DEFINITIE, istoric. Periartrita s capulo-humer ala (PSH) este un sindr om [623604]

DEFINITIE, istoric. Periartrita s capulo-humer ala (PSH) este un sindr om
clinic, caracterizat prin du rere, redo are si i mpotenta functio nala a uma rului,
asocia-
Te in d iverse grade, determ inate de procese p atologice, care intere seaza te-
Suturile periarticulare (tendoane, burse) si – in un ele cazzuri – ca psula
articulara.
Prima de scriere a periartritei scapulo-humer ale apartine lui Duplay ca-
Re, in 1874 , atribuia to ate suferintile uma rului bursitei subac romio- delt oidi-
Ne; la o mai bun a cunoastere a sind romulu i au contribu it Codman si de Se-
Ze.
Periart rita scapulo-humera la este u na dintre s uferintele cele mai frec-
Vente, pentru care b olnavul se adreseaza mediculu i. Este inta lnita la ambele
sexe, la subiect i in varst a activa, cu inc identa maxima la cei peste 40 de a ni.
Terme nul de p eriartrita , care subliniaza f aptul ca sunt inte resate struc-
turile periarticulare este in u nele c azuri, n ecorespunzator realitatii, nefiind
vorba de un proces infl amator.
Clasificare a suferintel or care se inca dreaz a in n otiune a vag a si impre-
Cisa de PS H este di ferita, in functie de sc oala.
Reumat ologii francezi deo sebesc ur matoarele forme clinice :
-umarul du reros sim plu
-umarul du reros acut (hipe ralgic)
-umarul mix t
-umarul bl ocat
-umarul pseudo paralitic.
ETIOP ATOGENI E
Bolile reuma tismale forme aza un grup de afect iuni cu l ocalizari in pri-
mul r and la aparatul l ocomotor si ca rdio-vascular , ca urmare a unor leziuni
caracteristice meze nchinale.
Factorii etiol ogici in ace st gru p de bo li sunt diferiti determ inand tablo-
uri clinice cu evolutie acuta, subacuta si cro nica.
Clasificare a bolilor reum atisma le sunt urmatoarele :
1.Reumatismul infl amator in c are intr a:
-reum atismul S ocolski Bouilla ud
-poliartrita reuma toida
-spondilita anchiloz anta
-reum atismul secu ndar infect ios

2.Reumatismul dege nerativ in care intr a:
-artroza
-poliartroza
-spondiloz a
3.Reumatismul a barticula r in ca re intr a:
-miozite
-tendinite
-bursite
-periartrite
-nevralgii si nevr ite.
In afara manifestarilor articulare a le reum atismului inflamator sau de –
gene rativ, in p ractica zilnica int alnim adesea b olnavi cu suferinte determi na-
te de procese p atologice abarticulare in cu rsul c arora sunt afect ate ten doane,
teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze.
Cele m ai frecv ente si cele mai su paratoare u neori in validante sunt :
tendinitele si bursitele umarului (cun oscute ge neric sub nu mele de pe riartrita
scapulo-humera la) ; mai rar sunt intalnite su nt sindromul u mar-mana, retrac-
tia aponevro zei palmare (B oala Dupuy tren) , periartrita c oxo-femur ala.
La nivelul s tructuril or um arului si in primul r and la nivelul tend oane-
lor, are loc un proces de uzura a carei acceler are si ag ravare p ot fi deter mina-
te de traumatisme, micr otraumatisme (in s pecial cele de o rdin profesional)
expuneri la frig etc.
Un rol deosebit in acceler area proceselo r de uzur a si in a paritia infla –
matiei ; un argument in ace st sens il constituie frecv enta mare a acestui sin-
drom, atat in afectiuni ale sistemu lui nervos periferic (nevra lgia cer vico-
brahiala, zina zoster) , cat si in afectiuni ale sistemu lui nervos ce ntral (acci-
dente vascula re cerebr ale, traumatisme cerebr ale, Boala Parkinson, sindr oa-
me ta lamice).
PSH p oate aparea si la bolnavii cu u nele afectiuni ale organelor intra-
toracice, pe cale reflexa, prin perturbarea activitatii sistemului simpatic, a n-
gina pectorala, infarct mi ocardic, tubercul oza pulmonara apicala, interventi i
chirurgicale pe plaman. Asupra unor factori etiopetogenici se va reveni, l a
prezen tarea formel or clinice.
ANATOMI A FIZIO-PATOLOGI CA
Umarul es te alcatuit din t rei articulati i si do ua planuri de a lunecare,
care-I confera o mare mo bilitate in d auna stabilitatii (de al tfel, a rticulatia
glenohumer ala este a rticulatia c are se lux eaza cel m ai des, din tot corpul
uman).

Cele d oua suprafete de al unec are sunt repreze ntete de su prafata sca-
pulo-toracica si de ca tre spatiul sub acromial.
Cele t rei articulatii ale uma rului sunt : articulatia gle nohumer ala, a-
cromio-clavi culara si sterno-clavicula ra.
La men tinere a unei oarecare stabilitati contribu ie ligame ntele , tendoa-
nele si muschii. O ma re imp ortanta o au patru muschi, si a nume : supraspi-
nosul, subspinosul, micul r otind si sub scapularul. Im preuna, ei formeaz a
« mansonul » rotatorilor, care p articipa la efectua rea rotatiei intern e si exter-
ne ; totodata in timpul ridi carii umarului, el dep rima c apul humer al care
constituie un punct de s prijin pentru deltoid in rid icarea b ratului.
In functio nalitatea um arului, un rol de osebit il are bur sa subacromio –
deltoidian a, a carei portiune su perioara desparte te ndonul s upraspinosului de
arcul co racoidian , iar ce a infer ioara desp arte delt oidul de c apul hume ral.
Bursa sub acromio-delt oidiana constituienormal un spatiu inch is ; la unii bol-
navi cu bo li reum atice inflam atorii ea poate comunica cu a rticula tia glenohu-
merala. O al ta bursa este cea a tendonului lungii portiuni a bicepsului. Cap-
tusite cu u n strat de celule sin oviale, bursele se p ot inflama, participand la
realizarea unora dintre tulbu rarile clinic e ale PSH.
Patologic, PSH a re drept sub strat – in p rimul r and – lezi unile dege ne-
rative ale ten doanelor, in special ale supraspinosului si b icepsului, c aracteri-
zate p rin necroze ca re duc l a rupturi partiale si prin calcificari, a ceste p roce-
se de uzur a sunt frecv ente la subie cti de pe ste 40 -50 de aani, fiind mult a vre-
me a simpt omatice. In privinta anumito ri facto ri, cu m ar fi unele tr aumatis-
me, o suprasolicitare sau o expunere la frig, leziunilo r degene rative li se a –
dauga u n proces infla mator, in primul rand al tendoanelor, care p une capat
latentei clinice ami ntite mai su s, bolnavii acuzand dureri de inte nsita te medie
si un grad va riabil de i mpotenta functio nala. In u nele c azuri migra rea materi-
alului calcic cu p atrundere a lui in inte riorul u nei burse (in p rimul r and in
bursa subacromiodelt oidiana) determ ina un proces infl amator deosebit de in-
tens, responsabil de prezent a unor dureri extrem de n epasatoare.
O form a particulara de PS H este ce a determin ata de inflam atia c apsu-
lei articulatie i glenohumer ale, a carei evolutie catre fi broza este re sponsabila
de diminua rea importanta a misca rilor la acest nivel (a sa-zisul « umar blo-
cat » sau « umar inghetat »).
In sfarsit, leziunile trofice ale tendoanelor mansetei rotatorilor pot du-
ce, in urm a unor solicitari mari (l a tineri) sau re lativ mici (la var stnici ), la
rupturi intinse c are sunt responsabile de uma rul “pseud oparalitic ».

SIM PTOMATOLOGIE
A.Forme clinice
Periart rita scapulo-humera la are cinci forme clinico-anatomice-fu nc-
tionale rel ativ bine co nturate. Acestea sunt :
1)umarul dureros simplu ;
2)umarul acut hiperalg ic
3)umarul mixt ;
4)umarul blocat ;
5)umarul pseudoparali tic.
1)Umarul dureros simplu (evolutia b olii)
Este o form a clinica p articulara, cunoscuta si sub n umele de p eriartrita
durer oasa sim pla neanchilozanta. Aceasta forma de P SH este c onsecinta le –
ziunilor dege nerative (uneori calcificate) ale ten doanelor celei de-a doua ar-
ticulatii, mai ales tend oanele s upraspinosului si bicepsului.
Este form a clinica ce a mai frec venta. Bolnavul ac uza du reri moderate
in uma r cand se imbra ca, se pia ptana, sau cand solicita me mbru k superior
respecti v prin purtatea unor greutati. Durer ile pot stanjeni bo lnavul in timpul
somnului, inten sificandu-se in a numite pozitii.
Caracteristica ac estei forme cl inice este co nservarea m obilitatii, rsre-
ori exista nd o impotenta functio nala datorita dure rii.
La examenul clinic apreciem m obilitatea activa si p asiva a articulatiei
umarului si localizam zo nele durer oase.
Bolnavul este pu s sa efectueze misca ri de ab ductie, rotatie inter na si
externa. Practic bolnavul efectu eaza o abductie a bratului si cu a ntebratul
flectat in u nghi drept duce m ana la ceafa si la spate.
In cazul lo calizarii leziunilo r in ten donul su praspinosului misca rea se
face in itial cu usu rinta, apoi intre 45 gr ade si 90 gr ade a pare durere a ce st an-
jeneste misca rea ; dupa 90 g rade misca rea putand fi continu ata fara durere.
Este sen sul ”res ortului » datorat dificultatii treceri i supraspinosului prin defi-
leul inter acromio-tuber ozitar .
La palpare, in c azul lezi unilor de supraspinos se inden tifica in timpu l
abductiei, in zo na antero-externa, ub pu nct sub acromial foarte s ensibil (la
inser tia supraspinosului pe marea tubero zitate humera la).
In cazul lez iunilor lungii portiuni a bicepsului durere a se inte nsifica
prin rotatia externa fortata a mainii, br atul a tarnand pe langa corp. Se limi-
teaza dure ros rotatia e xterna si ab ductia, si apare du rere in fl exia co ntrata.
La palpare se decele aza durere pe fata anterioara a umarului, cores-
punzatoare tend onului bicepsului.

Evolutia u marului durer os simp lu este in ge neral favo rabila trec and
din stadiul acut, in s tadiul subacut , urmat de un stadiu terminal. Vindeca rea
se produce in c ateva s aptamani (cel m ult ca teva luni), fi e spontan, fie in
urma tratamentului.
Uneori ins a durerea s e poate agrava, uma rul dure ros sim plu dev enind
umar dure ros acut h iperalgic.
2) Umarul acut hiperalgic
De obicei are ca substr at o tendinita c alcifianta in puseu infla mator;
sau o migra re de eleme nte c alcifiante in bu rsita s ubac romio-del toidian a, de-
termin and o bursita acuta la acest nivel; sau o bursita se roasa fara calcifieri.
Umarul acut hiper algic poate debut a in m od bru tal, cu o durere at roce
si o impotenta totala a memb rului superior, alteori aceasta forma clinica este
continuarea evolutiei unui uma r dure ros sim plu.
Durerile sunt violen te, insu portabile ; ele se inte nsifica noaptea im pie-
dicand bolnavul s a se o dihne asca. De a seme nea durere a se in tensifica la ori-
ce tentativa de m obilizare a umarului, limitarea m obilitatii nefiind deci me-
canica ci antalgica.
Durere a iradiaza catre ceafa s au cat re fos a supraclaviculara, dar mai
ales pe ma rginea laterala a me mbrului superior, catre m ana.
3)Umarul mixt
Este as ocierea dintre u n um ar du reros de o rigine ten dinoasa, tenosino-
vitica sau bur sitica si o limitare a mobilitatii uma rului prin contractura antal-
gica la rotatori, fle xori sau / si ab ducto rii umarului.
Limitarea misc arii in umarul mixt n u se datoreaza numai durerii, ca in
formele precedente , ci si un ei redo ri reale structu rale, care n u dis pare nici
sub a nestezie totala.
Evolutia in u marul mixt p oate sa se faca fie spre uma rul du reros, cu
persiste nta dureri i, dar recup erarea mobilitatii, f ie spre uma rul bl ocat ca o
forma evolutiva agravata.
4) Umarul blocat
Este o sufer inta frecvent int alnita, care debute aza cudu reri moderate
ale uma rului, e xarcerb ate n octurn, pretand la confuzia de umar durer os sim-
plu.
In timp i nsa, evoluand len t se in staleaza o limitare ma rcata a mobilita-
tii umarului rea lizand asa numitul « umar inghetat ».
Durer a, prezenta la debut, poate sa persiste cu o intensitate sca zuta,
sau poate sa disp ara si sa reapara periodic pe parcursul b olii.

Substratul anatomic il reprezint a leziunile inflamatorii ale capsulei
glenohumer ale, determin and ing rosare fibroasa si co nstituind in tim p capsula
retractila. Retr actia capsulei articula re se o pune special a bductie i si rotatiei
(externe sau inte rne) a uma rului si impied ica bo lnavul in efectuare a unor
ges-t uri uzua le (ca imbracatul s au pieptanatul), sau profesi onale, cand se so-
licita o buna mobilitate a mambru lui superio r.
5)Umarul pseudopa ralitic
Are la baza, perforarea, de di verse gra de a te ndoanelor muschilo r
rotatori, aparuta de obicei pe un fond degener ativ (la peste 60 de a ni) dupa
traumatisme m inore.
Ruptu ra calotei rotatorilor poate apare insa si la tineri in ur ma u nui
traumatism pu ternic, situ atie in ca re se ev identiaza o echimoz a intin sa pe fa-
ta anterioara a bratului.
B. Anamneza generala
Inter ogatoriul trebui e sa urmareasca unele afect iuni asociate si sa obti-
na date referito are la suferint a actuala, insist and asupra modalitatii de debut
si asupra cauzei decl ansante, la 20% dintre b olnavi pot fi identificatedre pt
cauze t raumatism ale, la 50% du rerile apar cu o cazia unui efort, aunei misca –
ri gresite sau aunui traumatism indirect iar la restu l de 30% durerile survin
fara o cauza ev ident a. Trebuie precizate ca racterul du rerii initiale, evolutia s a
si influe nta diferitelo r tratamente. In cee a ce priveste dure rea p entru ca re
bolnavul se p rezint a la medic acesta trebuie analizata precizan du-se urm a-
toarele :
a) Caracterul dureri i este rel ativ greu de a preciat
b) Calitatea du rerii depinde de meca nismul ei de p roducere ;
c) Localizare a dure rii si mai ales iradi erea ei sunt date imp ortante pe care
bolnavul ni le p oate preciza ;
d) Durata dure rii trebui e dea seme nea analizat a, uneori durerea este pe rma-
nenta alteori intermitent a. Dure rea p ermanenta poate ave a o inten sitate co ns-
tanta, sau poate prezenta unele exacerb ari, durere a intermitent a poate fi de-
clansata de a numiti factori ca re trebuie precizati. Durere a care prezinta o in-
tensificare nocturna sau dim ineata la sculare este p osibil sa aib a o origine a r-
ticulara ;
e) Rep roducerea poate ave a loc prin misc ari sau diferite manevre pe care
bolnavul le p oate efectu a in t impul e xaminarii ;
f) Factorii ce usu reaza durere a sunt : repaosul la pat, diverse medicame nte
sau mijlo ace o rtopedice.

C Starea pre zenta – examenul clinic
Durerile umarului sunt frecv ente, la aceasta contribuind existe nta, in
structura sa, a numer oase tend oane si bur se. Alte cauze su nt interventia
lexata si m obilitatea extrem a a acestei articula tii, cu s olicitarea ei repetata in
activitatea cu renta.
Examenul o biect iv poate ev identia, la inspectie, u marul tumef iat si r o-
su, amiotrofie (mai ales de deltoid si de trapez), cade rea um arului, modifica-
ri ale mai nii (in sind romul al go-distr ofic ; uma r-mana).
La palpare se c onstata puncte durer oase pe marea tuber ozitate ( pe care
se insera supraspinosul), in s antul bicipital , pe apofiza c oracoida.
Studiul mobilitatii se efectueaza punand bolnavul sa faca anumite mis-
cari : sa efectu eze abductia ( miscarea permite indep artarea bratului de tora-
ce, cu participa rea supraspinosului si deltoidului ), se efectueaz a flexia
(proiect ia bratului inai nte), s a efectueze extensia (proiectia br atului inapoi).
Pentru a studia misc arile de rotatie se procede aza in felul urm ator : antebra-
tul fiind in semi flexie i se imprim a o miscare de r otatie in jurul a xului bratu-
lui fie in af ara (rotatie externa), fie ina untru (rotatie intern a). Miscare a de r o-
tatie se p oate rea liza si prin ducerea mainii la ceaf a (rotatie externa) sau la
spate catre c oloana dorsolombara (rotatia intern a) antebratul fi ind semi flec-
tat pe brat (realiza nd un unghi drept).
Se realizeaz a apoi, examenul mobilitatii active, examin atorul opunand
o rezistenta.Durere a, care a pare numai la abducti e, suge reaza o tendinta a su-
praspinosului, ce a care a pare la rotatia inter na tine de te ndinita s ubscapularu-
lui, cea care apare la rotatia externa tine de tendinita s ubspinosului, ia r cea
care apare numai la extensie tine de o tendinita bicipitala.
Examenul fi zic trebuie sa analizeze si ar ticulatia a cromio -clavi culara,
marginile ar ticulatiei glenohumer ale, manseta rotatorilor, bursa subac romia-
la si culisa bicipital a. De as emen ea trebuie caut ata o eventuala adenopatie a-
xilara si efectuat u n examen al coloanei cerv icale si al mambrului superior
respecti v (reflexe , sensibil itate).
CRITER II PEN TRU SUSTINEREA DIAGNOS TICU LUI
a)Examenul clinic
1)In um arul durer os simp lu la examenul o biect iv apreciem mobilitatea
acti-va si pasiva a articulatiei umarului si zonele sau punctele
durer oase. E xecu-t and noi insine, sau punand pe bolnav sa efectu eze
miscari de abductie, r ota-tie inter na si ex terna, constatam c a ace ste
miscari su nt posibile chiar daca ele su nt efectuate cu o oarecare
retinere din p artea bolnavulu i, datorita durerilo r. Practic pu nem

bolnavul s a efectue ze o abductie a bratului si antebratului flectat in
unghi drept, sa duca m ana la ceafa si la spate. U neori misca re de
abductie se face in itial cu usu rinta, dar cand nu ajunge la un unghi de
45 de gra de bo lnavul se o preste din cauza du rerii ; sustinand membrul
superior, miscarea poate fi continu a, este un semn al resortului ce
traduce existe nta u-n ei leziuni a tendonuluio s upraspinosului, care
produc and o proemine nta, in-tampina dificultati in trecerea prin
defileul inter acromiotuber ozitar. La pal-pare deo sebim mai multe
puncte durer oase, in fu nctie de form atiune a anato-mica p redominanta
lezat a. Astfel, la bolnavii care a u un semn al resortului in timpul
abductiei gasim si un punct sub acromia l (zona antero-externa), foarte
sensibi l la insertia supraspinosului pe marea tubero zitate humer ala.
La alti bolnavi distingem o zona durer oasa pe fata anterioara a
umarului, c orespunzatoare ten donului bicepsului ; durere a se inte nsi-
fica p rin rotatia externa fortata in m aini, b ratul at arnand pe langa
corp ; in aceste leziuni ale tendonului misc arile bicep sului sunt limita-
te nu numai r otatia ex terna ci si abductia.
2)La examenul obiecti v in um arul a cut se constata o creste re a
temp eraturii locale la nivelul uma rului, u neori cu o usoara tumefactie
sub f orma unei bombari pe fata antero-externa a umarului (consecinta
arevarsatului abu n-dent al bursei subacromiodelt oidiana).
Orice misca re activa este practic imposibi la, datorita dure rii si
contracturi i muscul are ; se constata o oarecare mo bilitate p asiva, dar
de foa rte mica am plitudine, astfel inc at articulatia s capulo-hume rala
pare bogata. Miscarea ce a mai dure roasa si in acelasi timp cea mai l i-
mitata este a bduct ia care nu depaseste a desea 30-40 g rade (i n ace st
caz re aliza rea a cestui unghi se face mai degr aba prin va scula rea o mo-
platului decat prin m obilizarea p ropriu-z isa a articulatie i scapulo-hu-
merale). Abductia co mbin ata cu retr opulsia si ro tatia externa sau in –
terna este si mai greu de rea lizat (bolnavul nu poate duce ma na la cea-
fa sau in regiu nea l ombara).
3)La examenul obiecti v in um arul b locat se constata ca toate miscarile
arti-culatiei sunt redu se, atat cele a ctive cat si cele p asive ; nu este
vorba dec i de o limitare a misca rilor prin durere , ci prin lez iuni ale
scapulei, c are lim iteaz a in s pecial abductia si r otatia e xterna (este un
blocaj meca nic ca re nu este da -torat unei contractu ri muscu lare, ci
unui obstacol material.
4)La umarul p seudo paralitic (umarul mixt) se c onstata clinic o impoten-
ta a bratului ; ridicare a activa a bratului este imposibila, in contrast cu
pastrarea misc arilor pasive.

b) Examenul radiologic
Diagnosticul periartrite i scapulo-humer ale este un diagnostic clinic,
examenul radiologic neavand un raport ese ntial di n ace st pu nct de v edere.
Nu este mai p utin a dedvarat ca examenul radiologic trebuie efectuat o ricarui
bolnav cu pe riartrita sca pulo-humera la ; ar fi o mare grer seala sa se incea pa
un tratament si sa se efectue ze inf iltratii oricarui bolnav cu du reri ale uma ru-
lui, inainte de a ne c onvinge, printr-un examen radiologic, de integr itatea ex-
tremitatilo r humer ale, luzand o artrita s au o artroza.
Aceasta integritate este n ecesara diag nosticului . In p eriartrita s capulo-
humer ala, examenul radiologic pune in ev identa calcifieri periarticulare ; e-
fectuandu-se c lisee d in mai multe incidente cu pe netranta diferita, pot fi con-
statate ca lcifieri la 10-50% din b olnavi ; mai frecv ent inta lnindu-s calcifierea
tendonului supraspinosului, ce se o bserva imediat dea supra marei tubero zita-
ti humer ale. Aceste ca lcifieri sunt ovul are sau rotunde si au un volu m var ia-
bil (unele s unt mici, a ltele su nt foarte volumin oase) ; ele nu au o semnif ica-
tie fiziologica , putand fi asim ptomatice, a tata timp c at nu sunt insotite de
procese infl amatoare.
Daca prezenta calcifierilor sint ten dinoase este c onstanta fie in uma rul
durer os simp lu, fie in um arul durer os acut , in cazul a cesteia din u rma, se m ai
pot observa calcifieri subacromiodeltoidi ene, a carei inflam atie acuta consti-
tuie dese ori substratul mo rfologic al uma rului dureros acut. L a unii bolnavi
examenul radiologic evidentiaza o steoporoza extremitati i superioare a
humeru sului, acast lucru s e constata in p eriartrite de lu nga dur ata mai a les la
cei cu umar blocat ; uneori se recomanda prezent a geodelo r, in special i n zo-
na din vecinatatea ma rii tubero zitati. In um arul blocat examenul radiologic
nu evudentiaz a calcifierile ami ntite. In a cast caz este utila a rtrografia prin
care se co nstata o capacitate ar ticulara mai scazut a (pot fi inject ati numai
cativa milim etrii de substanta de c ontrast si 15-20 ml c a intr -o articulatie
normala) si o reducere a imagini i artrografice. Artrografia este utila si p entru
diagnosticul de ruptura a calotei rotatorilor – prezenta substantei de contrast
(inject ata intr aarticula r). In tesuturile moi pe riarticula re, mai ale s in bur sa
subacromiodeltoidian a are semnif icatia u nei solutii de co ntinuitate in ca psu-
la si in calota rotatorilor.
c) Examen de laborato r
Princip alele invest igatii paraclinic e utile pentru diag nosticul fi zic si
diferential a le PSH s unt: examenul hema tologic si testele de inflam atii
(VSH, fibrinogen, protein a C-reactiva, electr oforeza p roteinelor serice),

testele imun ologice (testul Waller-Rose, testul l atexului pentru facto rul
reum atoid), examenul lichi dului sinovial, biopsia mu scula ra si osoasa,
examenul radiologic (radiografia st andard, tomografia, tomografia a xiala
computerizata , artrografia, artroscanerul) , scintigrafia o soasa, elect romio-
grafia, artroscopia, ecografia, rezo nanta magnetica n ucleara.
DIAGNOS TIC P OZITIV SI D IAGNOS TIC DI FERE NTIAL
Diagnos tic poz itiv – in functie de “sind romul de impingere” si “sindr o-mul
supraspinosului”.
Clinic “sindromul de impingere” se c aracteriz eaza p rin prezenta unor
dureri recid ivante l a nivelul uma rului, l a subiecti tineri, in s pecial la cei care
practica anumite sportulri (aruncari).
Durere a are un debut rela tiv insidios , cu o crestere gr adata in inte n-
sitate , accentuata de activitate, are un punct m axim la regiunea anterolate-
rala a uma rului, ir adiaza in b rat si exacerbeaz a noaptea in s omn la schim-
barea pozitiei. Durerea eeste pe rceputa la ridicare a bratului mai ale s in
unghiurile 90-120° (rid icare a bratului dea supra capului). La examenul fi-zic
se constata o limitare a flexi ei si a r otatiei inter ne.
Semnul “impingerii ” este pozitiv: se im obilizeaza scapula si se ri-dica
bratul in fat a si in su s, pana deasupra capului; b olnavul resimte o du-rere
imensa in m omentul in ca re ma rea tubero zitate a c apului humera l vi-ne in
contact cu arcul co racoacromial ( la ultimile 10 gr ade al e ridicarii pasive).
Concomitent s e poate auzi un discret zg omot sau se p ot percepe cre pitati i.
Durere a, determin ata prin m anevra de re alizare a semnului “impin-
gerii”, poate fi evitata prin injecta rea a 10 ml x ilina 1%, imed iat sub ac ro-
mion, cea ce confirma diagn osticul de “s indrom de im pingere”.
Bolnavii cu si ndrom de im pingere p rezinta dureri si in timpu l ab-
ductiei pasive (la 90°) si rotatiei inter ne. L a palpare se produce o durere
relativ intensa cand se a pasa marginea anterioara a acromio nului.
Diagnosticul pozitiv in “sindr omul supra spinosului”
Clinic, tendinita degener ativa este inta lnita la barbati de pe ste 50 a ni,
cu activ itate fizica inten sa, suferint a aparand de p artea mai inten s so-licitata.
Ea poate fi asimptomatica mult a vreme pana la momentul decla n-sarii
durerilo r de cat re un traumatism s au o silicitare ex cesiva. Durere a este
resimt ita de obice i in profunzimea um arului, imprecis lo calizata; se
inten sifica in timpul n optii mai ale s cand bolnavul este culc at pe partea a-
fectata impiedicandu-l s a se odih neasca. La examenul obiectiv se constata o
limitare a misca rilor uma rului, m ai ales a abductie i. Dure rea m axima e ste

perceputa de bo lnav in cursu l miscarii de abductie intre unghiul de 70° si cel
de 100°, c and solicitare a supraspinosului este m axima.
In suferintele cr onice (cu o durata de p este 3 luni) sau in ru pturile
mansonului rotatorilor, se constata hip otrofie si scaderea f ortei muscula re.
La palpare se p rovoaca o sensibilitate deo sebita sub a cromion la 1-2
cm de ma rea tubero zitate. In ca z de alte te ndinite (tendinita bicipitala), la
nivelul mic ii tube rozitati (ten dinita sub scapularului ) in zo na inferolate-rala a
marii tuber ozitati (tendinita sub spinosului sau miculu i rotund).
Diagnos tic diferential
Durerile umarului sunt deter minate de 3 tipuri de sume rinte:
a)afect iuni ale structurilo r uma rului (in exclu sivitate), de regu la unilate-
rale; b) afectiuni ale u marului, in c adrul u nor determin ari poliarticula-re,
de regula bilaterale; c) afectiuni ale unor organe situ ate la distanta,
durere a fiind referata la nivelul um arului. Primele doua tipu ri de sufe-
rinte s unt determ inate de lez iuni intrin seci ale um arului, iar cel de-a l
doile a tip de lez iuni extrinseci.
In PSH du rerea e ste gene rata de afect area structurilo r umarului
(grupa a). Diagnosticul di feren tial trebui e facut cu celela lte afect iuni din
grupa a, ca si cu afectiunile din g rupele b si c.
a)Afecta rea structur ilor umarului – in e xclusivitate – de regula unilatera -la,
inafara formelo r clinice ale PSH: a rtroza glen ohumera la, uma rul
“Milwau kec”, osteonecroza aseptica a capului humer al, artrita septica ,
artrita tube rculo asa, tumorile primit ive (osteosarcomul, mielomu l) sau
secunda-re (meta stazele o soase), distrofia sim patica reflex a,
traumatismele uma ru-lui, guta , pseudoguta.
b)Afecta rea uma rului, in c adrul unor determin ari poliarticulare: p oliartri-ta
reum atoid a, spondilita anchilozanta (forma riz omel ica), polimiozita,
artrita p soriazica, fibrozita.
c)Afecta rea unor organe situ ata la distanta (dureri refer ate): nevralgia
cervicobrahial a (disco patii cervicale), si ndromul Pancoast-Tobias, a-
fectiuni biliare (litiaza) si afect iuni cardiace (co ronariene).
EVOLUT IA BOLI I
Evolutia u marului durer os simp lu este favo rabila, vindeca rea p ro-
duca ndu-se in c ateva s aptamani sau cel mai mult in c ateva luni f ie spon-tan,
fie in ur ma tratamentului. Uneori ins a durerea s e poate agrava, uma -rul
durer os simp lu de venind u mar durer os acut, hiperalgic.
Uneori evolutia s pontana spre vindec are ne cesita 1-2 a ni. L a uma-rul
blocat evolutia este indelu ngata; in lip sa unui tratament ad egvat, blo-cajul

umarului poate persista cateva lu ni; cu timp ul ins a, uneori dupa 6 luni,
umarul ince pe sa se libereze si majoritatea b olnavilor isi recup ereaz a in
intregime mobilitatea.
Perio adele de ex acerb are a durerilor pot sa dureze de la cateva z ile
pana la cateva s aptamani. La uma rul dure ros acut e volutia este u neori tre-
nanta durerile acute dur and mai multe lu ni si nevrozand bolnavul ; cel m ai
adesea, dupa cateva s aptamani durerile diminua treptat in inten sitate , pana ce
dispar complet. Su bliniem caracteru l recidivant al uma rului dure-ros acut.
Evolutia P SH de cele m ai multe ori se te rmina obis nuit in cateva s aptamani,
dupa care bo lnavul is i poate relua o cupatiile. Uneori ra mane o senzatie de
jena destep tata de ob oseala sau de fr ig si umeze ala.
PROGNOS TIC
Evolutia p oate fi de multe o ri indelu ngata (cateva luni), prognosti-cul
este in ge neral favo rabil, obtinandu-se i n urm a unui tratament preco-ce,
complet si su stinut de recup erarea totala a acestei articulatii si rea liza-rea
miscarilor mai complexe si d ificile.
Totusi prognosticul p oate fi nefavor abil in urm atoarele situa tii:
1)sunt afect ate m ai multe eleme nte a natomice ale articulatiei (rupturi
muscul are, tend oane, bure, fil ete ne rvoase);
2)afecta rea simulta na a ambel or articulatii scapulo-humer ale bo lnave
3)varst a inaintata la care:
-modificarile degener ative sunt imp ortante
-riscul ru pturii mansonului rotatorilor este mai m are
-pot exist a leziuni similare si la alte articulatii (sold, genunchi)
-se asociaz a de multe o ri o patologie multipla (caracteristica var stnicu-lui )
se impu ne o politera pie (existe nta ulceru lui peptic impied ica ad –
nimistra rea de a ntiinflam atoare nesteroidi ene or ale, complicati i car-
diovascul are c ontraindica fi ziotera pia etc. )
4)anumite for me clinice de p eriartita scapulo-humer ala; exemplu: te ndi-nita
calcifianta (datorita p rezintei microcalcifierilor insensibile) evolueaz a
cronic, cu nu meroase p erioade de e xacerbare;
5)administrarea tardiva a tratamentului; in f ormele e voluate de PS H, di-
versele mijlo ace terapeutice nu sunt sufi ciente.

TRATAMENTU L
Tratamentul p eriartrite i scapulo-humera le are ca o biect iv sa calme-ze
durere a, sa combata infl amatia si tendint a in fi broza, sa amelioreze
mobilitate a articular a. Intensitate a si complexitatea t ratamentullui depi nd de
forma cli nica a bolii. Astfel in um arul durer os simp lu acu t se rec omen-da
repaus absolut al articulatie i (bratul este s ustinut i ntr-o esarfa). La u-ma rul
pseudoparalitic tra tamentul este cel chirur gical. I n gene ral in to ate fazele de
PSH tr atamentul s e imparte in:
a)igieno-dietetic
b)evolutia starii psihice
c)medicamen tos
d)balneofizical:
– hidro terapie
– electr oterapie
– m asaj
-kineto terapie
-examen CFM
-terapie oc upationala
e)cura balneoclimatica.
Tratamentul ig ieno-dietetic
Tratamentul igi enic consta in pu nerea in re paus a umarului afect at. In
caz de dure ri acu te, intense, repausul trebui e rea lizat prin im obilizarea
membrului superio r cu aj utorul unei esarfe, men tinandu-l in a dductie. Re-
pausul n u trebuie exagerat (ca inte nsitate) si nic i prelungit (ca du rata), a-
vand in v edere faptul ca el poate contribui la aparitia capsulitei retractile si a
sindromului distr ofiei simpatice refflexe.
Tratamentul dietet ic consta intr-un regim alime ntar hip osodat ca
urmare a tratamentului cu antiinflamatoare ne steroidi ene.
Evolutia sta rii psihice
Evolue aza in pu seuri decla nsate de un stres psihic sau de al ti age nti
etiologici, p e un fond de a calmie ce se reduce p rogresiv pe masura recidi-
varii puseurilor.
Tratamentul medicamentos
Acesta este util din f aza a cuta si va consta in antalgice, vitamine,
infiltratii si la nevoie antibiotice. La umarul durer os simp lu ca med icatie se
aplica aspirina, se fac inf iltratii cu ac etat de hidro cortizon. Du pa ceda -rea
durerilo r , la umarul du reros acut se administreaza fenilbutaz ona sau

indometa cinul. De as emen ea se fac misca ri pentru a se ev ita anchilooza.
Deci atat in um arul durer os simp lu ca t mai al es in um arul durer os acut ,
mobilizare a (activa si p asiva) va fi pruden ta, treptata.
In um arul blocat in faza i nitiala (de inf iltratie activa, insotita de du-
reri), este utila c orticotera pia gene rala. In fazele ta rdive orice tratament
medicamen tos este inutil. Tratamentul ese ntial e ste kineziterapia sau bal-
neo-kinezi terapia, razele infra rosii (IR), ult rascurtele ( US). U nele inter –
ventii chirurgicale ( e xtirp area focarului calcifiat, sectionarea tendonului
bicipital, denervatia a rticula ra) au indicatii restranse si rezulta te greu de
apreciat.
Tratamentul u marului pseudoparalitic este chirur gical – s utura ten-
donului rupt.
Tratamentul balneo- fizical
In ter apia p eriartrite i scapulo-humer ale se poate vo rbi despre u n
tratament profilactic si unul cura tiv.
Tratamentul pr ofilactic
Profilaxia PSH prevede indep artarea focarelor de infecti e mai ale s din
sfere ote rino-laringologice si in acest fel se fac ir adierile faringelui cu
ultraviolete c are a laturi de a lte m asuri sunt foarte pretioase (CFM, hidro –
terapia si masajul tonifica m uscul atura si a paratul ligame ntar prevenind i n
feul a cesta aparitia bolii.
Tratamentul cura tiv
Este co mplex in functie de faz a evolutiva in ca re se afl a bolnavul. Se
aplica:
-tratamentul ig ieno-dietetic – in faza initiala in ca re predomina leziuni-
le inflam atoare se reco manda repausul memb rului afect at pana ce feno-
menele durer oase se atenueaza. Dieta fa ra sa ridice un regim s pecial , este
bine sa se prefere un regim hiposodat. Tratamentul cu a genti fizici are un rol
important in t oate stadiile bolii; acest t ratament cup rinde:
-electro terapia
-hidroterapia
-masajul.
Obiectivele acestui tratament su nt urmatoarele:
-combaterea fenomenelor infla matorii
-calmarea dureri i
-refacere a troficitatii tesutu rilor
-recup erarea functio nalitati i uma rului.
Stadiul acut a re do ua faze:

-o prima faz a in c are clinic predomina durere a mo derata, iar a natomo-
patologic lez iunile degene rative nec rotice si inflamatorii in te ndonul s u-
praspinosului;
-a doua faza c are se m anifesta clinic prin durere v ie si impotenta functio –
nala iar a natomo-patologic prin extinderea procesului de la tendon la
bursa si tesutu l celula r subdelt oid.In ace st stadiu este ind icata numai o te-
rapie cu age nti fizici (in c onditiile de clinica), asociat a terapiei medica-
mentoase. In s tadiul cr onic al bolii dac a bolnavul nu a facut l a timp ul ne –
cesar tratamentulindicat, boala evolue aza si ajunge l a faz a a III-a caracte-
rizata clinic prin du reri minime, ia r anatomo-patologic printr-o anchiloz a
fibroasa periarticula ra.
Elect roterapia
Din procedurile de electr oterapie sunt foarte utile in ace asta boala
curen tii diadin amic i, cure ntul galvanic asociat, ionoterapiia medi camen –
toasa (novoc aina, calciu), b ai galvanice bicelulare, ultraviolete in do za
eritem.
Tot din electr oterapie mai folosim:
-bai de lumina partiala 10-15 mi nute
-diatermia cu un de scur te in doze medi i 8-10 ms
-ultrasunete.
Curentul galvanic
In raport cu lo calizarea p rocesel or patologice si de faz a lor de evo-
lutie, proced am la felul de aplicare a cu rentului continuu.
In sindroamele de uma r durer os utilizam o aplicare t ransversala cu doi
electro zi ega li, unul anterior, altul p osterior , inte nsitatea curen tului va f i
mica, 15-20 minute. Aceasta procedur a este pr eferata fata de o ricare a lta
mai al es in P SH, unde se poate aplica si in faz a acuta. Aplicarea u nui
electro d pe uma r se p oate face in c azurile in care d orim s a face o galvani-
zare longitudina la de-a lungul t raiecta riei unui vas s au nerv. In cazu l aces-ta,
electro dul a l doilea va f i pus pe antebrat, palma sau vom utili za o vana de
maini.
Ionoterapia medicamentoa sa (novoc aina, calciu)
Pentru a face o ioniz are avem nev oie de toata aparatura si utilajele
necesare pe ntru o galvaniz are. Avem dec i un pantostat cu t oate anexele lu i
(cabluri, elect rozi, cordon, lega tura cu p amantul, tesatura hidrofila).
Ceea ce d iferentiaza ioniza rea de g alvanizare este n umai inhiba rea
tesutului hidrofil cu o solutie medicame ntoasa in l oc de a pa. Pen tru o efi-
cacitate m axima vo m fol osi electro zi activi ceva m ai mici decat in c azul

galvaniza rilor. Polul a ctiv va fi depe ndent de inc arcarea electrica a soluti-ei
medicamen toase. Su bstantele inc arcate p ozitiv (novocain a, calciu ) de-
catonii, se vor p une totdeau na la polul pozitiv (anod), ia r sub stantele in-
carcate negativ, adica a nionii se vor pu ne totdeauna la polul ne gativ (ca-tod).
Luam o bucata de tes atura hidrofila , o imbibam in s olutia de io nizat si apoi o
aplicam pe tegumen t pe locul do rit. Lucram cu a pa distila ta pen-tru a
inlatura prezenta ionil or paraziti din apa de la robinet. Po zitia elec-tr rozilor
este de p refer inta cea t ransver sala. Du pa aplicare fixa m electro zii cu benzi
de cauciuc, fa sa elastica s au saculet i de nisip si co ntrolam inca o data toate
contactele. Mai dep arte se p rocede aza la manevra rea obis nuita a
pantostatului.
Curentul diadinamic:
a)In mod obisnuit, daca med icul nu prescrie alta indicatie vom incepe cu
DF de 100, ti np de 15-20”, durata necesara pentru adaptare, dupa care
conductibilitatee a electr ica a tegume ntului ajunge la un maxim;
b)Reduc erea cu 1-2 m A intensitatea si trecem l a un cure nt MF de 50, timp
de 15-20”. In a cest inte rval de timp crestem i ntensitate a cat se p oate de
mult, pana aproape de p ragul s enzatiei neplacute. Este faz a de ad aptare a
sensibi litatii.
c)La sfarsitul celo r 30-40” se p oate trece la CDD mo dulatcu lun ga perioada
fara sa mai fie nev oie sa acordam o atentie deo sebita inten -sitatii
curen tului.
Dura ta tratamentului este un factor imp ortant in tera pia cu d iadina-
mici. In ge neral nu este nevoie sa se prelungeasca o sedinta peste 4-5 mi-
nute. De obicei facem o singura sedin ta pe zi, l a nevoie putem s a facem
chiar do ua sedinte p e zi.
In aplicati ile cure nte o bisnuite se fac 6 -8 sed inte, urm ate de p auza de
6-10 zil e, dupa care eventual se p oate incep e cu a doua serie de 6-8 sedinte.
Ultra scurte (UUS )
Pentru ca rezult atele s a fie cat mai bune in te rapia cu U US trebuie sa
efectu am p rocedur a cu mult a atentie. La aplicare a UUS trebuie sa se
urmareasca: bolnavul, electro zii si aparatul.
Bolnavul este culca t pe o canapea de lemn cu o saltea de burete de
cauciuc. Canapeaua sau patul sa nu aib a piese met alice, deci evitam ca na-
pelele cu ar curi, cele cu s omiere sa u paturile de fi er.
Trebuie inlaturate toate o biectele metalice de pe bolnav, deo arece ele
concentreaza campul electric si ar putea provoc a arsuri la lorul de co ntact al
meta lului cu tegume ntul (ce as, chei, inele, bratari, etc.).
Aparatele g ipsate p ot sa ramana pe b olnav tinand seama de faptul ca
razele trec p rin ele. B olnavul este rug at sa pastreze ac eeasi pozitie in to t

timpul p rocedur ii, de oarece la fiecare misca re se mo difica rez onanta,
aparatul se dez acordeaz a si sc ade inte nsita tea cure ntului, eliminandu-se
astfel efectul.
Pentru procedu rile lo cale preferam elect rozii din sticla S cliophake.
In periartrita se f olosesc mo nodele si minodele.
Diatermia cu unde scu rte
Nu su nt necesari doi electro zi, nu este n evoie sa se f aca a cordarea
aparatului, nu trebuie sa avem grija ca se poate mo difica rez onanta prin
miscarea cat de mica a bolnavului in timpu l sedintei.
Bolnavul va fi dezbrac at partial, culca t pe o canapea sau va s ta pe un
scaun intr-o pozitie comoda ca sa permita iradierea regiu nii. Apropiem
emitatorul prin mo bilizare a bratului de sustine re. Alegem u n localizat or
circular cand dorim o inca lzire ma xima la periferia suprafete i iradiate, unul
dreptunghiular c and dorim o inca lzire ma xima la centrul z onei ira-diatesau
unul cilindric atunci cand ur marim o incalzire uniforma.
Distanta de la fata infer ioara a localizat orului pana la tegumen t va fi
de cca. 2 -5-10 cm in r aport cu ma rimea su prafetei pe care o iradi em.
Directia lo calizatorului va fi de p referint a perpendicula ra pe supra-fata
tegumen tului.
Dupa ce a m asezat si em itatorul cu l ocalizat orul pe regiunea de t ra-tat,
proced am la manevrarea aparatului.
Dozarea inte nsitatii este in fu nctie de tensiunea curen tului aplicat pe
magnetron, de su prafata sectiuni i si dimensiunea l ocalizat orului, de d istanta
fata de tegumen t, de d irectia fascicululu i de un de, de g rosimea s tratului
celulo -adipos al regiunii.
Dozele o bisnuite cu ca re se lucre aza sunt cu prinse int re 40-150 W,
respecti v 20-74 mA .
Dura ta iradierii variaz a in lim ite destul de la rgi, de 5-3 0 minute , media
fiind int re 10 si 15 minute. S e pot face aplicati i pe o singura regiune s au
aplicatiii succe sive pe m ai multe lo curi. Sedintele s e fac z il-nic s au la doua
zile. Numa rul total de sedin te pe serie va f i de 7-15 , dupa care u rmeaz a o
pauza de 2 -3 saptamani; apoi se p oate ince pe o noua serie de sedinte.
Baile de lumina
Bolnavul dezbr acat se a seaza pe pat in decubit ventr al sau dorsal, dupa
scopul u rmarit si se a seazaa baia de lu mina pe regiunea indicat a. Pe ntru a
crea un spatiu inchis, se acopera baia impreu na cu b olnavul cu u n cearceaf si
o patura. I se aplica o compresa rece p e frun te. In functie de sc opul urm arit
bolnavul va st a in b aie intre 5 -20 m inute in functie de bo ala. Dup a expirarea
timpului prescris se a plica b olnavulu i o procedura de ra cire partiala (spalare
cu apa la 22°).

Hidrote rapia
Definitia si domeniul h idroterapiei au variat a tat in e poca empiris-
mului cat si in pe rioada studi ilor stiint ifice. S-a luat de l a ince put in c onsi-
derare nu mai fact orul apa si s- a definit hidro terapia ca fi ind ace a parte a
fizioterapiei care int rebuinteaz a apa la diferite temperaturi si st ari de
agregare, in aplicatii inter ne si ex terne.
Studiul aplicatie i interne a apei privind to ate procesele v itale a trecut
mai ta rziu in d omeniul terapiei balneare, iar hidroterapia s-a marginit mai
mult in a plicata externa. Hidroterapia in a plicatia e xterna actioneaza nu
numai p rin tem peratura apei si manipul atiile meca nice cu c are se a sociaza
aproape into tdeauna.
Procedurile de hidroterap ie aplicata i n PSH
Procedurile care se aplica au r olul sa recupe reze functionalitatea
umarului si su nt:
1)– comprese reci – cu actiune a ntiinflamatoare, la 15°, pe loc durer os,
schimbate din 5 in 5 mi nute sau cu h idrofor cu o durata de o ora repetate
de 2-3 ori pe zi;
2)– comprese Priessnitz – au actiu ne resorbtiva, a plicate du pa amenda-rea
fenomenelor pe regiune a afect ata si zonele a propiate , cate o ora in timp ul
zile si in m od permanent noaptea;
3)– dusul cu a er cald – a plicat du pa ce d ispar fenomenele inflam atorii,
procedur a din c adrul te rmoterapiei cu o durata de 6-8 minute ;
4)– baile as cendente de m aini – 35-39°C, timp de 15-20 minu te;
5)– baile cu pl ante med icina le – tim p de 10-15 minute ;
6)– impacheta rile cu p arafin a sau namol;
7)– kineto terapia – de 38 °, timp de 20 minute ;
8)– dusul s ubacval – cu o presiune de 1 ,5-2 atmosfere si dur ata de 6-8
minute;
9)– bai de aburi – timp de 10 minute.
Toate ace ste proceduri sunt urm ate de ma saj si C FM. Tot in P SH
mai su nt indicate p rocedur i term ale ca: aerul cald, lumin a, namolul, pro-
cedur i a caror tehnica de a plicare, este in s transa leg atura cu p rocedur ile
hidrice, intra de asemene a in c adrul hidro terapiei, c apatand denu mirea co-
recta de h idroterm oterapie.
Masajul in periart rita scapulo-humerala
Masajul este o combin atie de ma nipulatii, de p relucra ri mec anice
multlipe , aplicate sistem atic asupra organismului , cu ma na sau cu a para-te
special c onstruite, in s copuri terapeutic e sau ig ienice. Aceste p reluc rari, care

se executa in ma joritate a cazu rilor cu a jutorul mai nilor (manipulatii),
constau din di ferite for me de n etezir i, apasari, framantari, stoarceri, fricti-
uni, vibratii, scutur ari sa u lovituri usosare sau puternice, n umite manevre de
masaj. M asajul t rebuie adaptat la caracterist ica anatomica a regiu nii, e-
volutia bo lii, starea gene rala a bolnavulu i, sexul, varsta si starea psihica a
acestuia.
Actiunea f iziologica a masa jului
In timpu l masajului pornesc s pre sistemul n ervos cen tral (SNC) im-
pulsuri nervoase, fie prin framantari care ex cita proprioce ptorii muschi-lor,
tendoanelor si a altor tesuturi , fie prin im pulsu ri plecate de la recept o-rii
cutanati, in urm a netezirii si stoarcerii. Aceste impulsuri afere nte, apa-rute in
timpul p relucra rii grupelor muscula re si a altor tesuturi , ajunse la SNC,
maresc e xcitabil itatea si inta resc s tarea functio nala a scoartei cere -brale.
Efectele masajului se reflect a atat prin senzatiile obiect ive ime-d iate ale
bolnavului, c a: senzatia de ca ldura placuta in regiune a supusa masajului,
senzatia de rela tare, de usu rare a misc arilor cat si prin mo difi-carile
functio nale immed iate s au m ai indep artate. Putem cla sa in doua ma ri
categorii modificarile produse de m asaj:
1)– locale –
a)calmarea durerilo r (mialgi i, nevra lgii, altralgii);
b)hiperemia l ocala (reflect ata p rin ridicarea tem peraturii locale, colora-rea
tegumen tului);
c)accele rarea circula tiei locale;
d)indep artarea stazelor locale;
e)accele rarea p rocesel or de re sorbtie;
2)– gene rale –
a)stimula rea functiilor aparatului circular;
b)ale aparatului respirator (crestere a capacitatii vitale, cresterea s chim-
burilo r respiratorii);
c)creste rea met abolismului bazal;
d)imbunatatirea starii psihice;
e)imbunatatirea somnului;
f)indep artarea oboselii muscul are.
Cercet arile lu i Sarkisov-Sarazin si De kin, arata superio ritatea f olo-
sirii masajului pe ntru indep artarea oboselii muscul are fata de f olosirea o –
dihnei pasive. De a seme nea arata efectele nocive ale ma sajului prelungit.
Indicare a si aplicarea m asajului respecta in gene ral principi ile de b aza
ale kineto terapiei (indi vidualizare a, dozarea, antrenarea), in raport cu
afect iunea p acientului si cu sc opul urm arit pri n aplicare a lui. In con-cluzie

masajul a re influe nte p ozitive asupra circula tiei sanguine si limfa-tice si a
elasticitatiii pielii si a fibrelor mu sculare. De a seme nea un rol deosebit il are
indep artarea produselor patologice din o rganism, in reface-re a mobilitatii
articulatiei scapulo-humer ale in p eriartrita , precum si a al-tor articulati i in
alte bo li in imbun atatirea n utritiei pielii si a te suturilo r in influent a psihicului
si in m arirea fortei de a ctivitate a fibrei muscul are.
Delim itarea regiunii
Articulatia ce nturi i scapulo-hume rale:
1)– articulatia ste rno-clavicular a – c are le aga capul ste rnal al clav icule i,
manubriul sternal al claviculei si ca rtilagiul primei coaste. Deo sebim o
capsula articula ra, un disc articula r si numeroase ligamen te.
2)– articulatia ac romio -clavi culara – lea ga extremitatea l aterala a clavi-
culei cu ac romionul omoplatului, inta rita de ligame ntul a cromio-clavi-
cular si co raco-clavicular. Articulatia um arului sau articulatia s capulo-
humer ala este ce a mai mo bila din o rganism. Ca pul hume rusului pa-
trunde in c avitatea glen oida a omoplatului, a carei suprafata este ma ri-ta
datorita existe ntei unui buchet a rticula r in fo rma de inel. C apsula ar-
ticulara este int arita de ligamente auxiliare (ligame ntul gle no-humera l
superior, iferior, lateral si mijlo ciu).
Descri erea ana tomica a umarulu i
Centura scapulara leaga oasele membrului superio r de scheletul
trunchiulu i si este f ormata din: clavicula si omoplat.
Clavicula este un os lung, pereche in fo rma de S turtit, orientata trans-versal,
situat a in regiune a anterosuperioara a toracelui, de o parte si de al ta a
manubriulu i sternal. Este fo rmata dintr-un corp si doua extremitati. C orpul
clavi culei : portiune a medial a este c onvexa anterior, iar p ortiunea l aterala
este co nvexa posterio r. Extremita tea medial a (sternala) este mai volumin oasa
si prezinta o fateta a rticulara pentru m anubriul ster nal. Ex-tremitatea laterala
(acromial a) turtita de su s in j os prezinta deasemen ea o fateta a rticulara,
ovula ra, pentru articul atia cu acromionul. Fa ta superioa-ra a claviculei este
neteda. F ata infer ioara prezint a o portiune mijlocie, un sant longitudina l
(santul subcl avicular) , in ca re se in sera mschiul subcl a-vicular. Medial de
acest sant, catre extremitatea medial a se afla tuber ozi-tatea costala, pe care
se insera ligamen tul co sto-clavi cular. Lateral de s ant se ga seste tubero zitatea
coracoida pe care se inse ra liga mentele coraco-clavi culare.
Omoplatul este un os pereche plat, de forma tringhiulara cu baz a in s us,
situat in r egiunea d orsocraniala a toracelui. Prezinta de s tudiat do ua fete, trei
margini si trei unghiuri (cranial, caud al si l ateral).

Fata cent rala este co ncava. Acopera spatiul cup rins intre c oastele a
doua si a saptea. Pe e a se in sera muschiul sub scapular. Fata dorsala, pre-
zinta in partea superio ara o lama osoasa numita s pina omoplatului, c are
porneste libera (apofiza) deasupra unghiului lateral, numita acromion.
Acromionul p rezinta o fateta a rticulara pentru cl avicula. Pe s pina obser-vam
o mica suprafata triunghiular a – trigonul spinei si un tub recul – tu-berculul
trapezulu i. Spina imp arte fata dorsala a scapulei in do ua:
-fosa supraspinoasa, in care se a fla mansonul s upraspinos;
-fosa subspinoasa, mai ma re, ocupata de muschiul sub spinos.
Unghiul la teral al scapulei este volumin os. Prezint a o cavi tate ar ti-
culara – cavi tate glenoida – p entru humeru s. In cen trul c avitati i gasim tu-
berculul int raglenoidian. De asupra unghiului lateral se afla apofiza cora-
coida, pe care se inse ra muschiul coracobrahial si te ndonul scurt al bicep-
sului. Marginea c raniala a scapulei prezinta incizura scapulara prin care trece
nervul s uprascapular.
1)– lateral (delt oidul)
2)– ventral (marele si micul pectoral, subcl avicularu l, coracobrahialul)
3)– dorsal (supra si subspinosul, marele si micul rotund, subscapularul).
Grupul lateral
Deltoidul ocupa uma rul ca un manson, avand originea in f orma de
potcoava p e marginea craniala a scapulei si clavi culei iar in sertia sub f or-ma
de V in treimea proximal a a humeru sului.
Grupul ventral
Marele pecto ral are originea sub f orma de e vantai pe c lavicula , partea
respecti va a sternului si primele 6 cartilagi i costale, iar in sertia pe baza
laterala a santului bicipital al humerusu lui.
Micul pectoral situat sub p recedentul , are originea pe fata externa a
coastelor 3, 4 si 5 iar in sertia p e apofiza co racoid a.
Subclavicula rul – de a spect fuz iform , are originea pe primul c arti-laj
costal, iar insertia p e fata caudala a clavi culei .
Coracobrahialul – are originea p e varful a pofizei coracoide
printr-un tendon comun cu scu rta portiune a bicepsului, ia r inser tia pe fata
mediala a hu merusului in treim ea med ie.
Grupul dorsal
Supra spinosul – are originea in f osa supraspinoasa a scapulei iar
inser tia pe fata craniala a marii tuperozitati humer ale.
Subspino sul – are originea in fo sa subspinoasa si pe s pina scapulei, ia r
inser tia pe fata medie a marii tubero zitati humer ale.
Marele rotund – are originea p e fata dorsala a scapulei, ia r insertia p e
baza medial a al santului bicipital a l humeru sului.

Micul r otund – are originea pe fata dorsala a scapulei iar in sertia pe
marea tubero zitate humer ala.
Subscapula rul – are originea sub f orma de e vantai in fos a scapula-ra,
iar in sertia pe mica tubero zitate humera la.
Tehnica ma sajulu i in peri artrita scapu lo-humerala
In primul r and in ainte de incep erea masajului ne vom a sigur a ca nu
exist a contraindicati i, atat in p rezent a unor leziuni cuta nate, indi ferent ca
este vorb a de o plaga infectat a, un furun cul sau o infect ie tumorala necu –
noscuta de bo lnav, ce p ot fi tumori benigne sub f orma de lip om s au poate
ascunde un cancer al pielii, o metastaza. In a cest cez recomandam b olna-
vului sa se adreseze un ui med ic pe ntru precizare a diagn osticulu i.
Inainte de e fectu area masajului maseurul se va p ala pa maini si va
avea g rija sa execute masajul numai pe o piele ing rijita.
Pentru executa rea in bun e conditii a masajului sunt necesare:
1)– o banca sau o banchet a confect ionata din lem n sau meta l, cu o reze-
matoare mo bila, pentru c ap si ca re trebui e sa aib a urmatoarele
dimensiuni:
-lungimea 1,95 cm
-inaltimea 72-75 cm
-latimea 60-65 cm
2)– un scaun cu speteaza scur ta, pentru a putea m anipula usor asupra ce-fe i,
gatului, umerilo r si asupra partii superio are a spatelui si a toracelui.
3)– cateva scaune rotative pentru pacienti si maseuri.
Ca reguli de igiena de c are trebuie sa tina seama maseurul i nafara
de spalatul pe maini mai sunt: taierea unghiilor, fara ceasuri si inele pe m ana
in timpul e xecut arii masajului; s palarea mainilor du pa fiecare ma-saj;
cearceaful fol osit de cl ient sa fie indiv idual si curat etc.. Pe ntru exe -cuta rea
masajului la umar, bolnavul va fi pus pe pat sau pe un scaun cu ma na in sold
daca poate, iar d aca nu sprijinita p e pat. Partea inferioa ra a corpului este
invelita intr -un cearce af. Masajul a cestei regiuni cup rinde:
-masajul r egional
-masajul z onal
-masajul s elect iv
-kineto terapia
Se incepe m asajul la um ar cu cel regi onal care incepe cu n etezi-
rea cu am andoua palmele intinse, ince pand de la varful deltoidulu i cu o
mana alunec and pe trapez, iar cu ce alalta pe pectoral. Acesta ma nevra este
de intr oducere si se ex ecuta de 7 -10 ori ava nd scop pentru p regatirea

muscul aturii, pe ntru executa rea celo rlalte m anevre c are sunt excita nte. Deci
este o manevra de inca lzire si pregatire pe ntru celel alte m anevre. O al ta
forma de n etezire este o manevra u soara care produce la incep ut o va-
soconstrictie a vasel or sanguine iar facut a in timp mai indelun gat produce o
vasodilat atie. Ea ridi ca temp eratura locala dec i produce hiperemia si ar e rol
terapeutic. De asemene a netezirea imbun atateste fu nctia gla ndelor se-
bacee , sudoripare, circula tia sanguina si limfatica, are influent a pozitiva
asupra nervilor. Mai are rol meca nic asupra tesu tului conjunctiv imed iat de
sub tegume nt ce co nsta din m odificari fizice ce au rol in te suturi in ur-ma
presiu nilor executa te de mana masorului. In tegumen t exist a formati-uni
nervoase multi ple, sensibi litatea la presiune , caldura si dure re care se
transmite ca p rima senzatie la SNC. Miscarile len te, ritm ice, e xecut ate cu
blandete au efect sedativ asupra SNC. In tegume nt exista si o cantitate fo arte
mare de vase ca pilare ca re, sub efectul ma sajului primesc o cantita-te foarte
mare de s ange, dec i se deschide un numar mai ma re de ca pilare a stfel ca
intreg terito riul sa fie bine irigat. Pri n urm are, circulatia p eriferi-ca e ste
stimula ta. Prin stimularea circulatiei se rea lizeaz a o intensificare a
schimbur ilor nutritive. Sangele aduce o cantitate mai m are de o xigen cat si
de sub stante n utritive ca: gluc ide, lipide, p rotide, vitamine si substante
minerale ce ma resc v italita tea te sutulu i afect at. In a celasi timp, prin acti-
unea mec anica a masajului este stimula ta si circulatia din va sele l imfati-ce.
Tot prin netezire se combate procesul de a trofie si hipe rtrofie a tegu-
mentelor stimuland sec retia interna si externa a pieli i.
Dup a aceasta manevrea l a sajul uma rului urmeaz a framantarea care
se executa mai intai cu o mana, incep and cu regiune a axilara pe mis-chiul
trapez, spinos si sub spinosin in 2 -3 straturi tot de 2-3 ori, apoi se t rece pe
partea anterioara a muschiulu i deltoid si pe partea media na a a-cestuia , dupa
care se ex ecuta n etezirea de intre rupere, urmata de fra man-tarea cu do ua
maini si cea contratimp , tot de 2-3 ori, execut andu-se to t pe aceleasi
directi ica la framantarea cu o mana. Du pa fiecare ma nevra se fa -ce ne tezirea
de intreru pere. Du pa aceste fo rme de fram antare ur meaz a ge-luirea , care este
tot una din for mele framantarii, manevra e xecut ata in di- rectia fibrelor
muscul are, cu scop in inde partarea bur sitelor si s tazel or se-roase dup a care
se executa o alta manevra a masajului numita m angaluire care e ste to t o
forma a framantarii ce are ca scop antrenarea tutu ror mase-lor mudcul are.
Framantarea cu to ate for mele ei este o manevra cu efect tonifiant al
muscul aturii, ea stimula nd contractibilitate a muscul ara, mus -chii capatand o
elasticitate m ai mare. Tot prin fram antare se imbunatates-te n utritia
tesutu rilor mu scula re; framantarea fiind o manevra cu e fect meca nic as upra
vasel or si f ibrelo r muscula re. Dec i se imbun atateste s chimbul de sub stante

energetic e necesare: p roteine, substante met aboli-ce, vitamine si substante
minerale. Tot prin fr amantare se elim ina toxine-le, formate in timpul
meta bolismulu i infiltratelor. Dec i fram antarea are un efect ex citant asupra
SNC.
Dupa aceasta manevra u rmeaz a alta manevra numita fri ctiune ca re se
execut a mai intai in jurul a rtculatiei omoplatului facandu-se cu do ua degete ,
apoi pe muschiul subclavicular si pe deltoidian . Se face a poi fric-tiunea la
articulatia p ropriu-zisa cu misc ari excita nte deget pe ste deget , de su s in j os,
stanga-dreapta, circula r dreapta, circula r stanga, pornindu-se de l a acromio n
pana sub axila. Frict iunea e ste o manevra s tricta si imp ortan-ta a articulatiei
si are ca scop indep artarea procesel or inflam atorii din in-teri orul a rticulatie i,
a bursel or seroase si este o manevra p rofunda, exci-tanta, executa ndu-se de
3-4 ori. Dec i frictiune a este o manevra specifica articulatiilor, ligame ntelor,
tendoanelor si santurilo r intr amuscula re. Prin e a se inde parteaza stazele de la
nivelul a rticulati ilor, ajuta la absorbtia li-ch idelor inte rstitiale si dea semen ea
indep arteaz a depunerea de sub stante minerale la nivelul c apsulelo r articula re
si ligamentel or care duc la anchi-l oze. Se reco manda frictiunea si pe
punctele durer oase, numit ma saj punctiform c are d a rezult ate fo arte bune.
Efectul fr ictiunii se ex plica tot prin actiune a mec anica, prin activitatea
circulatiei, prin stimula rea schim-burilor nutritive, p rin inrosirea
tegumen telor, prin dim inuarea sensibilita-tii locale, prin scadere a
contracturi i muscul are, prin reducerea starilor de inco rdare n ervoasa a
bolnavului . Dup a aceasta manevra importanta ur-meaz a o alta manevra
numita baterea sau tapotamentul, care se p oate exe-cut a cubital , caus sau
pumni p e mu schiul deltoid si pe t rapez, iar pe mus -chil pectoral se face doar
cu partea cubitala. Baterea este ce a mai ex citan-ta manevra si se adreseaza
maselor de muschi mai dezvolt ate. Ea se r eali-zeaza p rin lovitur i ritmice,
usoare, cu m ana foarte relaxata, fie din articu-latia p umnului, cotului sau
umarului. Ea se face tr ansvers al pe fibrele muscu lare si actioneaza prin
contraexcitarea lor. Are influnet a asupra ter-min atiilor ne rvoase p eriferice,
reduce sen sibilitatea, produce un aflux de s ange in regiune a masata, produce
hiperemi e si r idica temp eratura locala, stimuland activitatea piel ii, glandelor
si tesuturilor .
Urmeaza apoi ultima ma nevra a masajului si anume v ibratia, mane-vr a
sedativa, de ca lmare a regiunii, in u rma celo rlalte ma nevre ex citante.
Vibratia influe nteaz a nervii senzitivi si motori, astfel ca lmand durere a ri-d ica
temp eratura locala si p roduce h iperemia. Ma sajul regio nal de paseste lim itele
regiunii de ma sat. Deci prin acest ma saj, masam inaf ara regiuni i scapulo-
humer ale si regiunea p ectorala si ce a a spatelui, p recum si mu s-chiul deltoid.
Masajul gene ral dure aza 7 -8 minute.

Masajul zonal
Dupa masajul regio nal ne axam pe ma sajul zonal – a dica m asajul
articulatiei propriu-zise – ca re se face p rin netezirea a rticulatie i punand
policele sub a xila si index ul se p une pe acromio n pornind cu ne tezirea p ana
la subaxila s au ducem m ana bolnavulu i in antepulsie si cu cealalta mana
facem ne tezirea cu p artea cubital a a mainii muland articulatia pe partea ei
posterioara de 2-3 ori, ince pand imed iat si fr ictiunea t ot pe ace-asi directi e,
pornind de l a acromio n cu deget p este deget , cu misca ri circula re pana sub
axila.
Apoi ducem ma na bolnavului in retr opulsie, du pa care facem n ete-
zirea pe partea anterioara articulatiei umarului tot cu p artea cubitala a mainii
si cu misca ri circula re de frict iune p ana sub a xila. Acest m asaj du-re aza 3-4
minute.
Masajul sele ctiv
Urmeaza m asajul se lectiv care se adreseaza punctelo r dure roase sau
unui muschi afectat. I n cazul p eriartrite i poate fi afecta t muschiul del-toid ,
caruia ii atribuim un masaj cu ne tezire, fram antare si ba tere. Acest ma saj
poate dura 1-2 minute.
Kinetote rapia
Dupa masajul se lectiv urme aza k inetoterapia, care se face la ince-p ut
prin misca ri pasive, care sunt la um ar:
-antepulsie – unde tinem p riza p e um ar si contrapriza p e cot duc and m ana
bolnavului prin usoara vibra-tie in a ntepulsie, p ana la un unghi pe care-l
poate face bolnavul;
-retropulsie – p riza es te tot pe u mar si contrapriza pe plica cotului care se
face to t prin usoara vibratie misca nd ma na catre spatele bo lnavului .
Miscarile de a ntepulsie si retr oplsie sunt execut ate in ju rul un ui ax
transvers al pe plan sagita l:
-rotatie inter na (in jurul u nui ax vertical)
-rotatie externa (in ju rul un ui ax vertical)
-abductie si adduct ie execut ate in p lan frontal in ju rul un ui ax sagital.
Pe la nga aceste m iscari eleme ntare u marul poate execut a si mi ksca-
ri combin ate ca:
-mana, uma r opus
-palma, regiune a cer vicala
-circumductie.
Dupa aceste misc ari pasive urme aza miscarile active pe care b ol-

navul le execut a singur, iar du pa acestea se m ai fac misc ari active cu re-
zistenta in c are ma seurul tine rez istenta iar p acientul i ncearc a sa execute
miscarile.
Examen CFM
Bilantu l articular Exaenul mobilitati i articula re se ba zeaza pe o foarte bu na
cunoastere a anatomiei functio nale si a bi omeca nicii umarului.
Miscarile pr incipale i n art iculatia scapulo-humerala :
-flexie – ex tensie
-abductie – adductie
-rotatie inter na – rotatie externa
-circumductie
Flexie (antepulsie) – proecte aza bratull in ainte si se p roduce printr-un ax
frontal care trece prin mijlocu l capului humera l si ca re variaza int re 80-180°
(flexia cu o moplatul fixat = 90°; iar fle xia cu om oplatul m obilizat = 180°)
Musch ii care execut a flexia:
1)Partea anterioara a deltoidului (inervat de ne rvul c ircumfle x)
2)Bicep sul (inervat de n ervul muscul o-cutanat)
3)Musch iul co raco-brahia l (inervat de ne rvul musculo -cutanat)
4)Musch iul ma rele p ectoral (inervat de pl exul brahial)
Testarea misca rii de flexie:
-pozitia de pl ecare a b olnavulu i este in decub it dorsal cu bra tele de-
alungul co rpului;
-goniometrul s e fixeaza p e partea laterala a bratului cu ca pul humer al;
-bratul fix ra mane paralel cu pl anul cen tral, iar b ratul m obil urmareste
miscarea de a nteduct ie a uma rului.
Extensia (r etropulsia) – proecte aza bratul p osterior cu a mplitudinea ma-
xima de 50°.
Musch ii care proiecteaza r etropulsia:
1)Deltoidul (inervat de n ervul c ircumflex)
2)Marele r otund (inervat de ne rvul circumflex)
3)Marele d orsal (ine rvat de plexul brahial).
Testarea misca rii de e xtensie:
-bolnavul este in p ozitie de p lecare in decubit ventr al cu b ratele de –
alungul co rpului;
-goniometrul e ste fixat pe partea laterala a bratului cu ce ntrul pe c apul
humer al;
-bratul fix ra mane paralel cu pl anul mesei iar cel mo bil urm areste ex –
trensia b ratului.

Circumductia – este misca rea c are de scrie un trunchi de c on cu varful in
centrul c apului humer al si b aza la nuvelul ex tremitati i dista le a membre-l or
superioare. Po zitia de repaus a articulatie i umarului este re alizat a cand toti
muschi i sunt relaxati, a sta se re alizeaza c and br atul e ste asezat in lun -gul
corpului. Pozitia de fu nctiune este pozitia in ca re o artriculatie anchi-lo zata
permite o serie de m iscari supliment are a jutand pacientul s a se
autoserveasc a. La nivelul ar ticulatiei umatului pozitia de f functiune e ste:
a)abductie – adductie (amplitudine 60°)
b)antepulsie 10°
c)rotatie inter na 30°
-anchil oza a rticulatiei scapulo-humera le impied ica iremed iabil efectuare a
altor misca ri la niv elul a rticul atiei uma rului; a stfel inc at e
-preferat u n umar cu la xitate ma re un ui uma r blocat in p ozitie functionala.
Terapia ocupa tionala (ergoterapia)
Ergoter apia ur mareste c a, prin m unca sau orice al ta ocupatie la care
participa bolnavul, s a-I restaureze s au sa-I mareasca performantele , sa-I
faciliteze in vatarea acelor sarcini si funci i esentiale pe ntru ad aptarea sa
social a, pentru a reduce s au a c orect a disfuncti ile, si p entru a promova sau
mentine starea de s anatate. L a bolnavii cu afectiuni ale sistemu lui loco-
motor terapia o cupatoinala isi propune sa corecteze disfuncti ile motorii
determin ate de bo ala si de ina ctivitate.
La baza activitatii de terapie ocu pationala este evaluarea bolnavu-lu i,
care cup rinde:
-performanta activitatilor cure nte zilnice, de au toingrij ire;
-adaptarilebter apeutice nece sare, de exe mplu ech ipamentele ajutatoare,
orteze sa u proteze ;
-abilitatea senzoriom otoriesi componentele s ale – i ntegra rea
neuromuscula ra si senzoriala.
Prima et apa a evaluarii stabileste def icitul functional prin bila nt arti
cular si testing mu scula r, in a doua et apa, evalu area performantelor boln-
avulu i in ac tivitatile de f iecare z i, pe baza unei fise cu p osibilitatea de a
stabili scoruri:
-modul de alime ntare (cum m ananca, cum be a);
-igiena personala (spalat pe maini, pe fata, igiena guri i);
-toaleta personala (pieptanat, curatat unghiile, ras etc.) ;
-imbracat – inc altat;
-comunic ari functio nale (utilizarea ech ipamentului de scris , citit, scris la
masina, computer);

-activitate ca snica (planificarea si p repararea misca rii, deschiderea si
inchidere a de containere, cu ratenie, s palat rufe, facut p atul);
-manipularea de obiecte (ceas, bani che i);
-adaptarea la sarcini (initiere, integr area info rmatiilor, invat area, rezol-
varea problemel or);
-accesibilitate/ adaptare a med iului (accesib ilitate, reco mandarea muta –
rilor, efectuare a modificarilor, controlul med ilui modificat);
-preventie (sigur anta, conserva rea e nergiei, p rotectie articula ra, ajuta-toare
meca nice);
-educatie (program la domici liu, istruirea famil iei).
Tehnicil e terapiei ocupationale pe ntru bolnavii reuma tici, ne cesare
dee recupe rare profilat, cuprind:
Tehnici de adaptar e: – activ itati cotidiene in lo cuinta, in do rmitor , in bu-
catarie, in baie etc., p entru ca re se p oate am enaja un gen de micro locuinta,
unde bo lnavii se adapteaza la gestica uzu ala si un de se fac ad aptarile la
obiectele utilizate la domici lui in functie dere stantul functio -nal al
bolnavului . Aseme nea compartimente se o rganizeaza in s pitale.
Tehnici ocupationale: – prin practicarea unor meserii sau a unor activitati de
divertismen t, in ca drul u nui compartiment organizat in u nitati s peciale de
recup erare. Ele p ot cuprinde tehnici de baz a: cer amica , tesut, impleti-turi,
tamplarie, mec anica, instalatiietc. Sau teh nici complemen tare: gr a-vura ,
marochin arie, c artonaj, legatorie etc. (in functie mai ales de spatiile
disponibile), s au teh nici de e xpresie: dese n, pictu ra, marionete s. a.m.d
XI CUR A BALNEOCLIM ATICA
Cura balneara actioneaza prin sisteme de fact ori fizicali si balneari
care se a plica sistem atic asupra rganismului, cu a numita ritmi citate pe du-
ratta a 3-4 saptamani.
In bolile reumatice factorii balneari (ape mine rale si namoluri) sunt
utilizate in cur a externa ca meto de de hidro termoterapie: bai generale la
diferite temperaturi, cu a pe minerale term ale o ligominerale sau cl orurat
sodice ori sulfuro ase; bai kineto in b azine sa u piscine cu a celeasi tipuri de
ape mi nerale si la tem peraturi adecvate; bai calde cu n amol diluat s au im-
pachetari gene rale cu namol, eventu al aplicatii locale de termoterapie cu
namol.
Apele clo rurate-s odice ind icate pe ntru cur a externa sunt cele cu
concentratii de Na Cl (ape sarate), a pa Marii Negre, apele de zacamant de la
Govora, apa lacu lui Techir ghiol, Ocna Sibiulu i, Ocn a Mure sului. Des-

carcarea de greuta te, forta hidro statica si vascozita tea apei sarate facili-teaza
miscarile, permit suspendarea corpului si efectuare a unor programe de
kineto terapie in co nditii foarte ava ntajoase. P ot fi utilizate p ozitii in
suspendare a c orpului pentru exercit ii ale me mbrelo r si p ot fi utilizate for-
tele h idrostatice si vasc ozitate a apei pe ntru programe de exercit ii dinami-ce
rezistive. Este mu ltifacilitat de a seme nea inotal terapeutic.
Efectele chim ice ale apelor sarate se e xecuta in princip al la nivelul
pielii prin modificari osmolare, reduce rea c onductib ilitatii electr ice a pielii,
modificare a reactiilor periferice de te rmoreglare, hipremie cuta na-tasi
stimula rea recep torilor cuta nati, c are decl anseaza meca nisme de refle xe la
distanta.
Apele minerale sulfur oase in ba lneatie externa, in bai calde indi viduale s au
in piscine , cumu leaza de a seme nea efectele termice cu cele hidro sta-tice la
care se ad auga efectele chim ice. Efectele termice si ale p resiuni i hidrostatice
sunt similare cu cele desc rise la baile s arate, cu di ferenta ca de o bicei
mineralizare a apelor sulfuro ase nu este ma re, cu e xcep tia situa -tiei in ca re
este vorb a de a pe mixte sarate si su lfuroase (Govora). Hidro -genul su lfurat
se resoarbe p rin piele , iar in cazul u nor concentratii mari (Nicolina-Iasi),
acesta patrunde in tegume nt ava nd efecte vasodilatatoare in c irculatia
ateriolara. Ca rezulta t al acestor actiuni creste deb itul c ircula-tor local in
tesutu rile pe riferice, inc lusiv in extremita ti si scad val orile T.A., scade
glicemia la diabetici.
Namolu rile terapeutic e sunt util izate in te rapia b alneara sub for ma de b ai cu
namol diluat la diferite temp eraturi, im pachet ari gene rale calde cu n a-mol
combinat cu p arafina in s tare semi fluida. Toate aceste p rocedur i sunt
termoterapeutice, b aile fiind a plica te la tem peraturi de 37 -40°C, cele
semi fluide la temp eraturi mai mare (spre 50°C). C alitatile fizice ale na-
molurilo r sapropelice su nt: plasticitate a, hidropexia, termoconductibi lita-tea.
Namolul la cului Techirghiol indep lineste a ceste c alitati la un nivel inalt,
fiind de osebil de util pentru ter moterapie.
In afara iefectelo r termic e, namolurilor li se aplica o serie de ef ecte
chimice si biologice, c a rezult at al unor compusi chim ici si biologici din
namol asupra tegu mentu lui, iar p rin resorbtia lor si p atrunderea in c ircula-
tie, si asupra organismu lui.
Climatul de dealuri si podis in care sunt situate n umeroase statiuni bal-
neoclimatice d in tara noastra la altitudin i intre 200-3 00 m si 600-800 m in
zonele subca rpatice din Munte nia si Mold ova si in P odisul Transilvaniei
(Gov ora, Olanesti , Calima nesti-Caciulata, Pucioasa, Slanic Moldov a,
Sangiorz-B ai, Sovata, Vatra Do rnei, Covasna, Baile Tusnad, Gioagiu) este
caracterizat prin efect ele bioclimatice sedativ indiferente (de crut are).