-DEFINIȚIE ȘI TIPOLOGIE – ……………………………………………………………..1 1.2. CATEGORII DE AFACERI… [602765]

UNIVERSITATEA OVIDIUS, CONSTANȚA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, SPECIALIZAREA : ECTS
ANUL II, GRUPA 2

PROIECT – ECONOMIA COMERȚULUI
COMERȚUL ELECTRONIC

–

PROFESORI COORDONATORI:
PROF.UNIV.DR. STANCIU ANCA
EC. PESCU MARUȘA

STUDENT: [anonimizat]

1. INTRODUCERE
1.1. COMERȚUL ELECTRONIC
-DEFINIȚIE ȘI TIPOLOGIE – ……………………………………………………………..1
1.2. CATEGORII DE AFACERI ELECTRONICE……………………………………………2

2. STATISTICI PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC
2.1. COMERȚUL ELECTRONIC ÎN EUROPA ………………………………………………5
2.1.1. PONDEREA TRANZACȚIILOR REALIZATE PRIN COMERȚUL
ELECTRONIC ÎN EUROPA ……………………………………… …………………………………5
2.1.2. PONDEREA VÂNZĂRILOR ONLINE PE CATEGORII DE PRODUSE, ÎN
EUROPA …………………………………………………………………………………………………….6
2.2. COMERȚUL ELECTRONIC ÎN R OMÂNIA
2.2.1. DATE STATISTICE GENERALE ………………………………………………………..7
2.2.2. CELE MAI MARI AFACERI DIN MEDIUL ONLINE, ÎN ROMÂNIA…….8

3. CONCLUZII ………………………………………………………….. ……………………………..11

4. BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………….12

5. LISTA TABELELOR ȘI A FIGURILOR …………………………………………………..13

Pagina| 1

1. INTRODUCERE
1.1. COMERȚUL ELECTRONIC – DEFINIȚIE ȘI TIPOLOGIE

De-a lungul timpului, oamenii au căutat să își satisfacă nevoile prin diferite
metode ce au contrbuit la dezvoltarea și conturarea comerțului actual. O primă
etapă, în condițiile economiei naturale, a fost trocul, respectiv schimbul direct de
bunuri fără n iciun mijlocitor (un bun contra altui bun) . Acest proces era foarte
dificil de îndeplinit prin neconcordanța valorilor bunurilor, motiv pentru care
oamenii au căutat un element de comparație al schimbului, un etalon de măsurare
numit astăzi ban. Apariția b anilor, a negustorilor numiți în zilele noastre agenți
economici și dezvoltarea socială a permis îmbunătățirea continuă a formelor
comerțului.
În contexul unei astfel de evoluții, favorabile comerțului, una dintre
descoperirile științei moderne o reprezi ntă calculatorul, ce a devenit în scurt timp
un instr ument in dispensabil. Perfecționarea continuă a acestuia și strânsa legătură
dinte telecomunicații și computere a condus la apariția și dezvoltarea Internetului.
În scurt timp, internetul a produs schimbă ri în majoritatea țărilor, în casele
oamenilor, la serviciu, la școală și, inevitabil, în sfera afacerilor.
Comerțul electronic (e -commerce) descrie modalitatea în care tranzacțiile au
loc prin intermediul rețelelor, cu precădere prin Internet, fiind o soluție complexă și
integrată , având la bază un ansamblu de procese – cumpărare, vânzare sau schimb
de produse, servicii sau informații. Comerțul electronic poate fi privit, deasemenea,
ca o metodă modernă de desfășurare a unei afaceri , implicând, nu numai activitatea
de vânzare -cumpărare, cât și schimburi și negocieri între companii, procese interne
desfășurate de companii ca suport pentru activități de aprovizionare, vânzare,
angajări, planificare sau transferuri de documente, contracte sau comenzi. Astfel ,
putem afirma că acest tip de comerț nu se limitează doar la vânzarea produsel or cu
ajutorul Internetului, a facerile electronice presupunând și menținerea contactelor cu
furnizorii, partenerii de afaceri, dar și cu clienții.
O caracteristică importantă, ce a condus la dezvoltarea comerțului
electronic, este globalizarea. Internetul fiind o sursă de comunicare ce elimină orice

Pagina| 2
barieră geografică, simplificându -se astfel promovarea și susținerea afacerii în
întreaga lume. Oportunitatea creată de această car acteristică fiind vitală în sporirea
numărului de potențiali clienți, dar și în legăturile dintre aceștia și comercianți.
Comerțul electronic nu este însă ușor deoarece implcă o serie de activități,
diferite organizații și tehologii, iar companiile ce do resc să intre în sfera afacerilor
online au nevoie de o bună informare, infrastrustură și se rvicii suport
corespunzătoare, la care se adaugă cinci factori, p iloni ai comerțului electronic :
 Oamenii – angajații, vânzătorii, cumpărătorii, specialiștii în sist eme
informatice etc.
 Politica publică – legi și alte reglementări determinate de guverne
pentru asigurarea confidențialității datelor, taxării, a standardelor
tehnice etc.
 Marketingul și promovarea
 Serviciile suport – ansamblu de servicii necesare în activitatea
comerțului electronic, ce variază de la creearea propriu -zisă a unui
site și până la efectuarea plăților, a comenzilor sau a livrării.
 Parteneriatele de afaceri – interacțiunea dintre comerciant și
furnizori, cumpărători și alți parteneri ai să i.

1.2. CATEGORII DE AFACERI ELECTRONICE

Afacerile electronice existente în acest moment sunt împărțite în câteva
categorii :
 Business to Business (B2B)
 Business to Consumer (B2C)
 Consumer to Business (C2B)
 Consumer to Consumer (C2C)
 M-commerce (comer țul mobil)
 E-banking
 E-directories
 E-engineering
 E-gambling

Pagina| 3
 E-mailing
 E-learning
 E-working
 E-operational -resources -management
 E-procurment
 E-trading/E -brokering
 E-leasing
 Government to Business (G2B)
 Government to Consumer (G2C)
Afacerile de tip Business to Business (B2B) se desf ășoară prin activități de
vânzare -cumpărare de produse și servicii, colaborării cu partenerii de afaceri, relații
cu furnizorii, în care sunt implicați numai companii sau organizații.
Business to Consumer (B2C) este o modalitate de a transpune comerțul
propriu -zis dintre companii și persoane fizice, prin intermediul magazinelor online.
Acestea au la bază un site Web prin care cumpărătorii sunt informați despre
produsele sau serviciile oferite de întreprind ere, modalități de plată și livrare și pot,
deasemenea, achiziționa produsele companiei prin intermediul site -ului.

Figură 1 – Exemplu de afacere electronică Business to Consumer (B2C)

Sursă : www.emag.ro

Pagina| 4

Consumer to Business (C2B) este o modalitate prin care persoanele fizice vând
produse sau servicii, prin intermediul internetului, unor întreprinderi.
Consumer to Consumer (C2C) este formată din acele tranzacții comerciale care au
loc între persoane individuale cu scopul de a vinde și a cumpăra bunuri materiale, precum :
imobile, autoturisme, electrocasnice etc, sau serviciile pe care o persoană le poate oferi cu
ajutorul in ternetului, cum ar fi : cunoștiințele într -un anumit domeniu, consultanță etc.
M-commerce sau comerțul mobil este caracterizat de acele tranzacții care se
finalizează prin mediul electromagnetic, prin sistemele wireless și wireline.
E-banking este o modal itate prin care consumatorii de servicii bancare pot face
tranzacții cu ajutorul internetului. Băncile pun la dispoziție consumatorilor, în mediul
online, servicii precum: transferal de bani, plăți electronice, consultanță bancară etc.
În comerțul E-government , o instituție guvernamentală cumpără sau furnizează
bunuri și/sau servicii de la întreprinderi (Government to Business) sau de la persoane
individuale (Government to Consumer).

Figură 2 Relațiile dintre principalele tipuri de comerț electronic

Pagina| 5
2. STATISTICI PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC
2.1. COMERȚUL ELECTRONIC ÎN EUROPA
2.1.1. PONDEREA TRANZACȚIILOR REALIZATE PRIN COMERȚ
ELECTRONIC ÎN EUROPA

Tabel 1 E-commerce 2015 în Europa.
Surs ă: realizat după datele statistice furnizate de www.ec.europa.eu/eurostat
EUROPA 53%
Marea Britanie 81%
Danemarca 79%
Luxemburg 78%
Germania 73%
Olanda 71%
Finlanda 71%
Suedia 71%
Franța 65%
Estonia 59%
Austria 58%
Belgia 55%
Irlanda 51%
Malta 51%
Slovacia 50%
Republica Cehă 45%
Spania 42%
Slovenia 39%
Letonia 38%
Polonia 37%
Ungaria 36%
Grecia 32%
Lituania 32%
Croația 31%
Portugalia 31%
Italia 26%
Cipru 23%
Bulgaria 18%
România 11%

Conform datelor statistice oferite de EUROSTAT (tabelul 1), în anul 2015
peste 50% din populația Europei a efectuat tranzacții în mediul online, mai exact
unul din doi europeni a cumpărat sau a vândut ceva pe internet. Din acest punct de
vedere, Marea Britanie rep rezintă locul unde se desfășoară cel mai intens comerțul
electronic, unde 81% din populație cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani utilizează

Pagina| 6
acest tip de comerț, urmată de Danemarca (79%), Luxemburg (78%), Germania
(73%), Olanda, Finlanda și Suedia (71%). La polul opus se află Italia (26%), Cipru
(23%), Bulgaria (18%) și România (11%).
Cauzele care au dus la clasarea României pe ultimul loc în ceea ce privește
comerțul electronic în România pot fi : gradul redus de echipare cu computere și
conexiuni la int ernet, ponderea ridicată a populației din mediul rural, puterea de
cumpărare mică a românilor, securitatea slabă în mediul online etc.

2.1.2. PONDEREA VÂNZĂRILOR ONLINE PE CATEGORII DE
PRODUSE, ÎN EUROPA
Tabel 2 VÂNZĂRI DE PRODUSE PRIN E -COMMERCE ÎN EUROPA.
SURSĂ : CONFORM DATELOR STATISTICE DE PE WWW.EC.EUROPA.EU/EUROSTAT
HAINE ȘI
ARTICOLE
SPORTIVESERVICII
TURISTICEBUNURI DE
UZ CASNIC
ȘI JUCĂRIIBILETE
PENTRU
EVENIMENTECĂRȚI,
REVISTE
ȘI ZIARE
EUROPA 60 52 41 37 33
Belgia 47 46 32 36 29
Bulgaria 71 31 31 19 13
Republica Cehă 62 25 13 37 17
Danemarca 58 73 42 69 27
Germania 64 49 49 40 42
Estonia 52 60 37 57 30
Irlanda 60 65 27 56 35
Grecia 48 23 17 12 12
Spania 50 63 29 43 23
Croația 57 53 35 24 28
Italia 48 23 21 25 14
Cipru 37 42 26 19 26
Letonia 60 51 11 10 15
Lituania 51 21 32 29 8
Luxemburg 52 20 40 33 11
Ungaria 56 62 37 49 54
Malta 45 43 26 28 27
Olanda 72 49 27 32 36
Austria 65 63 38 54 44
Polonia 62 55 30 38 47
Portugalia 62 20 34 17 20
România 49 55 24 31 32
Slovenia 67 22 15 17 21
Slovacia 45 26 28 21 12
Finlanda 66 29 40 28 25
Suedia 64 70 31 61 30
Marea Britanie 60 69 35 64 39

Pagina| 7
În anul 2015, 60% din totalul cumpărătorilor din mediul online au
achiziționat cel puțin un articol de îmbrăcăminte sau un articol sportiv, fiind cele
mai cumpărate produse, urmate de serviciile turistice, cu o pondere de 52%, bunuri
de uz casnic și jucării (41%), bilete pentru evenimente (37%) și cărți, reviste sau
ziare (33%).
Hainele și articolele sportive se află pe primul loc în preferințele
cumpărătorilor în 19 țări din Europa, cea mai mare pondere fiint în Marea Britanie,
unde 74% din cumpărători au achiziționat, în 2015, cel puțin un produs din această
categorie. Serviciile turistice, cea mai populară categorie în 9 țări din Europa, au
fost achiziționate online într -o proporție mai mare în 3 state nordice ale Uniunii
Europene : Danemarca (73%), Finlan da (70%) și Suedia (69%). Cele mai mari
vânzări de articole de uz casnic și jucării s -au înregistrat în Marea Britanie (61%),
de bilete pentru evenimente în Danemarca (69%) și de cărți, reviste, ziare în
Luxemburg (54%).

2.2. COMERȚUL ELECTRONIC ÎN ROMÂNI A
2.2.1. DATE STATISTICE GENERALE

 Principalele statistici referitoare la comerțul electronic desfășurat în
România, în anul 2014 :
Tabel 3 Comer țul electronic în România.
Sursă: potrivit datelor statistice furnizate de www.gpec.ro (Gala premiilor e -commerce România)
România are o populație de 19,7 milioane de locuitori, din care 10 milioane
au acces la internet, rata de penetrare a internetului în România fiind de
49,76%.
Vârsta medie a celor care cumpără produse și/sau servicii p rin comerț
electronic este cuprinsă între 25 și 35 ani , iar majoritatea cumpărătorilor
locuiesc în mediul urban. (peste 80%).
Se estimează că în anul 2014, în România, există 5.000 de magazine
online , comparativ cu anul 2013 când erau doar 4.500 de astfel de
magazine.
Cele mai vândute produse sunt cele din categoria Electro -IT&C , urmate de

Pagina| 8
articolele de îmbrăcăminte, articolele sportive și cele de uz casnic.
În anul 2014, românii au cheltuit online 140 de milioane euro doar pentru
produsele din categoria haine și articole sportive.
Peste 90% din cumpărătorii online preferă să plătească ramburs (la livrare).
Valoarea totală a tranzacțiilor prin card în 2014 a fost de 337 milioane
euro , respectiv : 255 milioane euro prin RomCard și aproximativ 82 milioane
euro prin mobilPay.
Valoarea medie a unei tranzacții online este de aproximativ 35 euro .
Cel mai mare număr de tranzacții plătite online s -a înregistrat în luna
decembrie a anului trecut, respec tiv 753.038 tranzacții într -o singură lună.
Potrivit estimărilor, românilor cumpără cel mai mult în ziua de miercuri .

2.2.2. CELE MAI MARI AFACERI DIN MEDIUL ONLINE ÎN
ROMÂNIA
Tabel 4 TOP 10 SITE -URI DE E -COMMERCE DIN ROMÂNIA ÎN FUNC ȚIE DE NUMĂRUL DE VIZITATORI.
SURSĂ: WWW.TRAFIC.RO
WEBSITE VIZITATORI UNICI
1 www.okazii.ro 902.866
2 www.shopmania.ro 202.214
3 www.compara.ro 68.393
4 www.dyfashion.ro 55.039
5 www.outlet.ro 23.746
6 www.pretzmic.ro 23.162
7 www.bigiotto.ro 17.930
8 www.bilete.ro 15.632
9 www.adelaida.ro 14.567
10 www.fabricademagie.ro 12.668

Conform celui mai mare sistem de monitorizare web din România –
www.trafic.ro , cel mai vizitat magazin online este www.okazii.ro , cu un număr de
902.866 vizitatori unici în fiecare zi, urmat de www.shopmania.ro (202.214
vizitatori) și www.compara.ro (68.393 viitatori).
Site-ul www.okazii.ro este o componentă a firmei S.C. NETBRIDGE
SERVICES S.R.L., care deține, în p rezent, mai multe site -uri, precum :
-www.auto.ro

Pagina| 9
-www.bloombiz.ro
-www.money.ro
-www.curs -valutar.ro
-www.hit.ro
-www.smartbuy.ro
-www.myjobs.ro
-www.kestionare.ro
-www.trafic.ro
-www.gazduire.ro

S.C. NETBRIDGE SERVICES S.RL. este o societate cu răspunde re
limitată, cu sediul în România, având ca domeniu de activitate : activități de servicii
privind tehnologia informației, CAEN 6209.

Tabel 5 Evolu ția în timp a SC NETBRIDGE SERVICES SRL Sursă: www.risco.ro
RON
Anul 2011 2012 2013 2014
Cifra de afaceri 12.334.309 13.554.781 14.748.063 10.492.898
Profit net -147.426 -2.420.642 -2.769.507 -1.423.407
Marja profit net -1,29 % -17,86 % -18,78 % -13,57 %
Număr angajați 74 95 89 60

Figură 3 Cifra de afaceri în perioada 2011 -2014 a SC NETBRIDGE SERVICES SRL
0 5,000,000 10,000,000 15,000,000
CIFRA DE AFACERI
2011 2012 2013 2014

Pagina| 10
Ditr-o altă perspectivă, nu doar site -ul www.okazii.ro se bucură de
performanțe. Multe alte magazine online din România câștigă notorietate și se află
în preferințele cumpărătorilor. De a ceea, pe 24 noiembrie 2015, a avut loc a 10 -a
ediție a celui mai important eveniment dedicate comerțului electronic din România
– Gala Premiilor eCommerce (GPeC), unde au fost înmânate 28 de premii pentru
magazinele online și companiilor de profil din Româ nia care au înregistrat
performanțe în an ul 2015, în special premiile pe categorii de produse și servicii
oferite.

Tabel 6 Cele mai bune magazine online, pe categorii, din România.
Sursă: date furnizate de www.gpec.ro
Echipamente de securitate și supraveghere ATU TECH
Cărți, reviste, publicații, muzică și film TÂRGULCĂRȚII.RO
Birotică și papetărie GUTUIE.RO
Auto, moto și utilaje CAUCIUCURIDIRECT.RO
Articole sportive & Timp liber SUPORTADDICT.RO
Pet shop PENTRUANIMALE.RO
Alimentare și băuturi CANDYTOYS.RO
Florării FLORIA.RO
Ceasuri WATCHSHOP.RO
Casă, grădină și unelte O-MAC.RO
Cadouri și bijuterii BOREALY.RO
Mobilă 1MOB.RO
Produse organice și natural RANGALI.RO
Sănătate și frumusețe DENTSTORE.RO
Bebeluși, copii, jucării BESTKIDS.RO
Fashion ZONIA.RO
IT&C, electronice și electrocasnice F64.RO
Turism PARAVION.RO
Magazinul anului în e -commerce 2015 F64.RO

Pagina| 11
3. CONCLUZII

Dezvoltarea simultană a telecomunicațiilor și utilizării calculatoarelor a
făcut posibilă creșterea explozivă a internetului și creearea unor tehnologii specifice
care au influențat, în timp, activitățile social -economice. În asemenea condiții,
apariția și dezvoltarea comerțului electronic nu este deloc surprinzătoare.
Comerțul electronic est e o formă modernă, maturizată a comerțului clasic,
ce a revoluționat, nu doar schimbul de produ se și servicii, ci și modul de conduce re
a unei afaceri, aprovizionare, promovare și menținerea relațiilor cu partenerii și cu
clienții firmei.
Cel mai mare av antaj al comerțului online este globalizarea. Într -un singur
mediu se adună la un loc persoane individuale, societăți, guverne și alte entități ce
interacționează între ele cu scopul de a cumpăra sau de a vinde produse, servicii sau
informații și care form ează un “grup” imens, numit e -commerce (comerț
electronic).
Peste 50% din populația Europei a făcut cel puțin o tranzacție în mediul
online, iar cifra este în continuă creștere, de la an la an. Pe primele locuri privind
cumprăturile online se află Marea B ritanie, Danemarca, Luxemburg și Germania,
iar pe ultimul loc se află România, unde doar 11% din populație a făcut tranzacții
online. Cu toate acestea, România evoluează în ceea ce privește comerțul
electronic, dispunând, în prezent, de peste 5.000 de maga zine online.
Concluzionând, putem afirma că impactul pe care în are comerțul electronic
asupra firmelor și asupra cumpărătorilor crește și se intensifică de la an la an,
oferind ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a piețelor sau crearea de
noi piețe. Inițiativa de a activa în domeniul comerțului electronic poate genera
scăderi ale costurilor, creșteri ale veniturilor și eficiență operațională pentru
întreprinderi.

Pagina| 12

BIBLIOGRAFIE

1. Ion Gh. Roșca – Comerțul electronic, ed. Economică, București 2004.
2.Ion Gh. Roșca, Bogdan Ghilic -Micu, Marian Stoica – Informatică, societatea
informațională, e -serviciile, ed. Economică, București 2006.
3.Stanciu Anca – Caiet de studiu individual pentru economia comerțului,
Universitatea Ovidius, Constanța.
4. Ion Botescu – Efectele comerțului electronic, Universitatea Ovidius, Constanța.
5. Răzvan Sorin Șerbu, Comerțul electronic, ed. Continent, 2004
6. www.ec.europa.eu/eurostat
7. www.insse.ro
8. www.recom.ro
9. www.gpec.ro

Pagina| 13
5. LISTA FIGURILOR ȘI A TABELELOR

 Fig. 1 – Exemplu de afacere electronică Business to Consumer (B2C) ……..3
 Fig. 2 – Relațiile dintre principalele tipuri de comerț electronic………………..4
 Fig. 3 – Cifra de afaceri a SC NETRBRIDGE SERVICES SRL……………….9

 Tabel 1 – E-commerce 2015 în Europa…………………………………………………5
 Tabel 2 – Vânzări de produse prin e -commerce în Europa……………………….6
 Tabel 3 – Comerțul electronic în România………… ………………………………….7
 Tabel 4 – Top 10 site -uri de e -commerce în România, în funcție de numărul
de vizitatori………………………………………………………………………………………..8
 Tabel 5 – Evoluția în t imp a SC NETBRIDGE SERVICES SRL……………..9
 Tabel 6 – Cele mai bune magazine online, pe categorii, în România……….10