DELEAN I. Diana -Anamaria [612707]

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII: POLIȚIE LOCALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Conf. univ. dr. JUDEU VIORINA -MARIA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

UNIVERSITATEA AGORA DIN MUNICIPIUL ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE
PROGRAMUL DE STUDII: POLIȚIE LOCALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
Strategii de dezvoltare a comunei
Arieșeni

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Conf. univ. dr. JUDEU VIORINA -MARIA
ABSOLVENT: [anonimizat]
2020

2
Contents
I N T R O D U C E R E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 4
I. CADRUL CONCEPTUAL ………………………….. ………………………….. ………………………… 5
1.1. DEZVOLTAREA DURABILĂ ………………………….. ………………………….. ……………. 5
1.1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă ………………………….. ………………………….. ….. 5
1.1.2. Perspectiva UE privind Dezvoltarea Durabilă ………………………….. ……………. 6
1.1.3. Obiectivele dezvoltării durabile adoptate de România ………………………….. … 7
1.2. DEZVOLTAREA RURALĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 8
1.2.1. Dezvoltarea rurală – componentă a strategiei dezvoltării durabile …………… 8
1.2.2. Conceptul de dezvoltare rurală și dezvoltare locală ………………………….. ……. 8
1.2.3. Spațiul rural în contextul dezvoltării ………………………….. ………………………….. . 10
1.3. DEZVOLTAREA SPAȚIULUI RURAL ………………………….. ………………………….. .. 11
1.3.1. Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR ………………………….. ……… 11
1.3.2. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) ……….. 12
II. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE A SISTEMULUI SOCIO -ECONOMIC ÎN
COMUNA ARIEȘENI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
2.1. CADRU L NATURAL ȘI STRUCTURA TERITORIULUI ………………………….. … 14
2.1.1. Localizare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
2.1.2. Rețeaua H idrografică ………………………….. ………………………….. ………………….. 15
2.1.3. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 15
2.1.4. Vegetația și fauna ………………………….. ………………………….. ……………………….. 16
2.2. CAPITALUL UMAN ȘI STRUCTURA SOCIO -DEMOGRAFICĂ ………………… 17
2.2.1. Evoluția numerică a locuitorilor ………………………….. ………………………….. ….. 17
2.2.2. Densitatea populației ………………………….. ………………………….. …………………… 18
2.3. CAPITALUL ANTROPIC ȘI STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR …………………… 19
2.3.1. Agricultura ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.3.2. Exploat area și prelucrarea lemnului ………………………….. ………………………….. …… 19
2.3.3. Turismul și serviciile turistice ………………………….. ………………………….. …………….. 20
III. RESURSE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE ÎN COMUNA ARIEȘENI ………………………….. ………………………….. ………… 24
3.1. ANALIZA SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
3.1.1. Puncte tari (Strenghts) ………………………….. ………………………….. ………………………. 24

3
3.1.2. Puncte slabe (Weaknesses) ………………………….. ………………………….. ………………… 24
3.1.3. Oportunitǎți (Opportunities) ………………………….. ………………………….. ………………. 25
3.1.4. Amenințǎri (Threats) ………………………….. ………………………….. ………………………… 25
3.2. DEZVOLTAREA ȘI AMENJAREA TERITORIULUI TURISTIC ………………………. 26
3.2.1. Premise ale dezvoltării turismului în comuna Arieșeni ………………………….. ………. 26
3.3. MĂSURI DE MODERNIZARE A BAZEI TEHNICO -MATERIA LE GENERALE ȘI
PROMOVAREA LOCALITĂȚII ………………………….. ………………………….. …………………… 29
3.3.1. ………………………….. ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.
3.3.2. ………………………….. ………………………….. …………….. Error! Bookmark not defined.
3.4. ANALIZAREA PROIECTELOR DE DEZVOLTARE A LOCALITĂȚII ARIEȘENI
AGROTURISMUL – SOLUȚIA DE DEZVOLTARE CEA MAI ADECVATĂ
CONTEXTULUI ZONEI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 30
IV. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI NATURAL ȘI SOCIO -ECONOMIC
DIN LOCALITATEA ARIESENI ………………………….. ………………………….. ……………………… 31
4.1. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ………………. 31
4.2. ACȚ IUNI DE PROTECȚIE A MEDIULUI ÎMCONJURĂTOR ȘI A
POTENȚIALILOR TURIȘTI ………………………….. ………………………….. ………………………… 31
4.3. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA VIEȚII SOCIO -ECONOMICE ………………… 31
CONCLUZII ȘI PROPUNERI FINALE ………………………….. ………………………….. …………… 32
B I B L I O G R A F I E ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 33
Anexa nr. 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 34

4
I N T R O D U C E R E
Prezenta lucrare a fost realizată cu scopul de a -mi servi pentru susținerea lucrării de
licență, tema aleasă de min e este studierea modului de elaborare și implementare a Strategiei
de dezvoltare a comunei Arieșeni.
Am ales această temă „ Strategia de dezvoltare a comunei Arieșeni ”, deoarece de-a
lungul timpului, în urma mai multor vizite turistice în zonă am constatat că zona are un
potențial turistic mare, dar care nu este valorificat suficient . Totodată consider că elaborarea
unei strategii de dezvoltare a comunei este importantă deoarece implementarea ei ar atrage
mai mulți turiști, printre care și străini. Fără o strategie de dezvoltare, zona nu s -ar dezvolta
din punct de vedere economic, nu s -ar crea noi locuri de muncă și eforturile de promovare a
celor care activează în domeniul turistic ar fi inutil.
Lucrarea prezentă a fost structurată în 4 capitole:
Primul capitol intitulat „Cadrul conceptual ” definește conceptele de dezvoltare
globală, dezvoltare durabilă, dezvoltare rurală și dezvoltare locală ;
Al doilea capitol „Analiza situației actuale a sistemului socio -economic în comuna
Arieșeni ” prezintă informații referitoare la cadrul natural și structura teritoriului, capitalul
uman și struct ura socio -demografică, capitalul antropic și structura activităților ale comunei .
Al treilea capitol intitulat „Resurse necesare pentru implementarea strategiei de
dezvoltare în comuna Arieșeni ” cuprinde realizarea unei analize SWOT și propuneri de
strate gii de dezvoltare și amenjare a teritoriului turistic, dar și ce măsuri ar putea fi adoptate
pentru modernizarea bazei tehnico -materiale și pentru promovarea localității.
Capitolul patru intitulat „Impactul turismului asupra mediului natural și socio –
economic din comuna Arieșeni ” prezintă impactul turismului asupra mediului natural și
socio -economic, dar și posibile acțiuni de protecție a mediului înconjurător.
Studiul de caz reprezintă partea practică a acestei lucrării și este deosebit de impo rtant,
deoarece pentru elaborarea și implementarea unei strategii de dezvoltare este necesar să
cunoaștem informații despre zona pentru care urmează să elaborăm strategia. În același timp
noțiunile teoretice ale conceptele de dezvoltare nu ar avea nici o i mportanță dacă nu și -ar găsi
corespondență în practică .
Această lucrare a fost realizată pe baza datelor obținute de pe site -ul primăriei comunei
Arieșeni și sub îndrumarea Doamnei Conf. univ. dr. JUDEU VIORINA -MARIA căreia țin să –
i mulțumesc.

5
I. CADRUL CONC EPTUAL
1.1. DEZVOLTARE A DURABILĂ
Dezvoltarea este un fenomen dinamic, extrem de complex și greu de definit. Scopul
principal al dezvoltării globale se concretizează în îmbunătățirea vie ții omenești și în
asigurarea co ndițiilor necesare pentru ca oamenii să se poată realiza la întregul lor potențial.
Există în prezent un consens general asupra faptului că atingerea acestui scop global necesită
realizarea următoarelor 4 obiective1:
1. O dezvoltare economică sănătoasă, bazată pe transformări structurale;
2. Distribu irea la nivelul întregii populații a beneficiilor dezvoltării economice;
3. Realizarea unei guvernări eficiente, adică dezvoltarea unui sistem politic care să
asigure respectarea drepturilor și libertăților oamenilor;
4. Implementarea unei politici economice con sistentă cu apărarea mediului înconjurător.
În procesul de orientare a l dezvoltării, spre țeluri deziderabile și posibile , intervin
conceptele de strategie și politică.
 Strategia este un concept ce presupune cunoașterea și diagnosticarea realității,
identi ficarea tendințelor și stabilirea obiectivelor dezvoltării pe o perioadă de timp;
 Politica este acțiunea umană necesară a fi realizată pentru punerea în practică a
strategiei și a obiectivelor ac esteia.
1.1.1. Conceptul de dezvoltare durabilă
Dezvoltarea durabilă a fost gândită ca o soluție la criza ecologică determinată de intensa
exploatare industrială a resurselor și degradarea continuă a mediului și caută în primul rând
prezervarea calității mediului înconjurător. Aceasta promovează conceptul de concil iere între
progresul economic și social fără a pune în pericol echilibrul natural al planetei.2
Comisia Mondială pentru Mediu ș i Dez voltare , în cadrul Raportului Brundtland3 din
anul 1987 , a definit dezvoltarea durabilă ca fiind „calea prin care resursele actuale satisfac
cererea societății din prezent, fără a compromite șansele satisfacerii cererii generațiilor
viitoare”.
Dezvoltarea durabilă pornește de la premiza că cele 3 capital uri (natural, social,
economic) sunt complementare, imposibil de înlocuit u nul cu altul datorită funcțiilor extrem

1 http://www.icpe -ca.ro/despre_noi/dezvoltare_durabila/concept -dd.htm
2 http://www.anpm.ro/dezvoltare -durabila
3 Raport ul Brundtland a fost numit astfel în onoarea Dr. Gro Harlem Brundtland, fostul Prim Ministru al
Norvegiei

6
de diverse oferite î n special de capitalul natural. În consecință î ntre cele 3 capitaluri trebuie să
existe o armonie, fără reacții adverse î ntre ele.
Dezvoltarea durabilă se impune ca o necesitate obiectivă a zilelo r noastre datorită
următoarelor considerente:
 îmbunătățirea calității vieții și rezolvarea problemele mediului înconjurător;
 preocuparea față de nevoile generațiilor viitoare la fel ca și față de cele ale generațiilor
actuale și evitarea problemelor din viitor, acționând acum;
 importanța care se acordă azi mediului înconjurător și capacității lui de a susține
activitatea umană;
 reconsiderarea creșterii nivelului de viață, având ca bază sănătatea și fericirea;
 necesitatea considerării economiei, societății și mediului înconjurător ca trei probleme
unite, urmărind ca economia sănătoasă să ducă automat la o societate sănătoasă.
1.1.2. Perspectiva UE privind Dezvoltarea Durabilă
Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv politic al UE începând cu anul 1997, prin
includerea sa în Tratatul de la Maastricht. În anul 2001, Consiliul European de la Goteborg a
adoptat Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE, căreia i -a fost adaugată o dim ensiune exter nă
la Barcelona, în anul 2002. După o largă consultare, Comisia Europeană a prezentat, în
decembrie 2005, o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2001. Ca rezultat al
acestui proces, Consiliul UE a adoptat, în 2006, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă4,
pentru o Europă extinsă.
În 2010, ca o continuare a dezvoltării durabile a UE, a fost adoptată Strategia Europa
2020 5 de promovare a creșterii inteligente, durabile și incluzive.
În 2015 UE alături de statele membre, p rintre care și România, și -a exprimat adeziunea
la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția
Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit -ului ONU pentru Dezvoltare
Durabilă. Concluziile Consiliul ui UE , adoptate în 2017, „Un viitor durabil al Europei:
răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic
asumat de statele membre ale UE pri vind implementarea Agendei 2030 .

4 Strategia de Dezvoltare Durabilă a UE revizuită – Angajament pentru realizarea dezvoltării durabile, Consiliul
UE, Bruxelles, 26 iunie 2006.
5 EUROP A 2020, O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii,
COM(2010) 2020 final, http://www.mae.ro/sites/default/files/fi le/Europa2021/Strategia_Europa_2020.pdf

7
1.1.3. Obiectivele dezvoltării durabile adoptate de Români a
Statutul de membru în cadrul UE, al României, aduce acesteia și posibil ități de
dezvoltare . România are obligația și interesul de a implementa principiile dezvoltării durabile
pe plan național.
În urma dezbaterii proiectului la nivel național și regional, cu implicarea activă a
factorilor interesați și cu sprijinul conceptual al Academiei Române, Strategia propune o
viziune a dezvoltării României în perspectiva următoarelor două decenii:
Orizont 2013 : Încorporarea organică a principiilor și practi cilor dezvoltării durabile în
ansamblul programelor și politicilor publice ale României ca stat membru al UE;
Orizont 2020 : Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii
indicatori ai dezvoltării durabile;
Orizont 2030 : Apropi erea semnificativă a României de nivelul mediu al țăr ilor membre ale
UE din punct de vedere al dezvoltării durabile.
Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere
economică ridicată, în consecință, o reducere su bstanțială a decalajelor economico -sociale
dintre România și celelalte state membre ale UE.
Această strategie susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv
economic, social și de mediu. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe
inovație, optimism și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într -un mod
echitabil, eficient și într -un mediu curat, în mod echilibrat și integrat.

Figura 1. Cei 3 piloni ai strategiei de dezvoltare a României
Sursa: autor pe baza datelor obținute

Dezvoltare
durabilă
Creștere economică
Proteția mediului
Progres social

8
1.2. DEZVOLTAREA RURALĂ
1.2.1. Dezvoltarea rurală – componentă a strategiei dezvoltării durabile
Conceptul actual de dezvoltare rurală este fundamentat pe cel de de zvoltare durabilă și
are câteva trăsături fundamentale6, referindu -se la:
– Dezvoltarea rurală sustenabilă , care presupune dezvoltare economică echitabilă și
echilibrată, cu un nivel ridicat al coeziunii sociale și al includerii și asumarea
responsabilității pentru folosirea resurselor naturale și a protecției mediului.
– Dezvoltarea rurală e xtensivă sau integrată , care se referă la dezvoltarea mediului rural
prin extinderea mijloacelor de comunicare și informare și prin extinderea activităților
din mediul rural spre sectorul non -agricol și promovarea agriculturii extensive, a cărei
coordonată esențială este transferul informațional.
– Dezvoltarea rurală multisectorială , care se referă la crearea de rețele și parteneriate
între organizații internaționale, agenții naționale sau organizații ale societății ci vile, în
vederea abordării multisectoriale.
1.2.2. Conceptul de dezvoltare rurală și dezvoltare locală
Conceptul de dezvoltare rurală
Definirea conceptului de dezvoltare rurală este strân s legată de definirea unui concept
mai larg, mai exact cel al economiei rura le ca fiind „o ramură a științei economice care se
intersectează cu spațiul rural și agricultura, cu economia mediului și economia dezvoltării.”7
În cadrul rapoartelor Băncii Mondiale, dezvoltarea rurală este privită ca o strategie de
creștere a acelei cat egorii din comunitate considerată cea mai defavorizată , populației rurale
sărace dependentă de agricultură, cu un acces limitat la mijloacele de muncă și servicii.8
Dezvoltarea economică a ruralu i poate fi definită ca „ o îmbunătățire a bunăstării
populației rezidente în rural și a contribuției resurselor rurale la aceea a întregii populații.”9
În literatura de specialitate se întâlnesc trei moduri de abordare a problemelor
dezvoltării rurale și ale politicilor aferente. Acestea sunt următoarele:
 Abordarea socio -economică este ațintită asupra comportamentul grupurilor sociale, a
„actorilor" economici care locuiesc, își desfășoară activitatea în zonele rurale, produc

6 A. Bleahu, Dezvoltare rurală în UE , suport de curs online accesat la
https://www.researchgate.net/publicati on/237527540_DEZVOLTAREA_RURALA_IN_UNIUNEA_EUROPEANA
7 J.M. Boussard, Introduction a l `economie rurale , Ed. Gillas, Paris, 1992
8 M.A. Rusali, Dezvoltare economică a ruralui în România .Concepte și evaluări , Ed.Digital data, Cluj, 2013
pag. 14
9M.A. Rusali, Dezvoltare economică a ruralui în România .Concepte și evaluări , Ed.Digital data, Cluj, 2013 pag.
16 după Y. Leon, Rural Development: Which lesson from Economic Analysis?

9
venit și folosesc serviciile rurale.
 Abordarea economică regională tinde să identific e variabilele de ordin geografic,
demografic și economic care caracterizează zonele rurale.
 Abordarea economică intersectorială își bazează analiza pe tablourile de input -output și
vizează identificarea și măsurarea tipului și intensității conexiunilor din tre agricultură,
industriile aliate și restul economiei.
Conceptul de dezvoltare locală
Dezvoltarea Economică Locală este procesul prin care diferiți actori din sectorul
public, mediul de afaceri și sectorul non – guvernamental colaborează pentru a crea condiții
mai bune de creștere economică și pentru a genera noi locuri de muncă pe un anumit
teritoriu de interes local. Prin acest proces ei stabilesc și mențin o cultură antreprenorială
dinamică și creează resurse materiale pentru comunitate și mediul de afaceri, cu scopul de a
îmbunătăți calitatea vieții întregii colectivități locale.10
Dezvoltarea economică locală este definită și ca „o strategie globală de integrare a
obiectivelor sociale și economice în scopul revitalizării socio -economice a unei colect ivități”,
strategie care presupune ca „reprezentanții locali ai sectorului privat, public sau social, să
coopereze la valorificarea resurselor umane, tehnice și financiare a unei colectivități,
asociate în cadrul unei structuri sectoriale sau inter -sectori ale de activitate, privată sau
publică, având drept obiectiv crearea de noi locuri de muncă ”.11
Goeffe, în 1984 , definește d ezvoltarea locală ca fiind un proces de diversificare și de
dezvoltare a activității economice și sociale la nivelul unui teritoriu p ornind de la mobilizarea
și coordonarea resu rselor și energiilor existente . Ea se află la intersecția diferitelor domenii
de intervenție publică: politicile urbane, politicile de amen ajare a teritoriului , politici
industriale, politici sociale. Această def iniție pune în valoare câteva caracteristici ale
conceptului de dezvoltare locală și anume:
• dezvoltarea locală poate fi în același timp e conomică, socială și culturală ;
• la realizarea sa este necesar să intervină toți agenț ii vieții economice și sociale;
• autorităților publice locale le revine responsabilitatea de a elabora mecanisme eficiente de
punere în aplicare a strategiilor de dezvoltare. Cu toate acestea, grupurile țintă trebuie să
cunoască avantajele și consecințele potențiale ale diferit elor opțiuni de punere în aplicare și
trebuie să joace un rol activ în discuțiile cu autoritățile locale, pentru a dezvolta mecanisme

10 Irina Popescu – Dezvoltare Economica Locală – articol publicat în Rev. Administrație și Management Public,
nr. 1 din 2003, p. 102 -109
11 Tiberiu Brăilean – Dezvoltare locală. Instituții și politici – Universitatea A.I. Cuza Iași, p.58

10
de punere în aplicare adecvate pentru dezvoltarea locală.
În procesul elaborării și implementării strategiilor de dezvolta re locală și de valorificare
a resurs elor umane, tehnice, financiare ale unei colectivități , nu este implicată doar
administrația publică locală ci sunt implicați și următorii actori de pe plan local:
• comunitatea locală,
• firme private,
• reprezentanții societății civile.
1.2.3. Spațiul rural în contextul dezvoltării
Spațiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o mare diversitate de
păreri privind definirea, sfera de cuprindere și componentele sale.
Forma definitivă a defi niției spațiului rural o întâlnim în Recomandarea nr. 1296/1996 a
Adunării Parlamentare a Consiliului Europei cu privire la Carta europeană a spațiului rural12
în următoarea formă: noț iunea de spațiu rural cuprinde o zonă interioară sau de coastă care
conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este utilizată pentru:
a. agricultură, silvicultură, acvacultura și pescuit;
b. activitățile economice și culturale ale locuitorilor acest or zone (artizanat, servicii etc);
c. amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau de rezervații naturale);
d. alte folosințe (cu excepția celor de locuit) ".
În România spațiul rural este format din 2. 861 comu ne și 12957 sate căr ora le revine o
suprafață de aproximativ 212 mii kmp , respectiv 89% din suprafața totală a țării. Populația
rurală este formată din aproximativ 9,7 milioane locuitori ceea ce reprezintă 4 3,6% din
populația totală a țării.13
Cartea europeană a spațiului rural, adoptată de Consiliul Europei, sintetizează funcții le
spațiului rural, în trei mari grupe14:
• funcția economică este considerată funcția primară, care are ca principal pilon
agricultura , dar și susținerea întreprinderil or mici și mijlocii cu profil agricol, industrial,
artizanal, comercial și de prestări de servicii, asigurarea unei baze de recreație și turism etc.
• funcția ecologică – se consideră că fiecare dintre părți se va asigura că zonele rurale își
pot înd eplini funcția, în special: proteja rea surselor naturale de viață printr -o utilizare
rațională și de durată, menți nerea și conservarea peisajelor, protejarea animalelor sălbatice

12 https://www.acor.ro/files/acor/rel_internat/CPLRE/carta_europeana_zonele_rurale.pdf accesat la
13 https://insse.ro/cms/sites/default/files/f ield/publicatii/romania_in_cifre_2019_2.pdf accesat la
14 https://www.acor.ro/files/acor/rel_internat/CPLRE/carta_europeana_zonele_rurale.pdf accesat la

11
prin intermediul instrumentelor legale necesare, și în con diții ecologice co respunzătoare etc.
• funcția socio -culturală – dimensiunile relativ reduse ale localităților, statornicia
raporturi lor între membrii comunității, cunoașterea reciprocă și ierarhizarea socială sunt
caracteristici ale relațiilor sociale din mediul rural.
1.3. DEZVOLTAREA SPAȚIULUI RURAL
În România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin intermediul DIRECȚIEI
GENERALE de DEZVOLTARE RURALĂ – reprezentând Autoritatea de Management
pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR – și al AGENȚIE I pentru
FINANȚAREA INVESTIȚIILOR RURALE – AFIR – prezintă strategiile de dezvoltare
rurală disponibile pentru a fi accesate de cetățeni.
1.3.1. Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR
Odată cu integrarea în UE, România urmează, în ceea ce privește agricultura și
dezvoltarea rurală, principiile Politicii Agricole Comune ( PAC ).
Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii
agricole comune, s -au creat două fonduri eu ropene pentru agricultură:
– FEGA – Fondul Eu ropean de Garantare Agricolă – pentru măsurile de reglementare sau
sprijinire a piețelor agricole și pentru plățile directe către agricultori în cont extul politicii
agricole comune ;
– FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanț area
programelor de dezvoltare rurală, este accesat începând din martie 2008, după aprobarea
Programului Național de Dezvoltare Rurală ( PNDR).
Pornind de la Regulamentul C onsiliului (CE) nr. 1698/ 2005 , privind sprijinul pentru
dezvoltarea rurală prin FEA DR, a fost creat Planul Național Strategic pentru România, care
constituie baza pentru implementarea PNDR 2007 – 2013. Acest document elaborat de
MADR15 detaliază modul concret în care sunt finanțate investițiile din fondurile europene
pentru ag ricultură și dezvoltare rurală.
Măsurile Planului Național Strategic iau în considerare Liniile Directoare Strategice
Comunitare ce fac referire la mediul rural. În funcție de analiza situației socio -economice și
de mediu, obținută pe baza datelor statistice disponibi le, au fost stabilite prioritățile și
direcțiile pentru dezvoltare rurală, în strânsă legăt ură cu prioritățile comunitare.
Prin Planul Național Strategic 2007 – 2013 și ulterior prin PNDR s -au conturat patru

15 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

12
direcții (axe) priorit are pentru finanțare prin FEADR:
Axa I – Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic – urmărește restructurarea și
dezvoltarea producției agricole și silvice, dar și a industriilor prelucrătoare aferente, pentru a
le face mai competitive și pentru a contribui la creșter ea economică și convergența veniturilor
din spațiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și
protecția mediului din aceste zone.
Axa II – Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale – pune accent pe menținerea și
îmbu nătățirea calității mediului din zonele rurale ale României prin promovarea unui
management durabil atât pe suprafețele agri cole, cât și pe cele forestiere .
Nu au fost uitate nici investițile în dezvoltarea infrastructurii și serviciilor rurale .
Axa III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale –
vizează gestionarea și facilitarea tranziției forței de muncă din sectorul agricol către alte
sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punc t de veder e social și
economic.
Axa IV – LEADER – are în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru
îmbunătățirea guvernării administrative la nivel rural.
FEADR este implementat în prima perioadă de programare financiară prin PNDR 2007 –
2013 ș i în a doua perioadă de programare financiară prin PNDR 2014 – 2020
1.3.2. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD)
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității a fost concepută pentru a
ajuta actorii din zonele rurale s ă analizeze potențialul regiunii lor locale, și s -a dovedit a fi un
instrument eficace și eficient în ceea ce privește punerea în aplicare a politicilor de dezvoltare.
CLLD este un instrument complementar altor forme de sprijinire a dezvoltării locale, put ând
fi asociat unor intervenții sectoriale sau integrate, stabilite la nivel național sau regional.
Această abordare presupune formarea unor Grupuri de Acțiune Locală (GAL), formate
din reprezentanți ai intereselor socio -economice locale ale sectoarelor pu blic și privat,
teritoriul de interes fiind reprezentat de suprafața unităților administrative -teritoriale cuprinse
în GAL. Grupurile de Acțiune Locală elaborează și aplică strategii integrate și multisectoriale
de dezvoltare locală, coerente cu programele din care primesc sprijin și care cuprind cel puțin
următoarele elemente:

urabile;

13

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin strategiile de dezvoltare locală, vor fi
selectate și implementate proiecte specifice, printr -o utilizare integrată și conectată a
fondurilor. Conform propunerii Comisiei Europene procesul de selecție trebuie realizat astfel
încât cel puțin 50 % din voturi să provină din afara sectorului public.

14
II. ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE A SISTEMULUI SOCIO –
ECONOMIC ÎN COMUNA ARIEȘENI

2.1. CADRUL NATURAL ȘI STRUCTURA TERITORIULUI
2.1.1. Localizare
Comuna Arieseni este situata in extremitatea N-E a judetului Alba, la izvoarele
Ariesului Mare, la 120 km de resedinta de judet Alba Iulia . Aceasta insumeaza o suprafata de
3322 hectare, repartizata in 18 sate: Arieseni – centru de comună, Avramesti , Bubesti , Casa de
Piatra , Cobles , Dealu Bajului , Fata Cristesei , Fata Lapusului , Galbena , Hodobana , Islaz ,
Pantesti , Patrahaitesti , Poinita , Ravicesti , Sturu , Stei Arieseni și Vanvucesti .16
Comuna Arieșeni se situeaz ă din punct de vedere geo grafic în Munții Bihor – Vlădeasa,
munți cu altitudinile c ele mai mari din Munții Apuseni, între Munții Bătrâna și Biharia.

Imagine 1.
Sursa:
Relieful este diferit în cele două zone: în Munții Bătrâna este un relief carstic cu culori
domoale, văi adânci prăpăstioase, platouri întinse, iar în Biharia un relief masiv, pante
înclinate uniforme, dezvoltat pe șisturi cristaline, culmi largi și altitudini pronunțate.
Munții Biharia constituie un imens baraj în calea maselor de aer. Înălțimile acestui
masiv care se desfășoară spre sud sunt: Piatra Grăitoare (1.658 m), Biharia (1.597), Curcubăta
Mare (1.849 m), Curcubăta Mică (1.770 m).

16 http://www.primariaarieseni.ro/index.php?rewriteparam=prezentare_locala accesat la data de

15
În partea de nord relieful ce domină este de platou mărginit de văi adânci care formează
abrupturi puternice. În acest platou se regăsesc vârfuri precum Țapu (1.476 m), Borțig (1.342
m), Glăvoiu (1.426 m), Chicera (1.368 m), Cristeasa (1.426 m) și Bătrâna (1.579 m).
Bazinul superior al Văii Garda Seacă care aparține comunei Arieșeni deține numeroase
obiective de interes turistic rezultate din modelarea calcarelor, unele fiind declarate rezervații
naturale: lzbucul Tăuzului, Peșterile Hodobana, Coiba Mică, Coiba Mare, Gura Apei, Huda
Orbului. O car acteristică a platoului Padiș – Cetățile Ponorului, sunt peșterile cu gheață dintre
care una se află pe teritoriul comunei Arieșeni, în satul Casa de Piatră – Ghețarul de la Vârtop.
Principalul element atractiv îl constituie relieful cu elementele sale (c hei pitorești, peșteri de
mărimi diferite cu formațiuni spectaculoase sau elemente de interes științific, cascade,
ponoare, izbucuri), valoarea turistică fiind amplificată și de climă, faună, vegetație care
reprezintă și ele la rândul lor o mare varietate și originalitate.
Resursele naturale sunt importante deoarece ele pot fi valorificate fie individual fiind
produse turistice de sine stătătoare, fie în cadrul unor programe turistice mai ample.
Datorită imaginilor de mare atractivitate, zona a fost cuprins ă de către specialiști în
categoria zonelor cu peisaje de mare și de foarte mare interes turistic.
2.1.2. Rețeaua Hidrografică
Arieșul este principalul râu care străbate teritoriul comunei. Acest a este format din două
râuri mai mici: Arieșul Mare care izvorăște pe teritoriul comunei Arieșeni și Arieșul Mic.
Arieșul Mare izvorăște de sub Vârful Vârtop la altitudinea de 1.295 m și are un curs de
aproximativ 12 km pe teritoriul comunei Arieșeni, pe di recția NV -SE. Pe teritoriul comunei
Arieșeni primește afluenți de dreapta (Vârciorog, Galbena, Valea Cepelor, Buciniș, Dizdit,
Neagra) cât și de stânga (Cobleș, Gârda Seacă, Popasele, Vâlcea, Mișu, Lespezea, Albac). Pe
valea Vârciorogului se află o cascadă cu o cădere de apă de 15 m.
Pe teritoriul comunei Arieșeni resursele de apă sunt bogate, afluenții Arieșului sunt
deosebit de bogați ca debit. Izvoarele de la bazele pantelor constituie și ele o bună rezervă de
apă potabilă necesară localităților.
Prin el ementele estetice pe care le aduc în peisaj, elementele hidrografice constituie și
ele resurse naturale de importanță turistică ridicată, prin posibilitatea pe care o oferă turiștilor
de a practica activități de agrement și recreere.
2.1.3. Clima
Climatul este un ul tipic de munte, în general umed și rece pe culmile înalte cu o
alternare treptată spre regiunile joase. Munții Bihorului formează o barieră în calea maselor de

16
aer vestice, dar și așa se resimte infuența maselor de aer umed de origine oceanică care dau
climatului un caracter continental modera tcu ușoare nuanțe pluviale.
Temperatura medie multianuală este de +5 ℃ cu minime în ianuarie de -4 ℃ și maxime
în iulie de +14 ℃, iar pe înălțimi este mai mică cu circ a 3-4 ℃. Datorită acestor temperat uri
durata an otimpurilor este diferită de alte zone. Vara este mai scurtă și răcoroasă și i arna este
mai lungă și geroasă. Umezeala aerului a re o valoare de 85%.
Precipitațiile au mediile multianuale cuprinse între 1.200 mm și 1.400 mm,
înregistrându -se un maxim în mai – august și un minim în perioada augus – octombrie. Stratul
de zăpadă persistă circa 4 -5 luni pe an având o grosime de circa 60 -70 cm.
Pe timpul verii turiștii au condiții bune de drumeții, și pot vizita Cascada Evantai din
Cheile Galbenei, Ghețarul Focu l Viu (o peșteră cu gheață în care lumina și gheața creează
imagini spectaculoase la orele amiezei), Cascada Vârciorog, Peștera Ghețarul Scărișoara.
2.1.4. Vegetația și fauna
Vegetația este una specifică habitatelor montane, cu un înveliș vegetal nu foarte variat .
Cu o altitudine maximă este de 1.849m, vegetația este subalpină compus ă din păduri de
conifere și foioase, tufărișuri de arbusti, de pajiște sau de stâncărie.
Păduri de conifere sunt compuse din specii de brad (Abies alba), moli (Picea abies),
pin (Pinus ), tisă (Taxus bacata), larice (Larix decidua).
Zona fagului , în partea sa superioară, este dominată de fag (Fagus silvatica) însoțit de
paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), p latan (Betula verrucosa). P arterul pădurilor de
molid și fag nu este foarte bogat în specii de plante din cauza lipsei de lumină, dar în poiane
sau goluri rezultate din tăierea masei lemnoase apare u n bogat covor vegetal compus din
ierburi, merișor de munte și afiniș , fragi (Fragari a vesca), panseluța de munte (Viola
decllinata), zmeura (rubus idaeus) etc, iar primăvara ghiocelul (Galanthus nivalis), clopoțelul
(Leucojum vernum) și brândușile (Crocus heuffelianus).
Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe speci i de mamifere ,
păsări, pești, reptile, și amfibieni. Din cadrul faunei terestre se remarcă : cerbul (Cervus
elaphus L.) , ursul brun (Ursus arctos) , mistrețul (Sus scrofa) , lupul cenușiu (Canis lupus),
vulpea roșcată (Vulpes vulpes crucigera) , jderul (Martes martes) , viezurele, căprioară
(Capreolus capreolus) , iepurele.
Principalul reprezentant al faunei pișcicole prezent în ape de munte ale zonei este
păstră vul indigen (lelmo Truta fario), dar se întâlnesc și alte specii cum ar fi: zglăvoaca
(cotlus gobio), b oiesetanul (Phoximus ploximus).
Natura ocrotită

17
Natura ce trebuie ocroti tă a fost cât se poate de gener oasă, înobilând zona cu o serie de
monumente a căror rezonanță este cunoscută nu numai de specialiști ci și de iubitorii ei.
Pentru a se păstra nealterată frumusețea lor, o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de
lege, spre a putea fi transmise generațiilor care vor veni în cât mai bună stare, chiar în
condițiile puternicelor influențe pe care le exercită omul.
Astfe l se individualizează o serie de rezer vații naturale de mare interes:
a. Rezervații c omplexe: Cheile Gârdișoarei (sat Casa de Piatră)
b. Rezervații peisagistice: Cascada Vârciorog (sat Vanvucești)
c. Rezervatii speologice: Ghețarul de la Vârtop (sat Casa de Piatră) ;
Coiba Mică (sat Casa de Piatră );
Coiba Mare (sat Casa de Piatră);
Izbucul Tăuzului (sat Hodobana) .
2.2. CAPITALUL UMAN ȘI STRUCTURA SOCIO -DEMOGRAFICĂ
Potențialul demografic al unei regiuni are implicații importante intr -o mare diversitate
de domenii: amenajarea teritoriului, economie, turism, sănătate, cultură, populația fiind atât
un factor de acțiune, de producție cât și unul de consum.
2.2.1. Evoluția numerică a locuitorilor
Numărul populați ei cuprinde totalitatea persoanelor în viață la un moment dat și care locuiesc
pe un anumit teritoriu sau într -o anumită unitate administrativ teritorială.
În următorul tabel se prezintă evolu ția populației Comunei Arieșeni.
Anul Populația Sporul absolut Sporul mediu anual
1990 2.175 – –
1992 2.026 -149 -75
1995 1.941 -85 -28
1997 1.910 -31 -10
2000 1.887 -23 -8
2002 1.916 +29 +15
2011 1765 -151 -22
201617 1722 -43 -9
202018 1909 +187 +47
Tab. 1.Evoluția populației comunei Arieșeni, în perioada 1990 -2020 .
Sursa : Primaria comunei Arieșeni 2020

17https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_pe_localitati_la_1ianuarie2016_0.pdf
18 http://www.primariaarieseni.ro/index.php?rewriteparam=prezentare_locala

18
Sporul absolut (Sa) este un indicator reprezentativ al măsurării dinamicii populației, el
putând să fie negativ sau pozitiv ce e ste redat prin valori absolute și este determinat de
diferența de efectiv a une i populații între două momente de referință:
Sa = P2 – P1
unde: P2 – efectivul populației la sfârșitul perioadei;
P1 – efectivul pop ulației la începutul perioadei.
Sporul mediu anual (Sma ) este un indicator ce rezultă din raportarea sporului absolut
la numărul anilor cuprinși între cele două perioade, avân d valori negative sau pozitive;
Sma =
nPP1 2
unde: P2 – efectivul populației la sfârșitul perioadei;
P1 – efectivul populației la începutul perioadei;
n – numărul anilor cuprin și înt re cele două momente referință.

Grafic 1.
Sursa:
2.2.2. Densitatea populației
Densitatea populației reprezintă numărul de locuitori pe unitate de suprafață,
măsurându -se, în general, în locuitori pe kilometru pătrat .
Principalii factori care i nfluențează valoarea densității într-un anumit areal sunt:
morfologia reliefului, mărimea așezărilor rurale, desimea acestora, gradul de dezvoltare
economică al comunei, gradul de dezvoltare al turismului, gradul de culturalizare a populației.
Distribuția inegală a p opulației la nivelul comunei Arieșeni se datorează factorilor fizico –
geografici reprezentați de relief în special .
Densitatea generală sau medie ( D) a populației comunei Arieșeni este determinată de
raportului dintre numărul populației și spațiul pe care îl ocupă: -1000100
1990 1992 1995 1997 2000 2002 2011 2016 2020
Spor mediu anual (1990-2020)

19
D=
StNp loc /km2 =
= 57,465 loc/ km2
unde: Np – numărul populației
St – supra fața teritoriului de referință.
Coeficientul de areabilitate ( A ) determină partea din suprafața comunei exprimată în
km2 ce revine unui locuitor:
A=
PtSt km2/loc =
= 0,17 km2/loc
unde: St – supra fața teritoriului de referință.
Pt – efectivul populației de referință.
Se observă că unui locuitor îi revine o suprafață de 0,017 km2.
2.3. CAPITALUL ANTROPIC ȘI STRUCTURA ACTIVITĂȚILOR
2.3.1. Agricultura
În cadrul comunei Arieșeni se practică a gricultura de semi -subzistență , la fel ca în mare
parte din zonele rurale ale Regiunea Centru . Acest tip de agricultură se caracterizează prin
existența predominantă a exploatațiilor agricole de dimensiuni mici, forța de muncă
îmbătrânită, ponderea scăzută a muncii mecaniz ate în procesul de producție și, deasemenea , o
valoare scăzută a veniturilor obținute.
Producția scăzută rezultată din practicarea agric ulturii de semi -subzistență se datorează
poziției nefavorabile a terenurilor, majoritatea fiind așezate pe coastele dealurilor, care dacă se
lucrează anual și în urma ploilor torențiale, se pot surpa. Suprafața agricolă în anul 2002 a fost
de 2041 hectare din care: arabil 200 ha; pășuni 902 ha și fânețe 939 ha.
2.3.2. Exploatarea și prelucrarea lemnului
Pădurile reprezintă principala sursǎ de venituri a l ocuitorilor din comuna Arieșeni, însă
prin valorificarea incompletă a masei lemnoase se obțin mai puține venituri decât în
majoritatea țărilor europene , iar prin exploatarea într -o manieră nesustenabilă se pune în
pericol dezvoltarea economică durabilă a zonelor împădurite.
Există 3 categorii de în deletniciri: lucrǎri la pǎdure (angajǎri pe ntru t ǎiat), prelucrarea
lemnului (ciopliturǎ, cherestea) și valorificarea acestuia prin negoț ambulant.
Exploatarea se face dupǎ principiul obținerii în timp scurt a unui profit individual iar
valorificarea materialului lemnos se realizeazǎ în mod primar. Aceastǎ activitate este posibil
sǎ se reducǎ ca pondere în viitor datoritǎ regimului de protecție a Parcului Natural Apuseni, a
oportunitǎților de dezvoltare a turismului și implicit a creșterii veniturilor din activtǎțile

20
turistice.19

Imaginea 2.
Sursa: https://alba24.ro
2.3.3. Turismul și serviciile turistice
În comuna Arieșeni ca și în orice zona montană, unul din atu -urile de neegalat ale
muntelui îl reprezintă vocația turistică a acestuia, element ce poate genera surse de venit ce
pot fi obținute fără a fi necesare investiții deosebite.
Potențialul turistic al comunei este dat de localizarea geografică a acesteia ( așezată la
izvoarele Arieșului Mare, reprezintă un principal punct de atracție pentru cei ce doresc să
viziteze M -ții Apuseni ), de mediul pitoresc, dar și de descoperirea activităților artizanale și
gospodărești, cultura și sărbătorile popu lare.
Se află la distanțe rezonabile față de următoarele orașe : Alba -Iulia (120 km), Deva (187
km), Oradea (121 km), Sibiu (190 km), Cluj (141 km), constituind astfel o atracție
aproximativ egal ă a turiștilor din aceste zone.
Configurația variată și complexă a teritoriului, generat ă de cadrul natural în toată
splendoarea lui și factorul cultural -istoric, fac ca această zonă să aibă un potențial turistic
deosebit și cu valoare turistică foarte ridicată.
Dintre resursele turistice importante amintim:
 resurse turistice naturale – aici amintim rezervațiile naturale existente în comuna și
anume : Cheile Gârdișoarei, Cascada Vârciorog, Ghețarul de la Vârtop, Avenul din
Hoanca Urzicarului, Coiba Mică, Coiba Mare, Peștera Gura Apei, Huda Orbului,

19 Proiectul Apuseni, „Utilizarea pădurii și a lemnului“ Eckhard Auch, Katrin Müller -Riemenschne ider, Albert
Reif, Horia Vlasin

21
Peștera Hodobana, Avenul cu Două Intrări, Izbucul Tăuzului.
Accesul către aceste obiective turistice este în gener al facil, din centrul de comună se
poate merge pe DN 75, iar apoi pe drumurile forestiere ce se ramifică din acesta și /sau pe
trasee turistice marcate. Informația necesară turiștilor este asigurată prin puncte de informare,
panouri care asigură date de interes general.
Datorită caracteristicilor climatice și configurației reliefului , există condiții deosebite
de dezvoltare a turismului pentru sporturile de iarnă. Potrivit unui studiu de specialitate se
remarcă durata medie anuală a stratului de zăpadă de 150 zile, ceea ce asigură un sezon de schi
de 5 luni.
 resurse turistice antropice – au de asemenea o valoare r idicată datorită în primul rând
caracteristicilor cultural -istorice ale acestora. Dintre aceste resurse existente în comună
amintim: Morile de apă din satul Cobleș; Atelierul artizanal din satul Pătrăhăitești; Casele de
lemn – satul Păntești etc.
Formele de turism care pot fi practicat e pe teritoriul comunei sunt următoarele:
 turism de odihna si recreere este favorizat de potentialul turis tic natural deosebit al
întregii comune ;
Localitățile în care se practică această formă de turism sunt: Arieșeni, Casa de
Piatra , Galbena , Bubesti, satul de vacanță Vârtop
 turism rural este practicat în zonele în care cadrul natural este de un pitoresc aparte ;
Localitățile în care se practică această formă de turism sunt: Arieșeni, Casa de
Piatra , Galbena , Bubesti, satul de vacanță Vârtop
 turism pentru practicarea sporturilor de iarnă pentru c are exista conditii deosebite.
La Vartop exista o partie de schi cu o diferenta de nivel de 220 m si cu o lungime de 720
m deservita de un teleschi cu o capacitate de 680 persoane/ora.
 turism de tranzit poate fi realizat deoarece o parte din localitățile din comună sunt
situate pe viitoare a cale de acces rutier dinspre Valea Ariesului inspre Padis. Aceste
localități : Arieșeni, Casa de Piatra , Galbena , Bubesti , satul de vacanță Vârtop , pot fi
considerate puncte de popas pentru turistii aflati in tranzit pe DN 75 sau in circuite
turistice de vizitare a zonei .
 Drumetia de munte este o formă de turism specific ă teritoriului . În practicarea acestei
forme de turism o importanță semnificativă o au rezervatiile naturale existente în
comună: Cheile Gardisoarei, Cascada Varciorog, Ghetarul de la Vartop, Avenul din
Hoanca Urzicarului, Coiba Mica, Coiba Mare, Pestera Gura Apei, Huda Orbului,

22
Pestera Hu7dobana, Avenul cu Doua Intrari, Izbucul Tauzului.
 Speoturismul este practicat de acea categorie de turisti care doresc sa viziteze si sa
cunoasca pesterile si fenomenele carstice din teritoriu. În practicarea acestei forme de
turism o importanță semnificativă o au rezervatiile speologice: Ghetarul de la Vartop,
Avenul din Hoanca Urzicarului, Coiba Mica, Coiba Mare, Pestera Gura Apei, Huda
Orbului, Pestera Hodobana, Avenul cu Doua Intrari, Izbucul Tauzului.
Cererea turistică înregistrată nu are valori foarte ridicate fiind și foarte fluctuantă (se
înreg istrează un număr mai mare de turiști în perioada de iarnă, vârful cererii turistice fiind în
preajma revelionului), datorită deficienței care po ate fi constatată la nivelul baze tehnico –
materiale , în special a mijloacelor de transport , absența unor servic ii de alimentație publică,
insuficiența spa țiilor de cazare. Toate aspectele menționate anterior duc la reducerea
circulației turistice și implicit la scăderea veniturilor încasate din activitatea de turism
desfășurată.
Servicii turistice
Specialiștii din turism au identificat două mari categorii de servicii, și anume :
 SERVICII DE BAZĂ
În această categorie se includ serviciile la care turistul nu poate renunța ( transport,
găzduire, masă, agrement ), ele fiind destinate satisfacerii nevoi lor generale (odih nă, hrană) și
a nevoi lor turistice (transport, agrement). Această categorie de servicii dețin e o pondere
importantă în structura consumurilor turistice, toate celelalte prestații fiind considerate
suplimentare . Ponderile fiecărei categorii de servicii diferă sem nificativ în funcție de forma de
turism practicată.
Infrastructura necesară pentru prestația servicii de bază prezintă unele deficiențe sub
aspect calitativ și cantitativ.
Serviciile de transport propriu -zis la unitățile de cazare de pe raza comunei Arieșeni se
realizează cu mașina personală sau folosind autobuzele/ microbuzele care tranzitează zona,
utilizând calea de acces principală în comună, DN 75 Lunca -Turda . Nu se poate discuta, în
cazul turi smului desfășurat în comună, despre p restațiile de genul transportul bagajelor sau
transferuri între unitatea de cazare și baza de agrement, deplasarea realizându -se cu mijloace
proprii.
Serviciile de cazare
Baza de cazare este insuficientă, dar în dezvolt are, cazarea putându -se face la cabane
particulare, în rețeaua agroturistică, pensiuni sau în tabăra școlară din centru l comunei.

23
Datorită intervenției întreprinse de O.V.R. a fost creată o rețea turi stică de primire la locuitori.
În prezent aceasta numără aproximativ 60 de unități de cazare20 cu peste 250 locuri de cazare.
Ospitalitatea ”exagerată” și omniprezența gazdelor , în cazul cazări i la locuitori, în unele
situații , a dus la apariția unor discuții. Dacă asta impresionează turiștii străini care descop eră
cu această ocazie viața cotidiană a unei familii românești, turiștii români aspiră la
independența și intimitatea familială în timpul vacanțelor.
Serviciile de alimentație (de restaurație) au ca destinație satisfacerea trebuințelor de
hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere și distracție. Toate cel 9 unități de
alimentație publică21 înregistrate în comuna Arieșeni s -au dezvoltat în relație cu serviciile de
cazare, adică în cadru l unor pensiuni.
Serviciile de agrement reprezintă elementul fundamental în satisfacerea nevoilor
turiștilor, modalitatea de concretizare a motivației deplasării și capătă un rol tot mai important
în structura consumurilor turistice. În ceea ce privește Ba za de agrement, de menționat că
există doa r pârtia de schi de la Vârtop.
 SERVICII SUPLIMENTARE
Sunt destinate să sporească confortul vacanței, să stimuleze odihna activă, recrearea,
distracția, fără a se substitui serviciilor de agrement , se caracterizeaz ă prin varietate, ele
asociindu -se unor servicii de bază sau având o existență independentă.
Unele unități de cazare oferă servicii de închiriere a unor materiale sportive sau de
agrement, de informare și intermediere financiară. De asemenea, unitățile de alimentație pot
asigura, la cererea expresă a turiștilor, mese festive (organizate cu ocazia sărbătorilor de
Crăciun sau Revelion) , seri distractive, concursuri, etc.
Lărgirea gamei serviciilor de bază și suplimentare oferite turiștilor și creșterea calit ății
lor se reflectă pozitiv asupra circulației turistice, conducând la mai buna folosire a bazei
materiale și forței de muncă, la sporirea eficienței întregii activități. Totodată se impune
sublinierea că serviciile suplimentare au o contribuție deosebită în acest sens, prin prelungirea
sejurului și a sezonului turistic, prin creșterea încasărilor medii pe zi -turist.
Cunoasterea formelor de turism ce pot fi practicale in acest teritoriu precum si a
interferente lor acestora in diferite puncte , dar și a informațiilor referitoare la infrastructura
necesară desfășurării acestora contribuie la luarea unor masuri de dezvoltare turistica.

20 http://turism.gov.ro/web/autorizare -turism/
21 http://turism.gov.ro/web/autorizare -turism/

24
III. RESURSE NECESARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
DE DEZVOLTARE ÎN COMUNA ARIEȘENI

Pentru crearea unei Strategii de dezvoltare turistică a unei comune este necesară o
evaluare a acesteia din mai multe puncte de vedere și observarea lipsuri lor și deficiențe lor,
cuantificarea lor și elaborarea unor măsuri de dezvoltare turistică în strânsă concordanță cu
posibilit ățile de amenajare a fiecărei localităț i sau punct turistic din zona respectivă .
Prin îmbunătățirea condițiilor , în ceea ce privește turismul , de către organizatori și
factori interesați și prin realizarea amenajărilor propuse de turiști i potențiali , se poate constitui
un segment stabil de cerere turistică la nivelul populației din zonă.
3.1. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT oferă o radiografie a comunei Arieșeni la momentul actual, și determină
poziția strategică a acesteia. Analiza SWOT cuprinde : punctele tari și punctele slabe, dar și
oportunitǎțile și amenințǎrile prezente.
3.1.1. Puncte tari (Strenghts)
 Amplasarea avantajoasă din punct de vedere geographic, amplasare ce permite accesul din
județele Alba, Arad, Bihor și Hunedoara;
 Formele de relief mon tan vari at, care oferă un poten țial turistic foarte mare ;
 Patrimoniu natural variat, distribuit armonios pe întreaga suprafață a comunei;
 Forța de muncă prezentă;
 Zona nu este afectată din punct de vedere al poluării;
 Există rezerve suficiente de apă pentru aliment area unei potențiale stațiuni montane;
 Posibilitatea extinderii rețelei de telefonie digital ă și a televiziunii prin cablu;
 Vestigiile arhitecturale de interes turistic oferă comunei o semnificație istorică;
 Prețurile și tarifele, în general scăzute față de puterea de cumpărare a turiștilor străini;
 Meșteșugari care practică activități tradiționale și realizează produse specifice locului;
 Resurse diversificate de lemn de calitate;
 Suprafață semnificativă a pădurilor care au fost desemnate a avea funcții de protecție;
3.1.2. Puncte slabe (Weaknesses)
 Accesul se realizeaz dificil datorită unei infrastructuri de transport insuficient dezvoltată și
slab întreținută;
 datorită centrelor monoindustriale din zonă rata șomajului este în continua creștere;

25
 lipsa întreprinderilor mici și mijloci în sfera producției de bunuri materiale;
 veniturile mici ale populației au ca rezultat o putere scăzută de cumpărare care nu
stimulează înființarea și dezvoltarea firmelor private;
 gradul mare de fărâmițare al terenurilor, slab a dotare tehnică și neasocierea locuitorilor în
vederea efectuării lucrărilor agricole determină existența unei agriculturi neperformante;
 Slabă dezvoltare a unitatilor de procesare in industria alimentară;
 declinul turismului datorită lipsei de dotări, a căilor de acces, a telecomunicațiilor și a
slabei întrețineri a celor existente;
 lipsa resurselor financiare în bugetele locale a redus investițiile publice;
 dispersarea foarte mare în teritoriu a comunei este una din cauzele slabei echipări tehnice;
 lipsa grădinițelor, școlilor și accesul limitat la informare și cultură;
 continua depopulare a zonei, după 1990 populația comunei a început să scadă datorită
migrației, se accentuează dezechilibrele demografice;
 diversitatea activităților economice este redusă;
 agricultura este aproape inexistentă, limitată la mici crescători de animale, slaba promovare
a acestui teritoriu și gam a redusă a produselor turistice;
3.1.3. Oportunitǎți (Opportunities)
 poziția județulu i în raport cu programele naționale și europene de dezvoltare a
infrastructurii rutiere de transport;
 existența unor programe de dezvoltare a turismului prin crear ea unor stațiuni moderne ;
 aplicarea unor programe de dezvoltare regională prin încurajarea inițiativelor locale și a
investițiilor;
 declararea ariei geografice ca zonă defavorizată în care agenții economici beneficiază de
unele facilități.
3.1.4. Amenințǎri (Threats)
 există premisele dispariției unor sate componente ale comunei Arie șeni datorită gradului de
sărăcie, izolare și a îmbătrânirii populației;
 imposibilitatea valorificării produselo r agricole de origine animală ceea ce duce la
restrângerea producției până la asigurarea consumului propriu, stopând inițiativele care pot
condu ce la ridicarea standardului de viață;
 lipsa școlilor în satele componente și a accesibilității la școala din comună mai ales iarna,
poate aduce la creșterea ponderii populației fără studii ;
 apariția unor fenomene naturale imprevizibile: alunecări de teren, căderi masive de zăpadă

26
sau inundații;
 tendința plecării spre oraș;
 locuințe vechi construite cu mulți ani în urmă, situația unor gospodării este precară;
 sate neelectrificate, alimentarea cu apa inadecvată și insuficientă;
 numărul medicilor în comună insuficient.
Din analiza anterioară reiese faptul că comuna Arieșeni are mari posibilități de dezvoltare,
iar aceasta se poate realiza prin absorbția diverselor fonduri europe disponibile pentr u
dezvoltare rurală, dezvoltare turistică.
3.2. DEZVOLTAREA ȘI AMEN AJAREA TERITORIULUI TURISTIC
Dacă din punct de vedere teoretic activitatea turistic ă în mediul rural trebuie conceput ă
ca o activitate privată, dezvoltarea acesteia nu se poate concepe făr ă o anumită încadrare din
partea puterii publice, chiar și extrem de suplă.
Determinarea gradului de implicare a statului în dezvoltarea activității turistice se
poate aprecia sau evalua prin puterile reale pe care le deleagă organismelor responsabile cu
dezvoltarea locală. Este de dorit ca aceste structuri să dispună de o largă autonomie atât
decizională cât și bugetară.
Eficacitatea unui organism de dezvoltare turistică se stabilește, în funcție de
capacitatea sa de a defini conținutul ofertei, de atenția pe care o acordă caracteristicilor și
evoluției cererii, imaginației de care dă dovadă în materie de organizare și de promovare, și
mai ales de flexibilitatea în luarea deciziilor.
Premise ale dezvoltării turismului în comuna Arieșeni
Așa cum am menționat anterior în lucrare, r esursele naturale si antropice existente in
teritoriu sunt numeroase, au un grad ridicat de ori ginalitate si atractivitate insa lipsa unor
conditii necesare, esentiale pentru satisfacerea nevoilor turiștilor , reduce circulatia turistica
din aceasta zona. Aceste deficiențe au fost depistate și remedierea lor presupune dezvoltarea
principalelor forme de turism practicate :
Turism pentru odihnă și recreare
Aceasta forma de turism are conditii favorabile de dezvoltare. Dezvoltarea bazei de
cazare, alimentatie publica si divertisment in localitate din comuna Arieseni, ar duce la
cresterea circulatiei turis tice în ceea ce urmează sunt prezentate strategiile de dezvoltare în
ceea ce privește turismul pentru odihnă și recreere pe localități:
În satul Casa de Piatra este necesară finalizarea construirii drumului de -a lungul Vaii
Girda Seaca pana la Padis s i mod ernizarea lui, dar și construirea unei cabane turistice crearea

27
de conditii de cazare in casele din sat .
În Vartop – prin PUZ "Poiana Vartop" o parte din propunerile menționate au fost:
– realizarea a doua complexe hoteliere, unul cu sala de conferinta, pi scina, cazino, iar celalalt
cu specific sportiv care sa cuprinda spatii de cazare, un restaurant, un centru turistic, un centru
de inchirieri materiale sportive, o scoala de ghizi, un punct de informare turistica .
-realizarea unei zone de agrement si sport ce să cuprindă un heliport, terenuri de sport, o sala
polivalenta, un patinuar artificial, un patinuar natural, un poligon pentru biation
-realizarea unei zone de industrie si depozitare ce va cuprinde un atelier de reparatii auto,
inchirieri autosanii, s cutere si senilele.
-realizarea unei instalatii de telescaun care va duce pana pe Vf. Vartop unde se va putea
amenaja un punct de priveliste de restaurant
Galbena – prin PUZ "Galbena" se propune amplasarea in prima etapa a trei hoteluri de
cca. 600 locuri, tereniri de sport, un club sportiv, spatii comerciale, un patinoar natural, o
piscina acoperita un camping, motel, spatii comerciale, ateliere artizanat, un centru de
echitatie precum si unitati mici de cazare, vile si care de vacanta.
În Arieseni se dorește amplasarea unor dotari de larg interes atat cu carecter comunal,
cat si pentru deservirea celorlalte localitati turistice: autogara, autoservice, servicii medicale,
biblioteca, muzeu, ateliere de artizanat, fabrica de bauturi racoritoare, de inghe tata, parc de
autoutilitare, s alubritate, statie de pompieri.
Speoturismul
În ceea ce privește speoturismul, se dorește reamenajarea pesterilor , pentru ca acestea
să poată fi incluse intr -un circuit turistic specializat sau in programele de vizitare a turistilor
aflati in zona. Aceasta forma de turism trebuie practicata insa cu mare precautie pentru a nu
deteriora microclimatul pesterilor.
Turism pentru practicarea sporturilor de iarna
Una din propunerile de dezvoltare a turismului pentru practicarea sp orturilor d e iarnă
presupune realizarea unui domeniu schiabil în sat Galbena , datorită r esursele turistice ale
localitatii, intregite de existenta unui drum modernizat, de existenta unei linii electrice de
inalta tensiune, de posibilitati de alimentare cu apa, precum si a unor locuri (poieni) in care se
poate construi in conditii de eficienta economica, constituie coordonatele generale pentru
realizarea unei statiuni de munte plurifunctionale.
Versantul are orientare nord -estica, favorabila mentinerii stratului de za pada pe o
durata destul de mare, este usor accesibil si amenajabil pentru practicarea schiului. Conditiile
naturale de zapada, temperatura, vant, nebulozitate precum si cele de relief sunt deosebite.

28
Aducerea ansamblului la adevarata st are de domeniu schiabil presupune interventii de
natura menite nu numai sa pas treze resursele turistice montan e in echilibrul ecologicul –
geologic, dar sa si le puna in valoare.
Mijloacele de transport pe cablu – domeniul schiabil este viabil, util si eficient din
punct de vedere economic in conditiile in care este asigurat cu mijloace de transport pe cablu
adecvate, ca structura si capacitate, iar cu structurile de primire sa se afle in raporturi optime.
Turism rural
Aceasta forma de turism presupune d eclararea unor asezari rurale cu valori
etnofolclorice, culturale si cadru natural pitoresc ca sate turistice. Este caracterizat de un cadru
natural cu conditii ecologice favorabile, cu o puritatea deosebita a aerului si a apei, altitudinea
de peste 800 m, ce asigură temperaturi placute vara si o durata lunga a existentei.
Acesta se poate menține și dezvolta prin protejarea rezervatii lor naturale din comună.
Accesul catre aceste obiective turistice este in general facil, din centrul comunei Arieseni se
poate merge pe DN 75, iar apoi pe drumurile forestiere marcate.
Preponderenta obiectivelor turistice usor accesibile cu un potential turistic ridicat
creeaza premisele dezvoltarii mai ample a drumet iilor. Existenta traseelor montane marcate ,
din zona , indepli nesc conditia necesara pentru pract icarea acestei forme de turism.
Activitatile de divertisment trebuie să fie în centrul atenției, atat in cazul satului turisti c
cat si in privinta statiunii. Organizatorii de turism trebuie să acorde o importanță deosebit ă
antrenării turistilor in excursii, cu mijloace auto si pe jos, in imprejurimi sau pe trasee mai
ample, precum si urmarirea permanent a starii de viabilitate a drumurilor si potecilor turistice.
De asemenea trebuie sa se focuseze pe dezvoltarea retelei comerciale , in special a celei
de comert specific, reprezentat prin unitatile de desfacere a obiectelor de arta populara
produse in zona, obiecte de artizanat cu insemnele statiunii, precum si unitati de desfac ere a
materialelor docume ntare.
Turism de tranzit
O conditie necesara pentru un aflux mai mare de potentiali turisti il constituie
modernizarea principalei artere de circulatie DN 75.
Dezvoltarea extensivă a turismului se realizează prin antrenarea în circuitul turistic a
unor noi resurse, practicarea unor forme de turism inexistente sau foarte slab reprezentate în
prezent, extinderea cooperării interjudețene, naționale și internaționale și diversificarea și
creșterea calității produselor turistice oferite, asigurarea cadrului conc urențial prin
privatizarea unităților de turism și comerciale.

29
3.3. MĂSURI DE MODERNIZARE A BAZEI TEHNICO -MATERIALE
GENERALE ȘI PROMOVAREA COMUNEI
Elaborarea și implementare măsurilor de modernizare implică armonizarea intervenției
publice cu acțiunea privată sub cel puțin trei aspecte: infrastructurile, conservarea și
valorificarea patrimoni ului și formarea profesională.
Din diagnoza comunei Arieșeni rezultă necesitatea obiectivă a adoptării unui s et
minim de măsuri menite să conducă la valorificare superioară a potențialului turistic al acestei
zone precum și a zonelor adiacente. Dintre aceste măsuri se remarcă următoarele:
– ameliorarea infrastructurilor rutiere dintre Arieșeni și satele component e pentru
îmbunătățirea accesului rutier la acestea;
– asigurarea alimentării cu apă în rețea publică;
– extinderea rețelei electrice la toate gospodăriile și asigurarea iluminatului public;
– amenajarea colectării reziduurilor gospodărești și organizarea v ărsătorilor de gunoi în
vederea creșterii securității igienice a colectivității și ameliorarea mediului; se vor putea
obține surse de venit locale din exploatarea reziduurilor selecționate în vederea reciclării lor;
– obținerea unei surse mai convenabile d e încălzire, fără a afecta mediul înconjurător,
protejând pădurile prin introducerea în gospodării a gazului metan;
– stimularea dezvoltării IMM -urilor și accelerarea formării și diversificării activităților în
comună;
– înființarea unui centru de colectar e și preparare primară a laptelui și a produselor lactate
instruirea postgimnazială a copiilor din comună care nu urmează alte cursuri în vederea
reconversiei profesionale și a reducerii ratei șomajului, a calificării lor pentru inițierea
propriei afaceri, având o calificare adecvată.
– Cointeresarea localnicilor în vederea îmbunătățirii aspectului estetic al comunei și al
gospodăriilor și promovarea acestora în mass -media;
– înființarea unui centru zonal de sănătate pentru îmbunătățirea activității de ocro tire a
sănătății atât a localnicilor cât și a turiștilor
– Crearea și promovarea unei imagini autentice a comunității, precum și stimularea
apartenenței la comunitatea locală;
– Realizarea unor case tradiționale în mediul rural și cu posibilități de a ofer i petrecerea
timpului liber a persoanelor care vizitează localitatea oferindu -le acestora câteva elemente de
identitate locală;
– Crearea unui sistem de simboluri culturale ce exprimă și promovează identitatea locală,

30
– înființarea unui centru de exploatar e și inventariere a resurselor naturale și peisagere
existente în vederea ameliorării condițiilor de mediu și informarea turiștilor asupra
frumuseților și ineditului zonei.
Punerea în aplicare a acestor propuneri și măsuri de dezvoltare vor conduce atât la
îmbunătățirea condițiilor de viață a populației din această zonă prin ridicare nivelului de trai,
valorificarea la capacități maxime a potențialului zonei și implicit la practicarea unui turism la
cele mai ridicate standarde mondiale.
3.4. ANALIZAREA PROI ECTELOR DE DEZVOLTARE A COMUNEI
ARIEȘENI – AGROTURISMUL – SOLUȚIA DE DEZVOLTARE CEA MAI
ADECVATĂ CONTEXTULUI ZONEI

31
IV. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI NATURAL ȘI
SOCIO -ECONOMIC DIN COMUNA ARIESENI

4.1. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR
4.2. ACȚIUNI DE PROTECȚIE A MEDIULUI ÎMCONJURĂTOR ȘI A
POTENȚIALILOR TURIȘTI
4.3. IMPACTUL TURISMULUI ASUPRA VIEȚII SOCIO -ECONOMICE

32

CONCLUZII ȘI PROPUNERI FINALE
Concluzii
Concluzii Între conceptul de dezvoltare durabilă și cel de dezvoltare regională există
similarități cât și diferențe. Dezvoltarea durabilă este un concept general care se bazează pe
schimbarea mentalității oamenilor, pe implementarea unei noi viziuni despre managementul
resurselor și dezvoltării economice, în timp ce conceptul de dezvoltare regională se ocupă de
o arie mai restrânsă, el de fapt fiind un concept european și prezintă în esență reducerea
inegalităților existente între diferite regiuni ale Europei, în primul r ând din punct de vedere
economic. O altă diferență constă în faptul că dezvoltarea regională, redistribuirea, nu ține
cont numai de 82 aspect economic ci și de politicile care țin de solidaritate și coeziune socială.
Din punct de vedere al redistribuirii, dezvoltarea durabilă urmarește cu prioritate ajutorarea
celor mai sărace țări de pe glob. Punctul de confluență unde se întâlnesc cele două concepte
este protecția mediului, ambele acordând un interes major acestui lucru. În vederea atingerii
principalelor obiective ale dezvoltării durabile, este necesară o nouă mentalitate a oamenilor,
existența unor comunități care să dea dovadă de posibilități largi în ceea ce privește folosirea
resurselor naturale într -un mod cât mai rațional și eficient și care să iden tifice potențialul
economic în ceea ce privește economia, garantându -se prosperitatea, protecția mediului și
echitatea socială.
Discuții și concluzii
Concluzionând, dezvoltarea rurală are, în Europa, o istorie proaspătă. Uniunea
Europeană și -a definit, relativ recent, intenția de a aplica programe specifice de
dezvoltare în zonele rurale. Ruralul european a fost abordat, zeci de ani, doar din
perspectiva politicilor agrare. Designul ruralului a fost conturat de politici care aveau
drept scop asigurarea securității alimentare sau promovarea Uniunii Europene ca pe o putere
exportatoare de produse agricole în lume, și nu dezvoltarea în sine. Începând cu 1998
(Agenda de la Lisabona), spațiul rural este definit ca una dintr e valorile fundamentale și

33
definitorii pentru Europa, care trebuie prezervată, îngrijită și promovată. Miezul forte al
politicilor de dezvoltare rurală în cadrul Uniunii Europene îl reprezintă dezideratele
promovate de Sistemul Națiunilor Unit e, fiind, practic, adecvarea perceptelor de
dezvoltare durabilă, integrată și multisectoarială la realitățile Europei. Am putea
concluziona că există, practic, două direcții esențiale care determină și influențează
procesul de dezvo ltare rurală din Uniunea Europeană: raportul sector agricol versus sector
ne-agricol și grija pentru mediu. Se observă o mutare de accent dinspre politicile care pornesc
din centru spre politicile care apar la nivel local. În noile abordări, dezvoltare a rurală
presupune, înainte de toate, informație. Se pune un accent deosebit pe diseminarea de
cunoștințe, informații și know -how, transferul și managementul informației și al
cunoașterii. Concepte cum ar fi, dezvoltare rurală extensivă („rur al extension
development”) sau extensia agriculturii („agricultural extension”) implică dezvoltarea
infrastructurii de comunicare, informare și inovare. Ruralul trebuie gândit din perspectiva
viitorului, nu ca pe o rezolvare a probleme lor din trecut: „zona rurală nu trebuie să fie
privită doar ca o problemă, ci și ca o oportunitate. Politica de dezvoltare rurală trebuie să
includă agricultura într -un context socioeconomic și ecologic mai larg”. Are loc înlocuirea
subvențiilor prin crearea de surse noi, competitive. Din această perspectivă, preocuparea
pentru diversificarea activităților din mediul rural este în continuă creștere.
Propuneri
……..
Acestea ar fi câteva dintre propunerile pe care eu cred că firma le -ar putea analiza și
implementa în viitor.

B I B L I O G R A F I E

34
Cărți:
1. autor , titlu, Editura, oraș, an

Site-uri:

Anexa nr. 1