Deşeurile sunt substanţe, preparate sau orice alte obiecte stabilite de legislaţiile privind regimul deşeurilor, pe care deţinătorul îl aruncă [310783]

Luсrаre dE DІsertaȚie

Coordonator: Masterand:

S. l. dr. ing. Irimia Oana ing. Cozma Luminița

Bacău

2017

CUPRINS:

CAP.I Aspecte teoretice privind deseurile………………………………………pag.

1.1 Deseurile………………………………………………………………………pag.

1.1.1 Definitie………………………………………………………………………pag.

1.1.2 Clasficare……………………………………………………………………pag.

1.2 Gestionarea deșeurilor…………………………………………………………pag.

1.3 Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor…………pag.

1.4 Deșeurile medicale……………………………….…………………………pag.

CAP.II Cadru legislativ care reglementează regimul deșeurilor medicale…………………………………………………………………….pag.

CAP.III Studiu privind managementul deseurilor medicale la Fundația medicală “Speranța bolnavilor”, Barticesti…………………………………………………….pag.

3.1. Prezentarea societatii…….……………………………………………pag.

3.2 Managemetul deseurilor…….……………………………………………pag.

3.2.1. Generarea deseurilor…….……………………………………………pag.

3.2.2. Colectarea deseurilor…….……………………………………………pag.

3.2.3. Ambalarea deseurilor…….……………………………………………pag.

3.2.4. Depozitarea temporara…….……………………………………………pag.

3.2.5. Transportul deseurilor…….……………………………………………pag.

3.2.6 Eliminarea deseurilor…….……………………………………………pag.

CAP IV Concluzii si recomandari…….……………………………………pag.

Anexe…….……………………………………………pag.

Bibliografie…….……………………………………………pag.

CAP.I. Aspecte teoretice privind deseurile

Deseurile

1.1.1.[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-un proces tehnologic de realizare a [anonimizat].

1.1.2. Clasificare

Deșeurile se clasifică după câteva criterii [ ] :

sursa generatoare;

starea de agregare;

[anonimizat];

origine.

[anonimizat]:

1. Deșeurile industriale ([anonimizat], energetică, chimică, metalurgică, petrolieră,) , cu o componența predominant anorganică sau mixtă.

(fig.1). [6 ].

Fig.1 Deseuri provenite din activitatile industriale

2. Deșeurile din construcții (beton, mortar, moloz pământ) (fig.2). [ 6 ].

Fig.2 Deseuri provenite din constructii

3. Deșeurile agrozootehnice ([anonimizat], [anonimizat], îngrășăminte, fungicide). (fig.3). [ 6 ].

Fig. 3 Deseuri provenite din activitati agrozootehnice

4. [anonimizat] 4, deseuri care pot fi:

a. [anonimizat]: comercială, restaurante, hoteluri, instituții de învățământ. [anonimizat]: [anonimizat], hârtie, țesături, sticlă, [anonimizat], [anonimizat]. Cantitatea, [anonimizat], gradul de industrializare.

b. deșeurile stradale: [anonimizat], [anonimizat]. Cantitatea și compoziția acestor deșeuri depind de vegetație, climă, zona geografică. În mare parte sunt deșeuri solide și suspensii rezultate din spălarea și măturarea străzilor.

c. deșeurile comerciale provenite din activitatea comercială de orice fel, mai ales: produse perisabile, ambalaje din plastic, hârtie, carton.

d. deșeurile sanitare provenite din instituțiile de sănătate: spitale, policlinici, dispensare, cabinete stomatologice, cabinete medicale particulare. Acestea au un potențial infecțios ridicat, prezentând un grad de risc mare, astfel încât manipularea, transportul și tratarea lor se realizează cu mijloace și metode specifice.

Fig.4 Deseuri urbane

5. Deșeurile rurale diferă de cele urbane prin compoziție și cantitate. În marea majoritate a cazurilor deșeurile menajere rurale sunt aruncate pe malul cursurilor de apă sau chiar în albia apei, motiv pentru care gradul de poluare a mediului poate să fie mai intens decât în cazul depozitării deșeurilor urbane. (fig.5). [ 6 ]

Fig. 5 Deseuri rurale

6. Deșeurile speciale: explozibili, substanțe toxice, substanțe radioactive. Aceste deșeuri rezultă din activitățile industriale,de cercetare, agricole, centrale atomo-electrice.(fig.6). [ 6 ]

Fig.6 Deseuri provenite din centrale atomo- electrice

În funcție de originea lor, deșeurile se clasifică în două categorii [ 1 ]:

1. nepericuloase (deșeurile rezultate din activitățile menajere, servicii administrative și medicale). Deșeurile nepericuloase pot fi ambalajele din hârtie, plastic, sticlă, resturi alimentare, îmbrăcăminte, lenjerie. Aceste deșeuri rămân nepericuloase atâta timp cât nu intră în contact cu deșeurile periculoase.

2. periculoase ( deșeurile care au cel puțin un constituient sau o proprietate care face ca acestea să fie periculoase).

În funcție de caracteristicile lor, deșeurile periculoase pot fi clasificate astfel:

Deșeuri infecțioase( deșeuri care conțin o anumită cantitate de bacterii, paraziți sau virusuri). Aceste deșeuri sunt cumpuse din: comprese, pansamente, lenjerie contaminată cu diverse produse biologice, țesuturi, materiale și mănuși folosite, pungile și recipientele folosite la recotarea urinii, sondele, seringile, culturile microbiene, vacutainerele care au conținut sânge și plasmă sangvină.

Deșeuri înțepătoare- tăietoare sunt defapt deșeuri infecțioase care produc leziuni prin înțepare sau tăiere. Acestea sunt acele de seringă, branule, catetere, bisturie, sticlăria de laborator.

Deșeurile anatomo-patologice sunt deșeurile provenite din activitățile chirurgicale, obstreticale, autopsii și biopsii.

Deșeurile farmaceutice sunt alcătuite din medicamente, vaccinuri, seruri, comprimate și tablete.

Deșeurile chimice sunt reprezentate de soluțiile folosite la curățenie, dezinfecție, soluții folosite în activitățile fotografice, reactivi și substanțe folosite în laboratoare, termometre, baterii. Toate aceste deșeuri chimice pot fi întâlnite în stare lichidă, solidă sau gazoasă și pot avea efect toxic, coroziv sau inflamabil.

Deșeurile radioactive sunt materialele rezultate din activitățile nucleare, deșeuri care conțin sau sunt contaminate cu radionuclizi în concentrații superioare limitelor reglementate Autoritatea Națională de reglementare, autorizare și control al activității nucleare. Primele victime ale radiatiilor ionizante au aparut in 1920, la muncitorii care aplicau vopsea pe cadranele ceasurilor, iar primele publicatii referitoare la efectele radiobiologice au aparut in anul 1896. Efectele biologice produse de radiatiile ionizate asupra omului sunt rezultatul unor fenomene care se produc la trecerea radiatiilor prin organism.

Deșeurile medicale. Acestea sunt deșeurile rezultate din institutele de cercetare, laboratoare și alte instituții sanitare, deșeuri care sunt considerate periculoase deoarece produc riscuri de îmbolnăvire a omului dar și a mediului înconjurător.

1.2. Gestionarea deșeurilor

1.2.1. Generalități

Cantitățile de deșeuri depind de fiecare țară în parte, în funcție de gradul de dezvoltare, numărul populației, suprafața pe care se întinde.

Principala metodă de eliminare a deșeurilor este reciclarea. Aceasta poate fi făcută prin compostare, incinerare sau depozitare.

Compostarea constă în fermentarea deșeurilor lăsate câteva luni în aer liber, apoi transformate în humus cu ajutorul diferitelor uzine.

Incinerarea este utilizată cu succes în orașele mari, aglomerate, deoarece nu necesită un spațiu foarte mare. Dezavantajul acestei metode este că, în urma arderii deșeurilor, este eliminat în aer o cantitate mare de fum toxic.

Depozitarea este o metodă des folosită, chiar dacă în unele țări este

interzisă prin lege. În aceste depozite se formează un biogaz

rezultat din fermentarea gunoaielor depozitate care pot mirosi și

chiar exploda. De aceea multe țări nu acceptă existența acestor depozite.

1.2.2. Gestionarea deșeurilor în Uniunea Europeană

Cu câțiva ani în urmă, în Europa, deșeurile erau eliminate cu ajutorul unor gropi săpate în pământ, apoi arse. Această metodă era foarte periculoasă pentru mediu deoarece erau eliminate, în acest fel, hidrocarburi, halogeni, dioxid de carbon și alte gaze care au afectat mediul înconjurător. După anii ’80 au apărut câteva organisme care și-au propus să emită legi care să adopte măsuri de protecție și prevenire a poluării, legi care sunt utilizate în țările dezvoltate.

Consiliul Uniunii Europene a hotărât ca fiecare țară membră să aibă o politică de mediu.

Politica de bază este de a micșora cantitățile de deșeuri organice care sunt depozitate în gropile de gunoi prin tratarea lor prin metode aerobice sau anaerobice și utilizarea produsului solid în agricultură, iar gazele rezultate să fie utilizate pentru producerea căldurii.

O altă regulă pentru țările membre este referitoare la salubrizarea deșeurilor care trebuie făcută pe teritoriul respectivei țări și cu ajutorul instalațiilor proprii, evitându-se astfel înlăturarea deșeurilor în afara Uniunii Europene. Astfel, s-au înființat departamente de salubrizare a orașelor care s-au transformat în timp în intreprinderi cu diverse domenii de activitate.

În Europa se observă o tendință către colectarea selectivă și valorificarea deșeurilor organice.

În Uniunea Europeană există o industrie de reciclare la un nivel care duce la o creștere permanentă a materialelor recuperate din deșeuri, industrie care se bazează pe subvenții adoptate la nivel guvernamental.

Prețurile mici de achiziție a acestor produse reciclate, calitatea deosebită a lor, proprietățile indicate de producători, fac din acestea o opțiune sigură în ceea ce privește găsirea pieței de desfacere.

1.2.3. Gestionarea deșeurilor în România

Din păcate, situația financiară precară a țării nu permite, deocamdată, implementarea soluțiilor tehnice și a conceptelor moderne de gestionare a deșeurilor. În acest caz, investițiile necesare pentru crearea unei gestiuni eficiente a deșeurilor depășesc posibilitățile bugetelor locale. De aceea, putem spune că în Romania avem o situație caracterizează prin:

creșterea cantității de deșeuri

insuficiența echipamentului pentru colectare și transport

infrastructura de depozitare și valorificare este dezvoltată necorespunzător

Problemele cu care se confruntă România se referă în general la acoperirea costurilor necesare implementării, specializarea și acreditarea personalului tehnic.

Gestionarea deșeurilor în România se face pe baza legislației și politicii europene, recunoscută pe plan internațional, și anume:

prevenirea și minimizarea generării de deșeuri

valorificarea materială prin reutilizare și reciclare

valorificarea energetică

tratarea deșeurilor în vederea scăderii cantității și a potențialului lor periculos

eliminarea prin incinerare sau depozitare

Gestionarea deșeurilor urmărește exploatarea tuturor posibilităților tehnice și economice privind recuperarea și reciclarea deșeurilor în vederea reducerii cantității de deșeuri eliminate, dezvoltarea cadrului instituțional și organizatoric, intensificarea preocupărilor privind reducerea cantității de deșeuri generate, conștientizarea factorilor implicați.

Gestionarea deșeurilor este influențată de factori ca:

– demografia (evolutia populatiei);

– economia (dezvoltarea industriei, a sectorului economic, evoluția venitului populației, evoluția ratei somajului, evoluția PIB-ului);

– infrastructura;

– terenurile;

-caracteristicile fizice (relief);

-caracteristicile climatice (regimul precipitațiilor, temperatura);

-zonele cu regim special (arii protejate, zone de protecție a resurselor de apă);

– ariile de acoperire cu servicii de salubritate

– cantitățile de deșeuri care provin de la populație, din industrie, sectorul economic, cantitățile de deșeuri din piețe, grădini, străzi, deșeurile din construcții și demolări

– cantitățile de deșeuri colectate separat

– compoziția deșeurilor

Problemele cu care se confruntă gestionarea deșeurilor în România pot fi sintetizate astfel:

depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora;

depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement);

depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective;

depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare.

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale;

colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);

1.3. Principiile care stau la baza activităților de gestionare a deșeurilor

principiul protecției resurselor primare: stabilește necesitatea de a minimiza și eficientiza utilizarea resurselor primare, în special a celor neregenerabile, punând accentul pe utilizarea materiilor prime secundare

principiul măsurilor preliminare: stabilește că, pentru orice activitate (inclusiv pentru gestionarea deșeurilor), trebuie să se țină seama de: stadiul curent al dezvoltării tehnologiilor, cerințele pentru protecția mediului, alegerea și aplicarea unor măsuri bune din punct de vedere economic

principiul prevenirii: stabilește ierarhizarea activităților de gestionare a deșeurilor, în ordinea descrescătoare a importanței care trebuie acodată. Este mai eficient să dezvolți politici care să se adreseze cauzelor poluării decât să se adreseze găsirii de soluții pentru efectele provocate.

principiul poluatorul plătește corelat cu principiul responsabilității producătorului și cel al responsabilității utilizatorului, stabilește necesitatea creării unui cadru legislativ și economic corespunzător, astfel încât costurile pentru gestionarea deșeurilor să fie suportate de generatorul acestora.

principiul substituției stabilește necesitatea înlocuirii materiilor periculoase cu materii prime nepericuloase, evitându-se astfel apariția deșeurilor periculoase.

principiul proximității corelat cu principiul autonomiei stabilește că deșeurile trebuie să fie tratate și eliminate cât mai aproape de sursa de generare. Exportul deșeurilor periculoase este posibil numai către acele țări care dispun de tehnologii adecvate de eliminare și numai în condițiile respectării cerințelor pentru comerțul internațional cu deșeuri

principiul subsidiarității, corelat și cu principiul autonomiei, stabilește acordarea competențelor astfel încât deciziile în domeniul gestionării deșeurilor să fie luate la cel mai scăzut nivel administrativ față de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional și național

principiul integrării stabilește că activitățile de gestionare a deșeurilor fac parte integrantă din activitățile social-economice care le generează

1.4. Deșeurile medicale

Deșeurile medicale provin de la spitale, institute de cercetare medicală și farmaceutică, unități de producție și distribuire a medicamentelor, centre de colectare și conservare a sângelui, laboratoare, cabinete stomatologice, baze de tratament balnear, școli, universități.

Deseurile medicale pot fi nepericuloase sau periculoase.

Deseurile medicale nepericuloase sunt deseurile asimilabile celor menajere. Acestea pot fi imbracamintea si lenjeria necontaminata, recipiente ce au continut medicamente , altele decat citostatice si citotoice. In cazul in care au venit in contact cu orice deseu infectios, acestea devin infectioase.

Deseurile periculoase pot fi :

– infectioase ( seringi, pansamente, comprese, manusi, precum si materiale care au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti, pungi de plastic folosite la recoltarea urinei, materiale de laborator folosite).

– taietoate- intepatoare ( ace, catetere, seringi cu ac, branule, sticlarie de laborator care a venit in contact cu material infectios).Aceste deseuri sunt considerate periculoase din punct de vedere al caracterului intepator-taietor si prin faptul ca pot fi contaminate cu sange sau alte fluide biologice.

– anatomo- patologice ( fragmente din organe, lichide organice, recipiente pentru sau cu urme de sange, urina, materii fecale).

– chimice si farmaceutice ( substante dezinfectante, produse cu valabilitate expirata, seruri, vaccinuri, reactivi folositi in laborator, acizi, baze, solventi halogenati, produse chimice organice si anorganice, inclusive produse reziduale generate in cursul diagnosticului de laborator, solutii de fiare sau de developare ).

Principalele etape utilizate în gestionarea deșeurilor medicale

1.4.1. Colectarea deșeurilor

Colectarea deseurilor se face la nivelul fiecărei încăperi din unitatea sanitară, prin sortarea deșeurilor în funcție de categoria din care face parte. Această etapă este poate cea mai importantă deoarece aici se face sortarea deșeurilor periculoase de cele nepericuloase, fiind o etapa a carei procedura de lucru implica multiple responsabilitati.

Pentru aceasta etapa, sunt necesare cateva echipamente si materiale, ca:

europubele

containere speciale pentru deseuri medicale

saci galbeni pentru deseuri infectioase

negri pentru deseuri menajere

Colectarea se face intr-un ambalaj de unica folosinta, care se elimina impreuna cu continutul, separate pentru fiecare categorie de deseuri.

1.4.2. Ambalarea deșeurilor

Ambalarea deseurilor se face folosind un ambalaj de colectare de de unică folosință, de culoare neagră sau galbenă, în funcție de natura deșeului. Ambalajele galbene sunt folosite pentru deșeurile infecțioase, chimice, farmaceutice, anatomice, iar cele negre sunt folosite pentru hârtie, plastic și alte deșeuri care nu au intrat în contact cu infecțioasele.

Pe cutiile de culoare galbena, destinate deseurilor infectioase, trebuie sa existe pictograma “Pericol biologic”, instructiunile privind modul de utilizare, spitalul de unde provine, sectia, cantitatea si continutul cutiei. Nivelul de umplere al cutiei este de ¾ din volumul sau.

Este interzisa amestecarea deseurilor din material plastic cu material moale, ace, lame sau alte tipuri de materiale. Deasemenea, se interzice recapisonarea acelor de seringa cu capacul de protectie , acele fiind colectate direct in cutiile de plastic.

1.4.3. Depozitarea temporară

Depozitarea temporara se face în clădirea unității sanitare, într-un loc special amenajat, o încăpere în care să nu aibă acces decât personalul autorizat. În încăpere trebuie să existe două containere, unul pentru deșeuri periculoase și altul pentru deșeuri nepericuloase. Pereții și pavimentele trebuie să fie ușor de spălat și dezinfectat, să existe o ventilație bună, iar temperatura să nu permită descompunera deșeurilor. Containerele trebuie să fie ușor de manevrat de către persoanele care la ridică și le transportă.

1.4.4. Transportul

Transportul de la unitatea sanitară se face cu autovehicule speciale, utilizând rute stabilite de autoritățile de sănătate publică.

Inregistrarea datelor privind deseurile periculoase in vederea transportului si eliminarii finale se realizeaza intr-un formular de identificare pentru transport si eliminare, formular care contine:

date de identificare a unitatii producatoare

date de identificare a prestatorului de servicii de transport

date de identificare a prestatorului de servicii de eliminare

cantitatea de deseuri trimisa pentru transport si eliminare

numele si semnatura responsabilului pentru fiecare etapa

procedura de eliminare finala

data si ora fiecarei etape

1.4.5. Eliminarea finală

Eliminarea finala se face prin incinerare sau prin depozitarea în depozitele de deșeuri. Incinerarea se folosește pentru deșeurile periculoase netratate și se face cu instalații speciale care nu permit poluarea mediului deoarece trebuie să respecte normele în vigoare privind emisiile de gaze în atmosferă și pe cele referitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare.

Depozitarea în depozitele de deșeuri se aplică deșeurilor periculoase care au fost neutralizate în cadrul unităților sanitare prin autoclavare, iradiere sau dezinfecție chimică

CAP.II Cadrul legislativ care reglementează regimul deșeurilor medicale

La nivelul Uniunii Europene implementarea principiilor de bază ale managementului și gestionării deșeurilor în țările membre s-a realizat pe baza Directivei-cadru 75/442/UE privind deșeurile, modificată prin Directivele 91/156/UE, 91/692/UE, 96/350/UE.

În procesul de înlăturare a deșeurilor, conform normelor de bază, trebuie să se pună accentul pe protecția mediului.

Cu ajutorul directivelor-cadru implementate de Uniunea Europeană se pot forma politici de mediu în vederea unei industrii în circuit, ceea ce înseamnă că un produs utilizat deja într-un proces de fabricare poate fi reutilizat, sub formă de materie primă. Având în vedere că produsul este reutilizat succesiv, se pot lua în considerare rațiunile economice și ecologice. Datorită acestui fapt, industria în circuit reprezintă obiectivul principal al politicii europene de mediu.

În România reglementările privind managementul și gestionarea deșeurilor sunt realizate de Ordonanța de Urgență 78/2000 privind regimul deșurilor și Legea 426/2001, OUG 61/2006

Transportul deșeurilor rezultate din activitatea medicală

Art. 24

(1) Gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale se realizează în conformitate cu Normele tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activitățile medicale aprobate prin Ordinul ministrului sănătății publice nr.219/2002, cu modificările și completările ulterioare.

(2) Nu se vor accepta la transport deșeurile ale căror ambalaje nu sunt etichetate cu următoarele informații : datele de identificare ale unității sanitare, secția/laborator, cantitate și data umplerii.

(3) Transportul deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face ținându-se cont de următoarele:

(a) Toate vehiculele utilizate pentru transportul deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală sunt evaluate de către Ministerul Sănătății Publice, prin Institutul de Sănătate Publică Bucuresti, în baza unui referat tehnic.

(b) Vehiculul utilizat pentru transportul deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală trebuie să îndeplinească următoarele cerințe :

b¹) să fie destinat, amenajat special și utilizat numai pentru transportul deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală ;

b² ) să fie autoutilitară sau autovehicul cu masa totală maximă autorizată.

b³) compartimentul destinat containerelor să fie separat de cabina soferului, să fie realizat din materiale ușor lavabile și rezistente la abur și agenți chimici folosiți la curățenie și dezinfecție;

b4) să aibă în dotare containere din plastic cu capac, tip europubelă, în care sunt depozitate deșeurile ambalate în timpul transportului, în condiții de siguranță;

b5) să aibă dispozitive de fixare a containerelor în timpul transportului;

b6) să conțină sisteme de asigurare împotriva răspândirii deșeurilor periculoase în mediu în caz de accident;

b7) să existe permanent o trusă sau un minicompartiment ce conține saci din plastic, echipament de protecție, echipamente de curățenie, dezinfecție, trusă de prim – ajutor;

b8) să fie prevăzut cu trusă conform prevederilor Acordului european privind transportul internațional rutier al mărfurilor periculoase ( A.D.R.);

b9) compartimentul va fi prevăzut cu sisteme de răcire ale aerului: aer condiționat, echipament frigorific;

b10) autovehiculul va fi marcat și inscripționat cu datele de identificare ale societății transportatoare pe ambele părți laterale, activitatea prestată ,,Transport deșeuri periculoase rezultate din activitatea medicală”, pictograma “Pericol biologic” și marcaj

A.D.R.

c) Societatea transportatoare de deșeuri periculoase rezultate din activitatea medicală care, la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, nu deține referat ethnic pentru autovehiculul care transportă deșeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, are obligativitatea de a-l solicita si obține în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. În cazul în care societatea nu obține acest referat până la data sus menționată, se suspendă dreptul de a utiliza autovehiculul pentru transportul deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală .

(d) Transportul deșeurilor de la unitatea medicală în care acestea se produc și care este expeditorul deșeurilor și până la destinatarul deșeurilor, reprezentat de instalația în care acestea sunt tratate sau eliminate, se realizează cu respectarea prevederilor prezentei hotărâri.

(3) Pentru toate cantitățile de deșeuri rezultate din activitatea medicală, transportatorul – chiar dacă acesta este și destinatar – va respecta prevederile art. 1 – 17, precizând în formularele ale căror modele sunt prezentate în anexele nr. 1 și nr. 2, cantitatea cumulată exact, prin cântărire la expeditori, pe un transport dintr-o

anumită zonă. Formularul va conține o anexă cu expeditorii și cantitățile individuale.

Incalcarea prevederilor legale atrage raspunderea civila sau contraventionala, dupa caz.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se face de către personalul împuternicit din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile și Ministerului Internelor și Reformei Administrative, alături de personalul

împuternicit din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Sănătății Publice sau Ministerului Economiei și Finanțelor, după caz.

ANEXA Nr. 1

Model

Formular pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase

Nr.1 |_|_|_|_|_|

I. Date privind expeditorul / generatorul deșeurilor periculoase

Societatea ……………………

Sediul ……………. Nr. …………. Cod poștal …………… Localitatea ……

Persoana responsabilă …………………..

Telefon ………….. Fax …………. E-mail ………………

Autorizație de mediu nr. |_|_|_|_|_|

Data la care expiră autorizația de mediu |_|_|_|_|_||_|

Cod unic de înregistrare |_|_|_|_|_|

II. Date privind transportatorul deșeurilor periculoase

Societatea ……………………

Sediul……………. Nr. …… Cod poștal …………… Localitatea ………….

Persoana responsabilă …………………..

Telefon ………….. Fax …………. E-mail ………………

Licența de transport mărfuri periculoase nr…

Data la care expiră licența de transport mărfuri periculoase ………….

Autorizație de mediu nr. |_|_|_|_|_|

Data la care expiră autorizația de mediu |_|_|_|_|_||_|

Cod unic de înregistrare |_|_|_|_|_|

Nr. înmatriculare mijloc de transport:……………………………..

Delegat (nume, prenume, funcție) ………………………………….

III. Date privind destinatarul deșeurilor periculoase

Societatea ……………………

Sediul ……………. Nr. …… Cod poștal …………… Localitatea ………….

Persoana responsabilă …………………..

Telefon ………….. Fax …………. E-mail ………………

Cod unic de înregistrare |_|_|_|_|_|

IV. Date privind amplasamentul instalației de tratare / valorificare /eliminare

Denumirea …………….

Sediul……………. Nr. …… Cod poștal …………… Localitatea …………

Persoana responsabilă …………………..

Telefon ………….. Fax …………. E-mail ………………

Autorizație de mediu nr. |_|_|_|_|_|

Data la care expiră autorizația de mediu |_|_|_|_|_||_|

V Aprobare pentru:

(i) Un singur A. transport |_|

(ii) Mai multe transporturi |_|

(i)Colectare |_|

(ii)Stocare temporară |_|

(iii) Tratare |_|

(iv) Valorificare |_|

B.

(v) Eliminare |_|

C. Operația de colectare/ stocare temporară/ tratare/valorificare/ eliminare (conform anexelor IA, II A, și respectiv II B din OUG nr. 78/2000 privind regimul deșeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, cu modificările și completările ulterioare) Nr. ……

VI. Numărul total de transporturi planificate :

VII. Cantitatea de deșeuri planificată a fi transportată (în tone) |_|_|

VIII. Denumirea și compoziția chimică a deșeurilor:

Denumirea deșeurilor (conform HG nr. 856/2002) |_|_|_|_|_|

Codul deșeurilor (conform HG nr. 856/2002) |_|_|_|_|_|

Conținutul deșeurilor în:

1. Arsen |_|_|_|_|_| mg/l

2. Plumb |_|_|_|_|_| mg/l

3. Cadmiu |_|_|_|_|_| mg/l

4. Crom-Vl |_|_|_|_|_| mg/l

5. Cupru |_|_|_|_|_| mg/l

6. Nichel |_|_|_|_|_| mg/l

7. Mercur |_|_|_|_|_| mg/l

8. Seleniu |_|_|_|_|_| mg/l

9. Staniu |_|_|_|_|_| mg/l

10. Stibiu |_|_|_|_|_| mg/l

11. Taliu |_|_|_|_|_| mg/l

12. Telur |_|_|_|_|_| mg/l

13. Sulfuri |_|_|_|_|_| mg/l

14. Cloruri |_|_|_|_|_| mg/l

15. Fluoruri |_|_|_|_|_| mg/l

16. Bromuri |_|_|_|_|_| Greu %

17. Ioduri |_|_|_|_|_| Greu %

18. Nitriți |_|_|_|_|_| Greu %

19. Fenoli |_|_|_|_|_| mg/l

20. PCB/PCT |_|_|_|_|_| mg/l

21. Consum Chimic de Oxigen (CCO) |_|_|_|_|_| mg/l

22. valoare pH |_|_|_|_|_| mg/l

23. conductibilitate |_|_|_|_|_| S/cm

24. materiale lipofile greu volatile |_|_|_|_|_| mg/l

25. componența extractibilă a substanței de bază |_|_|_|_|_| Greu %

26. materiale lipofile extractibile |_|_|_|_|_| Greu %

27. pierderi la calcinare |_|_|_|_|_| Greu %

28. componența dizolvabilă în apă |_|_|_|_|_| Greu %

29. conținut de apă |_|_|_|_|_| %

30. rezistența la forfecare |_|_|_|_|_| kN/m"

31. deformare axială |_|_|_|_|_| %

32. rezistența la presare uniaxială |_|_|_|_|_| kN/m"

33. punct de topire |_|_|_|_|_| °C

34. punct de inflamabilitate |_|_|_|_|_| °C

35. punct de condensare/domeniu de condens |_|_|_|_|_| °C

36. putere calorică |_|_|_|_|_| kJ/k

37. Emisie de gaze prin reacții ulterioare |_|_|_|_|_|

37.1 a) în contact cu ambalajul |_|_|_|_|_|

37.2 b) în contact cu aerul |_|_|_|_|_|

37.3 c) în contact cu roca de sare |_|_|_|_|_|

37.4 d) la temp. de °C |_|_|_|_|_|

38. Menționarea componentelor periculoase |_|_|_|_|_|

38.1 a) ale deșeurilor |_|_|_|_|_|

38.2 b) ale produselor rezultate din valorificarea/eliminarea deșeurilor |_|_|_|_|_|

Alți parametri valoare dimensiune

39. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

40. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

41. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

42. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

43. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

44. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

45. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

46. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

47. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

48. |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_| |_|_|_|_|_|

49. alte mențiuni |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

Notă: La completarea punctelor de la 38 la 49 se au în vedere prevederile art. 8 din H.G. nr. 856/2002 privind proprietățile periculoase ale deșeurilor.

IX. Modalități de transport |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

X. Tipuri de ambalare |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

XI. Declarația expeditorului / generatorului:

Declar pe propria răspundere că datele și informațiile de mai sus sunt complete și corecte. Declar de asemenea că îmi asum obligațiile contractuale stabilite conform legii.

Nume Semnătura / Stampila Data

XII. Acceptarea transportului de către destinatar

Suntem de acord să preluăm deșeurile declarate.

Asigurăm că deșeurile vor fi tratate / valorificate / eliminate în instalația noastră, conform legii

Nume Semnătura / Stampila Data

XIII. Autorizarea transportului deșeurilor de către Agenția Județeană pentru Protecția Mediului pe a carei raza teritorială are loc colectarea / stocarea temporară / tratarea / valorificarea / eliminarea deșeurilor.

Agenția pentru Protecția Mediului (Județul) autorizează

Nume Semnătura / Stampila Data

Condiții specifice |_| nu |_| da

Dacă se impun condiții specifice, acestea se trec pe verso

XIV. Autorizarea rutei de transport de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență

Pentru transportul deșeurilor periculoase trebuie utilizată următoarea rută:……………………..

Dacă această rută nu poate fi utilizată din motive obiective, va fi utilizată următoarea

rută:…………………..

Nume Semnătura / Stampila Data

1 Număr înscris de către Agenția Județeană pentru Protecția Mediului pe a cărei rază teritorială se află instalația de tratare / valorificare / eliminare.

ANEXA Nr. 2

Model

Formular de expediție/ transport deșeuri periculoase

Nr.1 |_|_|_|_|_|

Denumirea deșeurilor periculoase 2 |_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|

Cod deșeuri periculoase |_|_|_|_|_|

Deșeuri periculoase < 1t/an |_|

Deșeuri periculoase >1t/an |_|

Nr. Formularului de aprobare a transportului* |_|_|_|_|_|

Nr. de înregistrare al expeditorului |_|_|_|_|_|

Nr. de înregistrare al transportatorului |_|_|_|_|_|

Nr. de înregistrare al destinatarului |_|_|_|_|_|

În calitate de :

Generator |_|

Operator economic care realizează operația de:

Colectare |_|

Stocare temporară |_|

În calitate de :

Nume delegat:

Nr. înmatriculare mijloc transport:

În calitate de operator economic care realizează operația de :

Colectare |_|

Stocare temporară |_|

Tratare |_|

Valorificare |_|

Eliminare |_|

Cantitatea predată în tone |_|_|_|_|

Cantitatea primită în tone |_|_|_|_|_|

Cantitatea recepționată în tone |_|_|_|_|_|

Cantitatea respinsă în tone |_|_|_|_|_|

Data predării (zi, lună, an) |_|_|_|_|_|_|

Data primirii (zi, lună, an) |_|_|_|_|_||_|

Denumirea societății, sediul, cod unic de identificare |_|_|_|_|_|

Semnătura și ștampila

Tipul mijloacelor de transport :

Număr și tip de ambalaje utilizate pentru transportul deșeurilor periculoase:………….

Observații:

Notă:

1 Număr înscris de către Agenția Județeană pentru Protecția Mediului

2 Conform HG nr. 856/2002

* nu este necesară aprobare pentru cantități < 1t/an

ANEXA Nr.3

Model

Notă:* se va completa numai în cazul în care încărcarea / descărcarea are loc la un

punct de lucru, care nu reprezintă sediul social.

Formular de încărcare – descărcare deseuri nepericuloase

CAP.III Studiu privind managementul deseurilor medicale la Fundația medicală “Speranța bolnavilor”, Barticesti

3.1. Prezentarea societatii

Fundația Medicală „Speranța bolnavilor” , situată în comuna Botești, județul Neamț, este un centru medical înființat în anul 1995 care deservește comunității din apropiere dar și celorlalte județe cu care se învecinează. (fig. 7, fig. 8, fig. 9 )

Fig. 7 Fundatia medicala „Speranta bolnavilor”, Imagine din satelit

Fig. 8 Fundatia medicala „Speranta bolnavilor”

Centrul medical are cabinete de balneofizioterapie, cardiologie, dermatologie, reumatologie, radiologie, ortopedie, neurologie, oftalmologie, ginecologie, urologie, pediatrie, stomatologie, medicină de familie, medicină internă, o farmacie și un laborator de analize medicale.

Fig. 9 Fundatia medicala „Speranta bolnavilor”

Centrul medical Barticești beneficiază de o aparatură performantă care deservește laboratorului de analize medicale dar și cabinetelor de cardiologie, gastroenterologie, radiologie și ginecologie.

În acest centru medical lucrează aproximativ 60 de angajați și câțiva voluntari.

În această lucrare se va face referinta la deșeurile rezultate din activitatea laboratorului de analize medicale. (fig. 10 )

Fig. 10 Imagini cu laboratorul din cadrul Fundatiei medicale “Speranta bolnavilor”

Laboratorul asigură cerințele privind locurile și condițiile de mediu necesare pentru realizarea analizelor conform prevederilor procedurilor specifice de analiză și legislației în vigoare.

Procedura se aplică în cadrul laboratorului la asigurarea cerințelor privind locurile și condițiile de mediu necesare realizării analizelor, astfel încât să nu fie compromise calitatea muncii, procedurile de control a calității, siguranța personalului și a pacienților.

Documente de referință ale laboratorului sunt:

Legea nr.319/2006 – Legea securitatii și sănătății în muncă

Ordinul 219/2002 – pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale

Ordinul 261 din 06/02/2007 – pentru aprobarea Normelor tehnice privind asigurarea curățeniei, dezinfecției și sterilizarea în unitățile sanitare.

Laboratorul are la dispoziție pentru activitățile de analiză spații corespunzătoare de execuție corectă a analizelor pe care le execută, cu dotările necesare, conform cerințelor din procedurile specifice de încercare, precum și condiții de mediu ambiant, care să nu invalideze rezultatele analizelor.

Laboratorul este proiectat pentru funcționarea sa eficientă, pentru optimizarea confortului ocupanților și pentru minimalizarea riscului de rănire și de boli profesionale.

De asemenea, laboratorul dispune de spațiile necesare activităților pentru a asigura execuția corectă a activităților (inclusiv colectarea probelor primare în punctele de recoltare).

Laboratorul este amenajat și structurat conform planului anexat și dispune de spațiile necesare activităților:

spații speciale pentru depozit reactivi și materiale,

cameră inactivare materiale infecțioase, prevazută cu autoclav special pentru infecte, autoclav pe care il putem observa in Fig.11.

Fig. 11 Autoclav

Sunt realizate circuite în spațiu pentru probe și infecte, există legături rapide și ușoare între săli.

Încăperile sunt suficient de spațioase pentru analizele executate, fiind prevăzute cu sursele necesare desfășurării activității în mod continuu: energie, apă canal, încălzire centrală și aparat de aer condiționat.

Suprafețele meselor de lucru sunt ușor lavabile, pardoseala și pereții încăperilor sunt acoperite cu materiale ușor lavabile.

Pentru reducerea sau împiedicarea contaminării se aplică următoarele măsuri:

suprafețele din încăperi sunt neabsorbante, lucioase și lavabile;

este asigurată curățenia și aerisirea încăperilor conform instrucțiunilor de curățenie;

nu se deschid ferestrele în timpul lucrului;

halatele sunt păstrate numai în laborator, iar îmbrăcămintea personală în vestiar;

accesul este controlat la intrarea în laborator a persoanelor străine;

sunt realizate trasee ale probelor în timp și spațiu;

există cameră specială de recoltare/primire și depozitare probe, pentru a asigura integritatea probelor, documentelor, echipamentelor, reactivilor, resurselor și rezultatelor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

este asigurată eliminarea deșeurilor conform instrucțiunii de manipulare aseptică în laborator.

Șeful laboratorului asigură, împreună cu responsabilul de management al calitatii lucrului din laborator, respectarea condițiilor de mediu din laborator. Deasemenea, răspunde pentru respectarea circuitelor probelor și infectelor si pentru realizarea condițiilor de mediu corespunzătoare pentru diminuarea contaminării probelor și protecția personală.

Responsabilii de analiză urmăresc și respectă condițiile și măsurile impuse pentru spațiu și condițiile de mediu

Asistenții monitorizează și înregistrează condițiile de mediu în fișele de monitorizare, păstrează ordinea și curățenia meselor de lucru, echipamentelor și încăperilor. Aerisesc sălile conform instrucțiunilor de curățenie, respectă traseele probelor în timp și spațiu, respectă normele de decontaminare descrise în instrucțiunile de lucru.

Condiții de mediu și monitorizarea acestuia

În procedurile specifice de analiză se precizează că încercările se desfășoară la temperatura camerei, 18°C-28°C. Aceste condiții se realizează în încăperile în care se execută încercările prin mijloace adecvate (încălzire centrală, aparat de aer condiționat).

Temperatura și umiditatea relativă se măsoară zilnic, iar datele se înregistrează în „Fișe de monitorizare condiții de mediu”, fișe anexate acestei lucrări.

De asemenea, se monitorizează temperatura din frigiderele și congelatoarele în care se depozitează probe și reactivi. Temperatura din frigidere se păstrează în limitele 2-8 0C, iar în congelatoare temperatura trebuie să fie între -20°C și -10°C.

Ventilația se realizează cu aparatul de aer condiționat.

Responsabilul de analiză înregistrează condițiile de mediu.

Analizele sunt oprite de șeful laboratorului dacă condițiile de mediu periclitează rezultatele analizelor. Acest lucru se înregistrează în registrul de analize.

Nu se admite existența plantelor decorative în camerele de lucru, depozit, pregătire materiale.

Accesul în laborator este permis doar în echipament de protecție conform măsurilor de biosecuritate precizate în procedurile specifice.

Curățenia și dezinfecția în laborator

Curățenia se efectuează planificat, în fiecare zi după terminarea lucrului.

Modalitatea de realizare a curățeniei spațiului laboratorului, a meselor de lucru și a principalelor echipamente de lucru și testare precum și planul de dezinfecție și curățenie sunt anexate acestei lucrări.

Sunt respectate prevederile Normei tehnice din 06/02/2007 privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare.

În camerele de lucru se decontaminează zilnic sau ori de câte ori este nevoie suprafețele de lucru cu substanțe dezinfectante, conform „Planului de curățenie și dezinfecție”.

Efectuarea curățeniei și dezinfecției este confirmată prin înregistrare în formularul „Monitorizare curățenie și dezinfecție”. Verificarea realizării curățeniei și dezinfecției este realizată de către șeful de laborator, prin sondaj, fiind confirmată prin semnătura pe formularul de monitorizare a curățeniei și dezinfecției.

3.2. Managementul deseurilor la Fundatia medicala “Speranta bolnavilor”

Deseurile rezultate din activitatea medicala la Fundatia medicala “Speranta bolnavilor ”sunt clasificate si incadrate astfel:

180101- deseuri taietor- intepatoare

180102- deseuri anatomo- patologice si parti anatomice

180103- deseuri infectioase

180104- deseuri ce pot fi asimilate celor menajere

180106 – deseuri chimice constand sau continand substante periculoase

180107- deseuri chimice, altele decat cele specificate la 180106

180108- deseuri de medicamente citotoxice si citostatice

180109- deseuri de medicamente, altele decat cele specificate la 180108

180110- deseuri de amalgam de la tratamentele stomatologice.

3.2.1. Generarea deseurilor

Sursele de generare a deșeurilor din laborator sunt multiple, începând cu procesul de recoltare al sângelui, urinii, exsudatelor nasale, linguale și faringiene, continuând cu prelucrarea probelor și terminând cu finalizarea rezultatelor. (Fig. 12)

Fig. 12 Recoltoare folosite in cadrul laboratorului Fundatia medicala „Speranta bolnavilor”.

Asistenta care recolteaza , invita pacientul sa ia loc pe scaunul de recolta, isi pune manusile de unica folosinta, eticheteaza recipientele care urmeaza sa fie folosite la recolta, si incepe recoltarea analizelor solicitate. Dupa recoltare, pacientul mentine apasat pe brat un tampon de vata imbibat in alcool medicinal timp de 5 minute.In acest timp, asistenta transfera sangele din seringa in recipientele de recolta specifice fiecarei analize.

3.2.2. Colectarea deseurilor

Acul folosit la recolta este pus in recipientul de colectare taietoare- intepatoare (Fig. 13, Fig. 14), iar seringa de unica folosinta, precum si tamponul de vata folosit la compresia venei se arunca in cutia din carton prevăzuta în interior cu sac galben din polietilena. (Fig. 15) . Deșeurile înțepătoare-tăietoare se colectează în cutii din material rezistent la acțiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deșeurilor și să împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detașarea acelor de seringă și a lamelor de bisturiu. Cutiile au culoarea roșie și sunt marcate cu pictograma "Pericol biologic"(fig. 13 ).

Fig. 13 Recipiente pentru colectarea seringilor și acelor folosite la recoltarea sângelui

Fig. 14 Recipient pentru colectarea deșeurilor înțepătoare

Fig. 15 Sac de unică folosință, din polietilena

Dupa terminarea programului de recolta, responsabilii de analize preiau listele de lucru si probele pentru analizat si le pun in lucru. In fiecare departament al laboratorului exista cutii pentru colectarea deseurilor periculoase, dar si menajere. Astfel, colectarea deseurilor rezultate din fiecare departament, se face in cutii de unică folosință.

Din fiecare departament al laboratorului se poate colecta si deseu menajer, acesta constand in hartie, pixuri, cutii provenite de la ambalarea reactivilor, capse, agrafe.

3.2.3. Ambalarea deseurilor

Ambalajul în care se face colectarea și care vine în contact direct cu deșeurile periculoase rezultate din activitatea laboratorului Fundatiei medicale „Speranta bolnavilor „  este de unică folosință și se elimină odată cu conținutul.

Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deșeurile din unitățile sanitare sunt:

a) galben – pentru deșeurile periculoase (infecțioase, tăietoare-înțepătoare, chimice și farmaceutice);

b) negru – pentru deșeurile nepericuloase (deșeurile asimilabile celor menajere).

Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilenă (Fig. 16) cât și sacii sunt marcați cu pictograma "Pericol biologic ”, așa cum se poate vedea în figura 17.

Fig. 16 Cutie de unică folosință pentru colectarea deșeurilor infecțioase.

Fig. 17 Pictograma "PERICOL BIOLOGIC" .

Dupa ce responsabilii de analize colecteaza deseurile in recipientele speciale, asistenta de laborator preia deseurile din fiecare departament ( sala recolta, biochimie, hematologie, microbiologie ) si le duce intr-un spatiu de depozitare temporara. Deasemenea, deseurile menajere sunt stranse la sfarsitul programului si duse la locul de depozitare al deseurilor menajere, de unde sunt preluate de firma de saluritate.

3.2.4. Depozitarea temporara

Depozitarea temporara a deseurilor periculoase provenite din laboratorul Fundatiei medicale „Speranta bolnavilor”  se face intr-o incapere exterioara, incapere prevazuta cu containere/ pubele speciale pentru depozitare. Deseurile periculoase sunt eliminate in camera de depozitare temporara la sfarsituol programului de lucru, cand nu exista pericolul contaminarii niciunui pacient alfat in apropierea laboratorului de analize medicale. Depozitarea temporara nu trebuie sa depaseasca 72 h, din care 48h in incinta unitatii si 24h pentru eliminare, conform Ord.M.S.nr.219/2002.

Pubelele se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare.

Sacii si cutiile pentru deseuri periculoase se introduc în containere mobile cu pereți rigizi, prevăzute cu capac și pedală sau în portsac. Înălțimea sacului trebuie să depășească înălțimea pubelei, astfel încât sacul să se răsfrângă peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăși trei pătrimi din volumul său.

3.2.5. Transportul extern al deseurilor

Transportul deșeurilor infecțioase se realizează în condițiile Ordinului 219/2002 (Norma tehnică privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile medicale), cu o frecvență de 3 ori pe săptămână conform contractului de prestari servicii cu firma specializată, S.C. EUROSEPT S.R.L. Aceasta firma prezinta autorizatie de mediu nr. 292/ 04.10.12, autorizatie eliberata de Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

3.2.6. Eliminarea deseurilor

Aceasta etapa finala constituie o veriga importanta in sistemul de gestionare al deseurilor rezultate din activitatea unitatii sanitare.

Eliminarea finala a deseurilor se realizeaza de catre aceeasi firma transportoare de deseuri periculoase, deoarece firma S.C. EUROSEPT S.R.L. are si licenta de transport auto pentru deseuri periculoase.

CAP. IV Concluzii si recomandari

Încep aceste concluzii prin a spune că în această lucrare s-a facut referire la gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea laboratorului de analize medicale din cadrul Fundatiei medicale „Speranta bolnavilor”. Problema deșeurilor medicale este veche și, odată cu trecerea timpului, se încearcă găsirea unor metode care să nu polueze mediul, și să nu afecteze viața de zi cu zi a cetățenilor.

Deșeurile care provin din cabinetele medicale ori din spitale pot fi socotite adevărate bombe ecologice. Sida și hepatita C nu sunt decât două dintre bolile care pot fi răspândite în urma unei proaste gestionări a resturilor medicale periculoase, care trebuie sterilizate în spitale ori arse la crematoriu. Deșeurile medicale trebuie să aibă un regim special de colectare și, apoi, de distrugere. Ele se împart în deșeuri care pot fi socotite menajere și în deșeuri care pun în pericol atât mediul, cât și sănătatea oamenilor.

Toate aceste considerente conduc la concluzia că gestiunea deșeurilor necesită adoptarea unor măsuri specifice, adecvate fiecărei faze de eliminare a deșeurilor în mediu. Respectarea acestor măsuri trebuie să facă obiectul activității de monitoring a factorilor de mediu afectați de prezența deșeurilor.

În cadrul laboratorului “Speranța bolnavilor” consider că exista o gestionare eficientă a deșeurilor, deoarece se colaboreaza cu o firmă specializată în colectarea și transportul deșeurilor periculoase, firmă care ridică deșeurile o dată la două zile, ceea ce face imposibilă contaminarea cu substanțele și resturile provenite din activitatea laboratorului.

Recomad cateva reguli pentru manipularea deșeurilor :

spălarea pe mâini înainte și după fiecare manoperă care presupune contactul cu lichide biologice sau produse de origine umană ;

purtarea mănușilor de fiecare dată când există un risc de contact cu sânge sau alte produse biologice, sau, în cazul prezenței unor soluții de continuitate (cutanate, mucoase);

atenție sporită în cazul manipulării unor instrumente ascuțite, tăietoare;

punerea imediat după utilizare a instrumentelor tăietoare, înțepătoare, în recipiente speciale pentru acestea;

evacuarea deșeurilor infecțioase, în ambalajele etanșe, închise;

Prin această organizare se asigură o separare efectivă între zonele învecinate în care se desfășoară activități incompatibile și se previne contaminarea încrucișată.

BIBLIOGRAFIE

[1] Duțu, M. – “Dreptul mediului – Tratat-Abordare integrată”, Editura economică, 2003.

[2] Pumnea, C., Grigoriu, G. – “Protecția mediului ambiant”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994.

[3] www.gestiuneadeseurilor.ro

[4] www.prefecturaneamt.ro

[5] www.anpm.ro

[6] www.colectaredeseuri.com

[7] www.dexonline.ro

ANEXE

NOTĂ:

Exemplarul 1, semnat de producător și transportator, rămâne la producător.

Exemplarul 2, semnat de producător, transportator și de agentul economic care asigură eliminarea finală, rămâne la agentul economic.

Exemplarul 3, semnat de producător, transportator și agentul economic care asigură eliminarea finală, se trimite la producător.

Fig. Intrare in sala de recolta a laboratorului de analize medicale Fundatia medicala “Speranta bolnavilor”.

TABEL CENTRALIZATOR
pentru cantitățile de deșeuri rezultate din activități medicale,produse
în secții și compartimente

Denumirea completă a unității sanitare …………………………

Perioada în care s-a efectuat investigația-sondaj ………….

FIȘA PENTRU MONITORIZAREA CONDIȚIILOR DE MEDIU

Frigider/congelator

Luna……….

Interval de temperatură frigider : 2-8 0C

Interval de temperatură congelator : -20-15 0C

PLAN DEZINFECȚIE ȘI CURĂȚENIE

Notă:

Spălarea, dezinfectța suprafețelor se realizează la începutul și sfârșitul lucrului.

Produsele de curățat se vor folosi conform Fișelor tehnice sau instrucțiunilor de utilizare

FIȘA PENTRU MONITORIZAREA CURĂȚENIEI ȘI DEZINFECȚIEI

În…………

Luna……….

Se semnează cu inițiale în căsuța aferentă datei în care s-a efectuat activitatea

FIȘA PENTRU MONITORIZARE CONDIȚII DE MEDIU

Laborator biochimie – hematologie

Luna……….

Interval de temperatură : 18-28 0 C

Umiditate relativă : 50-80%

Fig. Schema eliminării deșeurilor din laboratorul de analize medicale