a devenit mai eficace. Garda Financiară era „ un corp de control fiscal,
organizat militărește, care făcea parte din administrația centrală a Ministerului de
Finanțe ”

1 V. Munteanu (et al), Control si audit financiar -contabil, Ed. Sylvi, Bucuresti,2000, pp 23 -24
2 Bostan, I., Controlul financiar , Edit. Polirom, Iași, 2000, p. 18

Reorganizarea Curții de Conturi din anii ′30, a condus la o și mai crescută
eficientizare a controlului exercitat de către acest organ, în sensul că, atribuțiile sale
cuprindeau trei sfere: sfera controlului preventiv, sfera controlului de gestiune și sfera
jurisdicțională . 3
Controlul preventiv, potrivit modificărilor aduse Legii de organizare și funcționare
a Curții de Conturi era organizat în așa fel, încât se exercita de două ori asupra unui ac t de
cheltuială, o dată la angajare și a doua oară la ordonanțare. Prin legea asupra finanțelor
locale, adoptată în 1933, controlul preventiv a fost extins și asupra finanțelor administrației
locale și a stabilimentelor publice . 4
In perioada modernă (194 5-1989) au fost desființate instituții cu caracter profund
democratic și înlocuite cu instituții supuse politicii dictatoriale de concept etatist.
În acest sens, în anul 1948, a fost desființată Înalta Curte de Conturi și au fost
preluate sarcinile de control preventiv de către conducătorii direcțiilor și serviciilor de
contabilitate din cadrul întreprinderilor și instituțiilor .
Ulterior , Garda financiara a fost inlocuita cu Direcția Generală Antifraudă Fiscală,
structură aflată in subordinea ANAF.

2. Noț iunea de control fiscal
Controlul fiscal cuprinde ansamblul activităților care au ca scop verificarea realității,
legalității și sincerității declarațiilor, verificarea corectitudinii și exactității îndeplinirii,
conform legii, a obligațiilor fiscale de către contribuabili , precum și activitatea de
investigare și constatare a evaziunii fiscale.

3 Boulescu, M ., Curtea de Conturi – tradiție și actualitate , Edit. Expert Consult SRL, București, 1993, p. 31
4 Marcu, P. L ., Istoria dreptului românesc , Edit. Lumina Lex București, 1997, p. 33 ;j

Controlul fiscal este o formă a controlului financiar fiind instrumentul pe care îl au la
îndemână puterile publice pentru monitorizarea și determina rea, prin metode și tehnici
definitorii, a asigurării formarii resurselor financiare ale statului, în speță veniturile fiscale
care reprezintă partea covărșitoare a acestora.
Potrivit legii, sunt supuse controlului fiscal per soanele fizice si juridice, române ș i
străine, care au oblig ații fiscale ș i care se numesc contribuabili.
Ministerul Finanțelor ia masurile necesare pentru: a sigurarea echilibrului bugetar ș i
aplicarea politicii financiare a statului, cheltuirea cu eficiență a resurselor financiare.
Acesta presupune respectarea unor reguli unitare de acțiune ș i adoptarea unor
procedee, tehnici și modalităț i sau instrumen te de control specifice, care rămâ n general
valabile.

3.Obiectiv general,atributii si functii

3.1.Obiectivele controlului fiscal

Controlul fiscal are ca scop principal modalitatea de administrare a impozitelor, taxelor,
contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, respectiv totalitatea
activităților desfășurate de o rganele fiscale în legătură cu: înregistrarea fiscală; declararea,
aseazar ea și strangerea impoz itelor, taxelor, contributiilor; soluționarea contestațiilor
împotriva actelor administrative fiscale.
Controlul fiscal analizeaza dacă impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate
bugetului general consolidat se administr ează cu respectarea prevederilor Codului de
procedură fiscală si ale Codului fiscal .

Controlul fiscal are ca obiect bazele de impune re, legalitatea și concordanta declarațiilor
fiscale, corectitudinea și precizia îndeplinirii obligațiilor de către subiectii impozabili ,
respectarea prevederilor l egislației fiscale și contabile si stabilirea diferențelor obligațiilor
de plată.

În aria sa, controlul fiscal include toate persoanele ,care au obligația de stabilire, reținere și
plată impozitelor, taxelor și contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general
consolidat.

3.2.Atributiile controlului fiscal

Controlul fiscal are următoarele atribuții :5
a) constatarea și investigarea fiscală a actelor și faptelor rezultând din activitatea
contribuabilului supus controlului sau altor persoane privind legalitatea și conformitatea
declarațiilor fiscale, corectitudinea și exactitatea îndeplinirii obligațiilor fiscale, în vederea
descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fisc ale;

b) analiza și evaluarea informațiilor fiscale, în vederea confruntării declarațiilor fiscale
cu informațiile proprii sau din alte surse;

c) sancționarea potrivit legii a faptelor constatate și dispunerea de măsuri pentru
prevenirea și combaterea aba terilor de la prevederile legislației fiscale.

3.3.Functiile controlului fiscal
Funcț ia de evaluare are în vedere acte și operațiuni de evaluare a stituației existente la un
moment dat, a rezultatelor obținute la sfârșitul unei perioade, a modalității de derulare a
activității în condiții de normalitate, egalitate și eficientă. Aceasta functie se manifestă
postoperativ, dar poate avea și caracter preventiv prin stabilirea tendinț elor de deviere de
la criteriile prestabilite, urmate de alcatuirea măsurilor de desfășurare a activității
economice în cadrul prevederilor și normelor legal e.
Funcția preventivă este compusă dintr -o serie de măsuri luate de oraganele de control in
vederea prevenției și eliminării unor fraude înainte ca rezultatele negati ve ale acestora să se
producă, prin recunoașterea și abrogarea cauzelor care le generează. Prin această functie,
controlul are atribuția de a opri actele și operatiunile ilicite, în faza de angajare a societații
comerciale.
Funcția de documentare permite î ntelegerea acțiunilor care au loc în activitatea

5 Mircea Boulescu – Control financiar -fiscal,editia a II a, editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2007

economică, a rezultatelor activității din structurile economice, relevarea fraudelor și aflarea
cauzelor acestora, precum și identificarea acțiunilor eficiente pentru a fi generalizate.
Astfel, controlul p articipă nemijlocit la actul de conducere, furnizând date și
informații pentru stabilire a deciziilor economico -financiare
Funcția recuperatorie conturează un aspect foarte important al controlului financiar,
deoarece ea nu se limitează la evitarea și evaluarea stării de fapt dar acționează ș i pentru
găsirea și recuperarea pagubelor, precum ș i pentru stabilirea, conform legii, a răspunderii
juridice.
Funcția pedagogică are caracter formativ de generalizare a a experienței pozitive și de
asemenea permit e acțiuni de educare a celor care au drepturi și obligații î n formarea si
utilizarea fondurilor publice.

4. Formele controlului financiar
Controlul financiar se realizează prin anumite forme care se îmbină, se completează
reciproc și alcătuiesc împreună sistemul integral, general ș i cu caracter unitar asupra
tuturor domeniilor ș i sectoarelor de activitate economico -sociala. Îmbinarea strânsă,
unitară a diferitelor forme de control asigură obț inerea unor rezu ltate superioare, a unei
producții de înaltă ca litate, ca eficientă socială .6

4.1. Controlul preventiv

6 Dan Drosu Saguna – Tratat de drept financiar si fiscal Editura C.H. Beck,Bucuresti 2001

Controlul financiar preventiv esre a ctivitatea prin care se verifică legalitatea și regularitatea
operaț iunilor efectuate pe seama fondurilor publi ce sau a patrimoniului public, î nainte de
aprobarea acestora.7
Controlul fin anciar preventiv are drept scop identificarea operațiunilor care nu respectă
condițiile de legalitate și regularitate sau după caz, de încadrare în limitele ș i desti nația
creditelor bugetare și de angajament, prin a că ror efectuare s -ar prejudicia patrimoni ul
public ș i fondurile publice.8

4.2. Controlul financiar concomitent
Controlul fi nanciar concomitent se derulează în același timp cu desfăș urarea proceselor
economice ș i financiare, simultan cu efectuarea actelor și operaț iunilor legate de aceste
activ ități, cu scopul de a inter veni pentru eliminarea deficiențelor și ilegalităț ilor.
Prin acest control se observă cunoașterea operativă a felului în care se execută sarcinile și
se gestionează patrimoniul.
Acest tip de co ntrol se desfășoară limitativ î n tip dar într -un moment în care se mai poate
face o îmbunătățire a eventualelor deficiențe, reducâ ndu-se astfel efectele negative care
s-ar putea produce .
Controlul concomitent se exercită din interiorul unității, iar dat ele adunate î n timpul
controlului su nt menționate î ntr-un registru de control.

4.3. Controlul financiar ulterior

7 Art. 2 lit. c) din O.G. nr, 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata
(M.Of. nr. 799 din 12 noiembrie 2003)
8 Dan Drosu Saguna, Drept financiar public, Editura C.H. Beck,Bucuresti,2011

Controlul financiar ulterior este a cea formă a controlului financiar contabil care se
exercită după desfăș urarea activităților și proceselor economice supuse acțiunilor de
verificare.
Aceasta formă de control este necesară să se efectueze din mai multe considerente , și
anume: interpretarea eronată sau necunoașterea dispoziț iilor legale; lipsa de supraveghere
din partea con ducă torului ierarhic;libertatea și independența atribuite î n mod eronat.
Controlul financiar contribuie de asemenea la identificarea, mobilizarea ș i formarea
resurselor interne din economie, verifică legalitatea și eficiența activităț ilor, reface
integritatea patr imoniului afectat prin fraudă și penalizează persoanele care au încălcat
reglementă rile juridice.

5.Metode de control fiscal
Pentru a-și putea î ndeplinii sarcinile , inspectorii aplică următoarele proceduri de
control9 :
a) controlul inopinat, care constă în activitatea de verificare faptică și documentară, în
principal, ca urmare a unei sesizări cu privire la existența unor fapte de încălcare a
legislației fiscale, fără anunțarea în prealabil a contribuabilului;
b) controlu l încrucișat, care constă în verificarea documentelor și operațiunilor impozabile
ale contribuabilului, în corelație cu cele deținute de alte persoane; controlul încrucișat
poate fi și inopinat.
În realizarea atribuțiilor, controlul fiscal poate aplica ur mătoarele metode de control:
a) controlul prin sondaj cercetează cele mai specifice documente și operații care permit
obținerea unor concluzii cu caracter general asupra obiectului urmarit
b) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilității ș i a surselor
acesteia, refă cute în mediu electronic, utili zând metode de analiză și testare asistate de
instrumente informatice specializate.

99 Art. 97 din Ordonanța Guvernu lui nr. 84/12 decembrie 2012

6.Reglementari privind controlul fiscal
Persoanele cu atribuții de control fiscal au obligația să acționeze confo rm prevederilor
Constituției, st atutului funcționarilor publi ci, regulamentului de structurare și funcționare a
unității din care fac parte și celorlalte dispoziții legale care reglementează activitatea de
control fiscal.

6.1.Principiile fundamentale controlului

În ceea ce priveste intentia atingerii obiectivului controlului fiscal, organele care exercită
această funcție au obligația să indeplineasca următoarele principii fundamentale10 :

a) Integritatea. Funcția de control fiscal se exercită cu onestitate, bună credință,
responsabilitate și în conformitate cu prevederile legale și cerințele funcției. Persoanele cu
funcții de control fiscal nu iau parte, cu bună știință, la nici o activitate ilegală, nu se
angajează în acte ce discredi tează funcția.

b) Obiectivitatea. Persoanele cu funcții de control fiscal tratează toate situațiile cu care se
confruntă în activitatea lor conform stării de fapt, fără in fluențe externe, sunt obligate

– să dovedească onestitate în îndeplinirea tuturor atribuțiilor de serviciu;
– să fie obiective în efectuarea constatărilor și în stabilirea măsurilor luate ori propuse;
– să evite ideile preconcepute și părtinirea;
– să nu se lase influențate în luarea deciziilor de oferte din partea contribuabililor
incompatibile cu integritatea și obiectivitatea;
– să respingă și să informeze superiorii despre orice acte de coru pție, fapte sau acțiuni
ilegale
– să nu folosească poziția lor de funcționar public în interese particulare;
– să nu condiționeze îndeplinirea co rectă a atribuțiilor de serviciu de obținerea unor
recompense din partea contribuabilului;
– să nu solicite, să nu primească sau să accepte cadouri, împrumuturi și orice alte favoruri
ori servicii, în legătură cu îndepli nirea atribuțiilor de serviciu;

10 Mircea Boulescu – Control financiar -fiscal,editia a II a, editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2007

– să nu se implice în activități sau înțelegeri, direct ori indirect, care ar da naștere la
conflicte de interese;
– să nu folosească bunurile sau influența entității controlate pentru rezo lvarea unor
probleme personale;
– să semnaleze conducătorului ierarhic eventualele cazuri de conflict de interese în care se
află ca urmare a sarcinilor de control fiscal primite.
c) Legalitatea. Orice acțiune de control fiscal poate fi efectuată, dacă este prevăzută într -un
act normativ aplicabil domeniului de activitate sup us procedurii de control;
d) Confidențialitatea. Persoanele cu funcții de control fiscal sunt obligate:

– să nu dezvăluie informațiile pe care le primesc de la contribuabili fără autorizarea celor
în drept, cu excepția cazurilor prevăzute de lege;

– să fie prudente în folosirea și protejarea informațiilor acumulate în cursul controlului și
să nu folosească informațiile și documentele de care ia cunoștință pentru nici un scop
contrar legii;

– să respecte confidențialitatea informațiilor dobândite în timpu l activităților profesionale,
în legătură cu afacerile contribuabililor. Obligația respectării confidențialității se menține
chiar și după terminarea relației profesionale între persoana care exercită co ntrolul fiscal și
contribuabil;

– să nu folosească, în avantajul personal sau al unei terțe părți, informațiile dobândite în
timpul exercitării sarcinilor de serviciu profesionale.

e) Competența. Toate situațiile se tratează prin raționament profesional. În acest scop,
persoana care exercită controlul fis cal trebuie să fie imparțială și să aplice cunoștințele,
experiența și aptitudinile necesare în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

6.2. Drepturile și obligațiile contribuabililor pe timpul desfășurării
controlului fiscal
Pe timpul desfășurării controlului fiscal, contribuabilii au următoarele drepturi:
– Dreptul de a fi informat despre acțiunea de control – înștiințarea se realizează prin
intermediul unui „Aviz de verificare”
– Dreptul de a fi informat în legătură cu drepturile și obligațiile pe care le are
contr ibuabilul în timpul controlului prin intermediul unui extras din Carta drepturilor
și obligațiilor contribuabilului pe timpul efectuar ii controlului.
– Dreptul de a cere modificarea datei de începerea controlului, pentru motive
întemeiate.
– Drept ul de a fi controlat o singură dată pentru fiecare impozit și pentru fiecare
perioadă supusă verificării
– Dreptul de a primi o proba scrisă în caz ul retinerii unor documente sau elemente
materiale.
– Dreptul de a solicita legitimarea inspectorilor ce efectuea za controlul .
– Dreptul ca activitatea contribuabilului să fie cât mai puțin afectată pe timpul prestarii
controlului.
– Dreptul la informare asupra desfășurării controlului și posibilelor situații neclare.
– Dreptul de a beneficia de asistență de specialitate pe toată durata controlului.
– Dreptul de a beneficia din partea organului de control de un tratament drept ,
confidențial și echitabil.
– Dreptul de a fi protejat pe linia secretului fiscal.
– Dreptul de a cu noaște rezultatele controlului,intregistrate în Procesul Verbal de
Control.
– Dreptul de a contesta măsurile dispuse ca urmare acontrolului fiscal.
Pe timpul desfășurării controlului fiscal,contribuabilii au următoarele obligații:
– Obligația de a se prezenta, la cerere a organului de control la data și locu l stabilite
pentru efectuarea controlului la sediul central și/sau al subunităților agentului
economic.
– Obligația de a permite accesul organului de control fiscal în incinta unde se află
bunurile și valorile supuse impozitării.

– Obligația de a pune la dispo ziția organelor fiscale toate documentele care stau la baza
calculării obligațiilor fiscale.
– Obligația de a da , în scris sau verbal, toate justificarile și elementele necesare
clarificării operațiunilor economico -financiare efectuate.
– Obligația de a cooper a cu organul de control pentru buna desfășurare a acțiunii de
control.
– Obligația de a păstra și arhiva evidențele contabile într-un mod corespunzator și de a
le păstra la sediul social declarat.
– Obligația de a da o declarație pe proprie răspundere la finalizarea controlului, în care
să se mentioneze faptul că au fost prezentate toate documentele ce privesc obiectul
controlului.

6.3. Locul, timpul și durata controlului fiscal

Controlul fiscal se desfășoară de obicei în spațiile de lucru ale contribuabilului, care
are obligația să pună la dispoziție un spațiu adecvat, cat și logistica necesară efectuarii
controlului fiscal.

Prin spațiul adecvat necesar efectuarii controlului fiscal se înțelege asigurarea unui
spațiu în limita posibilităților contribuabilului, dotat cu necesarul minim de birotică și care
să permită tinerea în siguranță a documentelor primite pentru controlul fiscal sau emise de
către organele de control fiscal.

Dacă nu există un spațiu de lucru propri u pentru derularea controlului fiscal, acesta se
poate desfășura la sediul organului fiscal sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu
contribuabilul.

Controlul fiscal se desfășoară, de obicei , în timpul programului de lucru al
contribuabilului. Cont rolul fiscal se poate desfășura și în afara programului de lucru al
contribuabilului, cu acordul scris al acestuia și cu aprobarea conducătorului organului
fiscal.

Durata efectuării controlului fiscal se stabilește de organel e de control fiscal sau, de
compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale și nu poate fi
mai mare de trei luni.
În cazul marilor contribuabili sau al celor care au sedii secundare, durata controlului
nu poate fi mai mare de șase luni.

6.4. Acte de control fiscal

Invitația este documentul prin care un contribuabil este invitat la sediul organului de
control fiscal, în vederea efectuării unei acțiuni de st abilire a situației fiscale efectiv e prin
prezentare de înscrisuri și alte procedee în competența controlului fiscal.
Invitația se foloseste în cazurile când acțiunea de control nu s-a putut efectua la domiciliul
fiscal al contr ibuabilului și nici într -un loc stabilit de comun acord cu contribuabilul.
Proces -verbal de ridicare/restituire de înscrisuri
Organul de contr ol fiscal are dreptul să rețină în scopul apararii împotriva înstrăinării sau
distrugerii , documente, acte, înscrisuri, sau orice element material care face dovada
stabilirii, înregistrării și achitării obligațiilor de către age nții eco nomici, pe o perioadă de
maxim 30 de zile. În cazuri extraordinare , cu aprobarea conducătorului organului de
control fiscal, perioada de reținere poate fi pr elungită cu maxim 90 de zile.
Dovada reținerii d ocumentelor o constituie actul alcatuit de organul fiscal, î n care se
mentioneaza toate elementele necesare particularizarii probei sau dovezii respective,
precum și menți unea că aceasta a fost reținută potrivit dispozițiilor l egale de către organul
fiscal.
Proces -verbal de sigilare/desigilare
Sigilarea/desigilarea unor incinte ale contribuabilului supus controlului fiscal se
consemnează în „Proces -verbal de sigilare/desigilare”, care se întocmește de organul de
control fiscal în două exemplare, din care un exemplar se reține de echipa de contro l fiscal
și se anexează la Raportul de inspecție fiscală procesul -verbal de control, iar celălalt se lasă

reprezentantului legal al contribuabilului supus controlului fiscal sau deținătorului spațiului
sigilat .11
Notă explicativă
Nota explicativă reprezintă documentul prin care organele de control fiscal pot solicita
explicațiile scrise, reprezentantului sau oric ărui angajat al contribuabilului, care să
contribuie la stabilirea unor elemente relevante din activitatea contribuabilului, ce pot
influe nța controlul fiscal.
Notele explicative se intocmesc in cazul in care se constata abateri sau fraude care atrag
raspundere juridica. Aceste acte sunt intcomite ca niste raspunsuri la intrebarile organelor
de control, pe care le dau persoanele considerate raspunzatoare de abateri de alte persoane
care pot clarifica cauzele si imprejurarile care au determinat nerespectarea actelor
normative.12

11 Mircea Boulescu – Control financiar -fiscal,editia a II a, editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2007
12 Dan Dro su Saguna – Tratat de drept financiar si fiscal Editura C.H. Beck,Bucuresti 2001

CAPITOLUL II
CONTROLUL FISCAL EXERCITAT DE AGENTIA NATIONALA DE
ADMINISTRARE FISCALA

Începând cu data de 1 octombrie 2003, a fost înființată Agenția N ațională de Administrare
Fiscală. Entitate care se orga nizează și funcționează ca autoritate de specialitate a
administrației publice centrale, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea
Mini sterului Finanțelor Publice, finanțată din bugetul de stat. Agenția asigură
administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiil or și a altor venituri bugetare pentru care,
potrivit legii este avizata prin intermediul procedurilor de gestiune, colectare, contr ol
financiar -fiscal
Agenția Național ă de Administrare Fiscală funcționează cu unități secundare si este
condusă de un secretar de stat care are și calitatea de președinte;
De asemenea este responsabilă, atât la nivel central, cât și la nivel teritorial, în numele și în
contul statului, de aplicarea corecta a legislației privind impozitele, taxele, contribuțiile și
alte venituri ale bugetului de st at
Agentia Nationala de Administrare fiscala are urmatoarele obiective:13
a) realizarea veniturilor bugetului general consolidat din impozite, taxe, contribuții
sociale și din orice alte sume datorate bugetului de stat, prin îmbunătățirea continuă a
nivelului conformării voluntare a contribuabililor;
b) aplicarea unitară a prevederilor legislației fiscale;
c) prestarea de servicii de informare și asistență către contribuabili, în scopul înțelegerii
și aplicării corecte a legislației fiscale;
d) creșterea constantă a eficienței colectării veniturilor bugetare;
e) formarea de resurse umane competente și motivate;

13 Art.4 din Hotararea privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala
(Monitorul oficial al Romaniei,partea I,nr.126/2.III.2009 )

f) garantarea înc rederii contribuabilului în integritatea și imparțialitatea administrației
fiscale;
g) prevenirea și combaterea evaziunii și fraudei fiscale;
h) apărarea intereselor fiscale și financiare ale Uniunii Europene.

În îndeplinirea atribuțiilor sale, Agenția Național ă de Administrare Fiscală este
autorizată:14
− să exercite nemijlocit și neîngrădit controlul fiscal, conform dispozitivelor legale în
vigoare;
− să dea agenților economici, ca urmare a controlului, dispoziții pentru luarea
măsurilor de respectare a legii;
− să aplice sancțiunile prevăzute de lege în competența sa;
− să aprobe înlesniri, în condițiile legii, restituiri și compensări la plata impozitelor,
taxelor, contribuțiilor sociale și a altor venituri bugetare pentru care este competentă;
− să urmărească și să ia măsuri în aplicarea legislației în materie de ajutor de stat, în
domeniul său de activitate conform competențelor;
− să aplice, prin organele abilitate, modalitățile de executare silită și măsurile
asiguratorii pentru colectarea veniturilor buget are ce sunt în administrarea sa;
− să încheie protocoale de schimb de informații, documente de colaborare cu
ministerele, instituțiile publice și cu alte organizații potrivit competențelor atribuite.
Agenția Națională de Administrare Fiscală are dreptul să solicite informații de la
celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, alte instituții și autorități
publice, de la societăți financiar -bancare și de la persoane, în condițiile legii.

14 Mircea Boulescu – Control financiar -fiscal,editia a II a, editura Fundatiei Romania de maine,Bucuresti,2007