Deficitul Bugetar Si Finantarea Externa A Economiei

Deficitul Bugetar

1. Politica Bugetara

Coordonatele politicii fiscal-bugetare promovate prin proiectul de buget pe anul 2004 sunt formulate pe baza analizei impactului mediului socio-economic, dar si în contextul angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere în vederea aderarii la Uniunea Europeana. În aceste conditii, strategia de consolidare a finantelor publice focalizata pe sustenabilitatea si stabilitatea acestora reprezinta obiectivul central pe termen mediu al politicii fiscal-bugetare.

Bugetul pe anul 2004 se va concentra cu prioritate pe programe sociale bine definite si de dezvoltare a infrastructurii, pe o reconsiderare a sistemului de prioritati, dar va fi în acelasi timp un instrument care va pastra în continuare echilibrele economice, astfel încât tintele propuse pentru anul 2004 (crestere economica, inflatie, deficitul contului curent) sa fie mentinute în limitele proiectate.

Politica bugetara, strâns legata de cea monetara, fiscala si de reformele economice si structurale, are ca tinte principale :

mentinerea deficitului bugetar la un nivel redus, finantat în conditii neinflationiste, respectiv de 3% din produsul intern brut ;

ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitatile reale de acumulare a veniturilor la buget si obtinerea unei stabilitati bugetare ;

continuarea sistemului de programare bugetara prin fundamentarea bugetului si alocarea fondurilor publice pe baza de programe ; programele vor fi directionate în domeniile prioritare si vor contine obiective de performanta clar definite, cu un cert impact pozitiv asupra cresterii economice si a standardelor de viata ale populatiei.

Deficitul bugetului general consolidat proiectat pentru anul 2004 a fost stabilit la un nivel corelat cu obiectivele majore de politica economica ale urmatoarei perioade, cu scopul :

accelerarii procesului de convergenta reala ;

sustinerii tendintei de scadere a ratei inflatiei ;

mentinerii deficitului de cont curent în limite sustenabile, contribuind în continuare la consolidarea finantelor publice.

Structural, veniturile si cheltuielile bugetului general consolidat, proiectate pentru anul 2004 cunosc unele modificari fata de anul 2003 :

impozitele directe prezinta o scadere usoara cu 0,2 puncte procentuale, iar cele indirecte îsi mentin ponderea constanta în produsul intern brut ;

scade ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor materiale si servicii, a dobânzilor aferente datoriei publice în timp ce transferurile detin în continuare ponderea cea mai mare în produsul intern brut, fiind orientate catre :

sustinerea în continuare a unor masuri sociale ;

finantarea unor activitati economice (agricultura, transporturi, stimularea si promovarea exportului) ;

asigurarea cofinantarii asistentei financiare nerambursabile primita de la Uniunea Europeana.

Prioritatile politicii bugetare pe anul 2004 sunt orientate spre :

asigurarea stabilizarii macroeconomice care sa se concretizeze în contributia cheltuielilor publice la cresterea economica durabila si reducerea inflatiei ;

perfectionarea sistemului de protectie sociala prin orientarea acesteia spre familiile si grupurile sociale cele mai sarace ;

îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul negocierilor de aderare.

Datoria publica interna proiectata pentru anul 2004 va fi de 6,8% din produsul intern brut.

Datoria publica externa prognozata pentru sfârsitul anului 2004 va fi de circa 21% din produsul intern brut, acordându-se o atentie deosebita mentinerii unei proportii echilibrate între datoria contractata cu rata fixa de dobânda si cu dobânda variabila, precum si evitarii acumularii scadentelor.

Figura 1. Evolutia indicatorilor bugetari sintetici in perioada 2002-2004

Sursa : Raportul MFP

Figura 2. Structura veniturilor bugetului general consolidat in anul 2003

Sursa : Raportul MFP

Figura 3. Structura veniturilor bugetului general consolidat in anul 2004

Sursa : Raportul MFP

Veniturile bugetului general consolidat pentru anul 2004 sunt estimate la 644.442,5 miliarde lei (30,1% din produsul intern brut), în scadere cu 0,3 puncte procentuale fata de anul 2003.

La nivelul bugetului general consolidat, ponderea impozitelor directe va înregistra o scadere (de la 16,6% în anul 2003, la 16,4% în anul 2004), iar impozitele indirecte îsi vor mentine ponderea constanta ca în anul 2003.

În conformitate cu obiectivul privind proiectia deficitului bugetar la 3,0 % din produsul intern brut, cu coordonatele politicilor sectoriale si cu veniturile posibil de realizat pentru anul 2004, cheltuielile bugetului general consolidat au fost proiectate la 708.762,5 miliarde lei (33,1 % din produsul intern brut).

Figura 4. Structura cheltuielilor bugetului general consolidat in anul 2003

Sursa : Raportul MFP

Figura 5. Structura cheltuielilor bugetului general consolidat in anul 2004

Sursa : Raportul MFP

2. Deficitul bugetar

Deficitul bugetar proiectat pentru anul 2004 a fost stabilit la un nivel corelat cu obiectivele majore de politica economica prezentate pentru urmatoarea perioada, cu scopul :

accelerarii procesului de convergenta reala;

sustinerii tendintei de scadere a ratei inflatiei;

mentinerii deficitului de cont curent în limite sustenabile, contribuind în continuare la consolidarea finantelor publice.

Proiectia deficitului bugetar la 3,0% din produsul intern brut pentru anul 2004 are în vedere accelerarea reformelor structurale, cresterea investitiilor, realocarea fortei de munca in sectorul privat.

Estimarea deficitului bugetar porneste de la faptul ca efortul de ajustare fiscala trebuie îndreptat spre deficitul quasi-fiscal, si nu va afecta realizarea tintelor fiscale agregate, precum si obiectivul pe termen mediu de crestere a rolului stabilizator al finantelor publice.

Caracterul solid al constructiei bugetare este demonstrat de faptul ca tinta de deficit bugetar de 3,0% este inferioara cu 2,4% puncte procentuale ponderii fondurilor publice alocate investitiilor care reprezinta 5,4% din produsul intern brut. Prin aceasta se respecta principiul potrivit caruia împrumuturile de stat pentru finantarea deficitului bugetar trebuie sa se regaseasca în lucrari de investitii si nu în consum.

Deficitul bugetar va fi finantat într-o masura echilibrata, atât de pe piata externa, cât si în completare din surse interne, scopul principal fiind cel al mentinerii unui nivel sustenabil al datoriei externe contractate direct sau garantate de stat.

2.1. Majorarea deficitului bugetar pentru a stimula investițiile

Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră că o creștere a deficitului bugetar al României la 5%-7% din PIB, în următorii ani, este necesară pentru a stimula investițiile publice, se arată într-un comunicat al Asociației.
Posibilitatea relaxării deficitului fiscal a fost discutată în cadrul unei întâlniri cu oficialii Fondului Monetar Internațional, 6tabili care s-au aflat negociatorul-șef pentru România, Neven Mates, și reprezentantul 6tabilit în România, Graeme Justice.
Deficitul bugetar 6tabilit anului 2003 a fost de 2,4% din PIB, iar pentru acest an legea bugetului prevede un deficit de 3% din PIB. Ministrul Finanțelor Publice, Mihai Tănăsescu, a anunțat recent că deficitul bugetar va fi mai redus decât cel 6tability, noul obiectiv urmând să fie 6tability împreună cu FMI.Reprezentanți AOAR au afirmat că aceste resurse ar trebui să favorizeze parteneriatele de tip public-privat, reducând rolul de investitor al statului. În același timp, antrenarea firmelor românești competitive în aceste proiecte ar contribui la o creștere sănătoasă a cererii interne de bunuri și servicii. Oficialii FMI și-au exprimat însă îngrijorarea că majorarea deficitului bugetar, deși benefică în primii ani, ar putea conduce la dificultăți și la înrăutățirea unor indicatori macroeconomici pe termen lung.

Membrii AOAR au mai propus delegației FMI să evalueze posibilitatea ștergerii « imediate și generale » a datoriilor istorice înregistate de societățile comerciale, întrucât cea mai mare parte a acestora sunt rezultatul schimbărilor din domeniul legislativ și evoluțiilor economice caracteristice perioadei de tranziție. Asociația susține lichidarea rapidă a companiilor care nu sunt capabile să își achite la zi datoriile curente, în următoarele 12 luni de la ștergerea restanțelor istorice.

Reprezentanții FMI au apreciat ca realistă și propunerea privind reducerea blocajului financiar prin tranzacționarea creanțelor comerciale cu vechime mai mare de un an la Bursa Română de Mărfuri.

Oamenii de afaceri au mai susținut necesitatea reducerii semnificative a impozitelor directe, și, în special, a taxării salariilor, chiar din acest an. Pierderile înregistrate de bugetul de stat ar urma să fie compensate prin majorarea impozitelor indirecte.

Finantarea bugetara in 2005 va fi asigurata, in procente egale, de resursele interne si de cele externe

Bugetul pentru anul 2005 prevede ca surse de finantare 50 % surse interne si 50 % surse externe, marind astfel posibilitatea iesirii pe piata cu emisiuni de eurobonduri, a declarat ministrul Finantelor publice, Mihai Tanasescu.

„In principal, bugetul pentru anul viitor se va axa pe o crestere economica de 5-6 %, in paralel cu scaderea fiscalitatii si cu alocarea unor fonduri mai mari pentru pensii, educatie, mediu si agricultura. Aceste fonduri vor proveni din reducerea cheltuielilor cu dobanzile la datoria publica, care in 2008 vor ajunge la doar 1,2 la suta din Produsul Intern Brut, si a subventiilor acordate pana acum”, a afirmat Mihai Tanasescu.

Finantarea deficitului bugetar se va face atat din imprumuturile externe, cat si din veniturile provenite din privatizare. Conform ministrului Finantelor Publice, in perioada urmatoare va avea loc o noua imbunatatire a ratingului de tara, ceea ce va duce la posibilitatea imprumuturilor pe piata externa la dobanzi mult mai mici. De asemenea, in 2006 – 2007, veniturile provenite din privatizare vor fi folosite pentru acordarea despagubirilor pe Legea 10.

„In acest moment, ponderea arieratelor a scazut sub 30 % din PIB, in conditiile in care in 2003 a fost de 33 %, iar in 2002 de 38 %”, a apreciat ministrul Finantelor.

Cresterea economica programata pentru anul viitor este de 5,1 – 5,2 %, prognozandu-se o crestere cu 11 procente a investitiilor, la o inflatie de 6%. Deficitul fiscal va fi mentinut la acelasi nivel din 2004, adica de 1,5 – 1,6 %.

Fondul Monetar International va discuta miercuri in board prima revizuire pe acest an a acordului, care se refera la prognoza bugetului pe 2005. „Din informatiile pe care le am toti membrii boardului sustin aprobarea bugetului in forma prezentata de noi”, a declarat Mihai Tanasescu.

Deficitul Balantei de Plati

Deficitul Balantei de Plati, care s-a aflat la trei miliarde de euro anul trecut, a fost de 108 milioane de euro in Ianuarie 2004, mentinandu-se un cont curent negativ, cu alte cuvinte iesirile de capital din Romania depasind intrarile de capital. In conditiile in care Banca Nationala continua politica de respingere a asa numitilor “hot money” – investitii speculative ale unor fonduri de investitii pe piata de capital – iesirile de capital se explica ca fiind fie un indiciu al neincrederii intr-un climat economic favorabil care ar permite reinvestirea acelor bani in economia romana, fie ca reciclari ale unor anumitor capitaluri gri prin sau din economia romaneasca.

In Ianuarie si Februarie, diferenta pozitiva dintre importuri si exporturi a crescut cu 30% mai mult fata de aceeasi perioada a anului trecut. In conditiile in care produsele prelucrate reprezinta 10% din totalul exporturilor este evident ca Romania continua sa exporte predominant materii prime. In contextul cresterii mondiale a pretului materiilor prime de anul trecut ca urmare a apetitului fantastic al Chinei pentru materii prime fie pentru a le reprelucra si exporta, fie pentru propria industrializare, in primul rand putem spune ca apetitul pentru importuri al romanilor a depasit cresterile de exporturi generate de aceste preturi crescute, iar in al doilea rand, ca in momentul in care pretul acestor materii prime va reveni la media istorica, (industrializarea Chinei se va mai domoli la un moment dat, la fel si exporturile – deja Japonia acuza China de practici anticoncurentiale prin acordarea de facilitati fiscale industriei microprocesoarelor) aceste deficituri se vor adanci.

Banca Nationala a permis aprecierea cursul leului de la inceputul anului fata de euro cu 2,5%, fapt determinat de diferentialul pozitiv de dobanzi reale dintre eurozone si Romania, ca si poate ca urmare a intentiei de a arata ca lipsa de competitivitate din economie nu poate fi suportata la nesfarsit prin deprecieri ale cursului de schimb.

Insa nici acest diferential de dobanzi nu a adus capital in Romania, declaratiile nefavorabile recente ale functionarilor UE cu privire la aderare declansand o marire a “spread-urilor” fata de Libor la bondurile emise de Romania, ceea ce arata o perceptie a investitorilor straini a unui risc crescand. Cotele de finantare a deficitului Balantei de Plati prin investitii directe se afla pentru Romania la nivelul de 50%, mai putin ca in tarile invecinate (80% pentru Bulgaria). Nu putem spune insa definitiv ca deficitul este literalmente nesustenabil, ci doar ca industria romana are probleme structurale majore de competitivitate. Atata timp cat deficitul anual al Balantei de Plati este acoperit de cresterea anuala a Produsului Intern Brut, cel putin accesul la imprumuturi externe este aproape asigurat.

Daca insa deficitul depaseste cresterea economica, credibilitatea guvernului de a stopa dezechilibrul 8educe8tiv ramane singurul factor care determina increderea sau neincrederea creditorilor externi.

Momentan, s-ar impune o politica fiscala de incurajare a transferului de “know-how”, printr-o reducere a taxarii in cazul adoptarii unor tehnologii noi de catre intreprinderi sau a trimiterii muncitorilor in sali de curs sau laboratoare.

Dar avand in vedere in care nici la capitolul deficit bugetar nu 9educe9 roze, dat fiind ca si acesta adanceste deficitul Balantei de Plati, iar la capitolul protectionism tarifar suntem cu mainile legate in 9educe9tive aderarii, singura modalitate viabila de interventionism este una indirecta, prin sectorul bancar, de a facilita credite de tehnologizare intreprinderilor mici si mijlocii, in speranta ca intarirea acestora va duce la o insanatosire a economiei romanesti, prin faptul ca datorita flexibilitatii acestora datorata marimii reduse, de a se reorienta rapid catre domenii in care percep avantaje comparative, acestea 9educe rigiditatile din economie cauzate de interventiile unor forte puternic capitalizate de a sustine anumite firme mari.

3. Datoria publica

Tabel 1. Datoria Publica

Surse : autoritatile romane si estimarile Fondului
1/ Inclusiv toate celelalte fluxuri financiare, si erori si omisiuni.
2/ Inclusiv imprumutul PSAL 2 de la Banca Mondiala si imprumuturile de la UE.

3.1. Datoria publica interna

Reducerea inflatiei la circa 9% în anul 2004 înseamna ca practice s-a intrat în faza evolutiei descrescatoare si predictibile a inflatiei si, în consecinta, a ratelor dobânzii, ceea ce permite reducerea costului datoriei publice interne.

Pentru anul 2004 se estimeaza ca cheltuielile cu dobânzile aferente datoriei publice interne se vor ridica la 14.854,0 miliarde lei (0,7% din produsul intern brut) (Tabel 2).

Tabel 2. Dobânzile aferente datoriei publice interne în perioada 2003-2004

Sursa : Raportul MFP

Se observa, în concluzie, o reducere continua a presiunii dobânzilor la datoria publica interna asupra cheltuielilor bugetare, pe fondul diminuarii ratelor reale de dobânda, atât pe piata interbancara, la împrumuturile directe de la populatie, cât si a cresterii volumului titlurilor de stat emise cu scadente la 1, 2 si 3 ani.

Prognoza cheltuielilor pe care stocul datoriei publice interne le va genera în anul 2004 se va baza si pe faptul ca în acest an s-a presupus ca sursele de rascumparare ale datoriei guvernamentale constituite din veniturile din privatizare si recuperarea activelor bancare neperformante vor fi de circa 6.400 miliarde lei.

3.2. Datoria publica externa

3.2.1. Cadrul legal al datoriei publice externe

Datoria publica externa este definita prin Legea nr. 81/1999 a datoriei publice ca parte a datoriei publice a statului care reprezinta totalitatea obligatiilor statului provenind de pe piata externa, contractate direct sau garantate de stat.

Ca urmare a negocierilor cu Uniunea Europeana, prin Documentul de Pozitie privind Capitolul 11 – Uniunea Economica si Monetara, Romania s-a angajat ca pana la data de 31 decembrie 2004 sa modifice Legea nr. 81/1999 privind datoria publica, in vederea alinierii la prevederile legislatiei Uniunii Europene referitoare la interzicerea finantarii directe a sectorului public. Pentru indeplinirea angajamentului asumat, la data de 29 iunie 2004 a fost ratificata noua Lege privind datoria publica.

Cresterea an de an a datoriei publice externe are loc pe baza unei fundamentari riguroase a criteriilor de recurgere la contractarea de credite externe si in limite care sa nu depaseasca capacitatea tarii de a-i asigura serviciul, respectiv de a rambursa ratele de capital precum si de a plati dobanzile si comisioanele aferente. In acest scop, anual se stabileste plafonul de indatorare publica externa, care este transmis spre aprobare Parlamentului Romaniei. Astfel, pentru anul 2004 plafonul de indatorare publica externa a fost stabilit la suma de 3,5 miliarde EURO, si echivalentul in USD a fost agreat cu FMI ca si criteriu de performanta, din care 1,553 milioane USD credite pentru companii rambursate din surse proprii. Gradul de acoperire cu credite externe a acestui plafon a fost de 17,4 % la 30 iunie 2004.

3.2.2. Structura datoriei publice externe

Datoria publica externa efectiva la 30 iunie 2004 a fost in suma de 11.998.9 milioane USD, in scadere cu 148.5 milioane USD fata de sfarsitul anului 2003, datorita rambursarii creditelor externe cu organismele financiare internationale. Structura datoriei publice externe dupa tipul datoriei arata ca datoria publica externa contractata direct de stat reprezinta 65,8 % din total datorie publica externa si datoria publica externa garantata de stat repezinta 34,2 %.

Figura 6. Structura datoriei publice externe la 30.06.2004

Sursa : Raportul MFP

La inceputul lunii iulie 2004, Consiliul Directorilor FMI a aprobat derularea, pe o perioada de 2 ani, a unui nou acord stand-by de tip preventiv cu Romania, care nu presupune tragerea sumelor creditului. Obiectivele principale avute in vedere in cadrul noului aranjament se refera la consolidarea stabilizarii macroeconomice si reducerea graduala a inflatiei la 5 procente pana in 2006, mentinerea deficitului de cont curent in limite sustenabile si a unor rezerve valutare la un nivel confortabil. De asemenea, in contextul angajamentului Romaniei de aderare la Uniunea Europeana in 2007, noul aranjament implica masuri decisive de imbunatatire a guvernantei, climatului de afaceri si finalizarii agendei de privatizare.

Urmare noului acord, in iulie 2004 am primit cea de-a doua transa din creditul de la UE pentru balanta de plati si din creditul BIRD – PSAL II, in valoare de 286 milioane USD. Analiza datoriei publice externe efective in functie de creditor arata ca 49,8 % reprezinta datoria contractata cu creditorii oficiali (inclusiv imprumuturile FMI). Creditorii privati, care includ bancile comerciale, emisiunile de obligatiuni si alte surse, reprezinta 50,2 % din total.

Figura 7. Structura pe creditori

Sursa : Raportul MFP

Structura datoriei publice externe efective dupa tipul debitorului evidentiaza ca 76 % (9.165,5 milioane USD) din totalul datoriei publice externe reprezinta datoria guvernamentala. Din datoria externa guvernamentala, datoria contractata direct de stat reprezinta 73,8 % iar cea garantata de stat 26,2 %. Aceasta confirma inca o data importanta rolului guvernului in alocarea resurselor pentru diferite sectoare economice. Conform acestei structuri datoria Bancii Nationale a Romaniei reprezinta 493,1 milioane USD.

Figura 8. Structura pe debitori

Sursa : Raportul MFP

Structura pe durata initiala a creditelor externe arata ca ponderea cea mai mare o detin creditele cu durata de peste 10 ani (49,2 %), iar dintre acestea creditele externe contractate direct de stat.

Figura 9. Structura pe durata initiala a creditelor

Sursa : Raportul MFP

Analiza datoriei publice externe efective la 30 iunie 2004 in functie de valutele componente arata ca urmare a aprecierii EURO fata de USD, ponderea cea mai mare o detine componenta EURO (51,6%), si USD (38,4 %), urmata de DST (4,1 %), s.a.

Figura 10. Structura pe valute

Sursa : Raportul MFP

3.2.3. Imprumuturi noi, intrari din credite externe si lansarea emisiunilor de obligatiuni

In prima jumatate a anului 2004, au fost contactate/garantate de catre stat credite externe in suma de 774,0 milioane USD. Creditele externe contractate direct de stat au fost destinate eliminarii efectelor inundatiilor, pentru construirea de sali de sport, pentru infrastructura educationala si pentru reforma sectorului irigatiilor. Creditele garantate de stat au fost directionate spre sectorul transporturilor si comunicatiilor, sectorul energetic, sanatate, ordine publica, radiocomunicatii, utilitati publice si mediu, precum si 2 garantii pentru privatizarea BCR.

De asemenea, autoritatile locale au garantat credite locale in valoare de 19,3 milioane USD, pentru cofinantare ISPA.

Intrarile de credite externe contractate direct sau garantate de stat in anul 2004 se estimeaza a fi in suma de 2.743,2 milioane USD, din care 35,1 % reprezinta intrarile din creditele externe contractate direct de stat si 64,9 % intrarile din creditele externe garantate de stat. Structura pe creditori a intrarilor din credite externe se prezinta astfel:

Figura 11. Structura pe creditori a intrarilor din credite externe

Sursa : Raportul MFP

3.2.4. Serviciul datoriei publice externe

Tabel 3. Serviciul datoriei publice externe în perioada 2003-2004

Sursa : Raportul MFP

Luând în consideratie intrarile nete de credite externe, datoria publica externa prognozata pentru sfârsitul anului 2004 va fi de circa 21% din produsul intern brut, din care datoria externa guvernamentala de 15,9%.

O atentie deosebita va fi acordata mentinerii unei proportii echilibrate între datoria contractata cu rata fixa de dobânda si cu dobânda variabila, precum si evitarii acumularii scadentelor, în vederea crearii premiselor ca România sa faca fata serviciului datoriei publice externe.

Si în anul 2004, pentru finantarea deficitului bugetului general consolidat Guvernul intentioneaza sa lanseze noi emisiuni de obligatiuni.

Optiunea de emitere de obligatiuni pe pietele externe de capital are în vedere:

nevoia de acoperire neinflationista a deficitului bugetar;

evitarea evictionarii investitiei private.

Obiectivul principal al gestiunii datoriei publice externe îl reprezinta asigurarea surselor necesare finantarii deficitului bugetar, proiectelor de investitii pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei, precum si a resurselor de plata a serviciului datoriei la un cost cât mai redus si un nivel al riscului acceptabil pe termen mediu si lung.

Figura 12. Serviciul datoriei publice externe in perioada 2003-2004

Sursa : Raportul MFP

Serviciul datoriei publice externe prognozat pentru anul 2004 este in valoare de 2.422,8 milioane USD, din care pentru creditele externe contractate direct de stat 1.054,0 milioane USD (43,5 %) si pentru creditele externe garantate de stat 1.368,8 milioane USD (56,5 %). Din total serviciu, 1.712,4 milioane USD reprezinta rambursari de rate de capital si 710,4 milioane USD plati de dobanzi si comisioane. De remarcat ca in aprilie 2004, Termoelectrica a rambursat emisiunea de 150 milioane EUR, lansata in anul 2001.

In intervalul 2005-2009, serviciul datoriei publice externe se va mentine la niveluri intre 2,2-2,4 miliarde USD. Din punctul de vedere al strategiei de indatorare se recomanda prudenta in contractarea datoriei publice externe pe termene sub 5 ani in vederea evitarii acumularii scadentelor in aceasta perioada.

În anul 2004, serviciul datoriei publice externe se prognozeaza a fi de 2.129,3 milioane dolari S.U.A., în crestere fata de anul anterior cu 62,5 milioane dolari S.U.A. (Tabel 4). În luna octombrie se va înregistra vârful serviciului pentru anul 2003 în valoare de 313,8 milioane dolari S.U.A. ca urmare a rascumpararii emisiunii de 150 milioane EURO lansata de Ministerul Finantelor Publice în luna octombrie 2000.

Tabelul 4. Prognoza serviciului datoriei publice externe in perioada 2005-2009

Sursa : Raportul MFP

3.2.5. Indicatorii de indatorare publica externa

Tabel 5. Principalii indicatori de indatorare publica externa a Romaniei calculati la 30 iunie 2004

Sursa : Raportul MFP

Potrivit indicatorilor de mai sus, Romania se incadreaza in grupa tarilor cu o datorie externa sustenabila.

Evolutia raportului dintre datoria publica externa si PIB demonstreaza faptul ca gradul de indatorare a fost si este cu mult sub limita recomandata de 50 %. Sustenabilitatea datoriei publice externe este demonstrata cel mai bine de indicatorul “rata serviciului datoriei”, care exprima raportul dintre serviciul datoriei publice externe si exportul de bunuri si servicii.

4. Perspective macroeconomice, monetare, fiscale si bugetare

in perioada 2005-2007

Economia reala va înregistra o evolutie favorabila, principalele variabile având în continuare un trend pozitiv:

ritmul produsului intern brut va fi peste 5% ca medie anuala a perioadei, factorul principal generator de crestere economica fiind cererea interna (în special formarea bruta de capital fix);

exportul net îsi va îmbunatati contributia la cresterea economica reala;

resursele umane – majorarea populatiei ocupate si, în consecinta, reducerea ratei somajului.

Politica monetar-valutara:

Obiectivul fundamental al politicii monetare ramâne asigurarea stabilitatii preturilor, rata inflatiei continuându-si trendul descendent, de la 7% în anul 2005, la 3% în anul 2007.

Politica cursului de schimb va mentine ca obiectiv aprecierea graduala, în termeni reali, a leului fata de moneda europeana, aceasta ajustare urmând sa sprijine convergenta nominala si cea reala a economiei românesti.

Politica finantelor publice:

politica fiscala expansionista, prin continuarea reducerii fiscalitatii;

politica cheltuielilor, mai flexibila, va urmari o mai buna structura a acestora si îmbunatatirea stabilirii prioritatilor;

orientarea bugetului spre formularea unor politici sectoriale bazate pe obiective, performanta, rezultate;

mentinerea sub control a deficitului bugetar, la un nivel de 3%.

4.1. Perspectivele macroeconomice in perioada 2005-2007

Obiectivele fundamentale ale politicii Guvernului sunt:

cresterea reala si durabila a produsului intern brut;

accelerarea reformei structurale a economiei;

consolidarea economiei de piata functionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene, care sa asigure conditiile pentru aderarea României;

îmbunatatirea semnificativa si generalizata a standardului de viata a cetatenilor României.

Optiunile strategice în vederea realizarii acestor obiective urmaresc:

asigurarea continuitatii si sustenabilitatii procesului de crestere economica;

finalizarea procesului de privatizare si restructurare a societatilor comerciale;

atragerea unui volum sporit de investitii straine directe;

modernizarea structurala a economiei prin dezvoltarea ramurilor si subramurilor industriale competitive si purtatoare de progres tehnic; restructurarea si modernizarea sectorului energetic; reconfigurarea structurilor de productie agricola; dezvoltarea rurala; dezvoltarea serviciilor cu potential intern, respectiv a serviciilor de comunicatie, a celor informatice, a turismului, dar si a serviciilor sociale vitale dezvoltarii potentialului uman; modernizarea si dezvoltarea infrastructurilor; dezvoltarea regionala; atenuarea diferentelor între nivelurile de dezvoltare inter si intraregionale;

îmbunatatirea competitivitatii si a flexibilitatii economiei în raport cu cererea interna si externa, prin dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici si mijlocii, astfel încât acesta sa aiba rol decisiv în configuratia structurii de proprietate a economiei nationale; îmbunatatirea mediului concurential si a climatului de afaceri; intensificarea procesului investitional; promovarea investitiilor straine directe si de portofoliu;

promovarea mobilitatii fortei de munca;

stimularea exporturilor si realizarea importurilor la niveluri care sa asigure o contributie pozitiva a sectorului extern la cresterea economica; îmbunatatirea structurii si diversificarea regionala a exporturilor;

îmbunatatirea performantelor macroeconomice si a eficientei: reducerea consumurilor specifice de energie, materii prime si materiale; cresterea gradului de profitabilitate; diminuarea substantiala a arieratelor; cresterea productivitatii muncii; reducerea stocurilor;

accelerarea si aprofundarea în mod coerent a reformei fiscale, care se va concretiza în reducerea gradului de fiscalitate, îmbunatatirea controlului cheltuielilor bugetare si sporirea eficientei colectarii impozitelor si taxelor;

promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizând restructurarea selectiva a economiei, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea si retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei agriculturi întemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic pentru extinderea si dezvoltarea turismului, diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar, în general; se vor crea astfel conditiile ca, la momentul aderarii, România sa fie capabila sa faca fata presiunilor concurentiale din cadrul Uniunii Europene.

Decurgând din obiectivele strategice, precum si din angajamentele rezultate din negocierea capitolelor de aderare, principalele ipoteze ale estimarilor privind evolutia viitoare a economiei românesti sunt urmatoarele:

relansarea cererii interne fara a se neglija rolul cererii externe;

îmbunatatirea sensibila a raportului dintre componentele cererii interne, în favoarea acumularii; urmare a masurilor luate pentru relansarea procesului investitional si dezvoltarea comportamentelor pentru economisire, formarea bruta de capital – ce ilustreaza întreaga cerere pentru acumulare – va înregistra ritmuri de crestere superioare celorlalte componente ale cererii interne;

politica a veniturilor care sa sustina procesul de dezinflatie, respectiv o evolutie a acestora strict legata de performantele economice;

revigorarea productiei interne, în cadrul careia se detaseaza industria prelucratoare, cu un aport sporit de valoare adaugata;

modificarea structurii exporturilor românesti în favoarea produselor de prelucrare superioara, cu valoare adaugata bruta mai ridicata;

îmbunatatirea proportionalitatii între diversele preturi din economie, în conditiile reducerii graduale a ratei inflatiei;

îmbunatatirea utilizarii resurselor de munca, atât prin majorarea numarului de salariati, cât si prin cresterea generala a gradului de ocupare reflectata în reducerea pronuntata a ratei somajului;

îmbunatatirea stabilitatii sistemului financiar si bancar si finalizarea reformei sistemului fiscal;

reducerea arieratelor financiare si dezvoltarea unei politici bugetare relaxate.

În sinteza, tintele în privinta cresterii economice, pentru perioada 2005-2007, sunt:

produsul intern brut va creste – în medie – cu 5,1%, ceea ce va determina reducerea treptata a decalajelor privind standardul de viata fata de cel din Uniunii Europene;

formarea bruta de capital fix se va majora cu peste 34% fata de 2004 (în medie cu peste 10% anual);

indicatorii de performanta ai economiei nationale se vor îmbunatati (rata de investitie va ajunge la peste 26% în anul 2007 de la 23,9% în anul 2004, iar rata de economisire interna la 22% de la 19,4% în anul 2004), ceea ce va asigura resursele necesare pentru o dezvoltare sustenabila de durata;

rata inflatiei se va reduce treptat, ajungând la 3% în 2007;

cresterea economica se va realiza în conditiile unei îmbunatatiri a competitivitatii interne si externe a economiei, ceea ce va determina:

mentinerea unor ritmuri ridicate ale exporturilor de bunuri si servicii, care vor fi superioare ritmurilor de crestere a importurilor de bunuri si servicii;

mai buna adaptare a productiei la cerere, concretizata în mentinerea relativa a stocurilor aproape de limita necesarului;

mentinerea ponderii deficitului de cont curent în produsul intern brut în limite sustenabile (circa 4,6%).

serviciile vor înregistra ritmuri superioare ritmului de crestere a produsului intern brut, ceea ce va îmbunatati convergenta reala a economiei românesti cu economiile avansate;

productia industriala va creste, în medie, cu 5% datorita majorarii, cu deosebire, a productiei ramurilor industriei prelucratoare;

productia agricola se estimeaza ca va creste, în medie, cu 3,7%, nu numai datorita potentialului productiv al terenului agricol, cât mai ales ca urmare a sporirii randamentelor.

Pentru perioada 2005-2007 se estimeaza urmatoarea evolutie a principalilor indicatori macroeconomici:

Tabel 6. Evolutia principalilor indicatori macroeconomici

Sursa : Raportul MFP oct 2004

Produsul intern brut se estimeaza ca va creste cu un ritm de peste 5%, în principal, pe baza majorarii contributiei cererii interne si, în cadrul acesteia, a formarii brute de capital fix:

Tabel 7. Cererea interna

Sursa : Raportul MFP oct 2004

Echilibrul dintre contributia cererii interne si externe la cresterea produsului intern brut se va realiza în conditiile unor cresteri importante înregistrate de toate componentele, printr-o reducere a dinamicii importurilor de bunuri, ca urmare a îmbunatatirii competitivitatii interne a productiei nationale.

Exportul net îsi va îmbunatati contributia la cresterea reala a produsului intern brut (de la –0,7 procente în prezent la –0,3 procente), dar datorita necesarului de echipamente performante pentru investitii, aceasta va ramâne negativa.

Tabel 8. Exportul net

Sursa : Raportul MFP oct 2004

Pentru perioada 2005-2007 se estimeaza continuarea procesului de dezinflatie, proces caracterizat atât printr-o reducere a ratei inflatiei, pâna la 3% în anul 2007 cât, mai ales, printr-o uniformizare a evolutiilor lunare, care va asigura apropierea sensibila a mediei anuale a ratei inflatiei de nivelul înregistrat la sfârsit de an si a deflatorului de inflatia medie.

Tabel 9. Indicele pretului de consum

Sursa : Raportul MFP oct 2004

In domeniul resurselor umane, în conditiile reducerii resurselor de munca, cresterea economica va fi însotita de o majorare a populatiei ocupate totale cu circa 0,5% anual si de reducerea somajului. Se estimeaza ca rata medie a somajului BIM va ajunge la mai putin de 7%. Semnificativ este ca, în concordanta cu procesele de restructurare si privatizare, populatia ocupata în sectorul public se va reduce simtitor, cu aproximativ 100 mii persoane anual.

4.2. Finantele publice in perioada 2005-2007

Abordarea dintr-o perspectiva plurianuala a politicii fiscal-bugetare, cu caracter indicativ în anii trecuti, instituita prin Legea privind finantele publice nr. 500/2002, intrata în vigoare din ianuarie 2003, reprezinta cadrul în care executivul decide pârghiile fiscal-bugetare pe care intentioneaza sa le utilizeze pentru sprijinirea evolutiei de ansamblu a societatii, pe termen mediu si lung.

Obligativitatea elaborarii cadrului multianual al optiunilor de politica fiscal-bugetara conduce la crearea unei viziuni de ansamblu asupra finantelor publice, instrument de politica economica, cu rol important în:

sprijinirea obiectivelor de crestere economica, dezinflatie, echilibru extern;

adaptarea economiei românesti la cerintele integrarii în Uniunea Europeana.

Principalele optiuni ale politicii fiscal-bugetare în perioada 2005-2007 au în vedere încadrarea deciziilor din domeniul finantelor publice în directia ceruta de evolutia generala a economiei pe termen mediu, bugetul fiind instrumentul privilegiat de interventie al statului în viata economica si sociala a tarii. În aceste conditii, este avuta în vedere, permanent, atingerea unei combinatii optime de politici financiare (fiscala – bugetara –monetara – valutara) si adecvarea acestora la politica economica din sectorul real.

Ca urmare, stabilirea tintelor prioritare ale politicii finantelor publice este un demers extrem de complex, care are în vedere în esenta urmatoarele:

fundamentarea cheltuielilor bugetare în functie de veniturile considerate realizabile cu un grad ridicat de certitudine, fara a se apela la surse de finantare inflationista;

cresterea transparentei fiscale printr-o politica de reducere treptata a tranzactiilor în afara bugetului si desfiintarea veniturilor cu destinatie speciala incluse în bugetul de stat;

orientarea bugetului spre formularea unor politici sectoriale bazate pe obiective, alese în functie de cel putin urmatoarele criterii:

impactul asupra dezvoltarii economice sau/si asupra nivelului de trai al populatiei;

rezultate, conform unor criterii de performanta ce implica analiza cost-beneficiu;

eficientizarea alocarii si utilizarii fondurilor publice;

deficitul bugetului general consolidat, prognozat la 3,0% din produsul intern brut, în limite apreciate ca fiind controlabile, va respecta nevoia mai mare de cheltuiala publica, impunând în acelasi timp luarea de masuri pentru respectarea stricta a tintei de inflatie, de mentinere la un nivel redus a deficitului extern, de evitare a evictionarii investitiei private.

Analiza evolutiilor fiscal-bugetare pe termen mediu are în vedere, mai mult decât pâna acum, aspectele bugetare ale aderarii la Uniunea Europeana, care trebuie analizate separat: perioada de preaderare (2005-2006) si anul aderarii, respectiv anul 2007.

Procesul de preaderare va marca finantele publice, în perioada 2005-2006, în principal sub forma continuarii alinierii legislative si institutionale, la prevederile din Uniunea Europeana. De asemenea, fondurile de preaderare primite de România vor influenta resursele de care dispune bugetul – în sensul cresterii fondurilor bugetare cu sumele primite de la Uniunea Europeana – orientând în acelasi timp, prin destinatia lor precisa, cheltuirea acestor fonduri si a celor care vor reprezenta cofinantarea.

În anul aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, se vor produce schimbari semnificative la nivelul bugetului, astfel:

pe de o parte, prin plata unei parti din resursele proprii pe baza acquis-ului comunitar,

iar pe de alta parte, prin obtinerea unor fonduri structurale, prin intermediul Politicii Comune Agricole, al Fondurilor Structurale si de Coeziune.

Obligatiile fata de bugetul Uniunii, scopul si structura fluxurilor financiare ce vor fi primite de la bugetul comunitar dupa data aderarii vor fi cunoscute abia la sfârsitul procesului de negociere, fiind stabilite prin Tratatul de aderare.

Primirea fondurilor structurale si de coeziune va fi realizata în principal pe baza definirii si redefinirii prioritatilor de dezvoltare ale tarii, incluse în Planul National de Dezvoltare si care vor fi cofinantate de la bugetul Uniunii, începând cu anul 2007.

În aceste conditii, fluxurile financiare dintre Uniunea Europeana si tara noastra nu au fost incluse în proiectiile bugetare pentru anul 2007.

Constructia variabilelor fiscale si bugetare pentru perioada de prognoza a fost fundamentata pe baza unor ipoteze ce sintetizeaza atât optiunile de politica economica ale Executivului, cât si restrictiile generate de starea economiei în momentul elaborarii prognozei si proiectiile realizate pentru principalii indicatori macroeconomici.

Figura 13. Evolutia veniturilor bugetului general consolidat in perioada 2002-2007

Sursa : Raportul MFP oct 2004

Figura 14. Evolutia cheltuielilor bugetului general consolidat in perioada 2002-2007

Sursa : Raportul MFP oct 2004

4.3. Deficitul bugetar 2002-2007

Politica de deficit bugetar în perioada de prognoza implica crearea unui deficit bugetar activ, cu rol important în accelerarea ritmului cresterii economice si reducerea somajului.

Deficitul bugetar se va mentine la nivelul de 3% din produsul intern brut, în limite controlabile, fiind în continuare o garantie pentru sustenabilitatea fiscala pe termen scurt si mediu. De asemenea, se prevede o finantare care sa evite implicatiile negative asupra celorlalte variabile macroeconomice, cu care deficitul se interconditioneaza. (Tabel 10 si Figura 15).

In perioada urmatoare, se prognozeaza o evolutie favorabila a soldului primar, a carui pondere în produsul intern brut a devenit negativa începând cu anul 2003. Aceasta tendinta se va mentine în perioada vizata, scaderea dobânzilor la datoria publica având consecinta un sold primar de -1% în anul 2007. Reducerea cheltuielilor cu dobânzile si alte cheltuieli aferente datoriei publice elibereaza sume importante care vor avea alte destinatii, creând un plus de libertate în stabilirea optiunilor bugetare. (Figura 16).

În perioada 2005-2007 finantarea deficitului bugetar se va face în mod echilibrat, atât de pe piata externa, cât si în completare din surse interne, prin lansarea de noi obligatiuni pe piata externa, în vederea asigurarii unei prezente constante a României pe piata de capital.

Tabel 10. Evolutia deficitul bugetar in perioada 2002-2007

Sursa : Raportul MFP oct 2004

Figura 15. Evolutia indicatorilor bugetari sintetici, ca pondere in PIB,

in perioada 2002-2007

Sursa : Raportul MFP oct 2004

Figura 16. Evolutia deficitului bugetar si a soldului primar

Sursa : Raportul MFP oct 2004

4.4. Evolutia datoriei publice

Dinamica datoriei publice va continua, în urmatorii ani, sa fie pozitiva, chiar daca în ritmuri relativ moderate, pentru ca va reprezenta, în continuare, un factor important de sustinere a cresterii economice.

În Strategia nationala de dezvoltare economica a României pe termen mediu si în Programul de guvernare pentru perioada 2001-2004 se prevede necesitatea finantarii deficitului bugetului general consolidat din surse neinflationiste.

Dupa succesul înregistrat în 2002 când pentru finantarea deficitului bugetar Ministerul Finantelor Publice a lansat o emisiune de 700 milioane EURO, pentru prima data cu scadenta la 10 ani, în iunie 2003 s-a lansat o noua emisiune de 700 milioane EURO, cu scadenta la 7 ani si o rata a dobânzii de 5,75%, semnificativ mai redusa decât pentru precedentele emisiuni, datorita îmbunatatirii indicatorilor macroeconomici si reformelor structurale puse în practica de Guvern.

Pentru intervalul 2005-2007 se estimeaza o reducere a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publica interna, atât în cifre absolute, cât si în termeni relativi (raportata la produsul intern brut) în conditiile în care accesul României pe pietele internationale de capital va permite preluarea unei parti importante de finantare a deficitelor bugetare la extern (Tabel 11).

Tabel 11. Evolutia datoriei publice interne si dobânzile aferente acesteia

în perioada 2005-2007

Sursa : Raportul MFP oct 2004

În intervalul 2005-2007, serviciul datoriei publice externe va avea înca niveluri ridicate, dar în scadere, de la circa 2,0 miliarde dolari S.U.A. în anul 2005, la peste 1,6 miliarde dolari S.U.A. în anul 2007. În anul 2005 va avea loc rascumpararea emisiunii de euroobligatiuni lansate de Ministerul Finantelor Publice în noiembrie 2000 si redeschisa în ianuarie 2001, în valoare de 300 milioane EURO (Tabel 12 si Figura 12).

Tabel 12. Serviciul datoriei publice externe în perioada 2005-2007

Sursa : Raportul MFP oct 2004

În ceea ce priveste managementul datoriei publice externe, în perspectiva anilor 2005-2007 datoria publica va înregistra o crestere controlata, astfel încât datoria guvernamentala sa se încadreze în limite sustenabile.

Finantarea externa va fi directionata spre:

investitii publice în domeniul infrastructurii (transporturi, energie, dezvoltare rurala);

protectie mediu (cofinantarea proiectelor ISPA);

aparare nationala;

educatie.

Noua orientare în managementul datoriei publice interne va contribui la cresterea volumului titlurilor de stat emise la 6 luni si la 1,2,3 si 5 ani, unul din obiective fiind consolidarea în piata a instrumentelor cu scadente de peste 3 ani, ca reper de predictibilitate.

Pentru perioadele urmatoare, ratele de dobânda la care se vor emite certificatele de trezorerie vor fi fundamentate în functie de inflatia anuala si lunara prognozata, tinându-se cont de ratele reale de dobânda direct proportionale cu rata inflatiei, precum si de sezonalitatea ratelor de inflatie. În aceste conditii, ratele lunare de dobânda ale titlurilor de stat se vor înscrie pe un trend descendent.

Printre masurile institutionale care vor fi avute în vedere în perioada urmatoare se enumera:

eliminarea graduala a facilitatii de garantare de catre stat a creditelor externe, atât pentru institutii publice, cât si pentru agentii economici;

reducerea fragmentarii bugetare, prin includerea în bugetul de stat a fondului de risc pentru garantii si subîmprumuturi;

preluarea de catre Ministerul Finantelor Publice a platii serviciului datoriei pentru creditele externe contractate de ordonatori, prin includerea în bugetul Ministerului Finantelor Publice – Actiuni Generale a alocatiilor bugetare aferente acestor cheltuieli;

stabilirea strategiei de îndatorare pe baza analizei, monitorizarii si controlului riscurilor asociate portofoliului datoriei publice interne si externe.

Figura 17. Serviciul datoriei publice externe in perioada 2005-2007

Sursa : Raportul MFP oct 2004

5. Negocierile cu FMI au fost finalizate

În aceastã lunã se va finaliza scrisoarea de intentie pentru un nou acord cu Fondul Monetar International, acord ce va fi semnat, cel mai probabil, în iunie. Ministrul finantelor publice, Mihai Tãnãsescu, a anuntat cã a terminat negocierile, stabilind si ultimul aspect care mai era în discutie, nivelul deficitului bugetar. Acesta a fost tintuit la 2,1% din PIB pentru anul în curs, cu aproape un procent mai mic decât deficitul aprobat prin legea bugetului public. Tãnãsescu a precizat cã reducerea deficitului se va face numai prin îmbunãtãtirea colectãrii veniturilor la buget si nu prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dupã semnarea acordului, aceastã valoare va fi modificatã în urma unei rectificãri bugetare.

Finalizarea negocierilor a fost confirmatã si de oficiali ai biroului FMI de la Bucuresti, printr-un comunicat de presã. <Noul acord, al cãrui proiect urmeazã sã fie discutat în board-ul institutiei în luna iunie, va oferi României acces la 250 milioane DST (circa 362,5 milioane USD) numai în cazuri de urgentã>, a declarat Graeme Justice, reprezentantul rezident al FMI în România. Întelegerea este ca aceastã sumã de bani sã nu fie utilizatã, scopul acordului fiind monitorizarea economiei românesti pentru a atinge cerintele de performantã în vederea intrãrii în Uniunea Europeanã. <Am ajuns la o concluzie comunã si am închis noul acord stand-by, de tip precautionary, cu o duratã de 24 de luni, a precizat Tãnãsescu. Practic, obiectivele programului includ reducerea deficitului de cont curent de la 5,8% din PIB, anul trecut, la 5,5% din PIB sau chiar mai putin, reducerea ratei inflatiei, la sfârsit de an, de la 14,1% la 9% în 2004, 6% în 2005 si 5% în 2006.

5.1. Mãsuri dure de reformã

Pentru anul 2004, guvernul s-a mai angajat sã reducã deficitul balantei publice (care include deficitul bugetar si cel cvasifiscal) cu 1,25% din PIB. Astfel, diminuarea deficitului cvasifiscal ar putea contribui la echilibrarea balantei publice cu 0,5% din PIB, iar deficitul bugetar cu 0,7-0,8% din PIB. Însã aplicarea acestor mãsuri include o politicã monetarã strânsã, restructurãri în sectorul minier si cãi ferate, continuarea privatizãrii în domeniul energetic, reducerea arieratelor. Concret, programul cu FMI prevede finalizarea procesului de privatizare a Petrom si a companiilor de distributie a gazelor naturale si a electricitãtii. În plus, cele 19 societãti mari (cu peste 1.000 de angajati) aflate încã în portofoliul APAPS (preluat acum de AVAS) vor fi privatizate sau lichidate pânã în luna septembrie. Toate aceste mãsuri se traduc prin disponibilizarea a peste 23.000 de angajati în acest an, în principal din unitãtile subordonate Ministerului Economiei si Comertului (7.750 de persoane), Autoritãtii pentru Privatizare (9.700 de salariati) si Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului (2.373 de persoane).

Totodatã, întelegerea cu FMI presupune si restrictii salariale la întreprinderile de stat sau la cele cu pierderi, precum si la institutiile bugetare. Aceasta implicã mentinerea salariului minim pe economie la 2,8 milioane de lei si o crestere salarialã medie de 9% în sectorul de stat. Ministerele si institutiile care au în subordine societãti de stat monitorizate vor bloca, trimestrial, 4% din fondul de salarii al întreprinderilor respective, sumã care va fi eliberatã doar dupã ce se constatã cã plafoanele salariale nu sunt depãsite.

In acest sens, guvernul a reactualizat lista societãtilor monitorizate, elaboratã în anul 2001, reducând numãrul unitãtilor de la 86 la 72, dupã ce 25 de întreprinderi au fost introduse pe listã si alte 39 au fost eliminate. Lista cuprinde întreprinderi mari precum: Electroputere Craiova, Aversa Bucuresti, Rulmentul Brasov, Griro Bucuresti, Oltchim Rm. Vâlcea, Rodipet Bucuresti, Turnu din Turnu Mãgurele, CSR Resita, Aeroportul International Otopeni, Compania Nationalã Posta Românã, Transelectrica, Termoelectrica, Petrom, Transgaz Medias, Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Romgaz Medias, Romarm Bucuresti, IAR Brasov, CFR Marfã, CFR Cãlãtori, Metrorex, Compania Nationalã de Drumuri si Autostrãzi, Regia Nationalã a Pãdurilor, Hidroelectrica, Electrica, Compania Nationalã a Lignitului Oltenia, Compania Nationalã a Huilei Petrosani, Societatea Nationalã a Cãrbunelui Ploiesti, Romaero Bucuresti, CFR s.a., Tarom, România-Film, Apele Române.

5.2. Concluzii

Încheierea noului acord va însemna consolidarea credibilitãtii României pe pietele externe, îmbunãtãtirea ratingurilor de tarã si va conduce la un acces mai favorabil pe pietele internationale de capital. În plus, programul va sprijini politicile economice din urmãtorii doi ani, esentiale pentru integrarea României în Uniunea Europeanã, a declarat Tãnãsescu. Vestea bunã pentru întreprinderile viabile este cã acordul prevede reducerea fiscalitãtii, în special pe forta de muncã, contributiile pentru asigurãri sociale urmând sã scadã la 44-45% pânã în 2006, fatã de 49,5% în prezent. În aceste zile, reprezentantii Ministerului Finantelor Publice lucreazã la o strategie fiscalã ce va fi aprobatã de FMI si care ar putea cuprinde reducerea impozitului pe profit.

Din 1991, România a încheiat sase acorduri stand-by cu FMI, fiecare program fiind însotit de un împrumut, conditionat de îndeplinirea anumitor angajamente de reformã. Doar ultimul acord a fost finalizat, în luna octombrie a anului trecut.

6. Gestionarea programelor PHARE si ISPA

6.1. PHARE

Finalizarea exercitiului de programare Phare 2004 – au fost finalizate fisele de

proiect, pe baza carora Comisia Europeana va aproba Propunerea financiara pentru anul 2004.

Suma ce urmeaza a fi alocata pentru Phare National 2004 este de aproximativ 405 milioane Euro.

6.2. ISPA

Pe data de 21 mai 2004, ministrul finantelor publice, in calitate de Coordonator National ISPA a semnat un numar de 7 Memorandumuri de Finantare ISPA, prin intermediul carora se acorda asistenta financiara nerambursabila in valoare de 290 milioane euro, pentru proiecte in domeniul transporturilor si mediului.

Pe data de 30 iunie 2004 au fost inaintate Comisiei Europene un numar de 7 aplicatii ISPA in domeniul mediului inconjurator, avand o valoare totala estimata de aproximativ 360 milioane euro, din care asistenta Uniunii Europene prin Programul ISPA va fi de aproximativ 260 milioane euro. In cursul lunii iulie 2004 a fost transmisa Comisiei inca o aplicatie ISPA pentru un proiect in domeniul infrastructurii municipale de mediu, cu o valoare estimata de 33 milioane euro, asistenta financiara nerambursabila fiind de aproximativ 26 milioane euro.

Anexa 1. Programe de finantare externa

Sursa : http://www.fonduri-nerambursabile.ro

7. Concluzii : Finantarile externe nu vindeca o economie

Daca finantarile europene nu sunt sustinute de reforme reale, o data intrata in UE, Romania ar putea fi lovita de o criza economica fara precedent. Aderarea inseamna bani, bani multi pe care Uniunea Europeana ii da Romaniei pentru a se dezvolta si a reduce decalajele economice si sociale ce o despart de statele membre. Aceasta este imaginea falsa pe care o au, deopotriva, romanii de rand si aparatul birocratic despre finantarile externe si efectul lor. Cele doua miliarde de euro care anual vor alimenta economia tarii incepand din 2007 sunt privite ca motorul si cheia succesului. Cu aceasta iluzie, pentru ca despre o iluzie este vorba, s-au amagit si altii si au sfarsit-o prost.

Asistenta financiara externa este o capcana periculoasa pentru economiile in tranzitie. Daca nu este insotita de inversarea raporturilor de putere dintre sectorul de stat si cel privat, de reformele necesare pentru ca aceasta sa se intample, ea poate hrani criza economica din tara beneficiara. S-a intamplat astfel in tarile din Asia, Africa si America Latina, receptoare de masive infuzii de fonduri externe. Asistenta a eliminat presiunea guvernelor de a face reforme, furnizandu-le resurse cu care, de multe, ori si-au nationalizat propriile economii. Asistenta a creat dependenta si a stopat dezvoltarea sectorului privat. Unde sunt acum din punct de vedere economic tari ca Mozambic sau Uganda se stie.

Mai aproape de noi este un alt exemplu, Grecia, tara cu care suntem comparati cand vine vorba despre sinceritatea reformelor. "Stim sigur ce va pati Romania daca reformele nu vor fi finalizate. Avem exemplul Greciei care, fara asistenta financiara europeana ar intra in colaps", ne-a declarat Jaques Pelkmans, directorul Departamentului de Studii Economice Europene din cadrul Colegiului Europei. "Pericolul de a urma acest model este real", afirma Marius Spiridon, coordonator de proiecte la Institutul European din Romania. El spune sa precedentul a fost creat de lipsa de eficienta de care am dat dovada in folosirea fondurilor europene de preaderare. "Nu si-au atins scopul, iar cauzele tin strict de amanarea reformelor", incheie Marius Spiridon. tari mai apropiate sau mai departate de paralela geografica pe care ne aflam au aplicat reteta pe care Romania o aplica inca: cresterea economica alimentata de asistenta financiara internationala si credite externe.

In ceea ce ne priveste, este adevarat, comportamentul nu a fost constant. In anii ‘90 s-a mers pe formula pomparii fondurilor straine, gratuite sau nu, intr-o economie etatista, prea putin afectata de reforme. Dupa 2000, abordarea s-a schimbat, in sensul ca reformarea economiei a devenit o prioritate. Comisia Europeana a confirmat, prin acordarea statutului de economie de piata functionala, ca reformele sunt vizibile. Ar fi insa o enorma imprudenta sa credem ca acest statut este mai mult decat incurajarea de a continua ceea ce am inceput, aratandu-le astfel europenilor ca nu arunca banii de degeaba.

Povestea Irlandei este ilustrarea afirmatiei ca asistenta financiara externa renteaza doar intr-un singur caz: tara receptoare face concomitent reforme reale. In deceniul al cincilea al secolului trecut, irlandezii descopereau ca protectionismul agresiv, combinat cu interventia masiva a statului in economie, nu poate scoate tara din criza. Asa ca, in anii ‘60, trendul interventionist a inceput sa se diminueze, pentru ca in perioada 1973-1976 sa se aplice reteta dezvoltarii pe baza asistentei financiare externe. Efectul a fost contrar celui scontat. tara a intrat in criza financiara si fiscala, creditele acordate sectorului public crescusera de la 10% din PIB in 1977, la 17% din PIB in 1981, iar datoria publica atinsese un nivel record – 116% din PIB. FMI se pregatea sa intre in Irlanda cu politicile sale de criza, ceea ce a displacut profund guvernului de la Dublin. De groaza FMI, acesta a facut cea mai dura reforma europeana, folosind concomitent asistenta financiara a UE: diminuarea sectorului public din economie, bugete mici si echilibrate, stabilitate monetara si comert international liber. Rezultatele au fost spectaculoase: in 1996-2000, ratele de crestere anuale au fost de 9%, eliminand total decalajul fata de media europeana.

Asistenta financiara externa in perioada 1971 – 1994 Zone intinse din Asia, Africa si America Latina sunt marturia esecului asistentei pentru dezvoltare, o simpla pompare de fonduri in economiile etatiste.

Bibliografie :

http://www.cdep.ro – Site-ul Camerei Deputatilor

http://domino.kappa.ro

http://financiar.rol.ro – Site-ul ziarului Fianciar

http://www.finantare.ro

http://www.fonduri-nerambursabile.ro

http://www.mfinante.ro – Site-ul Ministerului de Finante

http://www.mie.ro – Site-ul Ministerului Integrarii Europene