Definirea problemelor [306345]

În ziua de 22 februarie 2014, în urma revoluției „Maidan” în Ucraina a avut loc schimbarea puterilor de conducere. [anonimizat] – a fost respins de la putere de către Rada Supremă fără a-și încheia mandatul de 4 ani de guvernare. În locul lui Victor Ianukovici Alexandru Turcinov a fost cel care a preluat sarcina de guvernanre a țării cu condiția că va părăsi postul după ce vor fi realizate alegerile din 25 mai 2014. Orașele care i-[anonimizat], Luhansk, Slaviansk, Kramatorsk, [anonimizat].

Opoziția din Donețk și Harkov care s-a ridicat împotriva noii conduceri a reușit să preia controlul asupra clădirilor principale de executare a sarcinilor administrative Pe data de 7 aprilie 2014 Președinte interimar Alexandru Turcinov a anunțat întemeierea sediului de gestionare a crizelor în Donețk și că „[anonimizat]-teroriste” (Reguli pentru eliminarea teroriștilor în Ucraina, 2014). Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a lansat o operațiuni antiteroristeă care a immplicat forțele militare ale Ucraineni. Începând cu această data a luat naștere războiul civil din Ucraina care durează până în present.

Conflictul intercultural din Ucraina de la începutul său și până în present are un impact mare asupra dezvoltării relațiilor dintre Federația Rusă și țările occiedentale. Având o [anonimizat] a fost intens mediadizat de căătre părțile interesate de urmărirea dezvoltării acestui conflict. Fiecare dintre emițătorii informației a încercat sa-l prezinte conform interesurilor sale, a încrecat să predefinească interpretarea informațiilor de către publicul său și să justifice acțiunile țării de partea cărei este emițătorul. „[anonimizat], [anonimizat]” (Ojala și Pantti, 2017, p. 475). [anonimizat], după cum susțin Gamson și Modigliani (1989, p.3, apud Ojala și Pantti, 2017, p 475), [anonimizat]. Cadrele sunt instrumentele esențiale cu care operează jurnalistul în prezentarea evenimentelor. Aceste cadre se referă la expunerea mesajelor și modul lor de interpretare de către receptori.

În urma globalizării conflictului din Ucraina și mediatizării intense a [anonimizat] a acestor evenimente influențează formarea opniei a publicului față de evenimentele prezentate. [anonimizat] a imaginilor folosite în cadrul unor articole pe aceași tematică.

Pentru analiza cadrelor din reclamele sociale difuzate pe teritoriul Ucrainei am pornit de la cele patru funcții ale cadrelor definite de Entman (1993, p. 52):

Definirea problemelor;

Aflarea cauzelor:

Formularea unor judecăți morale;

Oferirea și justificarea soluțiilor la probleme și estimarea posibilelor lor efecte.

Pentru analiza imaginilor folosite în articolele analizate, au fost folosite trei niveluri de încadraturi identificate de către Markus Ojala și Mervi Pantti (2015, p. 474) și anume:

Conflictul din Ucraina – luptă națională

Intervenție rusă în conflict

Impactul conflictului pe plan geopolitic.

În cadrul cercetării de față, framing-ul este un proces în care actorii creează simultan valorile evenimentelor și își reglează comportamentul în aceste evenimente în conformitate cu valorile care le sunt atribuite. În sfera procesului de luare a deciziilor politice, crearea și utilizarea sensurilor este mai degrabă o acțiune publică decât o acțiune privată. Aici, framing-ul implică reconstruirea evenimentelor prin selecție, clasificarea, denumirea și narațiunea. În același timp, încadrarea pune bazele cognitive, condițiile pentru posibilitatea unor acțiuni viitoare.

În consecință, încadrarea implică două operațiuni: organizarea experienței anterioare și orientarea acțiunilor viitoare . Deși este util analitic separarea acestor două operațiuni, acestea sunt efectuate în mod sincron. Ceea ce este produs în procesul de încadrare – este în același timp un model al lumii, bazat pe rezultatele acțiunilor comise anterior, și modelul conform cărui trebuie să acționăm în această lume (Geertz, 1993 [1973]: 93; Yanow, 2008). Actorii framing-ului crează propria lor lume socială și politică în care (și asupră cărei) își desfășoară activitatea, selectând unele lucruri importante și relevante pentru prezentarea întregului eveniment și ignorând pe cele care nu-i pot aduce folos.

Semnificația lucrurilor prezentat de către actori nu se află în lucrurile în sine, ci apar în cursul interacțiunilor cu ele. Înțelegerea dinamică a încadrării se bazează pe o presupunere simplă: actorii acționează asupra lucrurilor în funcție de valorile cărora le sunt atribuite acestora.

Pentru ca încadrarea să aibă succes, actul de framing trebuie să deschidă noi posibilități de acțiune pentru alți actori. De asemenea, ar trebui să permită anumite grade de libertate în alegerea unor scenarii pentru dezvoltarea ulterioară a situației.

Pentru ca publicul să înțelaegă subiectul prezentat cu ajutorul framing-ului, actorii trebuie să prezinte un început. Ceea ce a fost selectat ar trebui să fie denumit și descris categoric: de exemplu, "lipsă de libertate" sau "criză". Denumirea și categorizarea dau sens unui obiect, eveniment sau unei acțiuni – niciuna din acestea nu este preinstalată în prealabil. Astfel, sunt stabilite diferențele între elementele-ceie prezentate, de exemplu, victime și agresori, prieteni și dușmani, localnici și străini, normal și anormal, vechi și noi, lupta și pace etc. Deși adesea doar un aspect al situației este denumit în mod clar, cu ajutorul încadrări, de exemplu, atunci când se etichetează ceva drept "act terorist" restul detaliilor prezentate în carul situației ajută la determinarea sensului său general.

Poveștile "corecte" au (sau pot avea) un impact persuasiv, deoarece "o poveste bună leagă elementele dificil de conectat pentru o perioadă suficientă pentru a provoca și direcționa o acțiune" (Weick, 1995: 61). Actorii oferă o schiță a situației, crează o imagine ale situației indică un posibil rezultat.

De cate ori apar actorii in spot-uri publicitare pe an

În tabelul 1 sunt prezentați actorii spot-urilor publicitare, numărul de cadre în care apar actorii și durata totală a cadrelor cu actorii respectivi.

După cum indică acest tabel, grupele de actori care sunt cele mai des prezentate sunt: „Soldați ATO”. Acest grup de actori poate fi urmărit în 4 din 5 spotr-uri analizate, cu durata totală a prezentării 75 sec, cu numărul de 41 de cadre.

Ca și grupul de actori „Soldați ATO”, Copii sunt prezentați în 4 din 5 spot-uri, cu durata de 54 de secunde și 21 de cadre.

Imaginea oamenilor civili, neimplicați în război la fel este folosită de 4 spot-uri publicitare din 5 cu durata 49 de secunde și 31 de cadre. În jurul acestor trei grupe de actori, în majoritatea spot-urilor se îvârte sujetul videoclipului, în timp ce adversarul militar este prezentat cel mai puțin – 3 cadre cu durata de 4 secunde.

Apropae toate grupele de actori sunt prezentate într-o lumină pozitivă. Imaginile care îndreptățesc atenșia spre Soldații ATO îi prezintă pe aceștia ca fiind eroii Ucrainei actuale, care duc o luptă împotriva agresorului (care este prezentat doar într-un spot și face aluzie la adversarul din anii…) cu scopul de a proteja „țara-mamă” și făcând o paralelă între insecuritatea publicului și puterea de a fi protejați de către eroii prezentați pe ecranele televizoarelor. În fiecare cadru din spot, în care apar soldații ATO, aceștia sunt prezentați cu unul sau mai mute simboluri ale Ucrainei: steagul sau stema Ucrainei, câmpie cu grâu și cerul albastru. Clipul în tăierea despre rutina zilnică a soldaților forțelor armate din zona UAT. Fețele zguduite dar zâmbitoare pe fundalul peisajelor din Ucraina de Est, steagurile ucrainene peste tancurile cu praf, vuietul de mitraliere, scenele de distribuire a mâncării populației locale și venirea acasă pentru o melodie post-rock afirmată în viață … Se înțelege că aceste scene fără cuvinte sunt puține, momente cu adevărat pline de bucurie din viața oamenilor care au curajul de a-și risca viața într-un război inuil, dar încă se întâmplă

Elementele care persistă în spot-uri:

*Grâul galben și cerul albastru simbolizează elementele care compun steagul ucrainei

** Lumânările sunt simbolul memoriei celor care au murit în itmpul Maydanului

Analiza reclamei 2014.

Ucraina și unor articole pe aceași tematică și pornește de la cele patru funcții ale cadrelor definite de Entman (1993, p. 52):

Definirea problemelor;

Aflarea cauzelor:

Formularea unor judecăți morale;

Oferirea și justificarea soluțiilor la probleme și estimarea posibilelor lor efecte.

În 2014 pe canalul de Televiziune „Noviy” apare un spot publicitar sub denumirea „Slava Ucrainei” (Слава Украине).

Spot-ul combină elementele de visual framing și textual framing cu ajutorul imaginilor, textului recitat de către vorbitorul care se află în afara cadrelor și textului scris. Analizând partea vizuală a acestui spot publicitar, se poate observa că toți actorii din el reprezintă partea militară a evenimentelor. În primele trei cadre (10 secunde) este prezentat simbolul Ucrainei – câmpul cu grâul galben și cerul albastru care reprezintă simbolurile steagului ucrainesc. Aceste trei cadre sunt introductive, ele definesc tema și decurgerea prezentării. Cu ajutorul acestor cadre se înțelege de la început că următoarele momente ale spot-ului publicitar vor fi dedicate Ucrainei, iar militarul care este situat mai întâi în stânga și apoi în dreapta acestui câmp ne face legatura dintre Ucraina și evenimentele militare din acea perioadă. Vocea din spatele acestui spot confirmă demersul gândurilor care vin în urma vizionăii primelor trei cadre prin afirmația: „Pivește în jur. Aceasta este țara ta.” Următoarele cadre reprezintă faptul ca „țara ta” este în pericol și are nevoie de oameni care vor lupta pentru ea. Soluția pentru această lipsă de oameni militari este prezentată în urmtoarele cadre prin imagini cu tinerii care își îmbracă echipament militar cu simbolurile Ucrainei și sunt gata să lupte. În timpul vizionării acestor cadre se poate auzi și: „Ucraina mereu ți-a oferit putere, acum ea are nevoie de putere ta”. Povestea continuă cu momentele în care soldații merg să lupte și se termină cu un cadru în care vedem ca soldatul a primit beretă de culoare roșie – cea mai înaltă formă de distincție din unitățile de forțe militare, ceea ce înseamnă că omul carea luptat pentru țara sa a devenit erou. După cum vedem, acest spot, cu durata de 49 de secunde, reprezintă o poveste cu toate elementele necesare acesteia. Avem introducerea, dezvoltarea povestei și punctul culminant. Majoritatea cadrelor sunt filmate îndeaproape și se axează pe detalii, de exemplu: mâna soldatului care trece prin grâu și alâturi capătul unei arme, elemntele de identitate ale Ucrainei (steag, stema) cusute pe echipamentul militar și emoțiile soldaților în diferite perioade ale războiului: momentele când se pregătesc să plece spre acesta, momentul în care ajung la locație, momentele de odihnă și momentul în care aceștia sunt recunoscuți drept eroi.

Raportându-ne la grila de analiză stabilită de către Entman, vedem că toate nivelurile de framing sunt prezentate în acest spot. Primele cadre și vocea din spatele acestora au definit problema și ne orientează demersul gândurilor pe parcursul întregului clip publicitar. Problema definită este momentul de insecuritate în care se află Ucraina la momentul de față. Următoarele încadraturi vorbesc despre cauza acestei insecurități și ne crează gândul că problema provine din cauza faptului că poporul nu este unit și războiul a început în urma dispariției legăturii de frăție dintre oamenii ce trăiesc pe teritoriul Ucrainei. În moment ce vorbitorul ponunță cuvintele „Cine o poate apăra dacă nu noi? Tu și eu suntem ucraineni, frate! Și noi suntem împreună” apar imaginile care prezintă ajutorul și frăția dintre actori prin strânsete de mâini, cucerirea unor baze militare etc. Anume aceste momente, însoțite de simbolurile ucrainei care persistă apropae în fiecare cadru, pornesc mecanismul de formulare a unor judecăți morale. Cuvântul „frate” este pronunțat cu un accent care subliniază valoarea acestui cuvânt pentru fiecare din spectatorii videoclipului. În moment ce publicul interpretează cuvintele pronunțate de vorbitor și le evaluează impactul acestora asupra deciziilor și acțiunilor sale, spot-ul vine și cu o soluție pentru rezolvarea problemei definite la început. Vocea din spate afirmă că trebuie „să fim puternici. Să salvăm Ucraina!”. Dacă suntem atenți pe parcusrul întregului spot, astfel de cuvinte au mai apărut și pe la mijlocul videocliupului cu scopul că la finalul acestuia, omaneii să creadă că ei singuri știu cum să rezolve problema și faptul că la final se repetă acest mesaj doar întârește opinia publicului și le susține părerea că ei singuri au ajuns la această concluzie care este într-adevăr bună. La final, este prezentată o imagine cu simbolurile Ucrainei pe fondul steagului și cu mesajul: „Slava Ucrainei”, anume acesta este sloganul scandat de către susțintorii Maidanului, iar cuvintele cheie care persistă în acest spot sunt: țară, frate, ajutor, noi, împreună. Factorii emoționali plăcere, nostalgie, apel la conștiință, spot-ul provoacă sentimente pozitive, deși este abordat un subiect trist precum războiul. „Întregul vizilibil”, amintit în primul capitol este respectat, componentele fizice, psihologice și simbolice sunt combinate astfel încat vizualul și audio au conexiuni puternice și se comletează unul pe altul. Începutul spot-ului face apel la memoria emoțională și anume răscolește legatură dintre simbolurile țării și sentimentul de patriotism în fiecare. La fel, dacă ne raportăm la cele trei metafuncții descrise tot în capitolul unu, vedem că toate trei metafuncții sunt prezente în acest spot publicitar și anume: metafuncția ideatică, care ae scopul de a crea reprezentări, se regăzește în imaginile prezentate, metafuncția interpersonală reprezint vocea din spatele cadrului care creaz o interacțiune puternică cu publicul prin cuvintele „frate”, „noi”, „împreună”, iar metafuncția textuală este prezentată la final cu ajutorul imaginii care conține textul: „Slava Ucrainei”. În cadrul acestei racleme metafuncțiile nu se completează una pe alta ci apar ca elemente separate, deși există cazuri în care acestea se combină. Melodia, pe care o auzim pe fundal, accelerează pe măsură ce se desfășoară noi acțiuni în cadru. La început, ea este lentă, liniștită și nu acoperă cuvintele vorbitorului, pe moment ce se ajunge la tema războiului și sunt prezentați soldații care se pregătesc să meargă spre teritoriul ocupat, melodia devine mai „agresivă”, tonalitate se ridică, ritmul e mai rapid și împreună cu ridicarea ritmului si vocea vorbitorului se ridică, devine mai impunătoare. La final, melodia se întrerupe brusc împreună cu cuvintele vorbitorului. În timpul monologului său, vorbitorul utilizează elemente din setul de instrumente verbale amintit în capitolul unu pentru a reazliza impactul asupra publicului. Pentru început el face comparația: „De la nașterea sa, Ucraina îți oferea putere, acum, ca niciodată, ea are nevoie de puterea ta.” și folosește întrebare retorică: „Cine o va proteja, dacă nu noi?”. Elementele non-verbale din același set care suntt folosite aici sunt asociații pozitive în timpul vizionării videoclipului. Acest lucru poate crea un disonans? Din cauza faptului ca ne gândim că războiul și moarte oamenilor militari și civili în sine nu poate fi un lucru pozitiv , dar aici războiul este prezentat prin „frăție” – după cuvintele vorbitorului-, prin imagini de suținere, prietenie, dedicare și glorie.

Spot-ul 2015

În anul 2015 apare un nou spot publicitar destinat situației instabile din Ucraina. Spre deosebire de spot-ul din anul trecut, acesta este de culoare alb-negru și fără actori reali. Însă. La finalul spot-ului, apare un text scris cu culoarea roșie care scoate în evidență acțiunile pe care spectatorul trebuie să le îndeplinească pentru a susține mesajul transmis de către videoclip.

În primul cadru este prezentată harta Ucrainei împreună cu peninsula Crimea care la momentul producerii spot-ului publicitar era anexată Federației Ruse, și, în urma unui astfel de cadru, putem să vedem că Ucraina nu susține decizia referendumului din 2014 care a avut loc în Crimeea și se opune anexării acesteia către Rusia.

În următorul cadru apare o mamă cu copil. Raportându-ne la expresia faciale a acesteea, putem spune că emoțiile pe care ni le transmite sunt pozitive. Imediat după acest cadru sunt este prezentată imaginea unui grup de soldați. Această imagine crează un sentiment de siguranță și ne explică emoțiile femeii din imaginea anterioară prin faptul că aceasta simte siguranța și protecția pentru ea și copilul ei. Cuvintele dictorului din spate sunt însoțite de vizualizarea unor elemente care persistă pe câmpul luptei în timpul războiului și anume echipament militar, tanc și avion militar. De exemplu, în timp ce dictorul spune cuvintele „Soldații noștri au nevoie ca corpurile lor să fie protejate de vesta anti-glonț ” apare imaginea unei astfel de vestă.

Imaginea unui soldat, care ține steagul ucrainei este prezentat în urmatorul cadru. Și dictorul și textul care apare pe aceasta imagine afirmă urmatorul lucru: „Susține armata. Salvează Ucraina”.

Ideea principală este conștientizarea popoului de faptul că oamenii care îi protejază și luptă pentru ei au nevoie de bani pentru a-și asigura echipamentul cu ajutorul cărui vor putea să-și îndeplinească misiunea, iar poporul poate face donații trimitând mesaj pe numarul „565” sau la adresa „www.mil.gov.ua”

Problema, pe care o vizulizează acest spot publicitar este declarată din primele secunde prin cuvintele „Ucraina este în pericol”. Aceste cuvinte împreună cu culorile închise și melodia pe fundal provoacă o sentimente de teamă și stârnește curiozitatea pentru a afla soluția de a elimina această stare de anxietate provocată de la începutul spot-ului publicitar. În cazul spot-ului din 2015, cauza problemei definite nu este războiul, ci lipsa banilor pentru a susține și aproviziona pe cei 40.000 de oameni mobilizați în rândurile forțelor armatei. Formularea unor judecăți morale este provocată atât de imaginile prezentate cât si de cuvintele rostite în afara cadrului. „Ucraina este în pericol, iar armata ne va proteja pe fiecare dintre noi” împreună cu imaginile unei mame zămbitoare împreună cu copil și a numărului mare de soldați, apelează la sentimentul de recunoaștere pentru protecția oferită de către ultimii și cea mai bună soluție pentru a-i mulțumi pe ocrotitorii săi este trimiterea mesajelor la numărul afișat și transferul de bani în valoare de 5 hrivne

La momentul vizualizării acestui spot publicitar emoțiile de teamă și anxietate pot copleșa spectatorul din primul cadru. Putem să urmărim strânsa legătură dintre vizualul pe care ni-l prezintă regizorul și anume imagini în culori depresive (negru, gri, roșu închis), muzica pe fundal care păstrează tensiunea de la primul cadru și până la final și mesajul pe care îl transmite vorbitorul fără să apară în cadru. În comparație cu primul spot analiazt, acesta provoacă emoții negative și prezintă războiul ca fiind ceva rău încă de la primele cuvinte „Ucraina este în pericol”. Vorbitorul prin cuvintele „Ucraina este în pericol și armata il va apăra pe fiecare” îl provoază pe om să simtă că face parte din această țare și, mai mult, că Ucraina este el însuși.

2016.

După un spot publicitar în nuanțe închise care provoacă o stare de neliniște, canalul de telviziune Noviy revine în 2016 cu o nou publicitate socială dedicată aceeși teme – războiul din Ucraina. De data aceasta spot-ul este are „misiunea” de a provoca o reacție afectivă pozitivă asupra spectatorilor acestui videoclip. Culorile sunt diferite și intense iar locul filmării nu mai este asociat cu r[zboiul ci este unul familiar multor oameni.

După cum vedem în imaginea prezentată mai sus, locul filmării este aeroportul. În primele cadre sunt prezentați oamenii сivili, neîmpovărâți de grijile legate de război. Fiecare actor apărut în primele șapte cadre este prezentat ca o persoană liberă să se ocupe de propriile lor afaceri, de exemplu, discuții cu alți actori, munca pe dispotive tehnice sau cititul unor ziare. Încă din primul cadru putem să observăm elementele de identitate ale Ucrainei și anume culorile galben și albastrul. Aceste culori sunt prezentate ca un element de veșmânt (fig. ..), iar în rumătoarele cadre acest simbol este prezentat ca un element ce face parte din echipamentul militar.

În comparație cu îcadraturile din anul 2014, în care accentul fillmării se punea pe detalii care identifică Ucraina și le filma în prin plan, de data aceasta culorile drapelului au fost filmate în prin plan o singură dată în timp de 2 secunde. În spot-ul prezent sunt evidențiate emoțiile pe care le simt oamenii civili în urma întâlnirii cu soldații. În următoarele cadre vedem cum începe întalnirea oamenilor cu soldați. Aceștia renunță la activitățile pe care la faceau pân în acest moment și încep sa le aplaude militarilor care trec pe langa ei în semn de recunoștință pentru securitatea pe care aceștia o oferă oamenilor. În timp ce soldații trec de la intrarea în sala de așteptare pana la ieșirea spre secțiunea de îmbarcare toate lumea prezentă în acea sală se ridică în picioare și le bat din palme. Militarii interacționează cu aceștia prin strângere de mână, făcând semne dn cap, dar fecare își păstrează seriozitate. Un singur zâmbet din partea militarului a fost adresat unui copil. Lumea continuă să aplaude și să stea în picioare până soldații părăsesc sala de așteptare, iar în momentul în care aceștia o părăsesc, unul dintre soldați își întoarce privirea către civili și o menține prentu câteva secunde. Spot-ul nu este însoțit de către vocea de după cadru precum am fost obișnuiți să observăm în reclamele anterioare, dar la final apare un mesaj: „Întoarceți-vă în viață! Susțineți batalioanele voluntarilor.”, numărul de telefon și adresa site-ului în care se pot gsi ma multe informații.

Imaginea copilului apare de două ori pe parcursul prezentării acestei povești (doi actori diferiți). Pentru prima oară copilul este prezentat copleșit de treburile sale ca și restul adulților, ia a pentru a doua oară imaginea copilului reprezintă o stare de fericire datorită zâmbetului, în urma întâlnirii cu oamenii care sunt prezentați ca fiind protectorii acesteia.

Spot-ul publicitar din anul 2016 continuă povestea preezntată în anul 2015. Problema abordată este, ca și în spot-ul anterior, nevoia de resurse pentru menținerea activitășilor militare în zona războiului, iar cauza acestei probleme este lipsa susținerii materiale ale armatei din partea populației Ucrainei. Momentul în care lumea din aeroport se ridică în picioare și îi petrece pe soldați spre ieșire cu aplauze, crează unele judecăți morale, și anume sentimentul de datorie pentru oamenii care luptă pentru siguranța spectatorilor acestui spot. Pentru a transmite recunoașterea și pentru a susține judecățile morale care s-au dezvoltat în urma conștientizării scopului pe care îl urmează militarii și anume protecție, spot-ul vine cu soluția – contribuțiile financiare disponibile fiecărui cetățean. Acesta este singurul spot care nu folosește vocea vorbitorului pentru a transmite mesajul către public. El ne lasă un întreg câmp pentru dezbatere ca s definim noi singuri ideea promovată în cazul dat. Melodia de pe fundal este un liniștită cre provoacă o stare de relaxare, dar la momentul în care apar soldații ucraineni tonalitatea acesteia se ridică atrăgând mai mare atenșie asupra obiectului prezentat. Se încheie melodia la fel cum a și început – liniștit, prezentând calea de a îndeplini soluția la problema întâmpinată și anume calea pe care se pot face donații.

2017

Spre deosebire de anii trecuți, în anul 2017, telecanalul Noviy prezintă două spot-uri publicitare dedicate temei patriotismului și războiului.

În prima reclamă, imaginea omului militar nu este prezentată, iar actorii principali sunt copiii.

În acest spot tema răzoiului nu este ridicată, în schimb, elementele prezentate fac apel la patriotismul fiecărui cetățean al Ucrainei. Realizarea acestui apel începe din primul cadru, când putem vedea un copil, care stă așezat în banca, tinând un pix de culoare albastră și purtând ochelari de culoare galbena, în următorul cadru apare un pix de culoare galbenă cu un element albastru ținut de actor, mai târziu apare și singurul steag al Ucrainei împreună cu textul imnului țării tipărit pe un fond de culoare galbenă cu o linie albastră în locul titlului. În spotul prezent anume aceste semne au misiunea de a defini problema și demersul gândurilor spectatorului pe parcursul întregului videoclip. Mai exact, spot-ul nu ne transmite o informație concretă despe problemă, cauza acesteia sau soluții adecvate, ci se baează pe așteptările că publicul-țintă este familiar cu evenimentele tragice produse în ultimii patru ani și ne lasă pe noi să definim cele trei nivele de încadraturi din patru definite de Entman.

Simbolurile Ucrainei au misiunea de a tulbura memoria publicului și de a-i provoca să asocieze aceste simboluri cu războiul care are loc până în prezent și anume prin aceste publicul definește problema existentă. Majoritatea actorilor prezentați sunt copii, doar un singur actor este adult și reprezintă rolulu învățătoarei accestor copii. Alegerea acestor actori poate fi explicată prin faptul că anume această categorie de oameni (copii) au cea mai mare nevoie de protecție din partea unui adult și nevoia de a simți sentimentul de siguranța pentru viitorul său. Acest lucru și anume lipsa de siguranță poate fi interpretată ca fiind cauza problemei definite mai sus.

Nivelul de formare a unor judecăți morale este baza acestui videoclip și se efectuează prin prezentarea în prim-plan a unor elemente care contribuie la crearea acestor judecăți. Aceste elemente sunt: siimbolurile țării, emoțiile copiilor în momentul în care unul dintre ei spune că pentru el Ucraina este nu este pe hartă ci în inimă și susține afirmația da cu gestul prin care își pune mâna dreaptă pe locul în care se afla inima unui om. Emoțiile, care sunt prezentate, sunt emoții de mândrie și atitudine pozitivă pentru țara sa. În momentul în care copilul lasă mâna jos, în acel loc apare un element în formă de inimă colorată în culorile drapeluli ucrainean însoțit de textul: „Ucraina este în inima fiecărui”.

Soluții pentru rezolvarea problemelor țării nu apar. Autorii ne lasă loc pentru găsirea propriilor soluții la problemele identificare de noi însuși și în urma evalurii judecăților morale pe care le-am creat în urma vizionării acestui spot.

Emoțiile pe care le provoacă izionarea acestui videoclip sunt pozitive datorită culortilor vii utilizate în filmare, transmiterea zâmbetelor copiilor și intonația vocilor care vorbesc în timpul redării imaginilor.

Pentru a le aminti oamenilor despre ce fel de evenimente este poveste din spot-ul de mai sus, apare un nou videoclip cu durata de 3 minute și 13 secunde. Acest spot publicitar este realizat în colaborare cu organizația „Initiative & Progress”. De la începutul războiului și până în anul 2017 această reclamă este cea mai completă din punct de vedere al prezentării poveștii. Ca și în spot-ul analizat mai sus, actorii principali sunt copiii, dar, spre deosebire de copii din spot-ul anterior, actorii din acest videoclip ne transmit emoții de frică, insecuritate și singurătate. Primul cadru care apare reprezintă o poezie dedicată Ucrainei, scrisă de către cel mai mare patriot al țării sale – Taras Shevcenko. Aceasta este prezentată un două limbi – ucraineană (limba originală în care a fost scrisă poezia și limba de stat a Ucrainei) și engleză. În următorul cadru putem să identificăm începutul povestei – o fată tânără stă în mijlocul unui câmp cu grâu, sub cerul albastru în care trece un elicopter militar. Tânăra este îmbrăcată în haine tradițional-ucrainene acoperită de drapelul ucrainean. Urmatorul cadru apare ca o imagine neagră cu textul „Luptați pentru Ucraina!”. În continuare putem sunt prezentați copiii care retrăiesc sentimentul de frică, închiși într-o casă și ținând în mână steagul ucrainei. Tânăra prezentată la începutul spot-ului urmărește acțiunile militarilor printr-o fereastră mică și vede explozii. Tânăra primește pânza pe care este prezentat steagul ucrainei de la copil și pentru a-i salva pe aceștia iese în fața unui militar, care joaca rolul adversarului, deși acesta nu deține elemente care să definească partea de pe care acesta luptă. În momentul în care tânăra este prinsă de către adversar și acesta direcționează arma către ea, tânăra îi oferă o floare. Aici apar și alți tineri care întind în fața lui steagul și se iau de mâini în semn de frăție și putere. La final se repetă textul „Luptați pentru Ucraina”.

2018

Pornind de la experiența anului 2017 și anume de la prezentarea unei întregi povești, în anul 2018 telecanalul Noviy revine cu o nouă poveste bazată pe o istoria marelor lupte ale ucrainenilor. De data aceasta, spot-ul unește vocea de după cadru care persistă în anii 2014-2016 și modul de a prezenta istoria utilizat în 2017. Spot-ul are durata de 1 minut și 30 de secunde și încearcă să ne confirme ipoteza că „istoria se repetă”. Primul cadru ne prezintă imaginea unui copil nou-născut, următoarele cadre ne prezint copii mai mari care aleargă în timp ce adulții muncesc. Timpul în care se petrec evenimentele sunt dotate cu anii aprozimativ 1621 pentru că la mijlocul spot-ului vedem imagini cu războiul Hotin care a avut loc anume în anul 1621. Oamenii civili sunt prezentați ca fiind oameni muncitori și pentru a confirma acest lucru sunt rpezentate meseriile istoric inerente ucrainenilor precum sculptura din lut, împletirea coșurilor din viță de vie, meseria de fierarcare sunt acompaniate de jocul la instrumentul muzical bandură. În completarea acestor elemente care care constituie consimilitudinea ucraineană, apare cunoscutul nouă camp cu grau și cerul albastru împreună cu oamenii îmbrăcați în constume național-ucrainene. Urmatorul este prezentat momentul de acceptare a creștinismului și cu semnul crucii pe fundal apar cazacii – cei mai renumiți luptători pentru independența Ucrainei – care se luptă pentru țara sa cu turcii. Cazacii sunt îmbrcați în costume specifice ecelei epoce, dar nu au o uniforma, spre deosebire de adversarii săi. Sunt prezentate momente de bătălie acute în care vedem cum cazacii î-și omoară dușmanii, iar momentul de glorie este prezentat prin ridicarea unui turc deasupra capurilor sale înfipt pe de sabiile sale. De la momentul de glorie din 1621 videoclipul ne transferă în 1917 și ne prezintă momentul de semnare a tratatului de autonomie a Ucrainei de către Consiliul Central Ucrainean. Următorele cadre prezintă reconstrucția acțiunilor militare din timpul celui de al doilea Război Mondial și în primul cadru dedicat acestui război vocea din spatele cadrului afirmă „Aceasta este libertatea. Independență”. Aici sunt prezentați doar militarii ucraineni în timp ce adversarii săi nu apar. În chimb, de la acest război regizorii ne transferă în anul 2013 – anul în care a început războiul din Ucraina. În primul cadru referitor la acea perioadă apar patru actori care reprezintă oamenii civili, ce stau în piața Maidanului din Kiev și țin în mână un foaie pe care scrie „Mi-e foame.” Trebuie de remarcat aici faptul că în limba ucraineană (care este utilizată în acest spot) între cuvintele „foame” (голод) și „vot” (голос) există diferența de o literă și oamenii, bazându-se pe această mică diferență, scriau pe pancarte „Eu mor de foame împotriva conducerii”. Următoarele cadre la fel sunt pline de oameni civili care au ieșit în piață pentru a contribui la dezvoltarea revoluției ținând în mână simbolurile țării sale și ale Uniunii Europene – simbolul care apare pentru prima oară în spot-urile publicitare dedicate acestei teme. Spre final, regizorii ajung la războiul din Donbas și, ca și în videoclipurile analizate mai sus, prezintă actorii care joacă rolurile militarilor ucrainei și acțiunile acestora în zona de conflict. Se termin spot-ul publicitar la fel cum și începe – cu un copil nou-născut în brațele unui bărbat puternic, îmbrăcat în formă militară. Ultimul cadu reprezintă simbolurile ucrainei și textul „Născuți în libertate”.

Problema pe care o abordează acest spot publicitar constă în invadarea continuă a teritoriul Ucrainei de către statele-vrăjmașe din cauza teritoriul fertil și bine poziționat și a oamenilor muncitori. Aceste două aspecte descrise deja provoacă unele judecăți morale precum mândria pentru poporul său care a supraviețuit în fața la necazutirile pe care le-a întâlnit până acum, dar producătorii ne mai adauga niște elemente care provoacă discusii acute precum maginea lumânărilor aprinse în cinstea celor care au suferit în timpul revoluției „Maidan” în Kiev, pancartele cu „Mor de foame” și imaginea unei tinere pină de simboluri ucrainene care plânge în fața camerei de filmat. Aici observăm că pe parcursul spot-ului publicitar se face apel la memoria emoțională și anume la evenimentele la care publicul fizic nu are cum fie prezent, dar retrăiește emoțiile pentru fiecare moment din istorie prezentat și se asimilează cu ceea ce este reprodus pe ecrane astefl identificânduse cu Ucraina și atașânduse emoțional de evenimentele prezntate la final, dare care se produc în prezent, alături de ei.

După cum putem să observăm din analiza spot-urilor prezentată mai sus, putem că conchidem că în majotiatea reclamelor războiul este prezentat ca cea rutinic pentru popor, iar participarea la război ca fiind un fapt eroic. Apelul către cetățeni pentru susținerea forțelor armate și mobilizarea în rândurile acestora este unica cale corectă pentru a dezvolta și proteja țara. Adversarul militar actual nu este prezentat în niciun spot și nici vorbitorul nu enunță îpotriva cui merge lupta, dar pornind de la faptul că harta teritoriului ucinesc este prezentată cu Peninsula Crimeea anexată Ucrainei deși nu mai făce parte din această țară în perioada filmării spot-ului, putem să conchidem că Federația Rusă este potrivnicul mistic spre care se fac aluzii în videoclipuri.

În fiecare reclamă s-au regăsit minim trei niveluri de încadraturi definite încă de Entman acum X ani. Încadraturile au fost folosite în așa mod, încât ciar daca direct nu se săune problema este X cauza este Y și reolvarea este Z, imaginile în combinașie cu melodii și vorbele de pe fundal fac o poveste întreagă care orienteză procesarea informației spre găsirea acestor elemente. Cel mai des cadraj folosit este rezolvarea la finalul fiecărui spot publicitar este prezentată soluția pentru a ieși din situația creată.

Analiza articolelor.

Definirea problemelor;

Aflarea cauzelor:

Formularea unor judecăți morale;

Oferirea și justificarea soluțiilor la probleme și estimarea posibilelor lor efecte

n cazul video – imaginile, textul și audio; în cazul articolelor – titlul, frazele-cheie, imaginile, mesajul esențial).

Fotografia poate fi concepută ca o componentă vizuală primară în procesul multimodal de încadrare a știrilor (Geise & Baden, 2014; Powell și colab., 2015). În timp ce conținutul textual al unei știri – cel mai notabil, titlurile și subtitrările – adesea informează interpretarea imaginilor (Coleman, 2010; Wilkes, 2016), elementele vizuale pot genera, de asemenea, efecte autoreglare.

Aceste articole au fost analizate din următoarele puncte de vedere: conflictul din Ucraina –război civil, intervenția Rusiei în acest conflict și importanța acestor evenimente pe nivel geopolitic din punctul de vedere ale mass-media ucrainene.

Tabelul 1 rezumă numărul reprezentărilor vizuale ale actorilor/grupurilor de actori care persistă în articolele analizate împărțite pe ziare și scorul de reprezentare a acestora, calculat prin scăderea numărului de reprezentri negative din numărul de reprezentări pozitive. După cum vedem, armata ucraineană este grupul de actori principal reprezentat de către redacțiile ziarelor analizate, iar scorul lor de reprezentare este unul extrem de pozitiv (+94/110). Acest lucru se explic prin faptul că în textul, care era format în jurul acestui grup de actori, aceștia erau prezentați ca fiind eroi, care luptă pentru siguranța ucrainenilor, au fost descrise situații care provocau sentimentul de milă și compasiune, precum aflarea acestora în spitale în situații grave (fig ..), atacarea acestora de către reprzentanții separatismului (fig ..). Pe locul doi raportat la număr de referiri (+31/49) se află grupul de actori care reprezintă cetățenii civili. Aceștia sunt prezentați în mediul lor de trai obișnuit care a suferit de incursiuni din partea separatiștilor (fig) sau în locuile în care aceștia au fost nevoiți să refugieze (fig).

Activiștii separatiști este grupul de actori care, în urma cercetării, a primit cel mai mare scor de reprezentare negativ (-34/38). Acest lucru se explică prin faptul că în momentul în care „Armata Ucrainei” era prezentată pozitiv, adversarul său – activiștii separatiști- ara prezentat ca fiind răul (fig) împotriva cărui se lupta. În urma rezultatelor prezentate în tabel, putem să conchidem faptul că trupele de protestatari și oamenii care sunt împotriva noului regim stabilit în Ucraina sunt prezentați într-un context negativ.

Încadratura de moarte nu este folosită direct, nu sunt prezentate astfel de imaginii decât pezentarea locurilor care au fost atacate și au fost distruse.

După cum observăm în Tabelul 1, ziarul „Korespondentul” a prezentat conflictul național din Ucraina ca fiind un conflict intercultural făcând referiri la armata rusă în timp ce ziarul „Facti” s-a axat pe prezentarea conflictului pe un conflict strict național și nu a făcut referiri la armata rusă. Chiar dacă ziarul „Facti” a prezentat conflictul ca fiind război civil fără implicarea forțelor militare din afara țării, el a făcut separarea dintre cei buni „armata ucrainei” și cei răi „separatiștii”, în același timp, ziarul „Curierul” a prezentat doar armata ucraineană cu referiri foarte puține la adversarii acestora.

Intervenția armatei ruse a fost cercetată doar de către ziarul „Corespondentul”, în timp ce ziarul „Facti” a prezentat intervenția politicii ruse în politica ucrainei prin implicarea activă a lui Vladimir Putin în rezolvarea acestui conflict. Tot acest ziar prezintă cel mai des implicarea altor oameni politici (Merkel, Obama etc) subliniind astfel impactul conflictului la nivel global.

41.96% din articolele publicate în ziarul „Curierul” și analizate în Tabelul 1 dedicate evenimentelor din Donbass folosesc imaginea soldaților Ucraineni pentru a reda ideea articolului.

28.8% din articolele publicate în ziarul „Corespondentul” sunt dedicate armatei Ucrainei

23.68% din ziarul Facti

Au fost analizate articole din zirele Facti – 114

Corespondentul – 125

Curierul – 112

Identificare conflictulu ca fiind război civil

După cum vedem în tabelul 1 cele mai des utilizat imagini sunt cele ale amatei ucraine, a oamenilor civili și a opoziției cu care se luptă primii. Acest lucru confrimă faptul că războiul din ucraina este prezentat publicului ca fiind unul național, iar participarea la acesta este prezentat ca fiind ceva onorabil, un exemplu bun de urmat, aceast lucru este susșinut de către toate trei ziare (fig.1). După cum vedem, ca și în spot-urile publicitare analizate mai sus, sunt folosite imaginile cu soldați deseori zâmbitori, în cele mai dese cazuri în grup, semnificând astfel suportul și susținerea pe care o primesc făcând parte din forțele militare ale Ucrainei.

Surse:

Oamenii civili sunt prezentați

Forțele opoziției (fig2) reprezintă principalul dușman, din cauza cărui războiul civil a început.

Grupurile de actori și actorii în sine care reprezintă forțele separatiste și opoziția în sine sunt prezentate negativ. După cum indică Tabelul 1. Grupul „Activiștii separatiști” au obținut un scor de reprezentare negativ de -34, grujpul „Forțele separatiste” este prezentat cu scorul -14, iar actorul principal, datorită cărui a luat naștere mișcarea separatistă – Victor Ianukovici – a obținut -1 la scorul de reprezentare.

În imagiini aceștia sunt prezentați ca fiind agresivi și violenți, care asalteză obiecte guvernamentale și intră în conflict violent cu militarii.

Surse:

Ca urmare, și armata ucraineană și principala opoziție împotriva cărei merge rzboiul reprezintă populația Ucrainei și acest lucru confirmă încadratura „Conflictul din ucraina – război civil”.

În publicațiile ziarului „Curierul” putem să vedem că pe prima pagină deseori imaginile dedicate războiului sunt însoțite de către imaginea actualului președinte Petro Poroshenko (fig 3) cu scorul de impact pozitiv (+20).

Sursa:

2.Intervenția Rusiei în conflictul militar din Ucraina.

Acțiunile armatei Ruse pe teriotoriul Ucrainei sunt prezentate cu un scor negativ, dar, în același moment Vladimir Putin este prezentat cu un scor pozitiv.

Deseori, imaginile folosite în articole, care sunt susținute de cuvintele „armata rusă”, nu reprezintă direct imaginea forțelor militare provenite din Federația Rusă ci anumite simboluri care aparțin acestei națiuni precum steagul (fig3)

Putin:

Global:

Reguli pentru eliminarea teroriștilor în Ucraina (15 aprilie, 2014). Vesti (blog). Disponibil la: https://vesti-ukr.com/donbass/47708-pravila-likvidacii-terroristov-v-ukraine

Accesat la: 2 iunie 2018.