Definirea șomerului presupune îndeplinirea simultană a trei criterii fundamentale și [601470]

1
1. Definire
Definirea șomerului presupune îndeplinirea simultană a trei criterii fundamentale și
anume: 1
– lipsa unui loc de muncă
– disponibilitatea pentru muncă
– căutarea activă a unui loc de muncă
O persoană este considerată neocupată sau șomeră dacă ea nu are loc de muncă, este
disponibilă pentru muncă la salariul actual, caută activ un loc de muncă și este incapabilă să
găsească unul.
Șomajul se referă la numărul sau proporția persoan elor din forța de muncă care sunt
neocupate. Utilizând aceste definiții foarte concise, conceptul șomajului voluntar devine fără
sens, în condițiile în care, logic, o persoană nu poate căuta activ un loc de muncă dacă în mod
voluntar nu îl dorește. Este ev ident că detențiile nu se pot referi decât la șomajul involuntar.
O imagine sugestivă asupra frontierelor care există, în realitate, între ocupare, șomaj și
inactivitate poate fi realizată prin apelul la patru puncte de intersectare:
– Între ocupare și inact ivitate – corespunde situațiilor în care se lucrează în mod voluntar în
timp redus
– Între ocupare și șomaj activitățile cu program redus din cauze involuntare
– Între șomaj și inactivitate – persoanele pre -pensionate, șomerii descurajați
– Intersecția centrală corespunde muncii clandestine
Instrumente de măsurare a șomajului pot fi:
– recensământul populației
– anchetele statistice realizate în gospodării
– diferitele înregistrări administrative precum: dosare de angajare, înregistrări ale asigurărilor
de șomaj , dosare de Securitate socială, liste de personal

 1 “Asigurari sociale in Romania, realitati si perspective” Dan Eugen Major, Casa Cartii de Stiinta,
2009

2
2.Tipuri de șomaj și instituțiile implicate
Tipuri de șomaj
Șomajul ciclic sau conjunctural – este o categorie de șomaj care este determinată de
fluctuațiile ciclice ale economiei, fluctuații pe termen scurt care depind la rândul lor de
variația factorilor nominali -variația inflației.
Șomajul structural – este considerat ca fiind un rezultat al reglementărilor instituționale
ale economiei, care include: organizațiile guvernamentale și private, tipurile d e aranjamente
ale pieței, demografie, legi și reglementări.
Șomajul fricțional poate fi privit ca o subcomponentă a șomajului structural, reflectând în
principal, schimbările temporare ale șomajului ca rezultat al procesului de căutare a locurilor
de muncă și al dificultăților de asigurare a concordanței dintre structura și conținutul locurilor
de muncă cu structura și calitatea ofertei de muncă.

Instituțiile implicate în realizarea strategiilor , planurilor și programelor naționale, în profil
de ramură și teritorial ale Guvernului sunt:2
1. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției sociale și Persoanelor Vârstnice
2. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
3. Ministerele și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale
4. Organizațiile sindicale și asociațiile patronale reprezentative la nivel național
5. Prefecturile și autoritățile administrației publice locale
6. Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă

3. Indicatori ai șomajului
Indicator ce măsoară nivelul șomajului
A. Nive lul șomajului
Punctul de plecare în analiza șomajului îl reprezintă stabilirea diferenței dintre populația
aptă de muncă și forța de muncă (populația activă).Mărimea forței de muncă include persoanele
ocupate (angajați) și șomerii. Cei apți de muncă – și care nu sunt incluși în forța de muncă – sunt
fie bătrânii, fie casnicele, fie persoanele care doresc să lucreze, dar nu caută activ un loc de muncă.
Nivelul șomajului este exprimat prin numărul celor neocupați și relativ ca rată a șomajului,
calculată ca r aport între numărul șomerilor și populația ocupată.

 2 “Asigurari sociale in Romania, realitati si perspective” Dan Eugen Major, Casa Cartii de Stiinta,
2009

3
Nivelul relativ al șomajului existent la un moment dat poate fi exprimat prin rata șomajului,
calculată în raport cu populația activă. Aceasta poate varia pe diferite categorii de forță de muncă:
pe sexe , pe meserii, pe zone etc.Această variație a șomajului pe categorii de forță de muncă se
poate analiza cu ajutorul relației:

U= w 1u1 +w 2 u2+…+wn un, (2.1)

unde w I reprezintă ponderea fiecărei grupe de populație în totalul forței de muncă. Dacă, spre
exemplu, forța de muncă masculină are o pondere de 60% și o rată a șomajului de 6%, iar forța de
muncă feminină reprezintă 40%, dar are o rată a șomajului de 10%, atunci rata globală a șomajului
va fi:
U=(0,60 0,06) + (0,40 0,10) = 0,076,
adică șomajul este de 7,6%.

B. Durata șomajului

Durata șomajului poate fi definită ca fiind perioadă de timp scursă din momentul pierderii
locului de muncă, sau a reducerii săptămânii de lucru (în cazul șomajului parțial), până în
momentul reluării normale a lucrului sau ieșirii din rândurile forței de muncă.
Durata șomajului influențează rata șomajului, deoarece cu cât este mai scurtă durata medie
a șomajului, cu atât sunt mai mari fluxurile de intrare și ieșire din șomaj.
În cadrul țărilor dezvol tate, perioada șomajului este până în 30 de zile și cele mai multe
durate de șomaj au fost sub 30 de zile, ceea ce dovedește importanța pe care o dau șomerii reluării
lucrului cât mai repede. În țările aflate în tranziție la economia de piață, duratele șom ajului pot fi
de peste 6 luni și chiar de peste 1 an.
Factorii de care depinde durata șomajului sunt:
– structura demografică a forței de muncă;
– numărul și tipul locurilor de muncă disponibile;
– dorința și abilitatea șomerilor de a căuta un loc de muncă mai bun;
– organizarea pieței muncii în sensul existenței unor agenții de plasare și a unor birouri
speciale de plasare a tinerilor etc.
Durata șomajului diferă, în sensul că la vârstnici, deși numărul șomerilor este mai mic,
durata șomajului este mai mare, pe când la tineri, deși numărul șomerilor este mai mare, duratele
șomajului sunt mai scurte. Perioadele de șomaj la tineri se termină, de obicei, printr -o angajare sau
reangajare, pe când la cei vârstnici se termină pin retragerea din forța de muncă .
În general, se poate constata că pe măsura creșterii în vârstă, rata șomajului scade, dar
durata acestuia are tendința de creștere.

C. Distribuția șomajului
Din experiența țărilor cu economie de piață s -a observat că șomajul este mai ridicat în
rândul tinerilor și mai mic în rândul adulților ; aceste diferențe sunt rezultatul diferenței de
comportament a celor tineri față de șomaj, în comparație cu comportamentul celor mai în vârstă.
Astfel, la vârstnici, cauza principală a șomajului este pi erderea locului de muncă, iar la
tineri principală cauză este fie intrarea pentru prima dată în rândul forței de muncă, fie revenirea
lor pe piața muncii după o perioadă mai mare decât cea prevăzută în legislația muncii pentru a fi






4
păstrați în rândul șomer ilor. Mulți tineri care caută un loc de muncă au renunțat la studii, la
școală și sunt, prin urmare, nepregătiți și au puțină sau nu au experiență.

D.Frecvența șomajului

Frecvența șomajului ne arată de câte ori, în medie, lucrătorii devin șomeri într -o anumită
perioadă de timp.
Această frecvență depinde, în primul rând, de ritmul cu care lucrătorii intră în rândul
forței de muncă. Astfel, cu cât mai rapid va fi ritmul creșterii forței de muncă, cu atât va fi mai
ridicată rata naturală a șomajului și inv ers.
În al doilea rând, frecvența șomajului depinde de diferențierile între cererea de muncă a
diferitelor firme. Astfel, cu cât este mai mare această variație a cererii între firme, cu atât rata
naturală a șomajului va fi mai mare. Dar, variația cererii d e muncă va depinde de variația cererii
agregate.
E.Structura șomajului

Structura șomajului se referă la componența pe categorii de vârstă, nivel de calificare,
sex, rasă etc.
Experiența țărilor dezvoltate evidențiază unele caracteristici structurale pe fo ndul unei
durate mai mari a șomajului pentru un număr relativ redus de persoane.Astfel, șomajul diferă de
la un grup la altul, crescând odată cu vârsta.
Diferențe sensibile în rata șomajului există între femei și bărbați. La femei, rata șomajului
este mai mare, deoarece la acestea, probabilitatea întreruperii lucrului este mai mare, în special
din motive de maternitate.
De asemenea, în țările cu rase distincte de oameni există diferențe mari între ratele șomajului,
cum ar fi o rată mai mare la negri decâ t la albi (30,40% la tinerii de culoare din SUA); în țările
comuniste, rata șomajului este mai mare în rândul rromilor decât în rândul populației majoritare
sau a celorlalte naționalități conlocuitoare, lucru datorat nivelului mai slab de pregătire al
acestora și înclinației lor spre muncile mai ușoare. Deosebirile între rata șomajului, atât la rase,
cât și la naționalități se păstrează între tineri și vârstnici și în interiorul lor și între ele.

5
Indicatori de eficiența ce caracterizează șomajul3

Rata ș omajului BIM : raportul dintre numărul șomerilor definiți conform criteriilor Biroului
Internațional al Muncii (BIM) și populația activă totală, exprimat procentual.

RBIM = S BIM / Pa*100

unde: R BIM – rata șomajului BIM

SBIM – numărul șomerilor BIM
Pa – populația activă

Scop : Rata șomajului BIM împreună cu rata șomajului înregistrat, calculate cu periodicitate
diferită și pe baza unor informații din surse diferite, se constituie în două serii de date utilizabile
pentru carac terizarea șomajului în România.

Interpretare : Nivelul scăzut al ratei șomajului reflectă capacitatea unei țări de a echilibra cererea
cu oferta de muncă, evident pe fondul unei economii consolidate care are capacitatea de
a oferi locuri de muncă durabile și de a resorbi forța de muncă existentă.

Rata șomajului de lungă durată : ponderea șomerilor BIM aflați în șomaj de 12 luni și peste,
în populația activă.

Rșld = Șld / Pa *100

unde: R șld – ponderea șomerilor BIM aflați în șomaj de 12 luni și peste;
Șld – numărul de șomeri BIM de lungă durată;

Pa – populația activ
Scop : indicatorul servește la evaluarea progresului înregistrat în combaterea șomajului de lungă
durată.

Interpretare : un niv el scăzut al acestui indicator evidențiază eficiența politicilor de ocupare în
combaterea efectelor șomajului și încurajarea angajării forței de muncă din categoria șomerilor de
lungă durată.

Rata șomajului înregistrat : raportul procentual dintre numărul de șomeri înregistrați și
populația activă civilă.

Rsi = Nsi / Pac *100 = Nsi / (Poc + Nsi) *100

 3 “Asigurari si protectie sociala in Romania” Paul Tanasescu, Editura C. H. Beck, 2009

6
unde: Rsi – rata șomajului înregistrat;

Nsi – numărul de șomeri din evident ele agențiilor teritoriale de ocupare a forței de muncă;
Pac – populația activă civilă (șomeri + populația ocupată civilă);
Poc – populația ocupată civilă.

Scop : indicatorul măsoară nivelul șomajului înregistrat la agențiile de ocupare a forței de muncă.
Acesta reflectă capacitatea pieței muncii de a absorbi forța de muncă disponibil ă.
Interpretare : este unul dintre principalii indicatori care caracterizează piața forței de muncă din
România și care, împreună cu alți indicatori, pot furniza o imagine completă și real ă asupra
evoluției fenomenelor conjuncturale. O rată înaltă a șomaj ului înregistrat exprimă un grad de
ocupare scăzut al forței de muncă civile reflectând imposibilitatea pieței muncii de absorbție
eficientă a resurselor de muncă disponibile.

Ponderea șomerilor înregistrați pe niveluri de educație : proporția șomerilor, î n funcție de
nivelul de instruire, înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă în numărul total al
șomerilor, exprimată procentual.

Si = NS i / NS t * 100

unde: S i – ponderea șomerilor înregistrați pe niveluri de educație;
NS i – numărul șomerilor înregistrați cu nivel de educație i;
NS t – numărul total al șomerilor înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă.

Scop : evidențiază repartizarea numărului total al șomerilor după nivelul de educație.
Interpretare : deoarec e un grad mai înalt de calificare al persoanelor active presupune și un risc
mai scăzut al acestora de intrare și de rămânere în șomaj, monitorizarea distribuției șomerilor pe
niveluri de instruire este foarte importantă pentru stabilirea politicilor națio nale în domeniul
formării resurselor umane. Ponderea mare a șomerilor cu un nivel de instruire scăzut relevă
necesitatea calificării forței de muncă precum și riscul de a intra în șomaj al persoanelor cu un
nivel de instruire scăzut.

4. Sistemul asigurărilor pentru șomaj4
Calitate de asigurat
În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate, în condițiile legilor în vigoare,
persoanele fizice, denumite asigurați. Asigurații pot fi:

 4 “Asigurari si protectie sociala” Viorel Craciuneanu, Editura Universitara, 2013

7
 Cetățenii români care sunt încadrați în muncă sau realizează v enituri în
România, în condițiile legii cu excepția peroanelor care au calitatea de
pensionar
 Cetățenii români care lucrează în străinătate, în condițiile legii
 Cetățenii străini sau apatrizi care, pe perioada în care au domiciliul sau
reședința în România, sunt încadrați în muncă sau realizează venituri, în
condițiile legii

Asigurații au obligația să plătească contribuțiile de asigurări pentru șomaj și au dreptul să
beneficieze de indemnizație de șomaj.
În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt as igurate obligatoriu, prin efectul legii:
 Persoanele care desfășoară activități pe baza de contract individual de muncă sau pe baza
de contract de muncă temporară, cu excepția peroanelor care au calitatea de pensionar
 Funcționarii publici și alte persoane c are desfășoară activități pe baza actului de numire
 Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul
autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului
 Soldații și gradații voluntar
 Perso anele care au raport de muncă în calitate de membru cooperator
 Alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate potrivit legii
Angajatorii la care își desfășoară activitatea persoanele amintite sunt obligați să depună,
potrivit prevederilo r legale, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare cele pentru care se
datorează veniturile persoanelor respective, declarația privind obligațiile de plată a contribuțiilor
sociale și evidentă nominală a persoanelor asigurate, prevăzută de lege.
Perso anele pot încheia contract de asigurare pentru șomaj cu agenția pentru ocuparea forței
de muncă în a cărei raza teritorială își au domiciliul sau după caz, reședința, dacă au cel puțin
vârsta de 18 ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii si în s istemul asigurărilor sociale de
sănătate
Venitul lunar pentru care se asigură persoanele menționate nu poate fi mai mic decât salariul
de baza minim brut pe țara garantat în plata, stabilit potrivit legii, și mai mare decât echivalentul
a de 5 ori câștigul salarial mediu brut, stabilit legii, în vigoare în luna pentru care se plătește
contribuția de asigurare pentru șomaj

8
Indemnizația de șomaj
Șomerii beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulative următoare condiții:5
 să aibă un stagiu de cotizare de cel puțin 12 luni în ultimele 24 de luni de dinaintea
datei la care își înregistrează cererea;
 sa nu realizeze venituri sau sa realizeze, din activități autorizate, venituri mai mici decât
valoarea indicatorului social de referință, în vigoare
 sa nu îndeplinească condițiile de pensionare;
 sa fie înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror raza teritorială își
au domiciliul/reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea
localitate.
La stabilirea perioadei de 24 de luni nu se iau în calcul:
 perioada de suspendare a raporturilor de muncă sau de serviciu cu excepția perioadei
de incapacitate temporară de muncă în care plata indemnizației se suportă de unitate,
conform legii
 perioada cupr insă între data suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu și data
încetării motivului pentru care acestea au fost suspendate
 perioada de pensionare pentru invaliditate, dacă aceasta nu depășește 12 luni
 perioada cuprinsă între data încetării raport urilor de muncă sau de serviciu și data
rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare în muncă, dacă această
perioada nu depășește 12 luni
Indemnizația de șomaj se acordă, pe perioade stabilite diferențiat, în funcție de stagiul de
cotizare , după cum urmează:
 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin de 1 an;
 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin de 5 ani;
 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Cuantumul indemnizației de șomaj este o suma acordată lunar și în mod diferențiat în funcție de
stagiul de cotizare după cum urmează :6
o 75% din valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data stabilirii
acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotiz are de cel puțin un an
o 75% din valoarea indicatorului social de referință ; în vigoare la data stabilirii
acestuia, la care se adăuga o suma calculată prin aplicarea asupra mediei salariului

 5 “Asigurari si protectie sociala” Viorel Craciuneanu, Editura Universitara, 2013

 6 “Asigurari si protectie sociala” Viorel Craciuneanu, Editura Universitara, 2013

9
de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare a un ei cote procentuale
diferențiate în funcție de stagiul de cotizare astfel :
 a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 3 ani;
 b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;
 c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de co tizare de cel puțin 10 ani;
 d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani
Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor pe o perioada de 6 luni și este o suma fixă,
lunară al cărei cuantum reprezintă 50% din valoarea indicatorului so cial de referință, în
vigoare la data stabilirii acesteia. Indemnizația de șomaj prevăzută se acordă șomerilor, o
singură data, pentru fiecare formă de învățământ absolvită.
Persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj au următoarele obligații:
 sa se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția
pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea
încadrării în muncă;
 sa comunice în termen de 3 zile agenției pentru ocupare a forței de muncă la care sunt
înregistrate orice modificare a condițiilor care au condus la acordarea drepturilor;
 sa participe la serviciile pentru stimularea ocupării și de formare profesională oferite de
agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate;această obligație nu se
aplică în situația în care beneficiarii de indemnizație de șomaj participă la programe de
formare profesională a căror finanțare este asigurată din asistență financiară
nerambursabilă primită de România , în calita te de stat membru al UE , prin intermediul
FEDR , FSE și Fondul de Coeziune
 sa caute activ un loc de muncă.
 sa prezinte lunar (la data vizei ) agenției , dovada participării lor la programe de formare
profesională a căror finanțare este asigurată din asistență financiară nerambursabilă
primită de România , în calitate de stat membru al UE , prin intermediul FEDR , FSE și
Fondul de Coeziune , sau , după caz , dovada participării la examenul de absolvire a
acestora (conform Legii nr. 233 /2010 pentru mod ificarea și completarea Legii nr.
76/2002).
Contribuția pentru asigurările sociale de stat și contribuția pentru asigurările sociale de
sănătate se suportă din Bugetul asigurărilor pentru șomaj și virează caselor de asigurări
respective de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

10
5. Bugetul Asigurărilor pentru șomaj
Bugetul asigurărilor pentru șomaj se aprobă prin legea Bugetului asigurărilor sociale de
stat.
Veniturile Bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie din:
a) contribuțiile angajatorilor și ale persoanelor la care își desfășoară activitatea asigurații
prevăzuți la art. 19 lit. b) -f), asimilate angajatorului, potrivit legii;
b) contribuțiile individuale ale persoanelor prevăzute la art. 19;
c) contribuțiile datorate de persoan ele care încheie contract de asigurare pentru șomaj;
d) venituri din alte surse, inclusiv din finanțare externă.

Veniturile din alte surse ale bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie, în principal, din
dobânzi, majorări pentru neplata la termen a contribuțiilor, restituiri ale creditelor acordate în
baza legii, taxe încasate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din activitatea
de formare profesională și cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare, penalități,
amen zi și orice alte sume încasate potrivit legii la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Taxele încasate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din activitatea
centrelor regionale de formare profesională a adulților, precum și cele pentru acredita rea
furnizorilor de servicii de ocupare se constituie ca venituri din alte surse ale bugetului
asigurărilor pentru șomaj, în măsura în care, potrivit dispozițiilor legale, nu se prevede altfel.
6. Șomajul: o problemă economică sau socială?7
Economiștii s -au concentrate întotdeauna asupra eficienței folosirii resurselor. Resursele sunt
utilizate eficient atunci când ele sunt alocate pentru cele mai importante și productive scopuri.
Dar este cel puțin la fel de ineficient sa subtilizezi resursele și acestea sa devină prea vaste. În
etapa actuală de dezvoltare resursa cea mai subtilizata este, probabil, muncă.
Din perspectiva economică, șomajul este o lipsă de utilizare a muncii disponibile.
Din cauza unei reduceri a locurilor de muncă, nivelele șomajului, pe pie țele libere sunt mai
mari decât ar fi eficient și în acest sens, acest exces de șomaj devine o problemă socială. Dar,
deși majoritatea economiștilor tratează șomajul ca pe o problemă strict economică, ar fi necinstit
sa nu amintim ca acest fenomen atât de complex are implicații individuale și sociale grave. Atât
timp cât marea majoritate a oamenilor au ca singura sursă de venit salariul obținut din muncă,
lipsa aceste -temporară sau pe durata lungă de timp îi împinge pe acești oameni într -o stare de
sărace ș i marginalizare.

 7 “Asigurarile sociale: Management, Evolutii si Tendinte” Corina Cace, Editura Expert, 2004

11
7. Prevenirea șomajului și stimularea forței de muncă8
Măsuri pentru prevenirea șomajului
În scopul prevenirii șomajului și consolidării locurilor de muncă prin creșterea și
diversificarea competențelor profesionale ale persoanelor încadrate în muncă, angajatorilor care
organizează, în baza planului anual de formare profesională, programe de formare profesională
pentru proprii angajați, derulate de furnizori de servicii de pregătire profesională, li se acordă din
Bugetul Asigurărilor de Șomaj, o suma reprezentând 50% din cheltuielile cu serviciile de
formare profesională organizate pentru un număr de cel mult 20% din personalul angajat.
Angajatorii sunt obligați sa mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor
participante la pro gramul de pregătire profesională, pentru care s -a acordat suma, cel puțin un an
de la data acordării sumei.
Angajatorii sunt obligați sa mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor
participante la programul de pregătire profesională, pentru care s -a acordat suma, cel puțin un an
de la data acordării sumei.
În cazul concedierii colectiv, angajatorii au obligația sa înștiințeze agențiile pentru
ocuparea forței de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea șomajului și
preve nirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri. În situațiile prevăzute angajatorii
sunt obligați sa acorde preaviz, conform prevederilor Codului muncii sau ale contractului
colectiv de muncă, angajaților care urmează sa fie disponibilizați. Î n perioada preavizului
angajații trebuie sa participe la serviciile de preconcediere realizate de furnizorii de servicii de
ocupare a forței de muncă, din sectorul public sau privat, acreditați, selectați de către aceștia în
condițiile legii.
În sensul pr evederilor legale, reprezintă servicii de preconcediere, în principal, următoarele
activități:
 Informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea
serviciilor de ocupare și de formare profesională.
 Plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea de modalități
de căutare a unui loc de muncă
 Reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă durata
 Sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a
șomajului.

 8 “Asigurari sociale in Romania, realitati si perspective” Dan Eugen Major, Casa Cartii de Stiinta,
2009

12
Măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă
Măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă vizează:
a) Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă
b) Stimularea angajatorilor pentru încad rarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locui de
muncă
Măsurile pentru stimularea forței de muncă se adresează atât persoanelor în căutarea unui loc de
muncă, cât și angajatorilor și sunt realizate prin servicii specializate, furnizate de agențiile pe ntru
ocuparea forței de muncă ori de alți furnizori de servicii din sectorul public sau privat.
Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează de către
Agenția Națională pentru Oc uparea Forței de Muncă(ANOFM) prin u rmătoarele metode:
A. Informarea și consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate în
mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, și au ca scop furnizarea de
informații privind piața muncii di evoluția ocupațiilor, evaluarea și autoevaluarea
personalității în vederea orientării profesionale. Informarea și consilierea profesională se
realizează de centre specializate, organizate în cadrul agențiilor de ocupare a forței de
muncă.
B. Medierea muncii este activitatea prin care se re alizează punerea în legătură a
angajatorilor cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de
raporturi de muncă sau de serviciu.
C. Formarea profesională . Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la
programe de formare prof esională care sa le asigure creșterea și diversificarea
competențelor profesionale în scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii.
Formarea profesională se poate realiza prin : cursuri, stagii de practică și specializare, etc.
D. Consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru
inițierea unei afaceri, se acordă la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă sub
forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode și tehnici eficiente de
managemen t și alte servicii de consultanță.
E. Completarea veniturilor salariale ale angajaților . Persoanele cărora li s -a stabilit
dreptul la indemnizația de șomaj și care se angajează pentru program normal de lucru și
ca urmare a angajării, le încetează plata indemn izației de șomaj beneficiază, din
momentul angajării și până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite sa
primească indemnizație de șomaj, de o suma lunară, acordată din Bugetul asigurărilor de
șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizație i de șomaj.
F. Stimularea mobilității forței de muncă . Persoanele care în perioada în care beneficiază
de indemnizația de șomaj, se încadrează în muncă într -o localitate situate la o distanță
mai mare de 50 de km de localitatea de domiciliu, beneficiază de o prima de încadrare
acordată de Bugetul asigurărilor pentru șomaj egală cu de 2 ori valoarea indicatorului
social de referință în vigoare la data acordării. Iar în cazul schimbării localității de

13
domiciliu ca urmare a încadrării în muncă, persoanelor în cau za li se acordă din Bugetul
asigurărilor pentru șomaj, o prima de instalare egală cu de 7 ori valoarea indicatorului
social de referință în vigoare la data instalării.

Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor9
Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor se realizează prin:
a) Subvenționarea locurilor de muncă
b) Acordarea de credite în condiții avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă
c) Acordarea unor facilități.

a) Subvenționarea locurilor de muncă : angajatorii care încadrează în muncă pe durata
nedeterminată absolvenți ai unor instituții de învățământ sunt scutiți pe o perioada de
12 luni de plata contribuției datorate la Bugetul asigurărilor pentru șomaj aferentă
persoanelor încadrate și primesc lunar, pe această perioada, pentru fiecare absolvent:
– o suma egală cu valoarea indicatorului social de referință pentru absolvenții
ciclului inferior;
– o suma egală cu 1,2 X valoarea indicatorului social de referință pt absolvenții
de învățământ secundar superior sau postliceal;
– o suma egală cu 1,5 X valoarea indicatorului social de referință pentru
absolvenții de învățământ superior)
Angajatorii care încadrează în muncă pe durata nedeterminată, absolvenți din rândul
persoanelor cu handicap , primesc lunar pentru fiecare absolvent, sumele prevăzute pe o
perioada de 18 luni.
Angajatorii care mențin raporturile de muncă cu absolvenții, primesc pentru fiecare an de
continuare a raportului de muncă un ajutor financiar egal cu suma aferentă contribuțiilor social e
datorate de angajatori pentru aceste persoane. Ajutorul financiar poate fi acordat pe o perioada de
cel mult 2 ani de la data îndeplinirii obligației. Prin contribuții sociale datorate de angajatori se
înțelege contribuția de asigurări sociale, contribuț ia de asigurare pentru accidente de muncă și
boli profesionale, contribuția pentru asigurările sociale de sănătate și contribuția de asigurări
pentru șomaj.
Angajatorii care încadrează în muncă pe perioada nedeterminată șomeri în vârstă de
peste 45 de ani sau șomeri care sunt părinți unici , susținători ai familiilor monoparentale, sunt
scutiți pe o perioada de 12 luni, de plata contribuției datorate la Bugetul asigurărilor pentru
șomaj, aferente persoanelor încadrate din aceste categorii și primesc lunar, p e această perioada,

 9 “Asigurari si protectie sociala” Viorel Craciuneanu, Editura Universitara, 2013

14
pentru fiecare persoană angajată, o suma egală cu valoarea indicatorului social de referință în
vigoare, cu obligația menținerii raporturilor de muncă cel puțin 2 ani.
Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, șomeri care în termen de 3 ani de la
data angajării îndeplinesc condițiile pentru a solicita pensia anticipate parțial sau de
acordare a pensiei pentru limita de vârstă, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până
la data îndeplinirii condițiilor respective, de o sum a egală cu valoare indicatorului social
de referință în vigoare, acordată din Bugetul asigurărilor pentru șomaj.
b) Acordarea de credite în condiții avantajoase .Pentru crearea de noi locuri de muncă
prin înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici și mi jlocii, unități cooperatiste,
asociații familiale precum și activități independente desfășurate de persoane fizice
autorizate se pot acorda din Bugetul asigurărilor pentru șomaj, credite în condiții
avantajoase. Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate proporțional cu
numărul de locuri de muncă ce vor fi create, pe o perioada de cel mult 3 ani, pentru
investiții, inclusive perioada de grație de maximum 6 luni și, respectiv, un an pentru
asigurarea producției, cu o dobândă de 50% din dobânda de referință a BNR.
Beneficiarii de credite acordate trebuie sa îndeplinească următoarele condiții:10
 Sa aibă cel mult 249 de angajați și/sau membrii cooperatori cu raporturi de
muncă sau de serviciu
 Activitatea de baza sa se realizeze în producție, servicii sau turism
 Pe cel puțin 60% din numărul locurilor de muncă nou -create sa fie
încadrat personal provenind din rândul șomerilor înregistrați la agențiile
de ocupare a forței de muncă
 Personalul nou încadrat sa fie menținut în activitate cel puțin 3 ani
 Locurile de muncă avute în vedere la acordarea de credite sa nu fie locuri
de muncă vacante, rezultate în urma încetării raporturilor de muncă a unor
angajați, în ultimele 12 luni premergătoare încheierii contractului de
creditare
c) Facilități acordate a ngajatorilor : Angajatorii care încadrează în muncă o persoană din
rândul șomerilor, pe care le mențin în activitate pe o perioada de cel puțin 6 luni de la
data angajării, beneficiază de reducerea sumei reprezentând contribuția de 2,5% datorată
Bugetului a sigurărilor pentru șomaj. Reducerea contribuției se acordă începând în anul
fiscal următor, pentru o perioada de 6 luni, și constă în diminuarea sumei datorate lunar
cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou -angajat din numărul mediu
scriptic de personal încadrat cu contract individual de muncă în anul respectiv.

 10 “Asigurari si protectie sociala” Viorel Cr aciuneanu, Editura Universitara, 2013

15
Valoarea indicatorului social de referință este în prezent 500 lei. Valoarea a fost stabilită
în 2008, prin art. 33^1 din Legea 76/2002, astfel cum a fost completată prin Ordonanță de
urgentă nr. 126/2008.

8. Politici Anti -Șomaj11
Șocurile și perturbațiile din economie, dacă se manifestă o perioadă suf icient de lungă,
fac ca întrega industrie să sufere un declin permanent al producției, bunuril e și serviciile oferite
de acestea fiind depășite și neavând cerere pe piață.
Drept urmare, sunt disponibilizați muncitori, aceștia nu -și găsesc slujbe în alte domenii,
deci apare un dezechilibru masiv care face ca rata șomajului să crească mult peste rata sa
naturală.
Politicile anti -șomaj reprezintă un ansamblu de măsuri elaborate de stat pentru a
interveni pe piața muncii în scopul stimulării creării de noi locuri de muncă, al ameliorării
adaptării resurselor de muncă la nevoile economiei, al asigurării unei fluidități și flexibilități
eficiente pe piața muncii, diminuându -se astfel dezechilibrele, disfuncționalitățile pe piața
muncii. Politicile de ocupare sunt:
 politici pasive și
 politici active.

A) Politicile pasive sunt acele politici prin care statul susține direct nivelul de a trăi al
indivizilor ale căror șanse de angajare în muncă au scăzut considerabil, prin plata directă a
șomerilor și care urmăresc găsirea de soluții pentru angajarea excedentului de resurse d e muncă.
Măsurile de politică pasivă de ocupare cele mai semnificative sunt:
 reducerea duratei muncii;
 diminuarea vârstei de pensionare;
 creșterea perioadei de școlarizare obligatorie;
 sporirea numărului locurilor de muncă cu program zilnic redus și atipic ;
 descurajarea activităților salariale feminine;
 restricționarea sau interzicerea emigrărilor etc.

B) Politicile active în domeniul pieței muncii sunt acele politici prin care se intervine
direct pe această piață prin intermediul unui ansamblu de măsuri, metode, procedee și
instrumente, cu scopul declarat de a reduce rata șomajului, astfel încât ea să se stabilizeze în jur ul
ratei naturale a șomajului.

 11 “Asigurari sociale in Romania, realitati si perspective” Dan Eugen Major, Casa Cartii de Stiinta,
2009

16
Aceste politici active sunt de trei tipuri principale:
a) eforturi pentru a înlesni intrarea în contact a ofertanților și doritorilor de locuri de
muncă prin plasare, consultanță și orientare profesională, cursuri de pregătir e și
consultanță intensivă pentru cei dezavantajați, asistență pentru a înlesni mobilitatea
geografică etc.
b) programe de recalificare a șomerilor: programe de pregătire a șomerilor adulți în noi
meserii sau programe orientate către cei amenințați cu pie rderea locurilor de muncă;
c) crearea de locuri de muncă: crearea directă de locuri de muncă în sectorul productiv
prin acordarea de subvenții pentru păstrarea anumitor muncitori sau angajarea de șomeri cu
stagiu îndelungat, alocații pentru întreprinderil e care angajează tinerii, crearea de locuri de
muncă temporare, în sectorul public etc.
Pentru prevenirea șocurilor de pe piața muncii și atenuarea dezechilibrului dintre cererea
și oferta de forță de muncă se impune adaptarea unor politici pro -active de o cupare . Aceste
politici urmăresc susținerea apariției de întreprinderi mici și mijlocii, acordarea de sprijin
monetar -financiar șomerilor pentru a -și crea propriile locuri de muncă, stimularea flexibilității și
reglării pieței muncii în condiții noi econom ice, tehnologico -ștințifice, ecologice, manageriale,
educaționale etc.
Factorii principali care determină starea de dependență sunt următorii:
 presiunea salarială crește atunci când proporția șomerilor pe termen lung în totalul șomerilor
crește;
 locurile d e muncă libere sunt mai multe atunci când proporția șomerilor pe termen lung este
mai mare;
 rata totală a ie șirilor din șomaj se apropie de rata ieșirii din șomaj a celor care și -au pierdut de
curând slujba, dacă proporția șomerilor pe termen lung în totalul șomerilor este mai mare.

Politica de venituri are ca scop îmbunătățirea relației dintre șomaj și inflație, astfel că, dacă
sporirea salariilor este redusă, guvernul poate să înfăptuiască o politică fiscală și monetară de
stimulare a expansiunii ec onomice pentru a reduce șomajul.
Politicile de impozitare (taxare ) sunt politici de venit bazate însă pe mecanisme indirecte.
Astfel, dacă piața liberă generează o presiune prea mare asupra salariilor, soluția cea mai
eficientă este mărirea impozitării acestora. Se pot aplica impozite asupra creșterii excesive a
salariil or sau impozite progresive asupra nivelului salariilor. În acest mod, lăsându -se negocierea
salarială liberă, se temperează tendința muncitorilor (sindicatelor) de a cere creșteri excesive de
salarii.

17
9. Date statistice din Buletinul Informativ pe luna Se ptembrie a anului în
curs, publicat de ANOFM
Stadiul realizării Programului de ocupare a forței de muncă în primele nouă luni ale
anului 2015
Prin Programul național de ocupare a forței de muncă pentru anul 2015, ANOFM a
estimat încadrarea a 350.000 de per soane, la nivel național, prin implementarea măsurilor active
prevăzute de legislația în domeniu.

În primele nouăluni ale anului 2015 s -a realizat încadrarea unui număr de
279.504persoane. Măsurile de mediere a muncii, informare și consiliere profesională, ca măsuri
de bază ale Serviciului Public de Ocupare, au o pondere însemnată în totalul măsurilor care au
condus la ocupare.
Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți
În data de 25 septembrie 2015 a fost organizată, în 86 de structuri terito riale ale Agenției
Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, bursa locurilor de muncă pentru absolvenți.
La eveniment au fost prezenți 2.588 de agenți economici și au fost oferite 23.713 locuri de
muncă, cele mai multe în București (4.961 locuri de muncă ) și în județele: Iași (2.150 locuri de

18
muncă), Arad (1.450 locuri de muncă), Brașov (1.327 locuri de muncă), Sibiu (1.283 locuri de
muncă).
Dintre cele 25.901 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, au fost selectați în
vederea încadrării 8.971 de absolvenți, iar 531 au fost angajați pe loc.
Cei mai mulți absolvenți selectați în vederea încadrării în muncă au fost în județele: Timiș (709
persoane), Iași (670 persoane), Suceava (638 persoane), Buzău (577 persoane), Vâlcea (561
persoane).
Principale le ramuri de activitate în care au fost încadrate persoanele participante sunt: comerț cu
ridicată (103),fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (57), fabricarea echipamentelor electrice (39),
fabricarea de mobilier (31), activități de servicii privind forța de muncă (28), activități de
secretariat (26), industria alimentară( 25), industria construcțiilor metalice și a produselor din
metal (18), construcții de clădiri (17).

Situația statistică a șomajului înregistrat în luna septembrie 2015

La sfârșitul lunii sep tembrie 2015, rata șomajului înregistrat la nivel național a fost de
4,89%, mai mică cu 0,10 pp față de cea din luna august a anului în curs și cu 0,22 pp mai mică
față de cea din luna septembrie a anului precedent.
Numărul total al șomerilor înregistrați în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă în luna septembrie 2015, era de 435.616 de persoane, în scădere cu 8.740 de
persoane față de luna august.
Ponderea cea mai mare în totalul celor 435.616 de șomeri o reprezintă cei neindemni zați,
77,86%, respectiv 339.185 de persoane. Numărul șomerilor indemnizați în luna septembrie 2015
a fost de 96.431 de persoane.
Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, comparativ cu luna august a anului curent, rata
șomajului masculin a scăzut cu 0,11 p p, fiind 5,19%, iar rata șomajului feminin cu 0,08 pp,
ajungând la 4,55%.
În funcție de vârstă, cel mai mare număr de șomeri a continuat să fie înregistrat de grupa
40 – 49 de ani, respectiv 114.740 persoane, urmată de 30 – 39 de ani (86.620 de persoane) și sub
25 de ani (80.691 de persoane), cei mai puțini șomeri regăsindu -se în grupa de vârstă 25 – 29 de
ani (32.371 de persoane).
Șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial și profesional au
ponderea cea mai mare în totalul șomerilo r înregistrați în evidențele ANOFM (74,03 %). Șomerii
cu nivel de instruire liceal și postliceal reprezintă 20,63% din totalul șomerilor înregistrați, iar cei
cu studii universitare 5,34%.
Rata șomajului a scăzut în 27 de județe, cele mai mari scăderi regăsindu -se în: Galați (cu
0,93 pp), Giurgiu (cu 0,48 pp), Mureș (cu 0,45 pp), Dolj și Vaslui (cu 0,40 pp), Vâlcea (cu 0,39
pp) și Alba (cu 0,35 pp).
Cele mai ridicate niveluri ale ratei șoma jului au fost atinse în județele: Teleorman
(11,24%), Vaslui (10,36%), Buzău (9,84%), Mehedinți (9,78%), Galați (8,76%), Dolj (8,66%),
Gorj (7,63%) urmate de județele Olt (7,61%) și Dâmbovița (7,27%).

19

Județul Ilfov a înregistrat cel mai mic nivel al ratei șomajului din luna septembrie 2015,
1,30%.

20
10. Bibliografie :

 “Asigurari si protectie sociala in Romania” Paul Tanasescu, Editura C. H. Beck,
2009
 “Asigurari sociale in Romania, realitati si perspective” Dan Eugen Major, Casa
Cartii de Stiinta, 2009
 “Asigurarile sociale: Management, Evolutii si Tendinte” Corina Cace, Editura
Expert, 2004
 “Asigurari si protectie sociala” Viorel Craciuneanu, Editura Universitara, 2013
 http://www.anofm.ro/files/SEPT EMBRIE.pdf