Decontari Internationale In Practica Bancii Brd

CAPITOLUL 1

CADRUL SPECIFIC DE DERULARE A RELAȚIILOR DE PLĂȚI INTERNAȚIONALE

Afacerile internaționale cuprind o mare parte din totalul afacerilor care se desfășoară pe glob, fiind într-o continuă dezvoltare. În prezent, aproape toate companiile sunt afectate de competiția și evenimentele globale, pentru că majoritatea își vând produsele și/sau se aprovizionează cu resurse și din alte tări și concurează cu produse și servicii care provin din străinătate.

Prin intermediul instrumentelor de plată se operează transferuri de valori monetare între bănci și agenți nebancari, generate de operațiuni comerciale și necomerciale. În structura acestor instrumente de plată, alături de cambie, bilet de ordin, ordin de plată, includem desigur și cecul.

Agenții economici din țara noastră nu beneficiază de tehnologia avansată a țărilor cu vechi tradiții în utilizarea instrumentelor de plată, motiv pentru care o mare parte a plăților scripturale se derulează cu mare dificultate, pe suport de hârtie și cu mari întârzâieri în desfășurarea acestora.

O companie care intră în domeniul afacerilor internaționale se va angaja în unele tipuri de operațiuni, cum ar fi exportul și importul, care diferă de cele pe care le-a practicat pe plan național apelând desigur la o bancă pentru a efectua intermedierea sau pentru a realiza operațiunile necesare.

1.1. CONCEPT ȘI SFERĂ DE CUPRINDERE

Creșterea interdependențelor economice a atras după sine creșterea relațiilor economice internaționale în dezvoltarea economică națională, acestea devenind obiect al preocupării organismelor statale în organizarea și desfășurarea schimburilor. În esență, relațiile economice internaționale sunt constituite din totalitatea tranzacțiilor economice dintre statele lumii. Ele cuprind circulația internațională de mărfuri și servicii, precum și relațiile financiar-valutare. În acest context apare necesitatea ca plățile internaționale să evolueze și să se adapteze cerințelor tot mai complexe și sofisticate, inovând și reglementând tehnici și mecanisme de plată variate și certe. Paralel cu evoluțiile sistemului monetar internațional s-au dezvoltat și diversificat tehnicile de plată și serviciile bancare și financiare în favoarea agenților economici, în vederea asigurării fluenței, rapidității și siguranței decontărilor dintre societățile comerciale, ca și dintre acestea și sistemul bancar ( Paraschiv, D. M. 2003).

Plățile internaționale au ca bază economică tranzacțiile curente și operațiile financiare dintre țări. Plățile internaționale pentru tranzacțiile curente sunt cele care nu sunt destinate transferurilor de capital și cuprind în mod nelimitat: toate plățile datorate în legătură cu comerțul exterior, alte operații curente, inclusiv servicii și facilități bancare și de credit normale și pe termen scurt, plățile datorate cu titlu de dobândă asupra împrumuturilor și ca venit net din alte investiții, plăți de sume pentru amortizarea investițiilor directe. Plățile în comerțul internațional se efectuează în exclusivitate prin intermediul băncilor, prin tehnica viramentului bancar. Banca nu plătește marfa ci documentele care atestă că exportatorul și-a îndeplinit obligațiile contractuale privind natura mărfii, calitatea și cantitatea acesteia, prețul și valoarea ei. În literatura de specialitate, dar și în practica legată de comerț sunt folosite mai multe noțiuni referitoare la plățile și încasările internaționale.

Formele de plată internaționale reprezintă modalitățile prin care se stinge sau se amână obligația de plată. Printre aceste forme distingem: numerarul sub formă divizionară sau bancnote; bani în cont care circulă prin virament bancar, precum și devizele în sens larg: cambia, bilete la ordin etc.

Modalitățile de plată în relațiile de schimburi economice cu străinătatea reprezintă tehnicile, mecanismele, felul prin care se poate transmite de la importator (cumpărător sau debitor) la exportator (vânzător sau creditor) contravaloarea mărfurilor, serviciilor care intervin în relațiile comerciale ori de alta natură, între unități economice din diverse țări. Aceste modalități sunt: acreditivul, incasso-ul și ordinul de plată.

Instrumentele de plată internaționale sunt titluri de valoare sau de credit, cum ar fi: cambia, biletul la ordin, cecul, accepte bancare, precum și alte titluri de valoare care pot să îndeplinească rolul de instrument de plată cum ar fi: acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur, certificate de depozit etc.

Garanțiile internaționale de plată sunt reprezentate de instrumentele prin care o persoană juridică (uneori și fizică) îndeplinește rolul de garant. Garanțiile pot fi personale (scrisori de garanție bancară, certificate de asigurare etc.) și reale (ipoteca, gajul, depozitul bancar, vinculația etc.)

Mijloace de plată internaționale reprezintă instrumentele monetare acceptate pentru lichidarea unei datorii, creanțe internaționale izvorâte din operațiuni curente. În prezent, mijloacele de plată folosite sunt: monedele naționale liber utilizabile, monedele naționale deplin convertibile, devizele, monedele internaționale.

1.2. MIJLOACE DE PLATĂ INTERNAȚIONALE

Pentru “actorii” comerțului exterior și alți profesioniști ai comerțului internațional, aceste tehnici de plăți, dar în aceeași măsură de finanțare, au un impact direct asupra activității practice curente. Trebuie făcută distincția clară între instrumente de plată și tehnici (modalități) de plată.

Prin noțiunea de instrumente de plată se înțelege instrumentele pe care se sprijină toate sistemele de plăți cum ar fi: viramentul, cecul, cardul bancar precum și efectul de comerț.

Aceste instrumente se aplică pe piețele interne ca și pe piețele externe. Fiecare din instrumentele menționate are unele avantaje (mai mult sau mai puțin costisitoare, mai mult sau mai puțin rapide, relative la inițiativa de emisie, relative la recunoașterea datoriilor etc.) precum și unele inconveniente (inițiativa de emisie, riscul de pierdere sau furt etc.). Pe baza acestor instrumente de plată, în cadrul Sistemului Bancar Internațional au fost dezvoltate mai multe tehnici și/sau modalități de plată dintre care putem amintii plata contra factură, plata contra trată, plata contra cec, de asemenea ordinul de plată, biletul la ordin, creditul documentar incassou-l documentar și nu numai.

Fiecare tehnică de plată implică, în același timp, avantaje și dezavantaje pentru cele două părți din contractul de comerț exterior și anume pentru vânzător (exportator) și cumpărător (importator).

În general, creditul documentar (forma de acreditiv documentar) echilibrează pretențiile celor două părți și poate garanta punerea în practică a obligațiilor asumate de fiecare parte (sarcinile asumate de contractanți).

1.2.1. VALUTELE

După cum se știe, prin ,,noțiunea de valută se înțelege moneda națională a unui stat, dețiunută de către o persoană fizică sau juridică străină și care este utilizată de către aceasta în relațiile de plăți sau îndeplinește funcția de rezervă cu caracter internațional” (Cerna S, 2005). Valutele pot lua forma numerarului sau a disponibilului în cont, având ponderea cea mai mare în plățile generate de schimburile economice internaționale.

Utilizarea unei anumite valute în plățile internaționale depinde de mai mulți factori, printre care puterea de cumpărare a monedei alese și riscurile pe care variațiile acesteia le incumbă. În relațiile internaționale sunt preferate așa-zisele valute forte, adică monedele unor țări dezvoltate din punct de vedere economic si financiar (dolarul american, euro, lira sterlină, yenul japonez). Proprietățile care au impus aceste monede în rândul celor mai utilizate valute sunt convertibilitatea deplină și liberă și stabilitatea ridicată a cursurilor lor de schimb.

Numerarul în circulație este constituit în bancnote și monedele metalice aflate la agenții economici si persoanele fizice, așa zișii deținători nonbancari, astfel în practica bancară se evaluează și raportează separat numerarul aflat în caseriile băncilor.

Plata directă în numerar care se practică pe scară redusă și în anumite situații specifice, ca de exemplu în țările cu restricții valutare privind dețineriile și mișcarea devizelor sau care practică sisteme de impozitare severă (devenind o metodă de evaziune fiscală sau de evitare a restricțiilor valutare), în spațiile geografice izolate, fără unități bancare, pentru achiziționarea de produse sau în rezervațiile naturale, în achiziționarea de animale pe cale de dispariție sau obiecte arheologice care altfel ar deveni obiecte de contrabandă, în activitatea de turism, în special în țările care nu au sisteme de carduri.

Numerarul sub formă de bancnote sau monede reprezintă instrumentul de plată inițial de origine, care are și astăzi un rol important în economia țărilor dezvoltate astfel că situația numerarului joacă un rol major prin faptul că este folosit pe scară largă în calitate de instrument de plată pentru reglarea (plată) numeroaselor acte economice desfășurate de și pentru satisfacerea unor mase largi ale populației. Astfel, numerarul are anumite caracteristici care îl situează pe un plan superior față de alte instrumente de plată:

este un mijloc de plată nedeterminat, respectiv efectuarea plății nu e conditionată de nimic.

este un mijloc de plată general, valabil pentru întreaga comunitate de plăti și deci accesibil și acceptabil pentru oricare din membrii comunității.

este mijloc de plată cu efect imediat.

Circulația numerarului este în majoritatea țărilor reglementată prin lege. Reglementările respective autorizând și garantând desfășurarea circulației numerarului atribuind bancnotelor și monedelor calitatea de a avea curs legal și, respectiv asigurând valabilitatea tuturor caracteristicilor examinate anterior. În general potrivit menirii sale banca centrală este interesată și în asigurarea securității circulației numerarului în toate fazele desfașurării sale și de aceea cooperează cu băncile în vederea asigurării unui înalt grad de siguranță în toate etapele în care numerarul circulă spre bănci, de la bănci, și între bănci.

Dintre măsurile cele mai seminificative ce vizează în mod direct utilizarea numerarului pot fi menționate: impunerea unei atitudini prudențiale clienților în asigurarea și protejarea transportului de fonduri între unități și bănci și organizarea colectării depunerilor de numerar prin sistemul genților sigilate care sunt recipiente confecționate de regulă din pânză rezistentă și cu închizători posibile de închis cu chei speciale, cifru etc. Cheile sau codurile sunt în posesia ambelor părti: firma expeditoare de numerar și banca colectoare.

Plata prin numerar este forma cea mai simplă, utilizată în cadrul tranzacțiilor de valori mici. Beneficiarul de import îl plătește pe exportator la locul expediției și recepției, achitând pe loc în moneda națională a exportatorului sau în valută, valoarea mărfii primite sau a prestației de servicii de care a beneficiat. Este o modalitate incomodă pentru importator, acesta fiind obligat să poarte cu sine sumele de bani aferente. Lichiditatea reprezintă o condiție vitală, atât pentru firme cât și pentru persoane, o condiție vitală în contextul economiei de piață unde ”cine nu plătește nu trăiește”.

1.2.2. MONEDELE EMISE DE ORGANISMELE INTERNAȚIONALE

Volatilitatea cursurilor valutare ale diverselor monede, colaborată cu nevoia de a sporii lichiditățile internaționale, au determinat crearea unor unități monetare internaționale de cont care să circule în paralel cu valutele sau în locul acestora.

Funcțiile esențiale ale monedelor emise de organismele internaționale sunt:

mijloc de rezervă care, alături de valute, este destinat să asigure lichiditatea internațională

mijloc de plată, într-o manieră indirectă, prin intermediul valutelor care se obțin contra lor

Principalele monede emise de organismele financiar-monetare internaționale sunt : DST, IATA și AMU. După cum se știe DST a fost creat în cadrul sistemului monetar de la Bretton-Woetar de la Bretton-Woods, cu scopul de a spori lichiditatea internațională. Rolul și natura acestuia s-au modificat în timp, DST-ul devenind principala monedă a sistemului monetar internațional, precum și un activ de rezervă important, menit să concureze dolarul.

IATA (Internațional Aeronautic Transport Association) este unitatea monetară de cont a ,,Asociației Internaționale pentru Transport Aerian” fiind utilizată la exprimarea tarifelor și a dobânzilor stabilite de asociație. Valoarea IATA este definită prin a DST adica 1 IATA=1 DST

AMU (Asian Monetary Unit) este unitatea monetară de cont utilizată în cadrul ,,Uniunii Asiatice de Cliring” creată în 1974. De asemenea se definește prin raportare la DST adică 1 AMU= 1 DST și servește pentru efectuarea decontărilor multilaterale între India, Iran, Sri Lanka, Nepal, Pakistan și Bangladesh.

1.3. BAZA JURIDICĂ A RELAȚIILOR DE PLĂȚI INTERNAȚIONALE

Desfășurarea schimburilor economice comerciale și a relațiilor de plăți generate de acestea se poate realiza fie într-un cadru convențional solemn, având la bază texte oficiale scrise și opozabile ambelor părți semnatare, fie fără un asemenea cadru, în mod spontan, pe baza contractelor comerciale internaționale. Cadrul juridic al relațiilor de plăți internaționale are la bază acorduri și convenții încheiate cu majoritatea statelor lumii.

Acordurile și convențiile interstatale reprezintă expresia voinței guvernelor de a facilita derularea schimburilor economice internaționale în condiții de siguranță și fluiditate a plăților. În acest sens amintim: Acordul monetar internațional de la Bretton Woods, care se referă la mijloacele de plată, cursurile de schimb valutar, balanțele de plăți externe, convertibilitatea valutară sub diferite forme, creditele internaționale, garantarea plăților etc.; Banca Reglementelor Internaționale, având ca membri bănci centrale care se angajează să respecte și să aplice cadrul de punere de acord a diferitelor mecanisme valutar-financiare internaționale; convențiile de la Geneva privind titlurile de credit: cambia și biletul la ordin și cecul.

De actualitate sunt reglementările comune ale Uniunii Europene, referitoare la Sistemul Monetar European și la introducerea monedei unice–euro. Aceste reglementări au drept obiect relațiile valutar-financiare și de plăți nu numai în interiorul Uniunii Europene ci și în afara ei, datorită ponderii pe care țările UE o au în lume; multe state europene și nu numai, își aliniază legislația și sistemul de plăți la reglementările UE (Cerna S, Donath Liliana, Șeulean Victoria, Bărglăzan Diana, Boldea B, 2005).

Reglementări elaborate de Comisia Națiunilor Unite pentru Comerțul Internațional (UNCITRAL) și Camera de Comerț Internațional (CCI). Aceste organisme au atribuții deosebite în elaborarea de reguli uniforme, contracte și documente standardizate, desfășurând o largă activitate de unificare a regulilor de drept aplicabile în comerțul internațional.

UNCITRAL a elaborat Contractul-standard de vânzare internațională;

Camera de Comerț Internațional (CCI) de la Paris a elaborat Condițiile Generale de Livrare (INCOTERMS) care cuprind obligațiile vânzătorului și ale cumpărătorului privind ambalarea mărfurilor, transportul, asigurarea și suportarea riscurilor privind marfa până la punctul unde cumpărătorul este obligat să o preia.

CCI a elaborat diferite norme privind creditul documentar sau acreditivul documentar. Ultima reglementare în vigoare datează din 1993, în contracte utilizându-se formularea „plata se va face prin acreditiv conform Publicației 500/1993”. Acreditivul–simplu sau documentar reprezintă un angajament al băncii, luat la cererea cumpărătorului, de a plăti vânzătorului contravaloarea mărfurilor cu condiția ca acesta să fi respectat clauzele trecute de cumpărător în cererea de deschidere a acreditivului (…), privind cantitatea, calitatea, prețul mărfii, asigurarea, transportul și garanțiile tehnice etc.

altă regulă uniformă elaborată de CCI se referă la Incasso, modalitate de plată ce

presupune relații de încredere între parteneri, cu o îndelungată tradiție în relațiile reciproce.

CCI împreună cu UNCITRAL și alte organizații au stabilit Reguli uniforme pentru Garanțiile contractuale, editând Publicația nr.325 privind garanțiile contractuale.

Reglementări naționale privind plățile internaționale sunt adoptate de organele în drept: Parlament, Guverne, ministerele comerțului, Banca Centrală, Camerele de Comerț și Industrie, uniunile și asociațiile producătorilor, exportatorilor și importatorilor. În România, s-a creat un nou sistem de plăți interne, cu scopul eliminării indisciplinei financiare sau fraudei. În privința plăților cu străinătatea, Parlamentul, Guvernul și Banca Națională au adoptat o serie de reglementări, aliniind sistemul românesc de plăți cu străinătatea la cel practicat la nivel internațional. Enumerăm în continuare unele din reglementările esențiale referitoare la comerțul exterior:

Circulara nr 39 din 28 noiembrie 2008 privind interzicerea utilizării instrumentelor de plată de debit de tipul cecului, cambiei și biletului la ordin în format vechi

Adoptarea și actualizarea reglementărilor privind cecul prin Legea nr.83/2004; Banca centrală a elaborat norme-cadru privind reglementarea utilizării cambiei, biletului la ordin și cecului;

Adoptarea de către BNR a Regulamentului privind ordinul de plată;

Facilitarea și obligarea băncilor comerciale de a se dota cu tehnici moderne de

telecomunicații electronice (SWIFT, Telerate, echipamente specifice tip Reuters sau Dow Jones, telex, fax, linii telefonice interne și internaționale, sisteme de înregistrare a convorbirilor). (www.bnr.ro/legislatie)

CAPITOLUL 2

TEHNICI ȘI INSTRUMENTE DE PLATĂ ÎN OPERAȚIUNILE BANCARE CU STRĂINĂTATEA

2.1. ORDIN DE PLATĂ

Ordinul de plată este un înscris prin care o persoană, numită ordonator (importator), dă un ordin băncii să plătească o sumă oarecare în favoarea unei alte persoane numite beneficiar (exportator). În cadrul serviciului bancar internațional, în virtutea ordinului de plată, va fi efectuat un virament bancare internațional între cele două conturi ținute într-o singură bancă sau ținute de două banci diferite (în acesta din urmă caz, operațiunea are loc prin virmanete între cele două bănci diferite și/sau compensare intrabancară).

În practica comerțului exterior, ordinul de plată este puțin folosit; se recomandă pentru plata și încasarea avansurilor, comisioanelor etc. Dacă între importator și exportator există relații de încredere și au loc tranzacții foarte frecvente, importatorul poate autoriza creditorul (exportatorul) să preleveze din contul său, printr-o prelevare automată, toate sumele datorate (în acest caz exportatorul prezintă avize de prelevare automată băncii importatorului, care va plăti dacă sunt resurse în cont).

Figura 1. Circuitul ordinului de plată

(Sursa: www.contabilizate.ro)

Operațiunile care au loc în circuitul ordinului de plată, așa cum sunt reglementate de banca centrală, sunt următoarele:

Între platitor si beneficiar se incheie un contract avand ca obiect activele transferate;

Plătitorul emite un ordin de plata pe suport hârtie și îl remite băncii sale (sucursala/agenție);

Sucursala/agenția emitentului recepționează, autentifică, acceptă și execută ordinul de plată, debitând contul curent al acestuia;

Sucursala/agenția emitentului transmite ordinul de plată pe suport electronic centralei sale (banca A).

Banca A prezintă ordinul de plată electronic la compensare

Soldul net după compensare se transmite băncii centrale pentru decontare.

La banca centrală are loc virarea fondurilor din contul băncii emitente (A) către banca colectoare (B)

Centrala băncii colectoare (B) transferă fondurile către sucursală/agenție

Sucursala/agenția creditează contul beneficiarului și cu această operațiune se finalizează plata.

Ordinul de plată vizează cu precădere următoarele aspecte:

denumirea de bilet la ordin

promisiunea de plată pură, simplă și necondiționată

scadența e o dată certă, unică și posibilă, atunci când nu e trecută e considerată la vedere,

locul unde se face plata, atunci când acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a întocmit respectivul bilet,

numele și adresa beneficiarului,

data și locul emiterii,

semnătura emitentului autografă.

Părțile implicate în derularea unui ordin de plată sunt ordonatorul, beneficiarul, banca plătitoare și banca ordonatoare. Ordonatorul este reprezentat de persoana care inițiază operațiunea (cumpărătorul, importatorul); este cel care plătește, stabilește condițiile plății, constituie provizionul bancar în vederea plății și poate în orice moment revoca plata până în momentul efectuării ei. Un emitent este obligat printr-un ordin de plată, în termenii în care s-a făcut recepția la societatea bancară receptoare (Gaftoniuc, S. 2000).

Emitentul nu este obligat printr-un duplicat greșit, o eroare sau o neconcordanță a ordinului de plată, dacă emitentul și societatea bancară receptoare au consimțit asupra unei proceduri de detectare a duplicatelor greșite, erorilor sau neconcordanțelor unui ordin de plată și dacă folosirea respectivei proceduri de către societatea bancară receptoare a arătat sau ar fi arătat duplicatul greșit, eroarea sau neconcordanța din conținutul ordinului de plată.

Un emitent este obligat să plătească socetății bancare receptoare pentru ordinul de plată emis atunci când societatea bancară receptoare îl acceptă, dar această plată nu se face până la începutul perioadei de executare a ordinului de plată. În cazul în care plata se face înainte de perioada de executare, se consideră făcută pe riscul emitentului.

Plata obligației emitentului față de societatea bancară receptoare se consideră a fi făcută.

în momentul în care s-a făcut debitarea contului emitentului, în cazul în care acesta are un cont deschis la societatea bancară receptoare;

în momentul în care societatea bancară emițătoare creditează un cont al societății bancare receptoare deschis la ea și aceasta din urmă folosește fondurile desemnate de suma respectivă sau dacă nu folosește fondurile, în ziua bancară următoare zilei în care fondurile au fost făcute disponibile și societatea bancară receptoare cunoaște acest lucru;

în momentul în care societatea bancară emițătoare creditează contul societăți bancare receptoare deschis la o altă societate bancară și aceasta folosește fondurile respective sau dacă nu folosește fondurile, în ziua bancară următoare zilei în care fondurile au fost făcute disponibile și societatea bancară receptoare cunoaște acest lucru;

în momentul în care decontarea finală este făcută prin creditarea contului societății bancare receptoare deschis la BNR;

în momentul în care decontarea finală este făcută în favoarea băncii receptoare.

Beneficiarul sau exportatorul (vânzătorul) este persoana desemnată prin ordinul de plată de către plătitor să primească o anumită sumă de bani; el trebuie să se conformeze condițiilor prevăzute în ordinul de plată. Beneficiarul nu are certitudinea încasării sumei până în momentul plății.

Băncile care intervin în derularea operațiunii au simplul rol de prestatoare de servicii. Singurele răspunderi ale băncilor sunt legate de manipularea corectă a valorilor încredințate (fonduri bănești și documente) și să solicite beneficiarului prezentarea documentelor așa cum s-a prevăzut de ordonatorul plății (în cazul ordinului de plată documentar). Aceste bănci sunt denumite banca ordonatoare (inițiatoare) și banca plătitoare (Dr Drugan, Silvia,2003).

Banca ordonatoare cea la care ordonatorul dă dispoziție privind efectuarea plății prin ordin de plată și la care constituie depozitul. Această bancă are următoarele îndatoriri: returnarea sumei în caz de nefinalizare a transferului credit și plata dobânzilor de întârziere (în cazul în care întârzierea plății i se datorează).

Banca plătitoare (destinatară), cea la ghișeele căreia se achită suma beneficiarului plății și care solicită anticipat sau ulterior de la banca ordonatoare suma care urmează să o plătească sau a plătit-o. Banca destinatară are următoarele obligații: recepția, autentificarea, acceptarea/refuzul și plata dobânzilor de întârziere (în situația în care întârzierea i se datorează).

Se consideră că o bancă destinatară acceptă un ordin de plată în următoarele momente:

la recepția sa de emitent, în cazul în care între emitent și societatea bancară destinatară există un acord în acest sens;

în momentul în care l-a înștiințat pe emitent privind acceptarea;

în momentul în care a debitat un cont al emitentului deschis la ea ca plată pentru ordinul de plată respectiv;

în momentul în care a creditat un cont al beneficiarului sau a pus în alt mod fondurile bănești la dispoziția acestuia;

în momentul în care a comunicat beneficiarului că are dreptul să retragă sau să utilizeze fondurile provenite în urma acceptării respectivului ordin de plată.

O societate bancară destinatară care nu acceptă un ordin de plată este obligată să facă o comunicare cu privire la refuzul acestuia cel târziu în ziua următoare ultimei zile a perioadei de executare. Un ordin de plată își încetează efectele dacă nu este nici acceptat, nici refuzat înaintea încheierii celei de-a doua zile bancare următoare sfârșitului perioadei de executare.

Societatea bancară destinatară, după acceptarea unui ordin de plată, este obligată să pună fondurile la dispoziția beneficiarului în ziua acceptării sau cel mai târziu în ziua următoare, ori să le folosească în concordanță cu mențiunile conținute de ordinul de plată și cu relațiile contractuale existente între ea și beneficiar. Dacă un ordin de plată nu poate fi executat deoarece nu conține mențiunile obligatorii sau datorită inconsecvenței datelor pe care le conține, societatea bancară destinatară îl va înștiința pe emitent, dacă acesta poate fi identificat, în intervalul de timp cerut.

În cazul în care ordinul de plată indică expres o anumită dată mai îndepărtată, societatea bancară îl va executa în așa fel încât acea dată să fie respectată. O comunicare care trebuie să fie făcută, va fi făcută cel mai târziu în ziua următoare ultimei zile a perioadei de executare. O societate bancară receptoare care recepționează un ordin de plată după închiderea zilei sale bancare are dreptul să trateze respectivul ordin de plată ca și cum ar fi fost primit în următoarea sa zi bancară (Ayadi, R. 2004).

În ceea ce privește mecanismul derulării unui ordin de plată în vederea aducerii la îndeplinire a dispoziției plătitorului exprimată prin emiterea ordinului de plată, societățile bancare participante în cadrul transferului-credit respectiv, trebuie să efectueze în ordine următoarele operațiuni:

recepția – procedura de recunoaștere a primirii ordinului de plată;

autentificarea – procedura prin care se determină că ordinul de plată a fost emis de persoana indicată ca emitent pe ordinul de plată;

acceptarea – procedura prin care se recunoaște ca valabil un ordin de plată recepționat sau refuzul – procedura utilizată în cazul în care o societate bancară receptoare decide că nu este posibil sa execute un ordin de plată dat de un emitent sau că executarea ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit;

executarea – procedura de emitere a unui ordin de plată acceptat anterior.

2.2. CARDUL

Cardul este un instrument de plată electonică, respectiv un suport de informație standarizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să utilizeze disponibilitățile bănești proprii dintr-un cont deschis pe numele sau la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă la emitent în favoarea deținătorului cardului (Dr. Silvia Dugan, 2003:95).

Principalele funcții asociate cardurilor vizează:

funcția de retragere de fonduri (cash card). Cele mai multe carduri sunt folosite pentru a scoate bani din ATM-uri (Automat Teller Machines). Numerarul poate fi obținut de la orice bancă ce afișează simbolul cardului respectiv sau, în străinatate, de la filialele băncilor participante la respectiva schemă de card. Pentru a putea extrage banii, posesorul cardului trebuie să introducă o parolă și un cod secret, imprimate cifrat pe banda magnetică.

funcția de plată (debit card). Cardul poate fi folosit pentru a cumpăra bunuri și servicii, fie din punctele de vânzare unde sunt afișate mărcile de carduri acceptate, fie prin Internet;

funcția de credit (credit card). Fiecărui deținător de card i se dă o limită de credit în contul de card. Lunar titularul cardului primește un extras bancar (statement) care detaliază cumpărăturile și retragerile de numerar. Dacă dorește, poate plăti doar o parte din suma datorată, iar restul este amânat pe o perioadă determinată, pe bază de credit purtător de dobândă. Funcția de credit mai este îndeplinită și de cardurile speciale de credit, care pe lângă funcția de plată permit aderentului posibilitatea de a obține credite de la banca emitentă a cardului.

funcția de garanție a cecurilor (cheque guaranted card). În ideea de a spori acceptarea cecurilor în comerțul cu amănuntul, băncile din câteva țări au introdus un cec garantat cu card, pe care îl pun la dispoziția clienților considerați de încredere. În această situație se impune respectarea a două condiții pentru ca acestea să fie considerate valide: numărul cardurilor de garantare a cecului trebuie să fie înscris pe verso-ul cecului, iar informația de pe card trebuie să corespundă cu cea înscrisa pe cec.

În practica economică pot fi identificate o gamă vastă de carduri. În funcție de emitent acestea putând fi clasificate în următoarele categorii:

Carduri emise de bănci (cărți bancare) – soluția cardurilor bancare s-a impus pentru scăderea cheltuielilor de exploatare ale băncilor și eventual, condițiile de creditare pe care le oferă. Cardurile emise de bănci sunt următoarele: carduri pentru retrageri de numerar, carduri naționale, carduri internaționale (VISA EUROCARD/ MASTERCARD) și carduri internaționale de prestigiu cum ar fi spre exemplu VISA – Premier; MASTERCARD Gold etc.

Carduri emise de comercianți (cărți private) – Pot fi utilizate numai la punctele de

vânzare, controlate de către emitentul de card, de regulă, lanțurile de magazine sau comercianții de combustibili. Unul din motivele pentru care comercianții au decis să emită carduri este dorința acestora de a-și asigura loialitatea clienților.

Cărți emise de alte instituții sau organizații (cărțile emise de instituții de credit) (

Utilizarea pe scară largă a cardurilor ca instrument de plată se datorează și beneficilor pe care le incumbă, beneficii evidențiate atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic.

La nivel microeconomic, plățile electronice asigură beneficii (cuantificabile atât cantitativ cât și calitativ) tuturor participanților: clienți, furnizori sau instituții financiare. În ceea ce priveste clienții se asigură confortul acceptării globale, oferă o gamă largă de opțiuni de plată și instrumente financiare, reducerea serviciilor contabile necesare procesării tranzacțiilor de cumpărări, de asemenea asigură un risc redus de furt și securitate personală ridicată, accesul comod și imediat la fondurile proprii prin intermediul cardurilor de debit. Un alt beneficiu ar fi că neutilizarea creditului nu atrage penalități si există oferte avantajoase pentru creditarea sau la cumpărarea de produse și servicii.

Pentru cealaltă categorie de participanți, adică comercianții, crește viteza și securitatea tranzacției, reducerea serviciilor contabile necesare procesării acestor tranzacții, încasările se desfășoară ritmic, se poate realiza un bun managament al cash-flowului și al stocurilor iar puterea de cumpărare crescută a clienților determina creșterea vanzărilor și fidelizarea clienților.

În fine, instituțiile financiare beneficiază de viteză crescută în procesarea și securitatea tranzacției de reducerea servicilor contabile necesare procesării tranzacților clienților precum și de atragerea în circuitul financiar a unor capitaluri potențiale cu riscuri minime și asigurarea unor venituri crescute de la furnizori. Astfel se crează noi surse de venit de la clienți sau comercianți sub formă de comisioane de administrare de cont, venituri din extinderea gamei de servicii etc.

La nivel macroeconomic în afară de reducerea costurilor unitare, cardurile stimulează sau atenuează la nivel macroeconomic cheltuielile de consum ale utilizatorilor. Astfel, o stimulare rapidă a activităților economice la nivel macroeconomic se poate realiza prin reducerea dobânzii de piață interbancară și creșterea implicită a cumpărărilor pe carduri. În mod similar, pentru controlul tendințelor inflaționiste, o creștere a dobânzii de pe piața interbancară va determina plafonarea sau chiar reducerea acestora.

Produsele destinate plăților electronice pot acționa ca niște porți către sistemul bancar pentru segmentele nebancarizate, care reprezintă până la 70% din populația globului. Pentru persoanele fizice, includerea în sistemul bancar ajută la îmbunătățirea administrării banilor și conduce la asigurarea puterii financiare. În ceea ce privește economiile, aceasta creează un potențial imens de creștere-prin atragerea numerarului în conturile bancare de unde se asigură fonduri la costuri scăzute pentru împrumuturi și investiții.

Sintetic vorbind putem spune că plățile electronice sunt un factor cheie în facilitarea și maximizarea creșterii economice. În mod optim, o economie performantă este de așteptat să fie însoțită de o rată mare de plăți electronice. Legătura dintre performanța economică și eficiența din sistemele de plată electronice este importantă pentru orice țară. Economia reală crește prin formarea de capital și apoi prin acumulare, utilizare de tehnologie și prin utilizarea inteligentă a resurselor(Paraschiv, D. M. ,2003).

În ceea ce privește operațiunile cu cardul funcția de identificare pe care o deține cardul, pune în relație cei doi parteneri: deținătorul cardului și emitentul acestuia (banca). Obiectul relației dintre acești parteneri îl constituie contul deschis pe numele deținătorului de card. Funcția de plată și de credit a cardului presupune existența a trei participanți: deținătorul cardului (clientul plătitor), beneficiarul sumei (comerciantul) și gestionarul contului plătitorului (banca emitentă a cardului). Banca emitentă a cardului trebuie să organizeze și să asigure funcționarea unui centru de procesare și autorizare, care să certifice validitatea operațiunilor efectuate de deținătorul de card.

Pentru emiterea cardurilor, la cererea solicitanților de carduri, care pot fi persoane fizice sau juridice, după semnarea contractelor de emitere a cardurilor, banca deschide acestora conturile aferente operațiunilor cu carduri. Emiterea cardurilor solicitanților, presupune parcurgerea următoarelor etape:

completarea cererii de emitere a cardului și depunerea documentelor necesare aprobării acestei cereri;

verificarea de către bancă a cererilor de emitere de card și, după caz, a celei de deschidere de cont;

determinarea de către bancă a elementelor de personalizare, necesare emiterii cardului și codificarea datelor personale; eliberarea cardurilor se face numai după depunerea sumelor reprezentând taxa de emitere, taxa anuală de utilizare a cardului, precum și suma minimă necesară a fi depusă lunar în cont;

eliberarea cardurilor se face numai după depunerea sumelor reprezentând taxa de emitere, taxa anuală de utilizare a cardului, precum și suma minimă necesară a fi depusă lunar în cont;

după caz, solicitantul poate beneficia de o linie de credit, pusă la dispoziție de către bancă, după efectuarea analizei specifice de creditare.

Vizavi de acceptarea cardurilor. Pentru a putea deține calitatea de acceptanți de carduri, comercianții încheie cu banca contracte de acceptare la plată a cardurilor. Contractele cuprind clauze referitoare la condițiile de acceptare, termenii de acceptare, drepturile și obligațiile părților contractante. Clauza de acceptare este obligatorie și necondiționată.

După încheierea contractului banca emitentă asigură comerciantului următoarele: cititoare de cărți/carduri (magnetice sau electronice) și instrucțiunile de utilizare a acestora, formularele aferente documentelor de vânzare (chitanțe de vânzare, role de hârtie etc), centralizatoare, precum și, cu caracter prudențial, listele cuprinzând cardurile interzise la acceptare.

Fiecărui comerciant i se atribuie un cod unic, care conține și codul băncii emitente, precum și o limită de autorizare (valoarea maximă a unei tranzacții pentru care nu este necesară obținerea aprobării efectuării ei de la centrele de autorizare ale băncii). Autorizarea constă în atestarea, de către centrul de autorizare a validității tranzacției între un posesor autorizat și un comerciant acceptant iar în funcție de limita de autorizare stabilită la încheierea contractului, pot fi întâlnite următoarele situații:

tranzacții a căror valoare este mai mică decât limita de autorizare.

tranzacții a căror valoare este mai mare decât limita de autorizare.

Centrul de autorizare, după efectuarea verificărilor, îsi dă sau nu acceptul.

2.3. CECUL

În structura complexă a mijloacelor de plată un loc bine definit revine cecului, considerat a fi în raporturile comerciale și necomerciale principalul instrument de plată de debit (deoarece initiativa plății aparține celui care urmează să primească anumite bunuri sau să i se presteze anumite servicii, respectiv debitorului) și presupune, o instrucțiune de plată adresată de aceasta băncii sale (Cristea, H. & Heteș, I. & Heteș Roxana, 2004).

Cecul este cel mai utilizat instrument de plată în principal de titularii de conturi bancare, iar conceptul de CEC are o mulțime de definiții. Teoria bancară a atribuit cecului mai multe accepțiuni, însă din punct de vedere practic, operațional cel mai sintetic concept este următorul: reprezintă un înscris prin care titularul unui cont deschis la o banca, numit trăgător, dă ordin necondiționat acestei bănci, denumită tras să achite din contul sau, la o anumită dată sau la prezentare, suma înscrisă pe cec unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în calitatea de beneficiar al sumei.

2.3.1. PĂRȚILE IMPLICATE, CIRCUIT ȘI ELEMENTE

Cecul trebuie prin calitatea sa de titlu de credit cât și instrument de plată sa aibe la bază următoarele considerente: emiterea cecului precede operația de acordare a creditului, atunci cand creditul acordat se utilizează ulterior pentru efectuarea unor plăți pe bază de cec, cecul se folosește în procesul de rambursare a creditului, deci servește unei operații propriu-zisă de creditare, cecul a apărut și s-a dezvoltat odată cu apariția și dezvoltarea sistemului bancar, îndeosebi cu apariția și dezvoltarea bacnotei, cecul înlocuieste bacnota îndeplinind funcțiile monetare ale acesteia, de mijloc de circulație și de plată.

Emiterea de cecuri fără acoperire poate fi asimilată cu infracțiunea de escrocherie, în cazul în care aceasta s-a făcut în scopul de a produce prejudicii sau de-a împiedica o altă persoană în executarea drepturilor sale. În cazul unor abateri grave sau repetate, asupra emitentului poate fi pronunțată o interdicție judiciară pe mai mulți ani și poate fi însoțită de măsuri de publicitate fiind înregistrată ca și interdicția bancară la Banca Centrală.

Părțile implicate în emiterea unui cec sunt:

trăgătorul, este persoana care emite cecul. Aceasta, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o bancă, dă ordin necondiționat acesteia, aflată în poziția de tras, să plătească la prezentare o sumă determinată de bani, unei terțe persoane sau însuși trăgătorului aflat în poziția de beneficiar. Trăgătorul este cel care dispune plata și poate fi un cumpărător, beneficiar al unei prestații sau debitor într-o cauză dată și care prin emiterea cecului se achită de obligația de plată. Pentru ca trăgătorul să poată emite cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său), formulare de cecuri în alb, dacă acesta deține un disponibil corespunzător în cont și există rulaje în mod frecvent. Posesorul carnetului de cecuri, completează formularul, îl semnează și îl predă beneficiarului care la rândul său îl va prezenta băncii sale pentru încasare.

trasul, este persoana care efectuează plata din dispoziția trăgătorului. În ipoteza de tras nu poate apărea decât o bancă sau o instituție de credit, de unde provine și denumirea de banca trasă;

beneficiarul, este persoana fizică sau juridică în favoarea căreia se face plată, urmarea faptului că a avut calitatea de vânzător de mărfuri, prestator de servicii sau creditor pentru trăgător. Există și situații în care beneficiar este chiar emitentul (trăgătorul) cecului.

Figura 2. Mecanismul derulării unei plăți prin cec

(Sursa: Heteș Gavra Iosif, 2009:367)

Raportat la părțile implicate principalele etape ce pot fi delimitate în circuitul unui cec (figura 2) pot fi descrise sintetic astfel:

Firma A, achiziționează mărfuri de la firma B. Prima are cont deschis la Banca X, iar firma B are cont deschis la Banca Y.

În baza disponibilului din contul curent,BancaY eliberează un carnet de cecuri firmei A.

La achiziția mărfii, firma A completează o filă din carnetul de cecuri cu datele necesare iar suma reprezentând contravaloarea mărfii, o semnează și înmânează firmei B.

Din acest moment, firma A, apare în calitate de tragător, Banca X are calitatea de tras, iar firma B în calitate de beneficiar.

Firma B prezintă cecul la Banca Y care îl transmite Băncii X pentru încasare.

Banca X achită cecul Băncii Y.

Prin această operațiune se stinge datoria firmei A fată de firma B.

Ca și formulare, în cadrul oricărui cec sunt obligatorii următoarele elemente:

denumirea de cec. Trebuie să figureze expres în textul ordinului de a plăti, dat băncii de trăgător prin intermediul lui.

ordinul necondiționat de plată a sumei înscrisă în cec. Se utilizează forumla ,,plăți în schimbul acestui cec…” Ordinul trebuie să fie clar, precis și necondiționat și să se refere la plata unei sume de bani, menționându-se și unitatea monetară în care se exprimă.

numele trasului, respectiv denumirea băncii plătitoare.

locul de plată (adresa exactă) pentru ca beneficiarul să știe unde să se prezinte pentru încasarea sumei înscrise pe cec. În cazul neachitării cecului, beneficiarul va îndeplini, în locul indicat ca loc al plății formalitățile cerute de lege pentru păstrarea drepturilor sale.

data și locul emiterii cecului. Se fac precizări clare privind ziua, luna și anul emiterii pentru a permite calcularea de către bancă (tras) a termenului de prezentare la plată a cecului. Data emiterii trebuie să fie unică, posibilă și certă. De asemenea, locul emiterii trebuie să figureze alături de data emiterii. În cazul în care nu este precizat se consideră localitatea trăgătorului (emitentului).

semnătura celui care emite cecul (trăgătorul). Banca Centrală și băncile comerciale pot cere ca formularele de cec să poarte ștampila emitentului, lipsa acesteia neafectând totusi, valabilitatea acestui instrument de plată.

2.3.2. OPERAȚIUNI ÎN PROCESUL UTILIZĂRII CECULUI

Principalele operațiuni pe care le implică utilizarea cecului ca intrument de plată vizează de regulă operațiuni de gir, operațiuni de aval, operațiuni de plată și nu în ultimul rând operațiuni de regres și de protest.

Cecurile circulă prin gir operație prin care posesorul acestuia, numit girant, transferă altei persoane numită giratar toate drepturile ce decurg din titlul respectiv. Girul trebuie să fie necondiționat, neputând fi grevat de contraprestații sau de orice fel de raporturi cauzale care ar putea schimba caracterul abstract al obligației asumate prin cec. Mețiunea privind circulația prin gir se face pe verso, operațiunea denumindu-se și andosare.

Girul poate fi în plin, în alb și la purtător. În primul caz el trebuie să cuprindă cel puțin trei mențiuni: semnătura girantului, data girării și numele giratorului. Cel în alb presupune numai semnătura girantului înscrisă pe verso-ul cecului. Similar cu girul în alb este cel la purtător exprimat prin formula ,,plătiți purtătorului” .

Dacă cecul nu prevede clauza la ordin, acesta este transmisibil numai în forma și cu efectele cesiuni de creanță ordinară. Cesiunea de creanță este un mijloc specific de transmitere a obligațiunilor, prin care creditorul (cedant) transmite în mod voluntar (cu titlu oneros sau gratuit) dreptul său de creanță unei alte persoane (cesionar) și care devine, astfel, noul creditor care încasează de la debitor creanța cedată (Constantinescu, D.A.2000).

Avalul este o garanție personală prin care o persoană denumită avalist garantează obligația asumată de una din persoanele obligate în cec direct sau pe cale de regres, pentru toată suma prevazută sau pentru o parte din aceasta.

O persoană obligată prin cec poate beneficia de mai multe avaluri fără ca prin aceasta să existe raporturi între avaliști care garantează pentru aceeasi persoană, fie de către un semnatar al cecului, altul decât trăgătorul. Avalul se înscrie pe cec, formula consacrată fiind ,,pentru aval,, sau ,,pentru garanție,, urmată de semnătura avalistului sau a împuternicitului său. Dacă avalistul plătește cecul atunci el dobândește drepturile ce rezultă din cec împotriva persoanei pentru care a garantat sau a celor solidari cu ea.

Cecul este plătibil la vedere datorită faptului că banca este obligată să-l achite la prezentar sau într-un termen foarte scurt. Prin această trăsătură se individualizează funcția de instrument de plată deoarece contribuie la compensarea și lichidarea obligațiilor de plată. Sunt cazuri când între trăgător și tras există o înțelegere potrivit căreia plata cecului se face numai după ce acesta a fost avizat de trăgător, printr-o formulă înscrisă pe cec și anume,, plătiți numai după aviz,,. De asemenea, banca (trasul) poate cere, în urma plății, ca cecul să-i fie predat cu mențiunea ,, achitat de către posesor” (Heteș Gavra I, 2009).

Prezentarea la plată se consideră în termen normal dacă se face în perioada de existență obligatorie a acoperirii. Neprezentarea de către beneficiar la plata cecului în termen exonerează de răspunderea neacoperirii pe tragător, plata urmând a fi facută, în acest caz, în termen, în general de un an (perioadă de prescripție a cecului). În principiu, plata trebuie facută la banca asupra căreia a fost tras cecul.

Când un cec este tras între două locuri având calendare diferite, ziua emiterii este înlocuită cu cea corespunzătoare a calendarului locului de plată. De regulă cecul se plătește în monedă locală excepții fac următoarele situații doar dacă trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă decat cea locală, iar plata urmează să se efectueze în acea monedă și trăgătorul exprimă suma de plată într-o altă monedă, dar stipulează că plata efectivă se va face în monedă proprie, la cursul zilei.

Plata cecului poate fi refuzată de trăgător numai în caz de furt sau de pierdere a acestuia. Banca acestuia poate refuza plata cecului fără acoperire iar in cazul acoperiri parțiale este obligată să facă plata parțială a cecului pană la concurența provizionului constituit. Neplata cecului în termen dă dreptul beneficiarului sau reprezentantului legal al acestuia de a înainta un protest, care este un act notarial prin care se înregistrează refuzul la plată. Dacă cecul este prezentat la plată în termen și este onorat, toți obligații sunt eliberați de obligațiile asumate. Dacă în termenul prevăzut, trasul nu onorează cecul, atunci beneficiarul își exercită dreptul de regres împotriva diferiților semnatari (giranți, avaliști).

Pentru exercitarea dreptului de regres este necesar ca posesorul cecului să facă dovada refuzului de plată printr-unul din următoarele documente: act notarial, declarația trasului, confirmarea oficială a unei case de compensație. În cazul în care cecul nu a fost prezentat la plată în termen legal sau în cazul în care a fost refuzat fără a se face însă protestul, beneficiarul (posesorul) păstrează totusi drepturile sale, contra trăgătorului. Prin actul de protest, beneficiarul are dreptul să ceară persoanelor implicate în acest titlu suma neplătită și dobanda legală calculată cu începere de la data prezentării, plus cheltuielile de protest. În schimbul plății efective, debitorul de regres are dreptul să ceară de la beneficiarul cecului predarea acestuia cu mențiunea,,achitat” împreună cu actul de protest

2.3.3. TIPURI DE CECURI

In economia de piață circulă o mare varietate de cecuri motiv pentru care este necesară o clasificare a acestora după mai multe criterii respectiv din punct de vedere al persoanei către care este plătit (al beneficiarului), cecul poate fi:

cec nominativ;

cec la ordin;

cec nu la ordin;

cec la purtător.

Cecul nominativ (girabil) se plătește unei anumite persoane, strict desemnate de către emitent. În această categorie sunt incluse majoritatea cecurilor personale (banca eliberează un carnet de cec în alb titularului contului, iar acesta poate plăti cu aceste file de cec diverși prestatori sau furnizori), cecuri bancare, emise de bănci la solicitarea expresă a unui client pentru a fi plătibile în favoarea unui beneficiar strict desemnat de către ordonator.

Cecul la ordin – are indicat numele beneficiarului pe titlu, iar acesta are dreptul să îl transmită prin girare.

Cecul la purtător – în momentul emiterii, nu indică expres beneficiarul sau poartă mențiunea ,,la purtător''. Acest cec va fi plătit persoanei desemnate ca beneficiar, fie purtătorului instrumentului. Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul.

În raport cu un alt criteriu după modul de încasare a cecurilor, putem identifica:

cec simplu (nebarat);

cec barat;

cec certificat;

cec de călătorie;

Cecul nebarat – (de casa sau alb) este achitat de bancă în numerar, fără nici un fel de restricții, la dorința beneficiarului sau în alb, acesta fiind cel mai des folosit. Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnătura trăgătorului. Mențiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci cand posesorul prezintă cecul la plată. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plății.

Cecul barat – trăgătorul sau posesorul cecului poate face o barare prin inscrierea a două linii parelele (verticale sau oblice), oriunde pe fața cecului. Aceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recurgă la servicile unei bănci pentru încasarea sumei înscrisă pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă. Bararea cecurilor poate fi facută în două feluri: ca o barare generală, cand între cele două linii nu se indică nimic ori se face mențiunea ,,societate bancară'' sau alt termen echivalent și ca o barare specială, cand între două linii este înscrisă denumirea unei societăți bancare.

Trebuie menționat faptul că, bararea cecurilor se poate face fie în momentul emiterii, fie în cursul circulației sale. Cecul cu barare generală se plătește în contul unei bănci sau unui client al ei, fața de cecul cu barare specială care se poate plăti numai băncii a cărei denumire este trecută între cele două linii paralele de pe fața instrumentului. Un cec poate fi barat numai de două ori, iar una din aceste barări speciale trebuie să fie destinată încasarii prin intermediul unei case de compensații (Dima, B. 2007).

Cecul certificat este cel mai sigur cec din punct de vedere al beneficiarului, a certitudinii că acesta va putea încasa contravaloarea înscrisului respectiv. Trăgătorul unui cec obișnuit sau barat, ori unul dintre posesorii ulteriori ai acestuia poate cere societății bancare aflată în poziția de tras certificarea unui cec înainte de a fi remis beneficiarului. Certificarea este acea procedura bancară specifică cecurilor prin care banca trasă confirmă existența și blocarea fondurilor necesare plății ordonate. Trăgătorul nu mai poate retrage din contul său suma destinată plății cecului înainte de expirarea termenului de prezentare la plată.

Cecurile de călătorie (travellers cheque). Acest tip de cec este prealimentat(achitat ăn avans) în valori fixe într-un număr limitat de denominări (ex : 20,50,100,500 USD) și are o formă asemănătoare cu cea a unui bilet de bană. Călătorul-client al unei bănci cumpără aceste înscrisuri, aplicand semnătura sa pe fiecare filă de cec în prezența funcționarului băncii. Atunci când se prezintă în străinătate la o bancă sau o societate specializată, pentru a ridica numerarul, posesorul înscrisului depune cea de a doua semnătură în fața celui care primește înscrisul, iar funcționarul băncii compară cele două semnături pentru a se asigura că sunt identice. Această procedură este necesară pentru a conferi siguranță cecurilor de călătorie, protejând deținătorii împotriva furturilor.

În funcție de părțile angajate în derularea plăților se poate vorbi de:

cec personal;

cec circular (bancar).

Cecul personal presupune apariția a două situații în practica internațională și anume: băncile în baza disponibilului din cont tipăresc astfel de înscrisuri și le dau clienților sub forma cecurilor în alb din punct de vedere al sumei și beneficiarului, iar în a doua situație firmele tipăresc singure formularele tipizate de cecuri pe care le folosesc pentru achitarea unor plăți.

Cecul circular este mai puțin folosit în ultima vreme datorită progresului înregistrat în efectuarea electronică a decontărilor intra și inter bancare. Este acel înscris de o bancă asupra subunităților sale sau asupra altei bănci cu care este încheiata o întelegere în acest sens. Sursa de fonduri prin care banca emitentă efectuează plată o constituie disponibilul în prealabil constituit de beneficiarul cecului, clientului său. Acestuia i se poate efectua plată la oricare dintre locurile indicate pe instrument de către banca emitentă.

2.4. CAMBIA

Cambia, ca instrument de plată și ca titlu de credit, a jucat în decursul timpului un rol deosebit în devoltarea și promovarea comerțului european și mondial. Întotdeauna cambia a avut o utilizare în sfere ce depășeau adesea granițele statale, de aici importanța deosebită ce trebuie acordată cunoașterii normelor de folosire a cambiei pe plan internațional.

2.4.1. CONCEPT ȘI CIRCUIT

Cambia poate fi definită ca fiind titlul de credit negociabil și instrumentul de plată care constată obligația asumată de către debitor de a plăti la vedere sau la scadență, beneficiarului sau la ordinul acestuia, o anumită sumă determinată. O caracteristică principală a cambiei este transferabilitatea ei. Cambia poate fi transmisă de la o persoană la alta, ceea ce înseamna pe de o parte că obligația plătitorului, în termenii în care a fost formulată, rămane valabilă în timp ce creditorul se poate schimba de nenumărate ori, pe măsură ce cambia trece, din diverse cauze și cu diferite motive din mană in mană (Greuning, H. & Bratonovic, S. 2004).

După cum se poate observa ca și în cazul cec-ului, acest instrument de plată pune în legatură trei persoane :

tragătorul, este creditorul, persoana care emite cambia și inițiază o relație cambială prin ordinul dat trasului de a plăti o sumă de bani beneficiarului.

trasul, este debitorul, cel care va trebui să plătească beneficiarului suma trecută pe

cambie,trasul este obligat sa plătească și să accepte cambia, în caz contrar i se încheie acte de protest pentru neacceptarea totală sau parțială, ori protest de neplată sau plată parțială

beneficiarul, este persoana care v-a primi banii, beneficiarul poate fi și o bancă care prin încasarea cambiei în contul trăgătorului își recuperează creditul acordat anterior acestuia, ori dimpotrivă trăgătorului i se mărește disponibilul în cont

Trecerea acestui instrument de la o persoană la alta are temeiuri economice. Transferul de creanțe de la persoană la persoană, de la un creditor la alt creditor are un caracter oneros și se realizează pe baza interesului, al fiecăruia dintre părțile contractante. Intervin astfel negociera cambiei. Noul creditor acceptă cambia ca un instrument de plată purtător al unei valori care în principiu are o valoare nominală la un anumit moment în viitor, plătind sau recunoscând cambiei o anumită valoare la data consimțământului privind preluarea cambiei. Deci, se practică pentru cambia transferată un anumit preț acceptat de ambele părți sau mai precis negociat și acceptat.

Figura 3. Etapele derulării unei plăti prin cambie

(Sursa : Heteș Gavra Iosif, 2009 :371)

Circuitul cambiei intr-un contract comercial internațional poate fi prezentat pe scurt astfel (figura 3) :

În urma încheierii unui contract comercial internațional, trasul (importatorul) îi datorează o anumită sumă trăgătorului (exportatorului);

Trăgătorul, la rândul său, are de achitat aceeași sumă unei terțe persoane (beneficiar), drept urmare a încheierii unui contract comercial internațional sau a unui contract de credit cu o bancă;

La ordinul trăgătorului, trasul achită suma respectivă direct beneficiarului.

2.4.2. FUNCȚIILE ȘI UTILITATEA CAMBIEI

Cambia este una dintre modalitățile de plată internaționale ea îndeplinind numeroase funcții care desigur îi ofera avantaje cum ar fi caracteristica principala a cambiei care o deosebeste de alte instrumente de plata, și anume transferabilitatea acesteia, adică posibilitatea de a se schimba creditorul de mai multe ori, realizând astfel stingerea unor obligații în lant cu același instrument. Funcțiile cambiei privite de o manieră generală pot fi detaliate după cum urmează.

Instrument de schimb – cambia este instrument prin intermediul căruia trăgătorul poate plăti o datorie față de o anumită persoană (beneficiar) prin intermediul unei alte persoane (trasul) care ii este datoare și ii ordonă să plătească beneficiarului sau posesorului cambiei suma respectivă la o anumită dată.

Instrument de plată – cambia poate fi utilizată în locul bancomatelor pentru stingerea unei obligații de plată în numerar, putând fi ușor transmisă prin gir. Prin gir o cambie acceptată, restituită beneficiarului poate circula ulterior independent de operația pe bază căreia a luat naștere.

Instrument de credit – cambia este un instrument de credit cu multiple utilități: credit commercial, credit bancar și garanție.

Ca instrument de credit comercial (efect comercial) cambia este utilizată ca producător în raporturile cu comerciantul angrosist care cumpără produsele sale. În momentul vânzării, pentru a-i acorda cumpărătorului un credit de câteva luni, producătorul emite o cambia al cârei tras este cumpărătorul,plată prețului urmând a se efectua de către acceptant la termenul menționat.

Cambia ca orice alt instrument complex oferă părților implicate o serie de avantaje cum ar fi: este emisă la inițiativa exportatorului, materializează datoria importatorului, cerințele ei formale sunt relativ simple mai ales în cazul formularelor standardizate oferite de bănci. Ea mai permite trăgătorului să își mobilizez creanța eliminând riscul de schimb și precizând exact termenul de plată.

Pe de altă parte putem determina limitele acesteia printre care se numară riscul de pierdere, furt, falsificare, ea fiind supusă acceptării de către tras. Este lentă la încasare deoarece în această operațiune intervin mai multe bănci.

2.4.3. CATEGORI DE CAMBII

În practica schimburilor comerciale și a celor bancare în relațiile de plăți/încasări interne și internaționale prin intermediul cambiilor se identifică mai multe categorii de cambii printre care putem amintii:

Cambia comercială este emisă de trăgător vanzător/exportator în baza mărfurilor livrate pe credit pe termen scurt

Cambia documentară este o cambie emisă în cazul plăților prin acreditiv documentar. În acest caz angajamentul direct de plată se referă la acreditivul documentar și la clauzele sale de plată nefiind afectată de forma în care este emisă, acceptată sau transmisă cambia.

Cambia bancară este aceea care este emisă de către un exportator asupra unei bănci

Cambia domiciliată este cambia care are complectată pe ea cauza domicilierii. Această clauză indică locul unde trebuie să se efectueze plata cambiei, care de regulă este domiciliul trasului.

Cambia nominativă este cambia cu clauză ,,nu la ordin,, sau ,, nu este negociabilă,, sau altă expresie echivalentă. Transmiterea acesteia prin girare este imposibilă, singura cale de transmitere catre un alt beneficiar este cesiunea

Cambia la ordin este cea folosită în mod curent în relațiile comerciale.

Cambia în alb este un titlu care cuprinde numai semnătura trăgătorului, iar uneori și o

parte din mențiunile obligatorii ale cambiei. Primul beneficiar al unei cambii în alb ca și oricare din deținătorii succesivi ai acesteia, ca urmare a girării, au dreptul de a completa acest efect de comeț cu toate mențiunile sale obligatorii. Mențiunile care lipsesc vor trebui să fie completate atunci cand posesorul prezintă titlul la plată.

2.4.4. DECONTAREA ȘI ACCEPTAREA CAMBIEI

Decontarea cambiei se face astfel: posesorul cambiei va prezenta titlul la scadență la locul și adresa indicată pentru plată. Atunci când locul plății nu este indicat în textul cambiei conform art 2 Legea asupra cambiei și biletului la ordin, va fi considerat ca loc al plății locul indicat lângă numele trasului, adică domiciliul trasului. În situația în care locuința sau sediul debitorului nu pot fi găsite, atunci posesorul trebuie să ceară plata la ultimul domiciliu cunoscut al debitorului. Dacă nici prin acest mijloc, debitorul nu este găsit atunci se va adresa un protest ,, în vant ,, în confomitate cu prevederile art 68 aliniatul 2 din Legea asupra cambiei și biletului la ordin.

În materie cambială se prevede și posibilitatea plății parțiale, pe considerentul că și ceilalți semnatari, care sunt obligați să raspundă solidar din punct de vedere al plății au tot interesul de a fi descărcați chiar și parțial. Plata parțială poate fi făcută la scadență sau în următoarele două zile lucrătoare ulterioare scadenței. Beneficiarul nu are dreptul să refuze plata parțială, respectiv încasarea numai a unei părți din valoarea efectului de comerț. Acela care plătește are dreptul să ceară beneficiarului să facă mențiunea pe cambie asupra cuantumului valoric al sumei achitate.

Plata prin intervenție poate fi făcută în cazul când deținătorul cambiei ar putea să-ți exercite dreptul de regres la scadență sau înainte de scadență. Plata prin intervenție trebuie să rezulte din actul de protest, generat de refuzul achitării cambiei de către tras și dacă actul a fost întocmit. Plata prin intervenție trebuie constatată prin menționarea acestui fapt pe cambie, precum și prin indicarea obligatului pentru care se face plata. Dacă nu se face această precizare , se prezumă că plata a fost făcută pentru trăgător.

Acceptarea cambiei este operațiunea prin care trasul se obligă sa plătească la scadență suma înscrisă pe cambie posesorului legitim al titlului. Acceptarea trebuie cerută trasului la domiciliul acestuia sau dacă a fost indicată o persoană pentru a accepta cambia la nevoie. Acceptarea constă în semnarea pe față a cambiei în partea stangă, unde figurează și mețiunea ,,acceptat,,, ea este semnată de către tras. Acceptarea trebuie să fie dată pentru întreaga sumă ori numai pentru o parte din sumă, orice altă restricție sau condiție scrisă pe cambie echivalează cu un refuz de acceptare.

Dacă acceptarea scrisă pe cambie de către tras este ștearsă de către acesta, înainte de înapoierea titlului, acceptarea este socotită refuzată. Ștergerea se socotește până la dovada contrarie că a fost făcută înainte de restituirea titlului. Acceptarea cambiei este:

obligatorie, când trăgătorul sau unul dintre giranți prevăd expres, sau cand cambia este platibilă la un anumit timp de la vedere deoarece de la data prezentării la acceptare curge termenul pentru scadență

interzisă, atunci când trăgătorul menționează acest lucru, devenind astfel cambie

neacceptabilă

facultativă dacă nu există o mențiune expresă în sens contrar în text

2.5. SCRISOAREA DE CREDIT COMERCIAL

Scrisoarea de credit comercial constituie un document prin care banca emitentă se obligă să efectueze plata în condițiile stabilite în scrisoare (Heteș Gavra Iosif, 2009:400). Funcția acestui document constă in garantarea vânzătorului că banca emitentă va plăti sau va accepta plata cambiilor trase asupra ei, în măsura în care se face dovada, pe baza documentelor că marfa a fost expediată.

Caracteristicile plăților efectuate prin scrisoarea de credit comercial sunt următoarele: scrisoarea de credit comercial este utilizabilă numai prin cambii trase de către exportator asupra băncii emitente, cambii însoțite de documente de expediție și transport care dovedesc onoarea obligațiilor de către exportator, cambiile la vedere sunt plătibile la primirea lor de către banca emitentă a scrisorii de credit comercial, cambile la termen sunt trase la datele stabilite și sunt acceptate de banca emitentă a scrisorii de credit comercial și nu în ultimul rand scrisoarea de credit comercial este întotdeauna domiciliată în străinătate.

Figura 4. Derularea plății prin intermediul scrisorii de credit comercial

(Sursa: Cerna S, 2005:308)

După cum rezultă din figura 4, secvențele acestei modalități sunt următoarele:

Încheierea contractului comercial internațional

Importatorul dispune emiterea unei scrisori de credit.

Banca importatorului trimite direct scrisoarea de credit exportatorului

Exportatorul procedează la expedierea mărfurilor contractate

În același timp, exportatorul remite băncii sale documentele de expediție, însoțite de cambie trasă asupra importatorului

Banca exportatorului remite spre plată sau acceptare băncii importatorului documentele însoțite de cambie

Banca importatorului confirmă creditarea, restituie trata acceptată sau plătețte prin transfer.

Banca emitentă remite importatorului documentele de expediere a mărfurilor.

2.6. MESAJUL SWIFT

Rețeaua de comunicații utilizată de către bănci, până nu demult, era corespondența poștală sau telexul. Corespondența poștală obișnuită permite transmiterea fizică a documentelor autentice, dar în cazul relațiilor internaționale aceasta prespune un timp îndelungat, uneori riscuri sau cheltuieli ridicate în cazul servicilor de curierat rapid (Dumitrescu, S. & Bal, Ana 2000).

Telexul elimină unele deficiențe alea corespondenței clasice, dar prezintă inconvenientul de a fi costisitor. În cursul deceniului al șaptelea, băncile au devenit conștiente de faptul că metodologia de desfășurare a operațiunilor cu străinătatea, bazată pe circulația efectivă a hartiilor-documente era depășită, aceasta datorită volumului mereu în creștere al operațiunilor de plăți și faptul că era nevoie de creșterea vitezei de transmisie a mesajelor și a fondurilor. Astfel folosind progresele înregistrate în domeniul informaticii și al telecomunicațiilor, marile bănci americane au contruit retele private de legătură. Acestea nu au rezolvat decat parțial problemele. La randul lor băncile europene s-au organizat într-un cadru amplu și ambițios care a dat naștere în anul 1973 societății SWIFT.

Figura 5.Schema de funcționare a rețelei SWIFT

(Sursa: Cerna S, 2005:318)

În esență SWIFT oferă conectivitate, transport de mesaje, standardizare și procesare de tranzacții (plăți și decontări-clearing and settlement) pentru trei sectoare mari de piață: domeniul relațiilor dintre o instituție financiară centrală și membrii ei(cum ar fi un sistem domestic de bănci) domeniul relațiilor interbancare,incluzând și legăturile transfrontaliere și domeniul relațiilor bancă-comapanie client, media fiind de peste 9 milioane de mesaje (figura 5).

Sistemul SWIFT prezintă o serie de avantaje cum ar fi:

siguranță, toate tehnicile și sistemele computerizate privind introducerea, prelucrarea și transmiterea informațiilor sunt asistate de programe de detectare și corectare a erorilor;toate mesajele schimbate între concentratoarele naționale și centrele de comutare sunt codificate, toți emitenții de mesaje (bănci conectate la rețea) fiind verificați prin chei de siguranță

rapiditate, timpul de transmisie a unui mesaje durează câteva secunde

costuri, sunt diferențiate în funcție de modalitatea de transmitere a mesajului. Fiecare bancă stabilește un preț acoperitor față de SWIFT și proprile costuri.

fiabilitate, sistemul este astefel conceput încat accesul și transmiterea mesajelor se poate realiza neîntrerupt.

confidențialitatea mesajelor, este garantată prin procedura de codificare (transmitere cifrată), ceea ce împiedică orice posibilitate de descriptare sau scurgere frauduloasă de informații

Transmiterea informațiilor în sistem SWIFT se poate realiza astfel cu prioritate normal sau ordinar, aceasta însemnand că mesajele sunt transmise în ordinea în care au fost introduse în sistem sau cu prioritate urgent, și anume cand un mesaj poartă această mențiune este întotdeauna transmis înaintea tuturor celorlalte mesaje normale iar dacă sunt mai multe ele vor fi transmise în ordinea introducerii lor în sistem. Transmiterea informațiilor se mai poate realiza cu prioritate sistem, acestea sunt mesaje cu circuit limitat fiind generate și transmise numai pe calculatoarele societății SWIFT pentru transmiterea de informații de forță majoră, și care sunt recepționate de toate băncile care au aderat la SWIFT.

Rețeaua cuprinde patru centre de comutare, dintre care două se află la Amsterdam, unul la Buxelles și unul la Cullpeper unde sunt conectate grupuri de țări. Ordinatoarele de la centru de comutare comunică între ele asigurand transmiterea mesajelor numai prin intermediul lor. Două bănci nu pot comunica direct între ele, acest lucru fiind interzis.În afară de aceste patru centre de comutare, sistemul include în al doilea plan, așa numitele concentratoare naționale, al căror scop este de a aduna mesajele dintr-un spațiu geografic dat. Al treilea plan al rețelei este format din ordonatoarele cu rol de supraveghere a terminalelor instalate în băncile care au aderat la rețeaua SWIFT.

CAPITULUL 3

PLATA PRIN ACREDITIV DOCUMETAR

NOȚIUNI GENERALE

Acreditivul documentar (Letter of Credit, L/C) este modalitatea de plată cea mai frecvent utilizată in tranzacțiile internaționale, fiind solicitat în mod deosebit in cazul contractelor de valoare ridicată sau atunci când există îndoieli în ceea ce privește solvabilitatea partenerului/partenerilor de afaceri având consecinte benefice în buna desfașurare a relațiilor contractule datorită obligativității de respectare a clauzelor de acreditiv –  iar din partea importatorului suportarea de costuri specifice, motiv pentru care se afirma că, acreditivul documentar constituie un mijloc de siguranță și de control reciproc, având drept scop să asigure pe vânzător că va încasa contravaloarea mărfurilor livrate, dacă a efectuat livrarea în termenii și în condițiile stabilite de cumpărător.

Acesta reprezintă angajamentul ferm asumat de către o bancă (emitentă, ordonatoare)  la ordinul/cererea și în conformitate cu instructiuni precise transmise către aceasta, în contul clientului său (exportatorul), de a plăti o anumita sumă de bani (reprezentând contravaloarea exportului) către o terță persoană (beneficiarul acreditivului, vânzătorul) contra documentelor atestând efectuarea obligației (livrarea mărfii) pe care exportatorul se obligă sa le emit și să le prezinte în condițiile și termenele stabilite de ordonatorul acreditivului (Pomfret, R. 2001).

În derularea unui acreditiv documentar sunt implicate patru părți, și anume:

ordonatorul (importatorul/cumpărătorul), cel care solicită băncii sale deschiderea

Acreditivului documentar – pentru acesta acreditivul constă într-o declarație de plată irevocabilă în favoarea exportatorului, conditionată de prezentarea documentelor, solicitate contractual și inserate drept clauze de acreditiv, de către beneficiar la banca sa;

banca emitentă (banca importatorului), cea care la solicitarea importatorului își asumă angajamentul de plată;

beneficiarul acreditivului (exportatorul/vănzătorul), cel în favoarea căruia a fost deschis acreditivul și cel care prezintă setul de documente în banca în vederea încasării contravalorii mărfurilor livrate-pentru acesta acreditivul documentar apare ca o promisiune irevocabilă de plată din partea unei bănci, conditionată de prezentarea de către el, într-un anumit termen, a setului de documente care atestă expediția mărfii sau care sunt solicitate expres contractual și se reflectă în condiiile de derulare a acreditivului documentar;

banca exportatorului (banca avizatoare/notificatoare/platitoare/negociatoare), cea care îl deserveste pe beneficiarul acreditivului. 

Figura 7. Derularea unui acreditiv documentar

(Sursa: Hetes Gavra Iosif, 2009:394)

Derularea plății prin acreditiv documentar implică parcurgerea mai multor etape (figura 7):

Încheierea contractului de vânzare-cumpărare și includerea modalității de plată prin acreditiv documentar. În general, în această etapă se vor fixa elementele de baza ale derulării contractului și clauzele de acreditiv care vor fi utilizate.

Importatorul – ordonator da ordin băncii sale in privința deschiderii acreditivului, pe baza disponibilului care il are deja în contul sau, sau pe baza unui credit pe care banca îl acordă în acest scop. Importatorul/cumparatorul, in calitate de ordonator al acreditivului (care initiaza mecanismul lui), formuleaza in ordinul de deschidere al acestuia (dat bancii sale) exigentele asupra documentelor pe care trebuie sa le depuna beneficiarul la banca sa, tinand seama de clauzele stabilite in contractul de vanzare – cumparare privind derularea tranzactiei comerciale, precum si de normele acceptate sau indicative interbancar, care reglementeaza continutul acreditivului.

Deschiderea acreditivului si înștiințarea băncii exportatorului

Avizarea exportatorului cu privire la deschiderea acreditivului; 

Confirmarea de către banca exportatoare a concordanței datelor din acreditiv cu clauzele din contractul încheiat, precum și alte clauze indicate de importatorul ordonator, dar care nu contravin spiritului contractului;

Livrarea mărfurilor, conform conditiilor contractului de vânzare-cumpărare încheiat și a clauzelor convenite în acreditiv;

Remiterea de către exportator la bancă a documentelor care dovedesc expedierea mărfurilor, documente ce au fost indicate în mod expres în acreditiv, în numărul de exemplare solicitat;

Plata contravalorii mărfurilor pe baza documentelor, în cazul în care acreditivul este domiciliat în țara vânzătorului exportator;

Banca firmei exportatoare remite documentele băncii firmei importatoare (ordonatoare), debitând-o în valuta prevazută în acreditiv;

Banca importatorului, pe baza documentelor primite și verificate drept corespunzătoare conditiilor din acreditiv, efectuează plata, creditând banca firmei exportatoare;

Banca firmei importatoare transmite documentele către aceasta, care, pe baza lor, va intra în posesia mărfurilor.

3.2. CARACTERISTICILE ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

Ca tehnică de plată acreditivul prezinta câteva caracteristici:

formalismul sau caracterul documentar, în sensul că exportatorul nu poate pretinde plata decât pe baza documentelor are atestă îndeplinirea condițiilor impuse de acreditiv. Pe de altă parte, băncile vor decide plata exclusiv pe baza documentelor, ele neavând sarcina să controleze mărfurile (banca trebuie sa verifice numai existența documentelor și conținutul acestora, respectiv conformitatea lor cu conținutul acreditivului.

Independența față de relația contractuală de bază, în sensul că obligațiile asumate de părti, chiar dacă au ca temei un contract comercial, sunt autonome față de acesta, iar întinderea lor este cea precizată în acreditiv (în acest sens, în "Publicatia 500" se specifică faptul că acreditivul este o tranzacție distinctă de cea de vânzare.

fermitatea angajamentului bancar, în sensul că banca se angajează să efectueze plata, în conformitate cu instructiunile acreditivului, iar angajamentul sau ramâne ferm până când, eventual, primeste alte instrucțiuni decât cele inițiale.

adaptabilitatea, în sensul cî, prin tipurile sale, acreditivul poate fi adecvat diferitelor operațiuni de comert interior sau exterior.

siguranța, prin aceea că asigură protejarea intereselor tuturor părtilor implicate. Astfel, exportatorul are siguranța că, în condițiile respectării obligațiilor înscrise în acreditiv, va încasa contravaloarea mărfii, importatorul este asigurat ca plata mărfii nu se va face decât dupa ce documentele precizate în acreditiv (care atestă expedierea mărfii, vor fi depuse la banca plătitoare iar banca emitentă este protejată prin gajul asupra documentelor de livrare.

Documentele care pot fi solicitate în mod uzual în cazul utilizării acreditivului documentar sunt:

documente comerciale de identificare cantitativă, calitativă si valorică a mărfurilor livrate cum sunt factura, factura externa emisă de exportator, pe baza căreia se efectuează plata, funcții diferite au factură consulară, vizată sau legalizată de reprezentanța diplomatică a țării importatorului din țara exportatorului și factura proforma, de "informare" sau "provizorie", care este transmisă de exportator importatorului inainte de expedierea mărfurilor.

documente de transport, conosamentul maritim sau fluvial, duplicatul scrisorii de trasură internatională pentru transport feroviar sau rutier, scrisoarea de transport aerian, dovada sau adeverința unei case de expediții internaționale, în situatia în care mărfurile livrate nu au greutatea sau volumul necesar ocupării unui vagon întreg.

documentele de asigurare (în cazul în care condiția de livrare din contract prevede ca obligație a exportatorului de a asigura marfurile pe parcurs internațional): polita sau certificatul de asigurare sau notele de acoperire (certificate de asigurare provizorii).

documente care atestă calitatea, cantitatea și originea mărfurilor, proces verbal de recepție calitativă și cantitativă a mărfurilor, buletinul de analiză, certificatul fitosanitar, certificat de garantie, certificat de origine, etc.

Funcționarea corespunzătoare a acreditivului documentar este conditionată de cunoașterea unor elemente specifice, și anume:

domicilierea, adică locul unde urmează să aibă loc plata acreditivului. Partenerii pot conveni în contractul de bază că acreditivul este domiciliat la o bancă din țara exportatorului (ceea ce avantajează pe exportator, acesta nefiind obligat să aștepte timpul de curier între bănci), la o bancă din țara importatorului, sau într-o țară tertă.

valoarea acreditivului, care se regăsește în instrucțiunile pe care le dă ordonatorul băncii sale,adică suma care urmează a fi platită contra documentelor exportatorului. Conform art. 39 din "Publicația 500", valoarea acreditivului se poate exprima astfel: prin indicarea cu aproximatie a sumei folosind expresiile "în jur de", "aproximativ", "circa", prin indicarea unei sume superioare, "până la concurența sumei", sau printr-o sumă fixă.

valabilitatea acreditivului reprezintă termenul limită până la care exportatorul trebuie să prezinte documentele la ghisele băncii unde este domiciliat acreditivul. Dacă în acreditiv nu este precizat termnul de predare al documentelor la banca, acesta este considerat 21 de zile de la data emiterii documentului de transport. Este de precizat faptul ca data respectiva se refera la documentele prezentate, nu expediate. Dupa aceasta dată, banca refuză plata, iar prelungirea valabilitatii acreditivului nu se face decât din ordinul ordonatorului.

natura angajamentului bancar, acesta putând fi revocabil, irevocabil si irevocabil confirmat. Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta, fara nici un preaviz prealabil catre beneficiar. Acreditivul documentar irevocabil presupune un angajament ferm al bancii emitente de a executa plata, accepta sau negocia documentele, care nu poate fi modificat sau anulat decat cu ajutorul tuturor partilor (Basno, C. & Bărdac, N. 1999).

3.3. AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII ACREDITIVULUI DOCUMENTAR

Ca tehnică specifică tranzacțiilor inernaționale acreditivul implică o serie de beneficii și costuri. Principalele avantaje pentru exportator sunt depedența importatorului de starea sa de solvabilitate este înlocuită de dependența de o bancă, în cazul în care acreditivul este confirmat de o bancă din țara exportatorului, exportatorul nu mai este supus riscului de țară iar în cazul în care acreditivul îmbracă forma unuia irevocabil, acesta nu poate fi anulat fără acordul expres al exportatorului.

Între principalele dezavantaje pentru exportator sunt reduse din care amintim faptul că exportatorul trebuie să întocmească documentele corect. Orice mică discrepanță între documente poate cauza întârzieri la plată.

Acreditivul documentar are și o serie de avantaje pentru importator. Astfel exportatorul este sigur că importatorul va plăti, importatorul poate să negocieze mai bine termenele de cumpărare a mărfurilor. Importatorul poate controla termenul expedierii mărfii și destinația acestora. De asemenea există asigurarea că nu se va efectua nici o plată până când documentele de titlu nu se primesc și sunt întocmite corect.

Principalele dezavantaje pentru importator sunt: întrucât băncile lucrează numai cu documente și nu cu mărfuri, nu se acordă protecție împotriva calității proaste sau a mărfurilor cu defecte. În cazul în care acreditivul este irevocabil, acesta nu poate fi anulat fără acordul exportatorului.

3.4. TIPURI DE ACREDITIV DOCUMENTAR

Formele pe care acreditivul documentar le îmbracă în practică sunt extrem de diversificate putand delimta mai multe tipuri de acrditiv în funcție de o serie de criterii cum ar fi după posibilitatea băncii emitente de a anula sau modifica acreditivele, după existența angajamentului de plată din partea băncii avizatoare, după domiciliul acreditivului,după momentul stingerii obligațiunii precum și dupa clauzele ce le conține.

Astfel după posibilitatea băncii emitente de a anula sau modifica acreditivele întâlnim în practică:

acreditiv documentar revocabil da posibilitatea bancii emitente sa anuleze sau sa

modifice acreditivul , din momentul deschiderii acestuia pana in momentul prezentarii documentelor de export la banca platitoare , fara acordul prealabil al beneficiarului acreditivului .

acreditiv documentar irevocabil presupune, din partea bancii ordonatoare, un angajament irevocabil că va plati contra documentelor ce fac dovada expedierii marfurilor. Acest tip de acreditiv nu poate fi anulat sau modificat decat cu acordul tuturor partilor implicate: al exportatorului, al bancii avizatoare, al importatorului.

Un alt criteriu de clasificare este după momentul stingerii obligațiilor :

acreditiv documentar cu plata la vedere asigura plata sumei dupa ce documentele au fost depuse de catre exportator la banca platitoare. Pentru operatiunile de verificare a documentelor si transfer a valutei , banca are nevoie de cateve zile (de regula 4-5 zile de la depunerea documentelor).

acreditiv documentar cu plata la termen. Specific acreditivului cu plata la termen este faptul ca plata documentelor are loc la un anumit termen de la data depunerii acestora. Acest termen (scadenta) este o data fixa fara legatura cu data expirarii valabilitatii acreditivului .Utilizarea acestui tip de acreditiv este avantajoasa pentri importator datorita perioadei (de gratie) de care beneficiaza pana la plata.

acreditiv documentar de negociere atrage dupa sine utilizarea efectelor de comert, cu precadere a cambiilor. La depunerea documentelor ce atesta expedierea marfurilor, exportatorul va proceda si la depunerea, la banca sa, cambiilor (cu plata la vedere sau la termen) trase asupra importatorului ori a bancii emitente sau asupra altei persoane indicate in acreditiv.

acreditiv documentar de acceptare sunt utilizate in situatia in care exportul se face pe credit. Ca și în cazul acreditivelor de negociere si acreditivele de acceptare presupun utilizarea cambiilor. Daca exportatorul (creditorul) are nevoie de lichiditati, poate instrumenta banca sa sa sconteze cambiile acceptate de banca emitenta (a acreditivului)

După clauzele ce le conțin avem:

acreditiv documentar transferabil este acel acreditiv care in continutul sau cuprinde o clauza de transfer (total sau partial) catre una sau mai multe persoane Transferul se face o singura data iar cheltuielile de transfer sunt suportate de benefiiciarul initial.

acreditiv documentar netransferabil. În situatia în care exportatorul nu include aceasta clauza de transferabilitate acreditivul este netransferabil , caz in care unicul beneficiar este exportatorul.

acreditiv documentar cu clauza rosie (engl. red clause) poarta aceasta denumire

datorita faptului ca in continutul sau cuprinde o clauza, de regula scrisa cu cerneala rosie, si al carei continut autorizeaza banca platitoare sau avizatoare sa efectueze , catre exportator, o plata in avans (fie o cota procentuala din acreditiv fie intreaga valoare a acestuia).

acreditiv documentar revolving întalnit în cazul livrărilor în tranșe,are particularitatea

că este încarcat numai pentru a acoperi contravaloarea unei livrari urmand sa fie reancărcat pana la acoperirea intregii valori a acreditivului. Acest tip de acreditiv este mai putin costisitor, se deschide o singura data.

acreditiv documentar reciproc sunt utile in cazul tranzactiilor de contrapartida in cadrul carora importatorul are si calitatea de exportator pe aceasi relatie comerciala in ambele situatii. În funcție de clauzele pe care le cuprind aceste acreditive pot fi acreditive documentare reciproce simple (ambele acreditive intra in vigoare la aceasi data), acreditive documentare reciproce de valoare (unul din acreditive acopera valoarea celuilalt) și nu în ultimul rand acreditive documentare reciproce garantate (banca emitenta garanteaza plata acreditivului).

acreditiv documentar cesionat se aseamană cu acreditivul transferabil. Astfel, beneficiarul acreditivului (cedentul) poate transfera, total sau partial, dreptul de creanta, unei terte persoane.

acreditiv documentar spate în spate (engl .back-to-back) ; se utilizeaza in cadrul operatiunilor de reexport si presupune ca o parte contractanta (de exemplu exportatorul), beneficiar al unui acreditiv, sa deschida un alt acreditiv (de import ) pe baza celui dinainte mentionat. Cele doua acreditive sunt independente unul de celalalt si pentru derularea in conditii optime este necesara o atenta corelare atat a termenelor de livrare si plata cat si a celor de valabilitate .

CAPITOLUL 4

PLATA PRIN INCASSO DOCUMENTAR

4.1. NOȚIUNI GENERALE

Incasso-ul documentar reprezintă operațiunea de manipulare de documente comerciale și financiare prin intermediul căreia o bancă încasează pentru exportator suma datorată de cumpărător, pe baza acestor documentelor care atestă expediția bunurilor contractate, remise băncii importatorului. Ca modalitate de plată utilizată în schimburile economice internaționale, incasso-ul este reglementat prin documentul intitulat „Reguli uniforme pentru incasso” (RUI), cunoscut și sub denumirea de Publicația 522, revizuită în 2005, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2006.

Incasso-ul documentar este o modalitate de plată folosită atunci când încrederea între parteneri legată de îndeplinirea obligațiilor contractuale este mai mare decât în cazul acreditivului documentar. Pentru vânzător și cumpărător, un incasso documentar se află, ca oportunutate, între acreditivul documentar și contul deschis. În cazul incasso-ului documentar, vânzătorul pregătește și prezintă băncii documentele cam în același mod în care se procedează și în cazul acreditivului documentar. Totuși, există două mari diferențe între un incasso documentar și un acreditiv documentar și anume trata implicată nu este trasă de către vânzător (trăgător) asupra unei bănci, ci asupra cumpărătorului însuși (tras) și banca vânzătorului nu are obligația de a plăti la prezentare ci, mai simplu, acționează ca o bancă încasatoare sau remitentă în numele vânzătorului, câștigând astfel un comision pentru serviciile sale.

În raport cu creșterea complexității modalităților de decontare, incasso-ul documentar se află pe prima treaptă după plata efectivă și ordinul de plată. Prin incasso se înțelege deci, tratarea de către bănci, potrivit instrucțiunilor primite, a documentelor comerciale și/sau financiare, în scopul de a obține acceptarea și/sau plata, de a remite documente comerciale contra acceptării și/sau, după caz, contra plată si de a remite documente în alte condiții( Ciobanu, Gh. 2004).

Documentele vehiculate de bănci pot fi de două feluri și anume documente financiare care pot fi prezentate spre acceptare sau plată; conform Publicației 522 acestea sunt: cambiile (bills of exchange), biletele la ordin (promissory notes), cecurile (cheques) sau alte instrumente de plată similare utilizate pentru a obține suma de bani și documentele comerciale transmise, care pot include facturile,documentele de transport, documentele de valoare, documentele de asigurare, documentele reprezentând titlul de proprietate asupra mărfii sau alte documente similare.

Funcția incasso-ului documentar constă în mijlocirea încasării contravalorii mărfurilor livrate și a serviciilor prestate de către exportator de la partenerul extern. Exportatorul are încredere în importatorul său, respectiv în faptul că acesta va achita prețul mărfii pe măsură ce va fi avizat de o bancă locală (Ciobanu, Gh. 2004).

În cazul incasso-ului documentar băncile nu se angajează la plată dacă importatorul nu vrea sau este în imposibilitatea de a plăti, ceea ce nu constituie o măsură asiguratorie pentru exportator. Băncile au doar rolul de gestionare a documentelor; ele nu răspund de întârzierile sau pierderile care pot să apară în timpul transmiterii mesajelor sau documentelor, în afară de cazul în care au comis ele însele o greșeală gravă. Din această cauză, folosirea incasso-ului documentar este recomandată numai dacă vânzătorul (exportatorul) și cumpărătorul (importatorul)au încredere unul în celălalt, capacitatea și bunăvoința cumpărătorului de a plăti nu sunt în dubiu, în țara importatorului există stabilitate politică, economică și condiții legale de desfășurare și dacă țara importatorului nu impune nici o restricție importurilor și plăților.

În cazul în care încrederea între parteneri nu este deplină, se poate folosi incasso-ul documentar, procedându-se astfel:

exportatorul va cere importatorului o scrisoare de garanție bancară, adică un document prin care o bancă, agreată de exportator (creditor), garantează achitarea de către importator a sumei datorate, pe baza prezentării documentelor din care rezultă că exportatorul s-a conformat angajamentelor sale contractuale.

exportatorul va trage o trată asupra importatorului, dispunând ca acesta să plătească suma datorată la vedere sau la o dată specificată, la ordinul beneficiarului. Importatorul devine astfel obligat cambial împreună cu toți ceilalți obligați solidar.

Tehnica de plată prin incasso documentar se numește uneori “remiza documentară” și consistă într-o operație prin care exportatorul, după ce a expediat marfa, încredințează băncii documentele convenite și destinate a fi remise contra plată și/sau acceptare.În general, sînt utilizate două forme de incassou documentar și anume documente contra plată (remiterea se face contra plății imediate) sau documente contra acceptare.

4.2. PARTICIPANȚII ȘI OBLIGAȚIILE ACESTORA

Participanții implicați în cadrul tehnicii de decontare prin incasso sunt, în general, următorii:

Emitentul sau ordonatorul/exportatorul-vânzător este cel care inițiază operațiunea prin ordinul pe care îl dă băncii sale să încaseze contravaloare documentelor. El este cel care emite și apoi remite documentele, după ce a expediat marfa.

Banca din țara exportatorului, denumită și banca remitentă („remitting bank”), este cea care primește de la exportator documentele, însoțite de instrucțiuni privind încasarea, după care le remite băncii importatorului prin banca lui, trimițându-i totodată dispozițiile de lucru conform instrucțiunilor ordonatorului și practicii bancare.

Banca din țara importatorului, denumită și banca însărcinată cu încasarea („collecting bank”), este cea care primește documentele de la banca exportatorului și se îngrijește de încasarea contravalorii mărfurilor și/sau de acceptarea cambiilor din partea cumpărătorului.

Banca prezentatoare („presenting bank”) este cea care preia sarcina de a prezenta

documentele și de a obține încasarea în cazul în cazul în care operațiunea nu poate fi realizată direct de banca însărcinată cu încasarea.

Importatorul-cumpărtor/trasul este cel care primește documentele vehiculate la incasso, le achită băncii sale și apoi intră în posesia mărfurilor contractate.

Exportatorul, fiind inițiatorul operațiunii de incasso, este cel care stabilește condițiile concrete de derulare a acestuia, considerându-se că întreaga operațiune se desfășoară din ordinul său, pe riscul și răspunderea sa. Din acest motiv, documentele la incasso trebuie să fie însoțite de instrucțiuni de încasare, pe care exportatorul, pentru protejarea intereselor sale, trebuie să le dea cât mai clar, complet și precis.

Pentru a evita orice întârziere în derularea incasso-ului și cererile de informații suplimentare, este absolut necesar ca firma trasului și adresa acestuia să fie exacte și complete. Dacă se cunoaște banca trasului, trebuie menționate numele și adresa acesteia. În caz contrar, incasso-ul va fi încredințat unei bănci la alegerea băncii remitente, care nu își asumă totuși nici o responsabilitate în caz de eroare și/sau întârziere datorate respectivei bănci (Stoian, I. 2001).

Numărul și natura documentelor cerute depind de dispozițiile aplicabile în țara cumpărătorului. Dacă la ordinul de încasare este anexată o trată, trebuie precizat dacă se poate face protestare în cazul în care trasul nu efectuează plata sau refuză să își dea acceptul. În lipsa acestei precizări, banca prezentatoare nu este obligată să facă protest.

Pentru a se feri de eventualele riscuri (dezavantaje) provocate de un decalaj de timp între sosirea documentelor și cea a mărfurilor, vânzătorul trebuie să depună documentele la bancă într-un interval de timp cât mai scurt. Dacă mărfurile sunt sosite și documentele nu, iar cumpărătorul, din anumite motive nu mai este interesat în preluarea mărfii sau, fie dorește întârzierea plății, fie este de rea credință, poate face o verificare a mărfii și poate constata, real sau nu, anumite nereguli pe care le poate folosi drept argument în amânarea plății, obținerea unui rabat sau renunțarea de a mai achiziționa marfa. Sosirea mărfii la destinație înaintea documentelor (în cazul transportului maritim) poate duce la cheltuieli mari de contrastalii, magazinaj, datorită faptului că importatorul, în lipsa conosamentului, nu poate prelua marfa de la cărăuș.

Cumpărătorul (importatorul) este destinatarul documentelor vehiculate la incasso, căruia, conform instrucțiunilor exportatorului, banca îi solicită să îndeplinească anumită condiție (plată, acceptare, alte condiții) în schimbul eliberării documentelor. Această condiție se află în afara relațiilor directe născute din operația de incasso, reprezentând, de regulă, obligația importatorului față de exportator, asumată printr-un contract. Cumpărătorul trebuie să cunoască toate documentele, certificatele și autorizațiile necesare pentru vămuirea mărfii sau pentru vânzarea acesteia în țara sa. De asemenea, el trebuie să specifice în contractul semnat cu vânzătorul, toate documentele de care are nevoie de la acesta (Burciu, A. 2001).

Importatorul are obligația ca după primirea notificării să se prezinte la bancă, să controleze documentele ce atestă expedierea mărfii, asigurându-se că acestea sunt în conformitate cu normele vamale și că poate vinde marfa în țara sa. Ca un serviciu special, banca încasatoare poate permite cumpărătorului să intre, temporar, în posesia documentelor, pentru a le verifica înainte de efectuarea plății. Banca își asumă răspunderea pentru documente până la recuperarea lor. În cazul menționat, cumpărătorul trebuie să înapoieze imediat toate documentele băncii încasatoare dacă nu este dispus sau nu poate să respecte procedura de plată convenită.

În cazul în care documentele sunt conforme cu contractul comercial internațional, cumpărătorul dispune efectuarea plății. În cazul unui incasso documentar, cumpărătorul este, de obicei, asigurat deoarece nu trebuie să își asume răspunderea asupra mărfii până când nu se efectuează plata sau nu se semnează trata la termen. Cumpărătorul nu are dreptul să inspecteze marfa înainte de semnarea acceptului sau de efectuarea plății decât cu autorizația vânzătorului. El poate totuși să specifice, între documentele pe care trebuie să le remit vânzătorului și un certificat de control întocmit de o terță parte. În cazul în care nu este obligat printr-un contract separat, cumpărătorul nu își asumă răspunderea asupra mărfii dacă refuză să intre în posesia documentelor.

Importatorul are dreptul să refuze plata atunci când în urma verificărilor rezultă că exportatorul nu a respectat clauzele contractuale. De asemenea, el are dreptul să ceară într-un termen restituirea integrală sau parțială a sumei plătite în anumite cazuri specificate de instrucțiunile internaționale referitoare la livrările pe baza incasso-ului, cum ar fi: primirea unei mărfi necomandate; nerespectarea sortimentului de marfă specificat în contract; achitarea anticipată a mărfii sau acordarea unui avans exportatorului pe care acesta nu îl recunoaște; existența unei erori de calcul, etc. În situația unor asemenea erori, importatorul poate să se adreseze exportatorului pentru modificarea ordinului de incasso.

Pentru a ușura derularea plății prin incasso, băncile solicită importatorului ca fiecare dispoziție de plată pentru achitarea documentelor primite la incasso să menționeze referința sub care banca respectivă a avizat primirea documentelor. Există însă, în practica activității de comerț exterior, tendința importatorilor de amânare a plății cât mai mult.

Importatorul (trasul) nu are nici o obligație ce decurge din operațiunea de incasso. Ele are o singură obligație, anume plata, acceptarea provenită dintr-un contract exterior incasso-ului. Importatorul este singurul care controlează încheierea operațiunii în cadrul relațiilor generate de incasso, nici una din părți neavând mijloace de determinare a acestuia la plată, acceptare, etc. Împotriva trasului se poate acționa doar juridic.

În cele mai multe cazuri, în operațiunea de incasso intervin doar două bănci: banca remitentă care primește de la ordonator documentele însoțite de instrucțiunile privind încasare și care remite aceste documente unei alte bănci, împreună cu dispozițiile de lucru conform instrucțiunilor ordonatorului și banca însărcinată cu încasarea primește documentele cu dispozițiile de încasare de la banca remitentă, având sarcina de a asigura prezentarea documentelor trasului și de a obține încasarea, acceptarea sau îndeplinirea altor condiții. După realizarea acestor operațiuni, are loc în sens invers transmiterea rezultatelor incasso-ului și anume sume de bani, efecte de comerț etc.

Există și cazuri în care circuitul incasso-ului necesită intervenția unei a treia bănci – banca prezentatoare – atunci când banca însărcinată cu încasarea nu poate realiza direct obligațiile ce-i revin. În această situație, banca prezentatoare are sarcina de a prezenta documentele și de a obține încasarea (Greuning, H. & Bratonovic, S. 2004).

Pentru activitatea depusă în serviciul exportatorului, băncile încasează un comision. Acestea percep, în general, comisioane pentruremiterea documentelor contra plată sau acceptare, eliberarea mărfii, în cazul în care aceasta a fost adresată unei bănci sau unui tranzitar la dispoziția respectivei bănci și încasarea acceptului la scadență.

Băncile au obligația, generală de a prezenta documentele și de a obține încasarea. În vedere realizării acestei obligații acestea trebuie să parcurgă două etape și anume controlul documentelor și prezentarea documentelor și obținerea plății.

Prima etapă este controlul documentelor, se referă la faptul că băncile trebuie să determine dacă aceste documente apar a fi conform celor listate în instrucțiunile de incasso și trebuie să avizeze prin mijloace de telecomunicare, sau prin alte mijloace de expediere, partea de la care au primit instrucțiunile de incasso dacă lipsesc documente sau sunt alte documente decât cele listate.

Privitor la răspunderea pentru autenticitatea documentelor, băncile nu își asumă nici o obligație ori responsabilitate pentru forma, suficiența, acuratețea, veridicitatea, falsificarea sau efectele legale ale oricărui document sau pentru condițiile generale și/sau particulare stipulate în documente sau suprapuse acestora. De asemenea, ele nu își asumă obligația sau responsabilitatea pentru descrierea, calitatea, greutatea, cantitatea, starea, ambalarea, livrarea, valoarea sau existența mărfurilor reprezentate prin documente sau pentru buna credință sau actele și/sau emisiunile, solvabilitatea, performanța și reputația expeditorilor, cărăușilor, transportatorilor, destinatarilor sau asigurătorilor mărfurilor sau a oricărei persoane, oricare ar fi ea.

Cea de a doua etapă vizează prezentarea documentelor și obținerea plății. În caz de neacceptare sau neplată, banca are obligația de a anunța exportatorul în cel mai scurt timp, indicând și motivele, dacă nu s-au dat alte instrucțiuni și să-i țină documentele la dispoziție. În acest caz, banca remitentă trebuie să transmită noi instrucțiuni cu privire la documente. În situația în care nu se primesc aceste instrucțiuni în termen de 90 de zile, documentele sunt returnate băncii remitente.

În ceea ce privește răspunderea pentru întârzieri și pierderi pe timpul transportului sau transmiterii, băncile nu își asumă nici o obligație sau responsabilitate pentru consecințele care decurg din întârzieri și/sau pierderi în transmiterea oricărui mesaj, scrisori sau document sau pentru întârzieri, modificări sau alte erori de traducere și/sau interpretarea termenilor tehnici. Băncile nu vor fi obligate sau ținute răspunzătoare pentru nici o întârziere rezultată din necesitatea de a obține clarificări cu privire la instrucțiunile primite.

4.3. MECANISMUL DE DERULARE A PLĂȚII

Incaso-ul este o modalitate de plată mai riscantă decat acreditivul, deoarece importatorul poate acuza o serie de motive pentru a nu achita mărfurile, iar exportatorul poate să livreze mărfuri neconforme cu termenii contractului. De aceea, modalitatea de plată respectivă se practică numai atunci cand există încrederea deplină între cei doi parteneri de afaceri

Figura 8. Schema de derulare a unui incasso

(Sursa: Cerna S,2005:314)

Schema derulării unui incaso este redată in figura 7. Succesiunea operațiunilor de derulare a incaso-ului documentar este, asadar, următoarea:

Încheierea contractului comercial internațional între părți.

Livrarea mărfurilor de către exportator.

Ordonatorul prezintă băncii sale documentele și ordinul de încasare.

Banca exportatorului remite documentele și ordinul de încasare

Banca prezentatoare notifică importatorului primirea documentelor

Eliberarea documentelor contra plăți sau acceptării plății de către importator

Plata sau acceptarea plății de către importator.

Aflat în posesia documentelor, imporatorul ridică marfa.

Remiterea documentelor sau a efectelor acceptate de către banca importatorului către banca exportatorului în vederea încasării.

Banca exportatorului notifică ordonatorului încasarea exportului

Banca prezentatoare (colectoare) la primirea documentelor și a instrucțiunilor de încasare de la banca remitentă are obligația să verifice documentele din punct de vedere al numărului lor,să controleze congruența și integritatea instrucțiunilor, să anunțe banca remitentă de primirea documentelor, să informeze trasul de condițiile de derulare a incasso-ului documentar, de asemenea să păstreze documentele în gestiune până la reglementarea operației și să elibereze documentele urmând întocmai instrucțiunile băncii remitente.

După efectuarea acestor operații, banca prezentatoare avizează importatorul de sosirea documentelor. În funcție de instrucțiunile primite în incasso-ul documentar, banca prezentatoare eliberează importatorului documentele, fie contra plată, fie contra acceptarea cambiei.În posesia documentelor, importatorul ridică marfa. După încasarea contravalorii documentelor, banca importatorului remite banii (sau cambia în cazul documentelor contra acceptare) băncii emitente. La primirea banilor, banca remitentă notifică exportatorului încasarea exportului. În cazul în care prin instrucțiunile date au fost documente date contra acceptare îi remite cambia acceptată. În această situație, exportatorul așteaptă scadența pentru a încasa cambia (Ciobanu, Gh. 2004).

Mecanismul prezentat vizează situația cea mai simplă în care operațiunea se derulează direct prin intermediul celor două bănci care deservesc operațiunile exportatorului și respectiv ale importatorului. În practică, însă, pe lângă aceste două bănci mai pot interveni una sau mai multe bănci terțe. În acest caz, derularea rămâne, în principiu, neschimbată, singura deosebire fiind lungimea circuitului interbancar.

Printre cele mai utilizate metode de diminuare a riscului de neplată, ca urmare a folosirii incasso-ului documentar se numără:

Garanția bancară: obligatia pe care si-o ia importatorul de a pune la dispozitia exportatorului o scrisoare de garantie bancara, prin care banca garanta se angajează să-l platească pe exportator în cazul în care și-a îndeplinit obligațiile de livrare, iar importatorul a refuzat plata din diverse motive.

Folosirea cambiei: o dată cu remiterea documentelor la plată, exportatorul emite o cambie la vedere sau la termen asupra importatorului sau asupra unei bănci convenite,

cu valoarea debitului de încasat. Utilizarea cambiei mărește încrederea în încasarea

contravalorii mărfii.

4.4. TIPURI ȘI FORME DE INCASSO

În practică se regăsesc mai multe tipuri de incasso si anume: document contra plată, document contra acceptare, document contra scrisoare de angajare și nu în ultimul rand acceptare cu remiterea documentelor contra plății la scadență

În cazul incassou-lui de tip documente contra plată banca reprezentatoare nu remite documentele trasului decat contra plații imediate, dacă acest lucru nu contravine legilor sau regulamentelor naționale, regionale sau locale ale unei tari, cărora partile nu se pot sustrage. În practică, cumparătorul așteaptă adesea sosirea mărfii pentru a remite documentele și a efectua plata, în cazul în care părțile nu au convenit în contractul de vanzare ca “plata se va efectua la prima prezentare a documentelor”. Aceasta clauză trebuie sa figureze si in ordinul de incasare.

Pentru cel de-al doilea tip documente contra acceptare banca reprezentatoare remite documentele contra acceptării unui efect de schimb, care ajunge la scadenta, de exemplu la 60-180 zile dupa prezentare (trata la…zile de la vedere) sau la o dată determinată (trata la termen). Trasul intra deci în posesia mărfii înainte de data efectivă a plații, el putand chiar să revandă marfa imediat pentru a-și procura fondurile necesare plății efectului de schimb. Vanzătorul acorda deci cumparatorului o amanare a platii și nu primeste drept garanție decat acceptul trasului, pe care il va valorifica la scadenta.

El se expune, in consecintă, riscului de neefectuare a plătii la scadența efectului de schimb. Pentru mai multa siguranță, el poate cere ca banca prezentatoare sau o alta banca de prim ordin să garanteze efectul de schimb. Garantarea constă în general într-o simplă semnatură pe scrisoarea de schimb; ea poate de asemenea să fie menționată în mod expres pe verso-ul tratei sau intr-o anexa.

Similar pentru documente contra scrisoare de angajare banca însarcinată cu incasso-ul remite documentele cumparatorului contra unei scrisori de angajare, al cărui conținut este stabilit de către banca remitentă sau de către emitentul ordinului. Prin această scrisoare de angajare, trasul se obligă să plătească valoarea incasso-ului la o anumita data. Pentru ca, din punct de vedere juridic, creanța sa fie valabilă, este foarte important ca scrisoarea de angajare sa fie redactată într-un mod clar și fără echivoc (Burciu A, Sandu P și Sandu Gh, 2003).

Ultima formă de incasso acceptarea cu remiterea documentelor contra plății la scadență nu se mai intrebuințează.

CAPITOLUL 5

STUDIU DE CAZ. UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DE PLATĂ INTERNAȚIONALE LA BRD-GSG SUCURSALA TIMIȘOARA

5.1. PREZENTAREA BĂNCII. ISTORIC ȘI EVOLUȚIE

5.1.1. MOMENTUL ISTORIC AL ÎNFIINȚĂRII, PRINCIPALELE ETAPE ȘI EVOLUȚIA SA ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

Istoria BRD începe în 1923, odată cu crearea Societății Naționale pentru Credit Industrial ca instituție publică. Statul deținea 20% din capitalul social și BNR 30%, restul de 50% era deținut de persoane particulare. Obiectivul acestei instituții publice este finanțarea industriei românești.

În anul 1948, după al doilea război conform Legii naționalizării, Societatea Națională de Credit Industrial este naționalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiții. În 1957, după reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții obține monopolul în România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale , cu excepția agriculturii și industriei alimentare, și ia numele de Bancă de Investiții.

În anul 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate este suprimat. Banca Română pentru Dezvoltare se constituie ca bancă comercială, sub formă de societate pe acțiuni, și preia activele și pasivele Băncii de Investiții, primind o autorizație de funcționare generală. În perioada 1999-2001 BRD a fost aleasă de Guvern pentru a deveni prima bancă comercială privatizată. Este de asemenea, începutul bancarizării masive a persoanelor fizice. BRD profită de imaginea sa favorabilă în fața marelui public și de calitățile relațiilor sale cu întreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Foarte repede, BRD devine lider pe piața noilor produse, cum ar fi cardurile bancare și creditele pentru consum.

Privatizarea urma să se desfășoare în două etape, în conformitate cu strategia de privatizare aprobatã prin H.G. nr. 428/1998,modificata prin H.G. nr.169/2000. În anul 2001 BRD este listată la bursa de Valori București, în prima categorie, devenind în scurt timp una din cele mai tranzacționate societăți. În anul 2003, în urma unei campanii de rebranding, Banca Română pentru Dezvoltare devine BRD-Groupe Société Générale. Astfel poziția sa , făcând mai vizibilă identitatea Grupului mamă.

În anul 2004, Société Générale cumpără pachetul rezidual de statul român în capitalul BRD , participația sa crescând astfel de la 51% la 58,32%. BRD-Groupe Société Générale deținea la sfarșitul anului 2005 o cotă de piață de 15%, cu o creștere procentuală de 78,8% , situându-se astfel pe poziția a doua , după BCR ERSTE, cu o cotă de piață de 26,3% și cu o cotă de creștere procentuală de 55,7%.

Rezultatul net la 30 septembrie 2008 a fost de 477 milioane RON, în creștere cu 6% față de aceeaș perioadă a anului precedent. Rata de constituire a rezervei minimi obligatorii în lei a crescut în luna iulie 2007 de la 16% la 20%.

BRD a continuat să-și dezvolte oferta de produse, în funcție de nevoile identificate ale clientelei, lansând noi produse. BRD, a continuat să își extindă rețeaua, ajungând la peste 530 unități. În anul 2006, este achiziționată Splitska Bank în Croația. BRD-Groupe Société Générale, este declarată de Euromoney “Banca anului 2006 în România”.

5.1.2. FORMA ȘI STRUCTURA CAPITALULUI ȘI ACȚIONARII

Denumire și siglă:

Forma juridică: societate pe acțiuni, persoană juridică română

Capital social RON: 696.901.518 lei

Cod fiscal: R361579/1992

Nr. registrului comerțului: J40/608/1991

Capitalul social al BRD –GSG , este format din 42,67% capital român ,57,33%capital strain.

Sediul central: Bd. Ion Mihalache,nr.1-7, Sector 1,București.,tel: 021/301.61.21

Fig 9. Structura acționariatului in dec. 2008

(Sursa: www.brd.ro)

5.1.3. PRINCIPALELE FUNCȚII, ACTIVITĂȚI ȘI OPERAȚIUNI BANCARE DESFĂȘURATE

Obiectul de activitate: efectuarea de operațiuni și servicii bancare pentru proiectele de investiții economice și financiare ale statului, ce se realizează, integral sau parțial, din fonduri de la buget și din împrumuturi în valutã de la băncile de dezvoltare internaționale, instituții financiare și de la alte bănci;atragerea de fonduri bănești, acordarea de credite în lei și valutã si efectuarea de servicii bancare pentru activitatea de investiții, de producție, comercialã și de prestări servicii, desfășurată de regii autonome, societăți comerciale, societăți mixte, instituții de stat, unități cooperatiste, organizații obștești, asociații familiale sau persoane fizice.

BRD-Groupe Société Générale își concentrează activitatea pe trei axe majore:

Banca de retail se bucurã de o buna imagine în rândul populației, având peste 2.2 milioane de clienți persoane fizice și peste 2 milioane de carduri. Cota sa de piață variază între 15% și 20%, în funcție de produse. BRD-Groupe Société Générale se numără printre liderii pieței cardurilor bancare și a creditelor pentru consum. Activitatea de credite de consum la locul de vânzare se derulează prin intermediul filialei specializate BRD Finance

Bancă de referință a societăților comerciale din România, având peste 65% din plasamente în credite acordate sectorului privat.

Bancă de investiții– prin intermediul celor 2 entități specializate – BRD/SG Corporate Finance care oferă consultanțã în investiții și privatizări, precum și în domeniul fuziunilor și achizițiilor și BRD Securitiers-Groupe Société Générale oferă servicii integrate marilor clienți români și străini.

BRD efectuează operațiuni bancare în lei și în valută, în România și străinătate pe cont propriu, în numele altora sau în colaborare cu terții, operațiuni care pot fi grupate în trei categorii și anume:

operațiuni pasive legate de depozitele la vedere și la termen, adică primirea depunerilor spre fructificare și depozitelor de la unitățile cooperatiste asociate, de la ceilalți asociați fondatori, de la unitățile cooperatiste neasociate și de la alți agenți economici, persoane fizice și juridice, române și străine, inclusiv a garanțiilor depuse de către gestionari.

operațiuni active referitoare la acordarea de împrumuturi pe termen mediu și lung organizațiilor și agenților economici al Cooperației de Consum și Credit, producătorilor agricoli, meseriașilor, altor particulari precum și ai agenților economici cu capital privat ,public sau de stat.

operațiuni accesorii: decontarea operațiunilor interne privind livrările de mărfuri, prestările de servicii; cumpărarea, vânzarea, ținerea în custodie și/sau administrarea de active monetare; alte operațiuni de virament pe cont propriu sau în contul clienților.

Principalele atribuții ale BRD-GSG Timisoara sunt:

realizarea de lucrări de analiză și informare privind creditele acordate, verificarea garanțiilor, rambursare, credite restante;

analizarea activității desfășurate la nivelul județului Timiș pe baza datelor proprii sau primite de la unitățile din subordine și luarea deciziilor ce se impun;

coordonarea de ansamblu la nivelul județului la problemele de creditare ,a operațiunilor de încasări și plata fără numerar și de casierie;

verificarea, analizarea și centralizarea balanțelor, bilanțurilor și dărilor de seamă , bugetelor de venituri și cheltuieli, ale unităților din subordine, a celorlalte situații legate de acestea;

primirea, analizarea și aprobarea propunerilor unităților din subordine privind diferite aspecte desfășurate de acestea;

luarea măsurilor ce se impun în vederea pregătirii profesionale a personalului angajat ,pe baza analizelor stadiului referitor la acesta;

analizarea și valorificarea materialelor întocmite de organele de control ale serviciilor de coordonare ,cu urmărirea îndeplinirii măsurilor stabilite.

În realizarea obiectivului de activitate și operațiunilor corespunzătoare acestuia, banca elaborează reglementări proprii referitoare la desfășurarea activității, care se aprobă de Consiliul de Administrație sau Comitetul de Direcție după caz.

5.1.4. CADRUL LEGISLATIV GENERAL ȘI SPECIFIC

BRD–GSG, se supune atât reglementărilor BNR, privind politica monetară, de credit, valutară, de plăți, de asigurare a prudenței bancare și de supraveghere bancară, cât și ale celor emise de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.BRD își desfășoară activitatea potrivit Legii bancare nr.58/1998, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea 1 , nr.78/24.01.2005. Raportul cu BNR este reglementat general de Legea privind Statutul Băncii Naționale a României, Legea nr.312 din 28 iunie 2004.

Un alt act legislativ, care reglementează activitatea BRD, este Ordonanța Guvernului nr.10 din 22 ianuarie 2004, privind falimentul instituțiilor de credit, aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004. BRD este organizată și funcționează în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative: Ordonananța Guvernului nr.10 din 22 ianuarie 2004 privind falimentul instituțiilor de credit aprobată, completată și modificată prin Legea nr. 278 din 23 iunie 2004.

Limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice reglementată prin regulamentul nr.3/2007. Normele BNR nr.2/1998, privind autorizarea băncilor, modificate de de normele nr. 10/2000 și normele nr.3/2000 privind modificările din situația băncilor. Legea privind regimul investițiilor străine nr. 35/1991.Statutul băncilor analizate. Legea nr. 83 din 15 aprilie 1998, privind procedura falimentului băncilor (www.bnr.ro/legislație).

5.2. ACREDITIVUL DE IMPORT

Acreditivul documentar reprezintă angajamentul unei bănci, acționând la cererea și în baza instrucțiunilor unui client al său, în calitate de ordonator (beneficiarul unei mărfi sau al unei prestații), de a plăti o sumă determinată în favoarea unui beneficiar (furnizorului unei mărfi sau unei prestații), contra prezentării, într-un termen prestabilit, de documente conforme, care să ateste că marfa a fost expediată sau prestația efectuată.

Cererea de deschidere a acreditivului trebuie să conțină obligatoriu următoarele:

denumirea plătitorului și numărul contului din care se deschide acreditivul;

banca unde plătitorul își are contul;

denumirea beneficiarului de acreditare și numărul contului în care se virează plățile din acreditiv;

banca la care beneficiarul își are contul;

suma acreditivului în cifre și litere;

obiectul acreditivului;

documentele pe care trebuie să le prezinte la bancă pentru plată;

termenul de valabilitate al acreditivului;

semnături autorizate și ștampila lucrărilor.

După efectuarea livrărilor, executarea lucrărilor etc. beneficiarul acreditivului prezintă la banca la care este deschis acreditivul o dispoziție de încasare în 3 exemplare, cu documentele prevăzute în acreditiv. În vederea efectuării plăților din acreditiv referentul de ghișeu este obligat să verifice dacă beneficiarul a respectat condițiile acreditivului. Dacă da, reține documentele, menționând pe ele că au fost achitate pe baza acreditivului. Termenul de valabilitate al acreditivului este maxim 60 zile, putând fi prelungit la 90 zile. Acreditivul se închide la folosirea integrală a valorii lui, la expirarea valabilității sau la cererea plătitorului. Costurile ce le implică plata prin acreditiv de import deschis la BRD – GSG sunt:

avizarea acreditivului 25 EUR

emiterea/deschiderea acreditivului 0,15%, minim 75 EUR

modificări alea acreditivului 25 EUR

plata sau negocierea/manipularea acreditivului 0,15%, minim 75 EUR

discrepanțe 50 EUR/greșeală

Speza pentru deschiderea unui mesaj SWIFT diferă în funcție de domiciliul beneficiarului acreditivului, astfel dacă beneficiarul are domiciliul în Europa speza este de 15 EUR iar dacă acesta are domiciliul pe celelalte continente speza este de 20 EUR. Comisioanele și spezele ce trebuie plătite în cazul deschiderii unui acreditiv de import sunt suportate de către ordonatorul acreditivului și pot să difere de la client la client.

S.C. PAULA SRL

Calea Șagului Nr 115

Timisoare, jud Timis

RO527385, J35/234/2000

Domeniul de activitate al societății este acela de confecții încalțăminte. Societatea este client al BRD-GSG Timisoara din anul 2000. În toamna anului 2008, societatea încheie cu furnizorul GAFLANA INTERNATIONAL un contract de import, prin care acesta din urmă se obligă să livreze necesarul de materie primă pentru realizarea noii colecții de încălțăminte. Cele două societăți convin prin contract termenii operațiunii și stabilesc ca modalitate de plată acreditivul documentar.

Ordonatorul acreditivului solicită exportatorului următoarele documente contra plată:

factură proformă

dovada efectuării inventarului transportului înaintea expedierii

certificat sau scrisoare de transport

certificat de origine

certificat de calitate

certificat de garanție

certificat de recepție(în cazul de față se va deplasa o delegație a firmei S.C. PAULA SRL la locul încărcării mărfii pentru a face recepția calitativa si cantitativă a acestora)

Acreditivul de import deschis de S.C. PAULA SRL la BRD- GSG Timisoara conține:

dispozție de plată externă (Anexa 1)

scrisoare de deschidere acreditiv (Anexa 2)

cerere de deschidere acreditiv către BRD–GSG București (Anexa 3)

cerere de deschidere acreditiv-CDA(Anexa 4)

draft remis către ordonatorul acreditivului pentru verificarea corectitudinii datelor și

realizarea eventualelor modificări înaintea deschiderii acreditivului(Anexa 5)

Commercial Invoice-factură proformă(Anexa 6)

Mesaj SWIFT trimis de către BRD-GSG București băncii societății GAFLANA

INTERNATIONAL, (Anexa 7)

Packing List-conținutul transportului efectuat de către exportatori, lista de Inventar,

(Anexa 8)

Bill of Landing – scrisoare de transport care conține toate detaliile referitoare la expedierea mărfii, în cazul de față se folosește transportul naval(Anexa 9)

Certificate of Origin of the People”s Republic of China-Certificat de origine al mărfii, (Anexa 10)

Certificate of Quality – certificat de calitate eliberat de GAFLANA INTERNATIONAL, (Anexa 11)

Certificate of Warranity – certificat de garanție a produselor, eliberat de GAFLANA INTERNATIONAL la solicitarea S.C. PAULA SRL, (Anexa 12)

Certificat of Inspection – certificat de recepție a mărfii, emis de către ordonatorul acreditivului, după ce s-a verificat calitatea mărfii de către inspectorii de calitate din societate, (Anexa 13)

Avizare BRD-GSG Timisoara de către BRD-GSG București că au sosit documentele solicitate, iar în urma verificărilor s-a constatat unele discrepanțe, (Anexa 14)

Scrisoare remisă de S.C. PAULA SRL căre BRD-GSG Timisoara pentru confirmarea plății parțiale a documentelor, (Anexa 15)

Înștiințare BRD-GSG București, că ordonatorul plătește parțial documentele solicitate, (Anexa 16)

Acord de plată total emis către BRD-GSG Timișoara de către S.C. PAULA SRL, (Anexa 17)

Remitere documentară L/C import – BRD GSG București remite către BRD – GSG Timișoara documentele solicitate în acreditivul de import și o înștiințează că s-a făcut plata.

Etapele derulării unui acreditiv de import deschis la BRD – GSG Timisoara sunt:

Realizarea operațiunii comerciale între cele două părți(încheierea unui contract comercial și solicitarea de către ordonator a unei facturii proforme)

Importatorul (ordonatorul – S.C. PAULA SRL) cere băncii sale (BRD – GSG Timișoara) să deschidă un acreditiv în favoarea exportatorului(beneficiar), detaliind toate condițiile conform prevederii contractului. Consilierul de clientelă care preia cererea ordonatorului, poate să ceară contractul comercial încheiat între cele două părți, pentru a verifica toate prevederile acestuia. Ordonatorul îi poate solicita exportatorului, prin intermediul unor anexe la dispozitia de plată externă, documente suplimentare necesare efectuării plății(document transport, termen de valabilitate, polița de asigurare, condiții de livrare, temern de plată)

BRD–GSG Timișoara transmite către BRD – GSG București cererea de a deschide acreditiv inițiată de importatori, aceasta urmand să o transmită printr-un mesaj SWIFT băncii exportatorului, cerandu-i eventual și confirmarea

Banca exportatorului avizează deschiderea acreditivului documentar vanzătorului transmițandu-i un exemplar al acestuia

Vanzătorul trebuie să se asigure că pană la data scadentă înscrisă în acreditiv documentele și marfa solicitată de cumpărător vor ajunge în posesia acestuia. O dată cu expedierea mărfii, vanzătorul prezintă băncii sale toate documentele de livrare precizate în acreditiv, întocmite în strictă conformitate cu termenii și condițiile acestuia

După ce este verificată conformitatea documentelor prezentate de exportator, banca acestuia trimite un mesaj SWIFT de înștiințare a trimiterii documentelor băncii centrale din țara importatorului

Banca Centrală a importatorului (BRD–GSG București) verifică conformitatea documentelor, iar dacă acestea sunt bine întocmite trimite mesaj către BRD-GSG Timișoara anunțand primirea documentelor. În cazul în care Centrala constată discrepanțe în întocmirea documentelor poate să refuze plata sau să penalizeze fiecare discrepanță. Discrepanțele minore cum ar fi greșelile de ortografie, greșelile apărute pe polița de asigurare acceptate de BRD- GSG sunt penalizate cu 50 EUR/greșeală, aceste costuri fiind suportate de exportator. Dacă BRD-GSG București constată că discrepanțele strecurate în documentele emise de către exportator sunt majore(se trimite alt produs sau altă cantitate decat cele solicitate de importator) înștiințează ordonatorul prin BRD – GSG Timișoara, iar acesta poate refuza plata, iar acreditivul se transformă în incasso. În acest caz, importatorul decide în cat timp va face plata către exportator.

Dacă, după verificarea documentelor BRD–GSG București constată că acestea sunt conforme, le remite către BRD–GSG Timișoara și efectuează plata către exportator. În momentul în care BRD–GSG Timișoara primește documentele, aceasta le eliberează clientului său(importatorul) contra plată.

Importatorul intră în posesia documentelor, astfel poate vămui și recepționa marfa

Figura 11. Mecanismul derulării acreditivului de import

(Sursa: Heteș Gavra Iosif, 2009)

Contract comercial internațional

Dispoziție de deschidere acreditiv (complectare CDA)

Notificarea băncii exportatorului despre deschiderea unui acreditiv în favoarea acestuia

Banca îl anunță pe exportator că în favoarea sa a fost deschis un acreditiv documentar

Expediază marfa

Depune documentele la banca sa

Trimite documentele la banca plătitoare

Plata documentelor

Creditarea contului firmei exportatoare

Remitere documente către firmă

Achită contravaloarea documentelor (debitarea contului firmei)

În posesia documentelor firma ridică marfa

Anexa 2

SCRISOARE CĂTRE UNITATEA BRD – GSG

Data: 21 februarie 2009

VA RUGAM SA URMATI INSTRUCTIUNLE MARCATE CU ,,X,, INFORMAND CLIENTUL DVS CU MAXIMA OPERATIVITATE

Cu Stimate

SERVICIUL ACREDITIV

BRD – GSG S.A.

Turn BRD- Bdul Ion Mihalache nr 1-7, 011171 Bucuresti Romania

Tel: +4021.301.61.00 Fax: +4021.301.66.36

Anexa 3

De la unitate BRD- Groupe Societe General Timisoara 15.11.2008

Cifru: c2/364 pentru USD 109.999

Către:

BRD-GSG DIRECȚIA INTERNAȚIONALĂ

Vă rugăm să emiteți documentar irevocabil de import la ordinul clientului nostru S.C.

PAULA SRL si pe intreaga noastra responsabilitate, conform cererii de deschidere

acreditiv (CDA) model din baza de date juridica a Băncii anexată.

Vă comunicăm următoarele date suplimentare despre clientul nostru:

forma de proprietate privata/publică : – privată

categoria de client conform indicatorilor de bonitate : A

tipul de societate: SRL

activitatea de export reprezinta peste 50% din intreaga activitate : DA

Confirmăm îndeplinirea tuturor condițiilor conform Normei de operațiuni de crediti și alte angajamente și instrucțiuni specifice, celorlalte documente normative interne în vigoare, precum și conform aprobării nr 225/1 din data de 15.11.2008

Prezentul acreditiv se încadrează într-un plafon autorizat : NU

Anexăm la prezenta:

Cerere de deschidere acreditiv CDA

Semnături autorizate BRDS-GSG Sucursala Timișoara

Anexa 4

Data: 15.11.2008

BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE

SUCURSALA TIMISOARA

CERERE PENTRU DESCHIDERE ACREDITIV DOCUMENTAR DE IMPORT

Noi, Societatea (nume, adresa completă, cod fiscal, numar de cont)

S.C. PAULA SRL, Str Calea Sagului nr 115 cod fiscal 20527385

va instructam să deschideti din ordinul si pentru contul nostru un acreditiv documentar, în conformitate cu următoarele condiții și termeni

Beneficiarul: (nume, adresă completa, nr cont) GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED ROOM C.D.E. 15 th floor , City Key Tower, No 63 NanAn Road, Guang Zhou, China, Cont: 404-1544-03095

Banca beneficiarului: (nume, adresă complectă, cod SWIFT): THE HONGKONG &SHANGHAI BANKING CORPORATION LTD Level 5, HSBC Building Monkok, 673 Nathan Road, Mongkok Kowloon, HongKong SWIFT: HSBCHKHHHKH

Valoarea (în cifre și litere): 109.999, 50 unasutanouămiinouăsutenouăzecisinouăsi 50%.Toleranta +/- (daca este cazul)

Valuta: USD

Valabilitatea acreditivului: pana la data (zi. Luna. An) 15.02.2009 inclusiv

Plata

X La vedere

La termen Scadenta

Prin acceptare Scadenta

Prin negociere

Plata mixta(plata la vedere suma: + plata la termen suma: )

Scadenta pentru plata la termen

Domicilierea acreditivului la :

Banca emitenta

X Banca beneficiarului

O terta bancă

8. Tipul acreditivului

X Irevocabil, neconfirmat

Irevocabil, confirmat

Altele

9. Locul de încărcare al mărfii (localitate, țară) ShenZen China

10. Data limită pană la care se poate face expedierea (zi.luna.an): 25.01.2009

11. Locul de destinație (localitate, țară): CONSTANTA, ROMANIA

12. Condiții de livrare (conform INCOTERMS): FOB SHENZEN

13. Expedierile parțiale:

X Permise

Nepermise

14. transbordările

X Permise

Nepermise

15. Documentele solicitate

X Factura comerciala în 4 exemplare și 2 copii

X Conosometru în 3/3 exemplare originale si 2 copii negociabile

Scrisoare de transport aerian (AWB) – originalul nr 3 pentru expeditor

Scrisoare de transport feroviar (CIM) – duplicatul

Scrisoare de transport rutier (CMR) – copia pentru expeditor

Polita/Certificatul de asigurare în oglinda (conditii de asigurare ,valoare )

X Lista de ambalaj in 3 exemplare originale si 1 copie

X Certificat de origine în 2 exemplare originale si 1 copie

Certificat de circulatie a marfurilor (EUR 1) in original sau copie (fotocopie)

X Certificat de calitate în 2 exemplare originale si 1 copie care sa contina : composition of footwear, composition of soles, composition of upper material) 2 the products (the footwear) is ozone friendly 3 the product is not prejudicial for the inviroment ad for human persons)

X Certificatul de garantie ăn 2 exemplare originale si 1 copie – the product is warranted 6 months for a normal usage

Nota de greutate în….. exemplare originale și …. copii, dacă trebuie emisă de către un terț, se va specifica numele si adresa acestuia…………)

X Alte documente: INSPECTION CERTIFICAT, IN DOUA EXEMPLARE SEMNATE DE O PERSOANA DELEGATA LA LOCUL DE INCARCARE

16. Descrierea mărfii (în limba contractuală): 14.100 prs of ladies shoes at a total price of 109.999, 50 as per proforma invoice no PI 9059 dd 16.10. 2008

Cantitatea 14.100 U/M PRS P/U

Contractul extern nr….din data… Factura proforma nr PI 9059 din data de 16.10.2008

17. Instructiuni suplimentare (alte clause prevazute în contractul commercial, care trebuie preluate în textul acreditivului)…………………………………………………

Termenul de prezentare a documentelor în cadrul valabilitati acreditivului : 21 zile

Sursa de asigurare a plății:

X Cash colateral

Credit

Alta sursa (finantare externa)

Comisioanele si spetele sunt suportate de:

X Ordonator

Beneficiar

18. Comisioanele si spetele bancilor corespondente sunt suportate de

Ordonator

X Beneficiar

19. Alte informații: Third party documents acceptable

Declaram faptul că, preznta cerere a fost întocmită în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Confirmăm faptul că plata acestei mărfi nu a mai fost efectuată pe altă cale

Certificăm faptul că tranzacțiile referitoare la marfă care fac obiectul prezentei cereri nu sunt interzise de legislatia in vigoare

Acest acreditiv este supus Regulilor si Uzantelor Uniforme privind Acreditivele Documentare elaborate de Camera de Comert International de la Paris (Publicatia 500, rev 1993)

Persoana de contact: MUNTEANU CARMEN nr. de telefon 0256/214011

Stampila si semnatura autorizate

Ale reprezentantilor legali ai societatii ordonatoare

Page 1/3

Anexa 5

LUPU Marcela –Dana

From: LUPU Marcela-Dana

Sent: Thursday, November 15, 20079:54 AM

To: DANESCU Maria

Subject: FW: acreditiv

Importance: High

Test 02/364 pt usd 109.999 data 15.11.2007

Te rog deschide acreditivul in favoarea Gaflana China, din ordinal conform draftului de mai jos, acceptat de catre beneficiar cu urmatoarele modificari:

– certificatul de calitate sa ateste: ” 1. composition of footwear (composition of soles, composition of upper material); 2. the products (the footwear) is ozone friendly; 3.the products is not prejudicial for the environment and for hman persons”.

– certificatul de garantie trebuie sa ateste: the products is warranted 6 months for a normal usage.

Anexa 2+ CDA client le puna cum pe fax.

Te rog trimite-mi si mie o copie dupa deschidere.

Multumesc

Dana

From: DANESCU Maria

Sent: Thursday, November 08, 2007 12:03 PM

To: LUPU Marcela-Dana

Cc: GASPAR Floare

Subject: FW: acreditiv 2

Iti transmit Draftul solicitat pe care te rog sa-l transmiteti clientului in vederea verificarii corectitudinii datelor, urmand ca ulterior ca san e transmiteti instructiunile clientului privind emitereaL/CconformDRAFT acceptat +eventualele modificari/corectii/observatii.

Draftul l-am emis prin Societe Generale –banca noastra corespondenta pe relatia cu Hong Kongul si cu avizare prin HONGKONG AND SHANGHAI BANKING CORPORATION LIMITED, THE, HONG KONG

SOGEFRPPASI fin.700 70/1/I/DRAFT/MD 071107 USD 33386,7 Swift LIive

_MP_mod_text 07/11/07 18:10:BRDEROBUXXX SOGEFRPPASI live database swift.fin

SENDER: BRDEROBUXXX

BRD- GROUPE SOCIETE GENERALE SA

011171 BUCHAREST, ROMANIA

RECEIVER: SOGEFRPPASI

SOCIETE GENERALE

PARIS, FR

27: Sequence of Total

1/1

40A: Fromof Documentary Credit

IRREVOCABLE

Page 2/3

20: Documenatry Credit Number

70/1/I/DRAFT/MD

31C: DATE of Issue

071108

40E: Applicable Rules

UCP LATEST VERSION

31D: Date and Place of Expiry

080215 AT YOUR COUNTERS

51D: Applicant Bank – Name & Address

BRD – GOUPE SOCIETE GENERALE

INTL. DIVISION (BRDEROBU)

1-7 ION MIHALACHE BLVD

011771 BUCHAREST, ROMANIA

50: Applicant

59: Beneficiary – Name & Address

/404-1544-03095

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

ROOM C.D.E. 15TH FLOOR, CITY KEY

TOWER, NO 63 NANAN ROAD

GUANGZHOU, CHINA

32B: Currency Code, Amount

Currency :USD (US DOLLAR)

Amount : #109.999,50#

41A: Available With…By… – BIC

SOGEFRPPASI

PARIS FR

BY PAYMENT

43P: Partial Shipments

NOT ALLOWED

43T: Transhipment

ALLOWED

44E: Port of Loading/Airport of Dep.

SHENZHEN, CHINA

44F: Port of Dischrge/Airport of Dest

CONSTANTA, ROMANIA

44C: Latest Date of Shipment

080125

45A: Descriptn of Goods&/or Servies

14.100PRS OF LAIDES SHOES AT A TOTAL PRINCE OF USD 109.99.50

AS PER PROFORMA INVOICE NO PI 9059 DD 16.10.2007

DELIVERY TERMS: FOB SHENZHEN, CHINA ACC. TO INCOTERMS 2000.

46A: Documents Required

SINGED AND STAMPED COMMERCIAL INVOICE, IN 4 ORIGINALS AND 2 COPIES

FULL SET (3/3 ORIGINALS)+ 2 NON NEGOTIABLE COPIES OF BIL OF LADING, ISSUED TO ORDER OF THE APLICANT (NAME AND ADDRESS AS PER FILED 50), NOTIFY: THE APPLICANT, MARKED FREIGHT COLLECT AND MENTIONING PORT OF LOADING, PORT OF DISCHARGE, DELIVERY TERMS, GROSS AND NET WEIGHT..

PACKING LIST, IN 3 ORIGINALS AND 1 COPY.

CERTIFICATE OF ORIGIN, IN 2 ORIGINALS AND 1 COPY.

CERTIFICATE OF QUALITY, IN 2 ORIGINALS AND 1 COPY

CERTIFICATE OF WARRANTY, IN 2 ORIGINALS AND 1 COPY.

INSPECTION CERTIFICATE, IN 1 ORIGINAL AND 1 COPY, SIGNED AND STAMPED BY APPLICNAT’S REPRESENTATIVE AT LOADING PLACE.

47A: Additional Conditions

Page 3/3

+PAYMENT NDER RESERVES NOT PERMITTED.

+ ALL DOCS. MUST BE ISSUED IN ENGLISH AND HAVE TO MENTION OUR L/C REFERENCE.

+ FOR DOCS WHICH DO NOT COMPLY WITH L/C TERMS AND CONDITIONS, WE SHALL LEVY FROM THE PROCEEDS A CHARGE OF EUR 50,00 PAYABLE IN USD EQUIVALENT PLUS ANY SWIFT CHARGES INCURRES IN CONECTION WITH

+ ONE (PHOTO) COPY OF RELATIVE DOCUMENTS IS REQUIRED TO BE PRESENTED FOR OUR FILE.

+THIRD PARTY DOCUMENTS ACCEPTABLE, EXCEPT FOR INVOICE.

71B: Charges

ALL COMM AND CHGS OUTSIDE ROMANIA.

ARE ON BEBEFICIARY’S ACCOUNT.

ART. 37C THE SECOND PARAGRAPH FROM.

ICC. PUBL.600 IS NOT APPLICABLE.

48: Period for Presentation.

21 DAYS AFTER SHIPMENT DATE.

(ACCORDING TO TRANSP. DOC) BUT.

WITHIN L/C VALIDITY

49: Confirmation Instructions

WITHOUT

78: Instr to payg/Accptg/Negotg Bank

FOUR WORKING DAYS AFTER RECEIPT OF YOUR AUTHENTICATED SWIFT MESSAGE, CONFIRMING HAVING RECEIVED AND SENT BY YWO CONSECUTIVE FAST COURIER SEVICES (INDICATING COURIER’S NAME AND AWB/RECEIPTS NO/DATE) TO OUR ADDRES STATED UNDER FILED 51D, CREDIT CONFORM DOCUMENTS, WE UNDERTAKE TOCOVER YOU WITH BANK AT YOYR CHOICE.

57A: Adevise Through’ Bank – BIC

HSBCHKHHHKH

HINGKONG AND SHANGHAI BANKING CORPORATION LIMITED THE (ALL HK OFFICES AND HEAD OFFICE)

HONGKONG HK

72: Sender to Receiver Information

CREDIT SUBJECT TO PUBL 600-2007 REV

PLS. ACKN RECEIPT BY MT 730.

REGARDS, INTL DIV, L/C DEPT/MD

Maria Danescu

L/C Departament/ International Division

Tel: +40-21-301.6314/ ext 6315

Fax: +40-21-301.6339

[anonimizat]

From: LUPU Marcela-Dana

Sent: Thursday 08 November, 2007 9:04 AM

TO: DANESCU Maria

Subject: acreditiv

Buna dimineata,

Iti trimit atasta cererea pentru un nou acreditiv a lui pentru care am nevoie sa imi trimiti un draft.

La celalalt l/c am cateva modificari si iti voi trimite azi pe fax toata documentatia ca sa-il si deschidem. Mai trebuie sa iau aici niste semnaturi.

Te anunt cand iti trimit documentele pe fax.

Multumesc

Dana

Anexa 6

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

ROOM C.D.E. 15TH FLOOR, CITY KEY

TOWER, NO C3 NANAN ROAD GUANGZHOU, CHINA

COMMERCIAL INVOICE

TO: Invoice: No:9059

S.C. Paula SRL, Calea Sagului nr 115 Timisoara Romania Date: Jan 24.2009

Goods: 14.028 PRS OF LADIES SHOES AT A TOTAL PRICE OF USD 109466,50 L/C Reference: 70/1/l/7780

DELIVERY TERMS:FOB SHENZHEN, CHINA ACC TO INCOTERMS 2000

SAY TOTAL USD ONE HUNDRED NINE THOUSAND FOUR HUNDRED AND SIXTY SIX AND CENTS SEVENTY NLShipping Marks For and on behalf of GAFLANA INTERNATIONAL

Anexa 7

5/11/08-16:14:40 ROTOPRTACR-5870-000001

Instance Type and Transmission

Notification (Transmission) of Original sent toSWIF (ACK)

Network Delivery Status : Network Ack

Priority/Delivery : Normal

Message Input Peference : 1712 071115BRDEROBUAXXX8298810457

Message Header

Swift Input : FIN 700 Issue of a Documentary Credit

Sender : BRDEROBUXXX

BRD – GROUP SOCIETE GENERALE SA

BUSCHAREST RO

Receiver : SOGEFRPPASI

SOCIETE GENERALE

PARIS FR

Message Text

27: Sequance of Total

1/1

40A: Form of Documentary Credit

IRREVOCABLE

20: Documentary Cedit Number

70/I/I/7780

31C: Date of Issue

071115

40E: Applicable Rules

UCP LATEST VERSION

31D: Date and Place of Expiry

080215 AT YOUR COUNTERS

51D: Applicant Bank – Name & Address

BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE

INTL. DIVISION (BRDEROBU)

1-7 ION MIHALACHE BLVD

011771 BUCHAREST ROMANIA

50: Applicant

59: Beneficiary – Name & Address

/404-1544-03095

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

ROOM C.D.E 15TH FLOOR, CITY KEY

TOWER, NO 63 NANAN ROAD

GUANGZHOU, CHINA

32B: Currency Code, Amound

Currency : USD (USD DOLLAR)

Amound : #109.999.50#

41A: Available With…By…- BIC

SOGEFRPPASI

SOCIETE GENERALE

PARIS FR

BY PAYMENT

43P: Partial Shipments

NOT ALLOWED

43T: Transhipments

ALLOWED

44E: Port of Loading/Airport of Dep.

SHENZHEN, CHINA

44F: Port of Dischrge/Airport of D47t

CONSTANTA, ROMANIA

44C: Latest Date of Shipment

080125

45A: Descriptn of gooos &/or Services

AS PER PROFORMA INVOICE NO PI 9059 DD 16.10.2007

15/11/2007 ROTOPRTACR-5870-000001

DELIVERY TERMS: FOB SHENZHEN. CHINA ACC. TO INCOTERMS 2000.

46A: Documents Required

SIGNED AND STAMPED COMMERCIAL INVOICE, IN 4 ORIGINALS AND 2 COPIES

FULL SET (3/3 ORIGINALS) + 2 NON NEGOTIABLE COPIES OF BILL OF LADING, ISSUED O ORDER OF THE APPLICANT (NAME AND ADDRESS AS PER FILED 50), NOTIFY: THE APPLICANT, MARKED ‘FREIGHT COLLECT’ AND MENTIONING PORT OF LOADING, PORT OF DISCHARGE, DELIVERY TERMS, GROSS AND NET WEIGHT

PACKING LIST, IN 3 ORIGINALS AND 1 COPY

CERTIFICATE OF ORIGIN, IN 2 ORIGINALS AND 1 COPY

CERTIFICATE OF QUALITY, IN 2 ORIGINALS AND 1 COPY CONTAINING COMPOSITION OF FOOTWEAR (COMPOSITION OF SOLES, COMPOSITION OF UPPER MATERIAL) AND ATTESTING THAT THE PRODUCTS (THE FOOTWEAR) ARE OZNE FRIENDLY AND THEY ARE NOT PREJUDICAL FOR THE ENVIRONMENT AND FOR HUMAN PERSONS.

CERTIFICATE OF WARRANTY, IN 2 ORIGINALS AND 1 COPY, ATTESTNG THAT THE PRODUCTS ARE WARRANTED 6 MONTHS FOR A NORMAL USAGE.

INSPECTION CERTIFICATE, IN 1 ORIGINLS AND 1 COPY, SIGNED AND STAMPED BY APPLICNT’S REPRESENTATIVE AT LOADING PLACE.

47A: Additional Conditions

+ ALL DOCS. MUST BE ISSUED IN ENGLISH AND HAVE TO MENTION OUR L/C REFERENCE

+ FOR DOCS WHICH DO NOT COMPLY WITH L/C TERMS AND CONDITIONS, WE SHALL LEVY FROM THE PROCEEDS A CHARGE OF EUR 50.00 PAYABLE INUSD EQUIVALENT PULS ANY SWIFT CHARGES INCURRES IN CONNECTION WITH.

+ ONE (PHOTO) COPY OF RELATIVE DOCUMENTS IS REQUIRED TO BE PRESENTED FPR OUR FILE

ALL COMM AND CHGS OUTSIDE ROMANIA

ARE ON BENEFICIARY’S ACCOUND.

ART. 37C THE SECOUND PARAGRAPH FROM

ICC. PUB. 600 IS NOT APPLICABLE.

48: Period for Presentation

21 DAYS AFTER SHIPMENT DATE

(ACCORDING TO TRANSP. DOCS.) BUT

WITHIN L/C VALIDITY

49: Confirmation Instructions

WITOUT

78: Instr to payg/Accptg/Negotg Bank

FOUR WORKING DAYS AFTER RECEIPT OF YOUR AUTHENTICATED SWIFT

MESSAGE, CONFIRMING HAVING RECEIVED AND SENT BY TWO CONSEXUTIVE

FAST COURIER SERVICES (INDICATING COURIER’S NAME AND AWB/RECEIPTSZ NO/ DATA) TO OUR ADDRESS STATED UNDER FLED 51D, CREDIT CONFORM DOCUMENTS, WE UNDERTAKE TO COVER YOU WITH BANK AT YOUR CHOICE.

57A: Advise Throught’ Bank – BIC

HSBCHKHHHKH

HONGKONG AND SHANGHAI BANKING CORPORATION LIMITED.

HONG KONG HK

15/11/07-16:14:40 ROTOPRTACR-5870-000001

72: Sender to Receiver Information

CREDIT SUBJECT TO PUBL 600-2007 REV

PLS. ACKN RECEIPT BY MT 730.

REGARDS, INT’L DIV. L/C DEPT/MD

Message Trailer

(MAC : 872EBA35)

(CHK : E13018D6108B)

PKI Signature : MAC- Equivalen

Interventions

Category : Netwok Report

Creation Time : 15/11/07 16:13:37

Application :SWIFT Interface

Operator :SYSTEM

Text

(1:F21BRDEROBUAXXX8298810457) (4: (177:0711151712) (45140))

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED Anexa 8

ROOM C.D.E. 15TH FLOOR, CITY KEY

TOWER, NO 63 NANAN ROAD GUANGZHOU, CHINA

PACKING LIST

Goods: 14.028 PRS OF LADIES SHOES AT A TOTAL PRICE OF USD 109466,50

AS PER PROFORMA INVOICE NO PI 9059 DD 16.10.2008

DELIVERY TERMS: FOB SHENZEN, CHINA ACC TO INCOTERMS 2000

Anexa 9

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

ROOM C.D.E. CITY KEY TOWER

NO 63 NANAN RD GUANGZHOU CHINA

PACKING LIST

Goods: 14.028 PRS OF LADIES SHOES AT A TOTAL PRICE OF USD 109466,50

AS PER PROFORMA INVOICE NO PI 9059 DD 16.10.2008

DELIVERY TERMS: FOB SHENZEN, CHINA ACC TO INCOTERMS 2000

CCLU3515892/Y510407: 20 GP/348 PARCELS/2853.60/28.150

CCLU6697213/Y514960: 40HQ/832 PARCELS/7190.70/65.390

Shipping Marks

Anul:

For and on behalf of

GAFLANA INTERNATIONA LLIMITED

Anexa 10

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

ROOM C.D.E 15TH FL CITY KEY TOWER

NO 63 NANAN RD GUANGZHOU CHINA

For and on behalf of

GAFLANA INTERNATIONA LIMITED

Anexa 11

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

ROOM C.D.E. 15TH FLOOR, CITY KEY

TOWER, NO 63 NANAN ROAD GUANGZHOU, CHINA

CERTIFICATE OF QUALITY

Invice No:9059

Date: Jan. 24, 2008

L/C Reference:70/1/I/7780

WE HEREBY CERTIFY THAT COMPOSITION OF FOTWEAR (COMPOSITION OF SOLES, COMPOSITION OF UPPER MATERIAL) AND ATTESTING THAT THE PRODUCTS (THE FOOTWEAR) ARE OZONE FRIENDLY AND THEY ARE NOT PREJUDICIAL FOR THE ENVIRONMENT AND FOR HUMAN PERSONS

For and on behalf of

GAFLANA INTERNATIONA LIMITED

Anexa 12

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

ROOM C.D.E. CITY KEY TOWER

NO 63 NANAN RD GUANGZHOU CHINA

CERTIFICATE OF WARRANTY

Invoice No: 9059

Date:Jan 24. 2009

WE HEREBY CERTIFY THAT THE PRODUCT ARE WARRANTED 6 MONTHS

FOR A NORMAL USAGE

For and on behalf of

GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

Anexa 13

CERTIFICATE OF INSPECTION

The undersigned trade company

By your representative , Mrs Codruta Mariuta and Cotoara Sorina

As Quality Inspectors checking the goods produced of GAFLANA INTERNATIONAL confirmed and accepted as below

STYLE MODEL COLO R ACCEPT PROCENT

ANGELICA 699-10-699 OFF WHITE 100%

ANGELICA 699-10-699 BLACK-WHITE 100%

ANGELICA 699-10-699 RED-WHITE 100%

NANCY H20-2-7 H20-2 RED-WHITE 100%

NANCY H20-2-7 H20-2 WHITE-BLUE 100%

NANCY H20-2-7 H20-2 WHITE 100%

NANCY H22-11 H22 BLACK-WHITE 100%

NANCY H22-11 H22 WHITE-BLUE 100%

NANCY H22-11 H22 WHITE-PINK 100%

NANCY H22-11 H22 WHITE-BLACK 100%

NANCY H22-11 H22 WHITE 100%

NANCY H22-11 H22 BLUE 100%

NANCY H22-11 H22 ORANGE 100%

NANCY H22-11 H22 RED 100%

NANCY H22-11 H22 OFF WHITE 100%

NANCY H22-11 H22 WHITE 100%

NANCY H22-11 H22 WHITE-SILVER 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 BLACK 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 WHITE 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 RED 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 RED-WHITE UNACCEPTED

NANCY H30-2-6 H30-2 WHITE-BLACK UNACCEPTED

NANCY H30-2-6 H30-2 BLACK-WHITE UNACCEPTED

NANCY H30-2-6 H30-2 GREEN 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 RED-WHITE 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 BLACK-WHITE 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 WHITE-RED 100%

NANCY H30-2-6 H30-2 WHITE-BLUE 100%

GAFLANA INTERNATIONAL LTD

CODRUTA MARIUTA

COTOARA CORINA

DATE:23.01.2009

Anexa 14

20/02/2009 11:43 FAX 0040256214010 SC BONTIMES SRL

Catre BRD Groupe Societe Generale

Timisoara

Referitor la acredtivul nr. 70/1/I/7780, beneficiar GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED CHINA va informam ca suntem de accord doar cu plata documentelor in valoare de 99.343,50USD (atat cat reprezina valoarea marfii controlate de catre reprezentantii nostrii in China). Din cauza calitatii necorespunzatoare, diferenta de 10.123,20 USD urmeacza a fie achitata cu OP dupa efectuarea receptiei marfii.

DIRECTOR

20.02.2009 MUNTEAN CARMEN

Anexa 15

MEMO

Subject Acreditiv import China 70/1/l/7780 din ordinul

Object

Data/Date

De la/De Catalin Magda Director comercial Tel:0256/302150

Fax:0256/302149

În atenția/ D-na Floare Gaspar Directia International

A l”attention Acreditive

Copie/Copie a

Cifru 01/332 pentru suma de USD 99.343 datat 20.02.2009

Ref documente primite in cadrul acreditivului import China ref 70/1/l/7780

Va comunicam acordul de plata al clientului nostru

Pentru suma de USD 99.343,50 la vedere, pentru documentele in forma prezentata in cadrul acreditivului mai sus mentionat. Diferenta de USD 10.123,20 se va achita direct de catre ordonator prin ordin de plata dupa receptia marfii in Romania.

Va multumim pentru colaborare Consilier Clientela

Catalin Magda Dana Lupu

Anexa 16

MEMO

Subject: L/C 70/1/L/7780.OG-L/C DISCREPANTE

Object

Data/Date 13.02.2009

De la/De Floare Gaspar Directia Serv Acreditiv

Internationala Tel:021/3016314

Fax:021/3016349

În atenția/A l”attention DIRECTOR BRD TIMIS

Copie/Copie a

SRI

ORDONATOR

BENEFICIAR – GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED

VALOAREA USD 109.999,50 (VAL DOC USD 109.466,70)

Va facem cunoscut ca am primit de la SOCIETE GENERALE HONG-KONG, un lot de documente aferente facturii no 9059 DD 24.01.2009 (CURIERU T) ăn valoate de USD 109.466,70. La controlul documentelor s-au constata urmatoarele discrepanțe:

expediere parțială

termen de livrare depășit

cert. Inspectie – lipsa ref L/C

Față de cele de mai sus, va rugam sa contactati de urgenta ordonatorul pentru ridicarea rezervelor si acceptarea la plata a sumei de USD 109.466,70.

70/1/L/7780 pe baza documentelor asa cum au fost prezentate la vedere

Cu stima,

Anexa 17

Catre BRD Groupe Societe General

Timisoara

Referitor la acreditivul nr 70/11/7780, beneficiar GAFLANA INTERNATIONAL LIMITED CHINA va informam ca suntem de accord cu plata documentelor in valoare de 109.466,70 USD, in forma prezentata.

21.02.2009 DIRECTOR

MUNTEAN CARMEN