Declaratiile Conducerii In Raportarile Privind Fondurile Europene

Declarațiile conducerii in raportările privind fondurile europene

CUPRINS

INTRODUCERE

LISTA TABELELOR, GRAFICELOR SI CASETELOR

Cap. 1. UNELE ASPECTE TEORETICE PRIVIND FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

1.1. Uniunea Europeană și Tratatul de la Lisabona

1.2. Regulile generale privind Fondurile Structurale și de Coeziune

1.3. Fondurile Structurale si de Coeziune

1.4. Cadrul de referință strategic național

1.5. Programe operaționale

1.6. Criterii generale de eligibilitate a cheltuielilor pentru proiectele finantate din fonduri structurale

1.7. Analiza comparativa Perioada de programare 2007-2013 Perioada 2014-2020

Cap. 2. VERIFICAREA CHELTUIELILOR UNUI PROIECT FINANȚAT DIN FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

2.1. Standarde de audit utilizate in verificarea cheltuielilor unui proiect finanțat din fonduri structurale

2.2. Elemente de verificat in cadrul unui proiect

2.3. Proceduri de verificare a eligibilității cheltuielilor

Cap. 3. STUDIU COMPARATIV PRIVITOR LA VERIFICAREA CHELTUIELILOR ELIGIBILE A UNOR PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

3.1. POSDRU 59295 – „DRUMUL SPRE SUCCES” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

3.2. „CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA IN ZONA RURALA, TEREN SPORT, PISCINA ACOPERITA, AMENAJARI INTERIOARE, IMPREJMUIRE“ – Proiect finanțat prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013

3.3. „DOTAREA FIRMEI CU APARATURĂ DE TESTARE ȘI MIJLOACE TEHNICE PENTRU PUNEREA IN FUNCȚIUNE LA CLIENȚI A ECHIPAMENTELOR FABRICATE” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013

3.4. „LABORATOR DE EXPLORARI FUNCTIONALE OFTALMOLOGICE” Proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013

3.5. „ACHZIȚIONAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC INTEGRAT DE CONTABILITATE, ANALIZĂ ECONOMICĂ SI SUPORT DECIZIONAL” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013

3.6. „DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA UNUI CENTRU REGIONAL DE INFORMATICĂ APLICATĂ” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013

3.7. Un proiect finantat prin POR la o Institutie publica …

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Fondurile europene nerambursabile reprezintă un subiect de mare actualitate în prezent. Aceasta sursă de finanțare este vazută ca un stimulent al economiei romanesti o sursă care să acopere mare parte din necesarul de finantare pentru investiții in activitatile economice, infrastructura, și zona de protecție și dezvoltare socială din România. Fondurile europene reprezintă de asemenea și un subiect de presă foarte căutat din cauza implicațiilor legate de potențialele nereguli ce pot fi găsite în legatură cu anumite proiecte implementate de diverse instituții publice sau beneficiari privați care au in spate nume cu rezonanță din zona politicului si economicului.

In fapt, lasând la o parte elementele de tip promovare politică și subiecte de creștere a audienței mass-media, fondurile structurale și de coeziune puse la dispoziția țărilor membre de către Uniunea Europeană pot reprezenta o parte din combustibilul necesar unei economii ca cea a României, pentru a putea asigura o creștere economică mai accelerată decât a altor țări membre atfel încât intr-o perioadă cât mai scurtă de timp să se atingă obiectivele propuse prin Tratatul de la Lisabona de coeziune si bunăstare la același nivel a tuturor națiunilor membre ale Uniunii Europene.

Conceperea și impelmentarea unui proiect finanțat din fonduri structurale si de coeziune reprezintă o provocare pentru orice beneficiar, atât public cât și privat. Hățișul birocratic, nivelul de pregătire a personalului din Instituțiile publice care verifică si evaluează documentele, condițiile impuse de un cadru legislativ stufos și pe alocuri incoerent si neclar, reprezintă doar câteva din provocările în implementarea unui proiect. Pe de altă parte, beneficiile și rezultatele stimulative ce pot fi obținute după finalizarea proiectului nu sunt de neglijat și, indiferent de condițiile în care este realizat, finanțarea nerambursabilă va avea efectul stimulator dorit pe tremen mediu și lung atât la nivel de beneficiar cât si la nivel de societate.

Toate documentele utilizate in elaborarea și impelemtarea unui proiect reprezintă de fapt declarațtii ale conducerii entităților beneficiare, declarații care converg spre același obiectiv, și anume stimularea activității entității din punct de vedere economic si social. Începând de la Cererea de Finanțare, Notificări, Solicitari de Clarificări, Răspunsuri la Clarificări, si până la Cererile de Rambursare, toate documentele reprezintă în fapt niste declarații ale conducerii entității, insoțite de documente justificative, care susțin realizarea si finalizarea unor obiective corelate cu obiectivele generale de dezvoltare socială si economică.

LISTA TABELELOR, GRAFICELOR SI CASETELOR

Figura 1: Harta Uniunii Europene 5

Tabel 3-1: Tabelul indicatorilor propuși și realizați prin proiect 33

Tabel 3-2 34

UNELE ASPECTE TEORETICE PRIVIND FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

Uniunea Europeană și Tratatul de la Lisabona

Cel de-al doilea razboi mondial a dus la schimbari majore în societatea umana, ducând astfel la începutul unei noi ere în care toate diferendele sa fie rezolvate prin negociere si nu cu pierderea de vieti omenesti.

Uniunea Europeană a avut o istorie de o jumatate de secol pornind de la Tratatul de la Bruxelles semnat dupa sfârșitul celui de-al doilea război mondial, înființarea Comunității Europene a Energiei Atomice (EURATOM), a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO) si a Comunității Economice Europene (CEE), culminând cu Tratatul de la Maastricht din 1993 când Uniunea a fost înființată formal, si finalizându-se cu Tratatul de la Lisabona semnat de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la 13 decembrie 2007.

Tratatul de la Lisabona actualizează, modifică și îmbunătățește tratatele Uniunii Europene anterioare. Tratatul de la Lisabona aduce reforme semnificative in special la structura legală a Uniunii Europene. Acesta ajută UE să servească mai bine interesul cetățenilor, oferă dreptul cetățenilor de a avea inițiative, le protejează drepturile prin Carta drepturilor fundamentale, apără drepturile fiecărui stat membru în special în domenii sensibile, precum fiscalitatea și apărarea, Consolidează rolul Parlamentului European, creste eficiența procesului de luare a deciziilor la nivel european.

Prin semnarea si ratificarea tratatului UE devine o societatea mai democrată, eficientă si transparentă, care ofera cetatenilor un mare numar de beneficii: o economie liberă, o monedă unică ce usureaza schimbul, facilitează si eficientizează comerțul, asigură libera circulație, imbunatațirea calității si creșterea numărului de locuri de muncă, un mediu înconjurător mai curat, etc.

Figura 1: Harta Uniunii Europene

Obiectivele si valorile Uniunii Europene sunt definite clar in cadrul Tratatului de la Lisabona acesta garantând faptul că UE:

va oferi cetățenilor un spațiu de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne;

va activa în direcția dezvoltării durabile a Europei pe baza unei creșteri economice echilibrate și a stabilității prețurilor, a unei economii sociale de piață extrem de competitive, vizând ocuparea totală a forței de muncă și progres social, cu un înalt nivel de protecție a mediului;

va combate excluziunea socială și discriminarea și va promova justiția și protecția socială;

va promova coeziunea economică, socială și teritorială, precum și solidaritatea între statele membre;

își va menține angajamentul față de uniunea economică și monetară având euro ca monedă unică;

va susține și promova valorile Uniunii Europene în întreaga lume și va contribui la asigurarea păcii, securității, dezvoltării durabile a planetei, solidarității și respectului între popoare, comerțului liber și echitabil și eradicării sărăciei;

va contribui la protejarea drepturilor omului, în special a drepturilor copilului, precum și la respectarea strictă și dezvoltarea dreptului internațional, incluzând respectarea principiilor Cartei Națiunilor Unite.

Unul dintre obectivele principale ale Uniunii Europene este faptul că aceasta trebuie să susțină o dezvoltare echilibrată și proporționată, să stabilizeze si să întărească coeziunea economică și socială reducând diferențele între regiuni:

„ARTICOLUL 158

În scopul promovării unei dezvoltări armonioase a Comunității în ansamblu, aceasta își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice și sociale.

Comunitatea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor sau insulelor defavorizate, inclusiv a zonelor rurale.”

Regulile generale privind Fondurile Structurale și de Coeziune

Pentru perioada 2007 – 2013 instrumentele prin care obiectivele UE vor putea fi urmarite și atinse își au fundamentul legal în cinci regelementări adoptate de către Consiliu și de Parlamentul European în luna iulie 2006. Toate aceste regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Regulamentul general care definește principiile de bază, regulile și toate standardele comune pentru implementarea instrumentelor de coeziune este Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 din 11 iulie 2006, prin care se stabilesc prevederile generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de Coeziune și se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1260/1999 .

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 din 8 decembrie 2006, prin care se stabilesc regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006, prin care se stabilesc prevederile generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, și pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională. Acest Regulament de aplicare conține un set detaliat de norme privind administrarea instrumenelor financiare ale politicii de coeziune.

Pentru implementarea fiecărui fond in parte s-au emis regulamente specifice astfel: Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, prin care se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1783/1999, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European, prin care se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1784/1999, Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o Grupare europeană de cooperare teritorială (GECT), Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006, prin care se înființează un Fond de Coeziune și se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1164/94, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1085/2006 din 17 iulie 2006, prin care se înființează un Instrument de asistență pentru preaderare (IPA).

Doua arii economice sunt tratate in mod special in cadrul strategiei de dezvoltare a Uniunii Europene. Una este reprezentată de reprezintă domeniul agricol. In sprijinul dezvoltării mediului rural din UE prin creșterea calității vieții populației rurale, creșterea nivelulu de trai, susținerea economiei rurale s-au instituit două instrumente de finantare a politicii agricole comune (PAC): FEADR – Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și FEGA – Fondul european de garantare agricolă. Actul juridic care stă la baza implementării FEADR este Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Al doilea domeniu cu caracteristici speciale este domeniul pescuitulprin care se stabilesc regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006, prin care se stabilesc prevederile generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune, și pentru implementarea Regulamentului (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european de dezvoltare regională. Acest Regulament de aplicare conține un set detaliat de norme privind administrarea instrumenelor financiare ale politicii de coeziune.

Pentru implementarea fiecărui fond in parte s-au emis regulamente specifice astfel: Regulamentul (CE) nr. 1080/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, prin care se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1783/1999, Regulamentul (CE) nr. 1081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European, prin care se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1784/1999, Regulamentul (CE) nr. 1082/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind o Grupare europeană de cooperare teritorială (GECT), Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1084/2006 din 11 iulie 2006, prin care se înființează un Fond de Coeziune și se abrogă Regulamentul (CE) nr. 1164/94, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1085/2006 din 17 iulie 2006, prin care se înființează un Instrument de asistență pentru preaderare (IPA).

Doua arii economice sunt tratate in mod special in cadrul strategiei de dezvoltare a Uniunii Europene. Una este reprezentată de reprezintă domeniul agricol. In sprijinul dezvoltării mediului rural din UE prin creșterea calității vieții populației rurale, creșterea nivelulu de trai, susținerea economiei rurale s-au instituit două instrumente de finantare a politicii agricole comune (PAC): FEADR – Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și FEGA – Fondul european de garantare agricolă. Actul juridic care stă la baza implementării FEADR este Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Al doilea domeniu cu caracteristici speciale este domeniul pescuitului acesta fiind regelmentat prin: Regulamentul (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit și Regulamentul (CE) nr. 498/2007 al Comisiei din 26 martie 2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006 al Consiliului privind Fondul European pentru Pescuit.

Pentru perioada 2014 – 2020 reglementările aplicabile au suferit modificări prin prisma schimbării direcțiilor de dezvoltare la nivelul UE si anume elaborarea strategiei „Europa 2020”. Aceste schimbări se regăsesc implicit la nivelul fiecărui membru. De menționat faptul că principiile de bază enunțate în cadrul Tratatului de instituire a comunității europene au rămas neschimbate.

În cadrul Strategiei Europa 2020 au fost enunțate 5 obiective majore:

Ocuparea forței de muncă: o rată de ocupare a forței de muncă de 75 % în rândul populației cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani;

Cercetare și dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare;

Schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990; creșterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%; creșterea cu 20% a eficienței energetice;

Educație: Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a școlii; creșterea la peste 40% a ponderii absolvenților de studii superioare în rândul populației în vârstă de 30-34 de ani;

Lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale: reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.

În acest context, regulamentele enumerate mai sus aplicabile perioadei de programare 2007 – 2013 au fost abrogate si înlocuite cu unele noi. Mai mult, denumirea de generică de „Fonduri structurale și de coeziune” este modificată in noua perioadă de programare cu „Fondurile structurale și de investiții europene” denumite în continuare ESIF sau fonduri ESI. Astfel în această perioadă există un set unic de norme care reglementează cele 5 fonduri structurale și de investiții europene (ESIF): Fondul european de dezvoltare regională (FEDER), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM).

Aceste norme care reglementează cele 5 fonduri ESI sunt stabilite în Regulamentul privind dispozițiile comune – Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. În plus, există reglementări specifice pentru fiecare fond în parte: pentru Fondul european de dezvoltare regională (FEDER)-Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, pentru Fondul social european (FSE)-Regulamentul (UE) nr. 1304/2013, pentru Fondul de coeziune-Regulamentul (UE) nr. 1300/2013 al Consiliului, Regulamentul privind Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală-Regulamentul (UE) nr. 1305/2013.

Fondurile Structurale si de Coeziune

Fondurile structurale și de coeziune reglementate pentru perioada 2007-2013 contribuie la realizarea a 3 mari obiective:

„obiectivul de convergență care urmărește accelerarea convergenței statelor membre și a regiunilor cel mai puțin dezvoltate prin îmbunătățirea condițiilor de creștere economică și de ocupare a forței de muncă prin sporirea și îmbunătățirea calității investițiilor în capitalul fizic și uman, dezvoltarea inovației și a societății cunoașterii, adaptabilitatea la schimbările economice și sociale, protejarea și îmbunătățirea calității mediului, precum și a eficienței administrative. Acest obiectiv constituie prioritatea fondurilor;

obiectivul de concurență regională și ocuparea forței de muncă care urmărește, în afara regiunilor cel mai puțin dezvoltate, consolidarea concurenței și a atractivității regiunilor, precum și a ocupării forței de muncă, anticipând schimbările economice și sociale, inclusiv a cele legate de deschiderea comercială, prin sporirea și îmbunătățirea calității investițiilor în capitalul uman, inovația și promovarea societății cunoașterii, spiritul întreprinzător, protejarea și îmbunătățirea mediului înconjurător, îmbunătățirea accesibilității, adaptabilitatea lucrătorilor și a întreprinderilor, precum și dezvoltarea piețelor de muncă inclusive;

obiectivul de cooperare teritorială europeană care urmărește consolidarea cooperării la nivel transfrontalier prin inițiative comune locale și regionale, consolidarea cooperării transnaționale prin măsuri favorabile dezvoltării teritoriale integrate legate de prioritățile Comunității și consolidarea cooperării interregionale și a schimbului de experiență la nivelul teritorial adecvat.”

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER)

Articolul 160 din tratat prevede că Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) este destinat să redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Astfel, FEDER contribuie la reducerea diferenței între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și la recuperarea decalajului de către regiunile cele mai puțin favorizate, inclusiv zonele rurale și urbane, zonele industriale în declin, precum și regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare și zonele muntoase, zonele cu densitate mică a populației și regiunile de frontieră.

Conform Articolului 2 din Regulamentul (CE) nr. 1080/2006, Obiectivul (FEDER) este: „FEDER contribuie la finanțarea intervenției care urmărește consolidarea coeziunii economice și sociale, redresând principalele dezechilibre regionale prin intermediul unei susțineri pentru dezvoltarea și ajustarea structurală a economiilor regionale, inclusiv reconversia regiunilor industriale în declin și a regiunilor mai puțin dezvoltate și susținând cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Astfel, FEDER aduce la îndeplinire prioritățile Comunității, în special necesitatea de a consolida competitivitatea și inovația, de a crea și de a păstra locuri de muncă durabile și de a asigura o dezvoltare durabilă.”

De asemenea articolul 4 stipulează faptul că: „Pentru obiectivul „convergență”, FEDER își concentrează intervenția asupra susținerii dezvoltării economice durabile integrate la nivel regional și local și a ocupării forței de muncă, mobilizând și consolidând capacitatea endogenă prin intermediul unor programe operaționale care urmăresc modernizarea și diversificarea structurilor economice și crearea și salvgardarea locurilor de muncă durabile. Aceasta se realizează, în special, prin intermediul următoarelor priorități, iar combinarea exactă a măsurilor care trebuie puse în aplicare depinde de particularitățile fiecărui membru:”

Fondul Social European

FSE ar trebui să consolideze coeziunea economică și socială prin îmbunătățirea posibilităților de ocupare a forței de muncă în cadrul misiunii consacrate FSE prin articolul 146 din tratat și a misiunilor consacrate Fondului structural prin articolul 159 din tratat, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1083/2006.

Prin articolul 2 din REGULAMENTUL (CE) NR. 1080/2006 se stabileste scopul Fondului Social European astfel: „FSE contribuie la prioritățile Comunității în ceea ce privește intensificarea coeziunii economice și sociale prin îmbunătățirea ocupării forței de muncă și a posibilităților de angajare, prin încurajarea unui nivel ridicat de ocupare a forței de muncă și o îmbunătățire cantitativă și calitativă a ocupării forței de muncă. În acest scop, FSE sprijină politicile statelor membre al căror scop este de a realiza ocuparea întregii forțe de muncă, precum și calitatea și productivitatea muncii, de a promova asimilarea socială, în special accesul persoanelor defavorizate la angajare și de a reduce disparitățile naționale, regionale și locale în domeniul ocupării forței de muncă. În special, FSE susține acțiunile conforme cu măsurile pe care statele membre le adoptă pe baza liniilor directoare din cadrul strategiei europene pentru ocuparea forței de muncă, astfel cum au fost incorporate în liniile directoare integrate pentru ocuparea și creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, precum și al recomandărilor care le însoțesc.”

Fondul de coeziune

Sfera de aplicare a asistenței este reglementată pri Articolul 2 al REGULAMENTULUI (CE) nr. 1084/2006 AL CONSILIULUI din 11 iulie 2006 de instituire a Fondului de coeziune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1164/94 (1). Astfel;

„(1) Fondul intervine pentru acțiuni din domeniile enumerate în continuare, respectând un echilibru corect și ținând seama de necesitățile de investiție și de infrastructură specifice fiecărui stat membru beneficiar:

rețelele transeuropene de transport, în special proiectele prioritare de interes comun enumerate în Decizia nr. 1692/96/CE;

mediul face parte din prioritățile politicii comunitare de protecție a mediului, astfel cum au fost definite în programul de politică și de acțiune din domeniul mediului. În acest context, Fondul poate să intervină, de asemenea, în domenii legate de dezvoltarea durabilă care prezintă avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetică și energiile regenerabile, iar în ceea ce privește transportul care nu are legătură cu rețelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe căile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal și interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim și aerian, transporturile urbane specifice și transporturile publice.

(2) Echilibrul corect al asistenței se definește prin parteneriat între statele membre și Comisie.”

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

Misisunea si obiectivele Fondului sunt stipulate in cadrul Cap. 2, Articolul 3, din REGULAMENTUL (CE) NR. 1698/2005 AL CONSILIULUI din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR):

„FEADR contribuie la promovarea unei dezvoltari rurale durabile în întreaga Comunitate, venind în completarea politicilor de piata si de sustinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune si al politicii comune în domeniul pescuitului.

(1) Sprijinul în favoarea dezvoltarii rurale contribuie la realizarea urmatoarelor obiective:

îmbunatatirea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea restructurarii, dezvoltarii si inovatiei;

îmbunatatirea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii terenurilor;

îmbunatatirea calitatii vietii în mediul rural si promovarea diversificarii activitatilor economice.”

Fondul European pentru Pescuit

REGULAMENTUL (CE) NR. 1198/2006 AL CONSILIULUI din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit prevede faptul că:

„Obiectivul politicii comune în domeniul pescuitului ar trebui să fie acela de a permite o exploatare durabilă a resurselor acvatice vii și a acvaculturii în contextul dezvoltării durabile, având în vedere în mod echilibrat aspectele de mediu, economice și sociale.”

Domeniul de aplicare al politicii comune în domeniul pescuitului se extinde la conservarea, gestionarea și exploatarea resurselor acvatice vii și la acvacultură, precum și la prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură, în măsura în care aceste activități sunt practicate pe teritoriul statelor membre, în apele comunitare sau de către navele de pescuit comunitare sau resortisanții statelor membre.

Asistența în cadrul FEP urmărește:

sprijinirea politicii comune în domeniul pescuitului pentru a asigura exploatarea resurselor acvatice vii și pentru a sprijini acvacultura, în vederea asigurării durabilității din punct de vedere economic, de mediu și social;

promovarea unui echilibru durabil între resurse și capacitatea de pescuit a flotei comunitare de pescuit;

promovarea dezvoltării durabile a pescuitului în apele interioare;

consolidarea competitivității structurilor de exploatare și dezvoltarea unor întreprinderi viabile din punct de vedere economic în sectorul pescuitului;

favorizarea protecției și valorificării mediului și resurselor naturale, atunci când sunt legate de sectorul pescuitului;

Așa cum reiese din detaliile Tratatului de Instituire a Comunității Europene si din Regulamentele subsidiare Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de a stimula creșterea economică a statelor membre ale Uniunii și de a conduce la reducerea disparităților dintre regiuni. Ele nu acționează însă singure, necesitând asigurarea unei contribuții din partea statelor membre implicate. Ele sunt co-finanțate în principal din resursele publice ale statului membru, însă în multe domenii este necesară și contribuția financiară privată, aceasta fiind încurajată în cele mai multe cazuri.

Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR)

Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) reprezintă un document strategic național care prin care se face legătura între prioritățile naționale de dezvoltare stabilite în Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 și obiectivele elaborate la nivel european – Strategia privind Coeziunea 2007-2013 și Strategia Lisabona Prin acest document se stabilesc prioritățile de intervenție ale Instrumentelor Structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune).

Pornind de la situația socio-economică și de la nevoile de dezvoltare pe termen lung ale României, CSNR are ca obiectiv general utilizarea Instrumentelor Structurale în scopul reducerii disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și statele membre ale Uniunii Europene, prin generarea unei creșteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.

În acest sens, au fost identificate patru priorități tematice și o prioritate teritorială:

Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene

Creșterea competitivității pe termen lung a economiei românești

Dezvoltarea și folosirea mai eficientă a capitalului uman din România

Consolidarea unei capacități administrative eficiente

Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate

Implementarea acțiunilor strategice prevăzute în CSNR și implicit accesarea efectivă a Instrumentelor Structurale se realizează prin Programe Operaționale.

Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, Comisia Europeană alocă României în perioada 2007-2013 o sumă totală de aproximativ 19,67 mld Euro, din care 19,21 mld Euro pentru Obiectivul „Convergență” și 0,46 mld Euro pentru Obiectivul „Cooperare teritorială europeană”.

Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului „Convergență” necesită o cofinanțare națională estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (73% din totalul cofinanțării), cât și din surse private (27%).

CSNR a fost elaborat de către Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, într-un larg parteneriat cu structuri ale administrației publice centrale și locale, instituții și organizații neguvernamentale. Documentul a fost adoptat de Comisia Europeană în 25 iunie 2007

Programe operaționale

CSNR se implementează prin Programele Operaționale din cadrul Obiectivelor “Convergență” și “Cooperare Teritorială Europeană”. În continuare este prezentată lista Programelor Operaționale elaborate de România sau la elaborarea cărora colaborează cu alte state membre și nemembre UE, precum și instituțiile responsabile de gestionarea acestor programe. CSNR cuprinde o prezentare generală a Programelor Operaționale din cadrul Obiectivului “Convergență”.

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) are ca obiectiv general – creșterea productivității întreprinderilor românești, cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea la nivelul Uniunii Europene, astfel încât România să atingă, până în anul 2015, un nivel de aproximativ 55% din valoarea medie a productivității UE.

Obiective specifice POSCCE:

Consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv;

Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor;

Creșterea capacității de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituții de cercetare dezvoltare și inovare (CDI) și întreprinderi, precum și creșterea accesului întreprinderilor la CDI;

Valorificarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public (administrație) și cel privat (întreprinderi, cetățeni);

Creșterea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie

Programul Operațional Regional (POR) are ca obiectiv general dezvoltarea regională din cadrul Planului Național de Dezvoltare (PND) și contribuie împreună cu Programul Operațional Sectorial Transport, Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice la realizarea obiectivelor Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională și ale Cadrului Național Strategic de Referință, respectiv diminuarea disparităților de dezvoltare economică și socială dintre România și media dezvoltării statelor membre ale UE.

Programul Operațional Regional a fost elaborat conform principiului european al subsidiarității, în baza strategiilor de dezvoltare regionale și se adresează regiunilor de nivel NUTS II în conformitate cu Regulamentul CE nr. 1059/2003 de clasificare statistică a unităților teritoriale, care corespund celor 8 Regiuni de dezvoltare ale României, astfel:

Regiunea de dezvoltare Nord–Est – Bacău, Botoșani, Iași,Neamț, Suceava, Vaslui

Regiunea de dezvoltare Sud–Est – Brăila, Buzău, Galați, Vrancea, Tulcea, Constanța

Regiunea de dezvoltare Sud–Muntenia – Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița Prahova, Teleorman

Regiunea de dezvoltare Sud -Vest Oltenia – Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți, Vâlcea

Regiunea de dezvoltare Vest – Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Tmiș

Regiunea de dezvoltare Nord – Vest – Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Satu-Mare, Maramureș, Sălaj

Regiunea de dezvoltare Centru – Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu

Regiunea de dezvoltare București – Ilfov – București-Ilfov

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) elaborat de România și aprobat de Comisia Europeană definește intervenția Fondului Social European în România în acord strategia de dezvoltare din domeniul resurselor umane.

POSDRU a fost elaborat în conformitate cu prevederile Orientărilor Strategice Comunitare privind Coeziunea, cu Strategia Lisabona privind ocuparea și locurile de muncă, ținându-se cont de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1081/2006 privind Fondul Social European și Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006 stabilind regulile pentru implementarea Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1083/2006 privind stabilirea dispozițiilor generale pentru Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune.

Obiectiv general POSDRU:

Dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.

Obiective specifice:

Promovarea educației și formării inițiale și continue de calitate, inclusiv educația superioară și cercetarea;

Promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și productivității muncii;

Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii;

Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile și inclusive;

Promovarea inserției/reinserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;

Îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;

Facilitarea accesului grupurilor vulnerabile la educație și pe piața muncii.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este structurat pe 7 Axe Prioritare și 21 Domenii Majore de Intervenție.

Fiecare axă prioritară ia în considerare conceptul de dezvoltare durabilă în sensul promovării unor măsuri specifice care vor trebui implementate pentru a crea un echilibru între nevoile economice, sociale și cele din domeniul protecției mediului înconjurător, asigurând prosperitate pentru generațiile actuale și viitoare. Dezvoltarea durabilă este recunoașterea faptului că obiectivele economice, sociale și de mediu nu pot fi realizate separat.

Programul Operațional Sectorial Mediu stabilește strategia de alocare a fondurilor europene pentru sectorul de mediu, în România, în perioada 2007-2013 prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și prin Fondul de Coeziune (FC) fiind unul din cele 7 programe operaționale elaborate în cadrul Obiectivului “Convergență” pentru perioada de programare 2007–2013 în acord cu cea de-a treia prioritate a PND 2007–2013 – “Protecția și îmbunătățirea calității mediului” și Prioritatea 1 a CNSR – “Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene”.

POS Mediu este cel mai important program de asistență financiară pentru infrastructura de mediu fiind un catalizator pentru o economie mai competitivă, un mediu mai curat și o dezvoltare regională mai echilibrată. POS Mediu continuă programele naționale existente de dezvoltare a infrastructurii de mediu și ia în considerare facilitățile și proiectele de dezvoltare finanțate de programele de asistență pentru preaderare (PHARE, ISPA, SAPARD).

Obiectivul general al POS Mediu constă în îmbunătățirea standardelor de viață ale populației și a standardelor de mediu, vizând, în principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu și urmărește reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu care există între România și Uniunea Europeană, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Implementarea programului se va concretiza în servicii publice mai eficiente și mai performante legate de furnizarea apei, canalizare și încălzire, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile și a principiului “poluatorul plătește”.

POS Mediu se bazează în totalitate pe obiectivele și prioritățile politicilor Uniunii Europene pentru mediu și infrastructură și este în acord cu obligațiile internaționale ale României și interesele sale naționale specifice.

Bugetul total al POS Mediu este de aproximativ 5,6 miliarde Euro, din care 4,5 miliarde Euro reprezintă finanțare nerambursabilă a Uniunii Europene și peste 1 miliard Euro reprezintă contribuția națională.

Programul Operațional Sectorial Transport (POST) – versiunea în limba engleză aprilie 2013 – elaborat în baza obiectivelor Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR) și stabește prioritățile, obiectivele și alocarea fondurilor pentru dezvoltarea sectorului de transporturi din România.

Programul Operațional Sectorial Transport a fost aprobat prin decizia CE nr. C(2007) 3469/12.07.2007.

POST are la bază legislația Uniunii Europene (Regulamentele (CE) Nr. 1080/2006, (CE) Nr. 1083/2006, (CE) Nr. 1084/2006) care stabilesc regulile aplicabile Fondului de Coeziune, Fondului European de Dezvoltare Regională și Fondului Social European pentru perioada de programare 2007-2013.

POST este în acord cu Orientările Strategice Comunitare pentru Coeziune (Decizia Consiliului Nr. 2006/702/CE), precum și cu legislația națională relevantă în domeniul politicii de transport, achiziției de terenuri, achizițiilor publice, finanțărilor publice și vizează reducerea disparităților de dezvoltare economică și socială comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și ține cont de faptul că un sistem de transport eficient, durabil, flexibil și sigur poate fi considerat o precondiție esențială pentru dezvoltarea economică, coroborat cu angajamentul de a dezvolta rețeaua TEN-T și proiectele prioritare TEN-T,

Obiectivul general POST este de promova un sistem de transport durabil în România, care va facilita transportul în condiții de siguranță, rapid și eficient, pentru persoane și mărfuri cu un nivel de servicii la standarde europene, la nivel național, european, între și în cadrul regiunilor din România.

Modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii de transport va conduce direct la creșterea competitivității produselor și aprovizionarea serviciilor, în sectoarele cheie ale economiei și în cadrul tuturor regiunilor din România. Impactul global va conduce în general la îmbunătățirea activității economice în România.

Bugetul total al POST pentru perioada de programare 2007-2013 este de aproximativ 5,7 miliarde EURO, reprezentând aproximativ 23% din totalul fondurilor alocate României pe baza CSNR, pentru perioada mai sus amintită. Din această sumă, 4,57 miliarde EURO reprezintă contribuția financiară din partea Comunității, în timp ce co-finanțarea națională va totaliza aproximativ 1,09 miliarde EURO. Finanțarea comunitară este asigurată din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională.

Programul operațional dezvoltarea capacității administrative (PODCA) are ca obiectiv general crearea unei administrații publice mai eficiente și mai eficace în contextul evoluției socio-economice naționale.

Obiectivele specifice ale PODCA sunt transpuse în 3 axe prioritare:

Axa prioritară 1: Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice

Axa prioritară 2: Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, descentralizare

Axa prioritară 3: Asistență tehnică

Operațiuni orientative:

Reforma și managementul cunoașterii, folosirea tehnologiilor inovative în administrație;

Studii și cercetări, exemple de reformă ale administrației locale din alte state membre;

Managementul reformei și furnizarea de echipament pentru reformare structuri manageriale;

Asistență tehnică pentru elaborarea de strategii privind informatizarea instituțională;

Asistență tehnică pentru planuri de formare profesională;

Training și asistență tehnică pentru diseminarea bunelor practici;

Studii pentru dezvoltarea sistemelor informatice de monitorizare și evaluare.

Beneficiari eligibili:

Administrația centrală și locală;

Instituțiile de invățământ superior în parteneriat cu autoritățile publice;

ONG-uri cu activitate relevantă în administrație, în parteneriat cu autoritățile publice.

Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) are un character orizontal pentru că asigură procesul de implementare a instrumentelor structurale în România în conformitate cu principiile și regulile de parteneriat, programare, evaluare, comunicare, management, inclusiv management financiar, monitorizare și control, pe baza responsabilităților dintre Statele Membre și Comisia Europeană, conform prevederilor din Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1083/2006 privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul de Coeziune denumit Regulamentul General.

Obiectivul general

Sprijinul procesului de coordonare în vederea implementării și absorbției eficace, eficiente și transparente a instrumentelor structurale în România.

Obiective specifice:

Sprijin pentru coordonarea și implementarea eficientă și eficace a instrumentelor structurale în perioada 2007-2013 și pregătirea următoarei perioade de programare 2004-2020.

Diseminarea sistematică la nivel național a mesajelor generale cu privire la Instrumentele Structurale și implementarea Planului de Acțiuni al ACIS pentru comunicare conform Strategiei Naționale de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.

Programul Operațional Asistență Tehnică a fost pregătit de Ministerul Finanțelor Publice în cooperare cu alte ministere în calitate de Autorități de Management pentru celelalte programe operaționale. Obiectivele, axele prioritare și domeniile majore de intervenție propuse sunt de natură orizontală și au fost delimitate de restul programelor operaționale pe baza principiilor de complementaritate, subsidiaritate și coerență logică, cu o atenție sporită acordată liniilor directoare care fundamentează sistemul de implementare a instrumentelor structurale.

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 -2013 (PNDR) este un program de masuri elaborat de MADR – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale – impreuna cu Comunitatea Europeana, masuri care sa ajute la dezvoltarea agriculturii din Romania. Aceste masuri care sunt prezentate in PNDR, au ca drept scop dezvoltarea si efienticizarea agriculturii si, mai cu seama, trecerea DE LA o agricultura faramitata, nerentabila, LA o agricultura moderna. Prin PNDR se urmareste atragerea de fonduri europene, fonduri care sa ajute la relansarea agriculturii.

Masurile din cadrul PNDR vizeaza toate domeniile de activitate din mediul rural, exceptie facand achizitionarea de animale si terenuri:

-activitati agricole in sectorul zootehnic: constructia de grajduri si toate dotarile necesare bunei functionari ale acestuia; achizitionarea de masini si utilaje agricole necesare in zootehnie; sali pentru procesarea produselor vegetale; infrastructura fermei (drumuri de acces, apa, canalizare, gaz, electricitate,) etc;

-activitati agricole in sectorul vegetal: infiintarea de plantatii pomicole si vii; constructia de depozite si hale de procesare a produselor agricole; sere cu toate dotarile necesare; achizitionarea intregii game de masini si utilaje agricole necesare in activitatea de productie; impaduriri, etc.

-activitati turistice in mediul rural: construirea si/sau amenajarea de locatii cu destinatie turistica cu toate dotarile necesare bunei functionari; trasee turistice; puncte de informare turistica, etc.

-activitati non-agricole desfasurate in mediul rural: internet; masuratori topografice; frizerii; atelier reparatii utilaje agricole; ateliere mestesugaresti; cojocarii, sau orice alta activitate cuprinsa in codurile CAEN acceptate;

Toate masurile de sprijinire a agriculturii, cuprinse in PNDR, au doua caracteristici comune:

-solicitantul trebuie sa demonstreze ca desfasoara sau urmeaza sa desfasoare o activitate agricola (fondurile comunitare se dau NUMAI persoanelor care pot demonstra printr-un proiect ca activitatea pe care o desfasoar sau o vor desfasura este viabila si merita sa fie finantata);

-toti solicitanti de fonduri europene prin masurile derulate prin PNDR, trebuie sa fie autorizate in momentul cand vor semna contractele de finantare (la momentul depunerii proiectului, pot fi si persoane fizice neautorizate, dar cu obligatia de-a se autoriza pana la semnarea contractelor). Formele de autorizare sunt diferite in functie de masura ce se va accesa.

Masurile din cadrul PNDR sunt impartite in 4 prioritati de finantare, prioritati ce poarta denumirea de AXE.

Criterii generale de eligibilitate a cheltuielilor pentru proiectele finantate din fonduri structurale

Din punct de vedere al eligibilitatii cheltuielilor principalul act normativ din legislatia nationala este Hotararea de Guvern nr. 759 din 11/07/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate in cadrul operatiunilor finantate prin programele operationale. Acest act normativ reprezinta de fapt transpunerea regualmentelor europene in legislatia nationala si detalierea acestora in conformitate cu conditiile specifice de la noi din tara.

Pe parcursul perioadei de programare HG 759/2007 a suferit unele modificari prin Hotărârea Guvernului nr. 491/2008, HG 802/2011, HG 1135/2011, HG 503/2013si HG 523/2013.

Alte prevederi legislative relevante cu privire la fondurile structurale sunt:

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, Hotarare nr. 218 din 23 martie 2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2009, precum si alte reglementari specifice fiecarui program operational.

Cu privire la cheltuielile eligibile pentru proiectele finantate din fonduri europene HG 759/2007 cu modificarile si completarile ulterioare stabileste in in principalele reguli generale de eligibilitate a cheltuielilor aplicabile tuturor programelor.

Astfel conform art. (2) alin. (1) pentru a fi eligibilă, o cheltuială trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții cu caracter general:

să fie efectiv plătită de către beneficiar, între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2015, dacă autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, nu decide altfel prin contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;

să fie însoțită de facturi, în conformitate cu prevederile legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare probatorie, echivalentă facturilor, pe baza cărora cheltuielile să poată fi auditate și identificate;

să fie în conformitate cu prevederile deciziei/ordinului de finanțare sau ale contractului de finanțare, încheiat de către autoritatea de management sau organismul intermediar, pentru și în numele acesteia, pentru aprobarea operațiunii, cu respectarea art. 54 alin. (5) și art. 60 din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006;

să fie conformă cu prevederile legislației naționale și comunitare.

Alin (2) prevede de asemnea faptul ca in cazul operațiunilor supuse ajutorului de stat, potrivit prevederilor art. 87 din Tratatul privind Uniunea Europeană, condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o cheltuială pentru a fi eligibilă, prevăzute în prezenta hotărâre, li se adaugă și prevederile naționale și comunitare specifice ajutorului de stat aplicabil, în măsura în care acestea sunt mai stricte decât prevederile hotărârii.

Unele categorii de cheltuieli cu caracter specific sunt tratate in cadrul HG 759/2007.

Cu privire la cheltuielile in natura la art. (3)se precizeaza faptul ca

Prin excepție de la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a) și în conformitate cu prevederile art. 56 alin. (2) lit. c) din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006, contribuția în natură poate fi considerată cheltuială eligibilă, în conformitate cu prevederile art. 2, dacă îndeplinește și următoarele condiții specifice:

contribuția este de natura terenului, clădirilor, echipamentelor, materialelor;

contribuția în natură sub formele prevăzute la lit. a) este considerată contribuție proprie a beneficiarului și nu trebuie să depășească cumulativ 20% din totalul contribuției proprii eligibile a beneficiarului stabilite prin contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;

obiectul contribuției în natură sub formele prevăzute la lit. a) nu trebuie să fi fost achiziționat prin intermediul unor finanțări comunitare nerambursabile;

în cazul terenului, clădirilor și echipamentelor, valoarea este certificată de un evaluator independent autorizat;

în cazul clădirilor și echipamentelor, acestea trebuie să facă parte integrantă și inseparabilă din rezultatul operațiunii;

în cazul terenurilor și clădirilor, acestea trebuie să fie libere de orice sarcini sau interdicții și să nu facă obiectul unor litigii aflate în curs de soluționare la instanțele judecătorești;

De asemenea cu privire la cheltuielile cu amortizarea la art. (4) se precizeaza ca

Prin excepție de la prevederile art. 2 alin. (1) lit. a), amortizarea este considerată cheltuială eligibilă dacă respectă prevederile aplicabile de la art. 2 și îndeplinește următoarele condiții specifice:

bunul amortizabil nu a fost achiziționat prin intermediul unor finanțări comunitare nerambursabile;

amortizarea este calculată în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

amortizarea este eligibilă exclusiv pentru perioada de finanțare a operațiunii, conform prevederilor contractului de finanțare/deciziei/ordinului de finanțare;

costul de achiziție al bunului amortizabil nu a fost declarat drept cheltuială eligibilă și respectă prevederile art. 11(3) pct. (c) din Regulamentul nr. 1.081/2006 al Parlamentului European și al Consiliului;

valoarea amortizării poate fi evaluată și auditată.

Cheltuielile generale de administrație sunt eligibile dacă respectă prevederile art. 2 și dacă sunt alocate proporțional operațiunii, în conformitate cu metoda elaborată de autoritatea de management și prevăzută în contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare.

Costul achiziției de teren fără construcții este eligibil în limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale operațiunii, dacă sunt îndeplinite prevederile art. 2 și următoarele condiții specifice:

costul de achiziție al terenului este certificat de un evaluator independent autorizat, care confirmă că valoarea acestuia nu excede valoarea de piață;

operațiunea nu beneficiază de finanțare din FSE, cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile art. 34 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006, ale art. 3 alin. (7) și ale art. 11 alin. (4) din Regulamentul nr. 1.081/2006, potrivit art. 13 din prezenta hotărâre.

Prin excepție de la prevederile de mai sus procentul de eligibilitate poate fi mai mare în cazuri excepționale și justificate, pentru operațiunile de protecție a mediului care beneficiază de finanțare din FEDR, dacă:

achiziția de teren a fost făcută în conformitate cu decizia autorității de management, așa cum este prevăzut în contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;

achiziția este făcută de către sau în numele unei instituții publice;

terenul este utilizat pentru destinația stabilită, cu respectarea clauzelor/condițiilor din contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare și pe perioada din contractul/decizia/ordinul de finanțare.

Costul de achiziție al imobilelor deja construite, inclusiv terenul pe care se află construcția, este eligibil dacă sunt îndeplinite prevederile art. 2, precum și următoarele condiții specifice:

operațiunea nu beneficiază de finanțare din FSE, cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile art. 34 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006, art. 3 alin. (7) și art. 11 alin. (4) din Regulamentul nr. 1.081/2006, potrivit art. 13 din prezenta hotărâre;

imobilul nu a beneficiat de finanțări comunitare nerambursabile în ultimii 10 ani pentru construcție sau reabilitare;

costul de achiziție al imobilului este certificat de un evaluator independent autorizat, care să confirme că valoarea acestuia nu excedează valorii de piață și că imobilul respectă condițiile tehnice prevăzute în legislația națională.

Cheltuielile realizate de către beneficiar care intervin în proiectarea, monitorizarea și managementul operațiunii sunt eligibile dacă îndeplinesc prevederile art. 2 și se pot încadra în una dintre următoarele categorii:

sunt prevăzute sau rezultă din aplicarea legislației naționale, în vederea obținerii de avize, acorduri și autorizații necesare implementării activităților eligibile ale operațiunii sau rezultă din aplicarea legislației comunitare specifică instrumentelor structurale;

sunt aferente unor studii și/sau analize solicitate de autoritatea de management sau de organismul intermediar, în numele și pentru autoritatea de management, în scopul acordării asistenței financiare nerambursabile;

sunt necesare în procesul de achiziții publice pentru activitățile eligibile ale operațiunii;

sunt efectuate pentru managementul și/sau monitorizarea operațiunii pe parcursul perioadei de implementare.

În cazul leasingului financiar, cheltuielile utilizatorului de leasing sunt eligibile dacă respectă prevederile art. 2 și următoarele condiții specifice:

obiectul contractului de leasing respectă prevederile din contractul de finanțare/decizia/ordinul de finanțare;

utilizatorul de leasing este beneficiarul operațiunii;

ratele de leasing plătite de utilizator sunt aferente contractului de leasing și sunt justificate de documente contabile;

valoarea maximă eligibilă nu depășește valoarea de piață a bunului care face obiectul contractului de leasing;

ratele de leasing sunt eligibile exclusiv pentru perioada de finanțare a operațiunii.

Cheltuiala cu taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă, potrivit legii, este eligibilă pentru toate programele operaționale finanțate din instrumente structurale.

Următoarele categorii de cheltuieli nu sunt eligibile:

taxa pe valoarea adăugată deductibilă potrivit legii;

dobânda și alte comisioane aferente creditelor;

cheltuielile colaterale care intervin într-un contract de leasing;

dezafectarea centralelor nucleare;

achiziția de echipamente, mobilier, autovehicule, infrastructură, teren și alte imobile, pentru operațiunile care beneficiază de finanțare din FSE, cu excepția cazurilor în care se aplică prevederile art. 34 alin. (2) din Regulamentul Consiliului nr. 1.083/2006, ale art. 3 alin. (7) și ale art. 11 alin. (4) din Regulamentul nr. 1.081/2006, potrivit art. 13 din prezenta hotărâre;

cheltuielile pentru locuințe, pentru operațiunile care beneficiază de finanțare din FSE și FC;

achiziția de echipamente second-hand;

amenzi, penalități și cheltuieli de judecată;

costurile pentru operarea obiectivelor de investiții.

În conformitate cu prevederile hotărârii nr 759/2007, autoritățile de management stabilesc liste cu cheltuielile eligibile, având în vedere conținutul programului operațional gestionat. Regulile specifice sunt aprobate prin Ordine de ministru coordonator al autorității de management. Autoritatea de management poate stabili reguli mai stricte decât prevederile hotărârii nr 759/2007, În vederea verificării și confirmării eligibilității cheltuielilor efectuate pentru realizarea unei operațiuni, autoritatea de management stabilește proceduri specifice.

Analiza comparativa Perioada de programare 2007-2013 Perioada 2014-2020

VERIFICAREA CHELTUIELILOR UNUI PROIECT FINANȚAT DIN FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

Standarde de audit utilizate in verificarea cheltuielilor unui proiect finanțat din fonduri structurale

Elemente de verificat in cadrul unui proiect

Proceduri de verificare a eligibilității cheltuielilor

STUDIU COMPARATIV PRIVITOR LA VERIFICAREA CHELTUIELILOR ELIGIBILE A UNOR PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI STRUCTURALE ȘI DE COEZIUNE

POSDRU 59295 – „DRUMUL SPRE SUCCES” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Descrierea proiectului

Nr. de identificare contract: POSDRU/90/2.1/S/59295, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 ”Investește în oameni!”

Proiectul se înscrie în Axa prioritară 2 „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, Domeniul Major de intervenție 2.1 „Tranziția de la școală la viață activă”

Perioada de implementare a proiectului – 36 de luni, 1 martie 2011 – 28 februarie 2014. Valoarea proiectului: 16.471.548 Lei

Parteneri implicati in coordonare si implementare:

SC G&M INTERNATIONAL INSTALATII SRL din Tirgu Mures

ASSOCIAҪÃO NACIONAL de ESCOLAS PROFISSIONAIS (ANESPO) din Portugalia

SC CONIMUR SRL din Tirgu Mures

LICEUL TEHNOLOGIC „MIHAI VITEAZUL” din Zalau

COLEGIUL TEHNIC „ALESANDRU PAPIU ILARIAN” din Zalau

LICEUL TEHNOLOGIC „CONSTANTIN BRANCUSI” din Tirgu Mures

COLEGIUL ECONOMIC „TRANSILVANIA” din Tirgu Mures

Obiectivul general al proiectului – corelarea eficientă între sistemul de învățământ și piața muncii prin activități de consiliere și orientare profesională și stagii de pregătire practică la standarde europene; dezvoltarea aptitudinilor și competențelor de muncă ale elevilor pentru îmbunătățirea inserției și menținerii pe piața muncii.

Obiective specifice proiectului: dezvoltarea centrelor de consiliere și orientare profesională în cele 4 școli partenere din proiect, implementarea unor instrumente și proceduri specifice pentru asigurarea continuității activității de consiliere și de efectuare a stagiilor de pregătire practică, îmbunătățirea stagiilor de pregătire practică prin asigurarea suportului material și logistic, promovarea si dezvoltarea parteneriatelor între agenti economici și școli; dezvoltarea și promovarea parteneriatelor transnaționale prin transfer de bune practici, instruirea personalului agenților economici, cu rol de tutori, instruirea consilierilor școlari

Grup țintă propus: 690 de elevi din clasele a XI-a, a XII-a liceu, ruta directa și a XIII-a ruta progresivă, din cele patru școli partenere, 60 de tutori angajați în intreprinderi

ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI:

Activități pregătitoare și de management – activitățile legate de crearea cadrului de desfășurare a activităților proiectului prin reamenajarea spațiului beneficiarului în care urma să-și desfășoare activitatea echipa de implementare a proiectului, prin elaborarea de proceduri de lucru, prin pregătirea materialelor de promovare și publicitate a proiectului la nivelul grupului țintă și a altor categorii interesate

Activități de organizare și desfășurare a stagiilor de pregătire practică

Încheierea de parteneriate cu agenți economici (53 de contracte de parteneriat, 118 contracte de pregătire practică)

Instruirea tutorilor (88 de tutori instruiți)

Efectuarea stagiilor de practică (1167 elevi)

Asigurarea materialelor de practica

Concurs pe meserii

Participarea la târguri de specialitate

Bursa locurilor de munca

Activități de Consiliere în carieră

Amenajarea și dotarea centrelor de consiliere

Consilierea propriu zisă (1774 elevi consiliati)

Workshop-uri cu consilierii și echipa de management la partenerul transnațional

Monitorizarea absolvenților timp de 6 luni

Activități de Mediatizare a proiectului, diseminare a rezultatelor și a exemplelor de bune practici, achiziția serviciilor de publicitate

Publicitatea proiectului și monitorizarea activităților

Întâlniri cu părinți, elevi, cadre didactice, partener transnațional

Schimburi de experiență la partenerul transnațional cu elevii și experții din școli

Personalul implicat în implementarea proiectului:

Echipa de management:

Manager de proiect

Purtător de cuvânt

Responsabil financiar

Consilier juridic

Coordonator activități transnaționale

Asistent manager

Echipa de implementare:

echipa de management

experți pe termen lung și scurt:

Consilier coordonator

Coordonator stagii de pregătire practică

Consilieri în carieră

Asistenți de centru

Responsabili de proiect din partea partenerilor

Experți financiari din partea partenerilor

Experți pe probleme de învățământ, responsabili cu instruirea practică, responsabili cu orientare vocațională, tutori

Personal administrativ și auxiliar

Indicatorii propuși a fi realizați prin proiect se prezintă astfel:

Tabel 3-1: Tabelul indicatorilor propuși și realizați prin proiect

Verificarea proiectului inainte de contractarea fondurilor

Verificarea și evaluarea proiectului s-a realizat în baza regulilor de eligibilitate specifice, valabile la data înregistrării on-line a propunerii de proiect.

Regulile generale de eligibilitate au fost stabilite prinntr-o serie de documente specifice:

Ordinul comun al MMFPS și MFP nr. 1117/17.08.2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU, cu modificările și completările ulterioare,

Ghidul Solicitantului – condiții generale,

Ghidul Solicitantului – condiții specifice,

Instrucțiunile AMPOSDRU,

Alte dispoziții legale aplicabile.

Procesul de evaluare al cererilor de finanțare este format din următoarele etape:

Verificarea administrativă

Verificarea eligibilității solicitanților, partenerilor și a proiectelor;

Selecția cererilor de finanțare.

Verificarea administrativă

Verificarea administrativă a cererilor de finanțare primite se realizează în două etape. În prima etapă, sistemul informatic POSDRU ActionWeb blochează transmiterea cererilor de finanțare

incomplete și/sau după termenul limită de depunere. În cea de-a doua etapă, se verifică respectarea modalității de transmitere a anexelor obligatorii ale cererii de finanțare și a acordului de parteneriat, respectiv transmiterea prin servicii de curierat în termenul prevăzut, precum și respectarea formatului standard al acestor anexe.

Verificarea eligibilității solicitantului, partenerilor și proiectului

Evaluarea inițială este eliminatorie și este realizată cu scopul de a se verifica eligibilitatea solicitantului, a partenerilor, precum și a proiectului propus.

Solicitantul și partenerii sunt eligibili dacă se incadrează in categoria solicitanților/partenerilor eligibili stabiliți prin Ghidul Solicitantului – Condiții specifice. Proiectul propus trebuie să respecte regulile de eligibilitate stabilite prin Ghidul Solicitantului – Condiții specifice, și anume: încadrarea activităților propuse in categoria activităților eligibile, Grupul țintă propus să se incadreze în categoriile eligibile, cheltuielile propuse să se încadreze in lista cheltuielilor eligibile prevăzute în Ghidul Solicitantului – Condiții specifice și să respecte prevederile ordinului comun al MMFPS și MFP nr. 1117/17.08.2010.

Selecția cererilor de finanțare

Această etapă este eliminatorie și este realizată de membrii evaluatori din Comitetul de Evaluare, numai pentru cererile de finanțare admise în urma verificării eligibilității. Pentru selecția proiectelor, Comitetul de Monitorizare POS DRU a aprobat următoarele criterii: relevanță, metodologie, sustenabilitate și cost-eficiență. Cele patru criterii au pondere diferită în evaluarea finală, respectiv:

criteriul relevanță – maximum 30 puncte;

criteriul metodologie – maximum 40 puncte;

criteriul sustenabilitate – maximum 10 puncte;

criteriul cost-eficiență – maximum 20 puncte.

Fiecare proiect va avea un scor total obținut prin adunarea punctelor acordate pentru fiecare criteriu de selecție.

Proiectul „DRUMUL SPRE SUCCES” a fost evaluat în perioada septembrie 2009 iulie 2010 când a și fost aprobat. Inițial, în faza de evaluare a eligibilitățtii proiectului acesta a fost respins dar, în urma contestării deciziei, acesta a fost reevaluat și a fost aprobat. Contractul de finanțare a fost semnat în luna decembrie 2010. Activitățile s-au derulat începând cu luna martie 2011.

Verificările efectuate în etapa de implementare

Verificările din perioada de implementare au fost realizate in conformitate cu regulile impuse prin ghidurile solicitantului și instrucțiunile AMPOSDRU la depunerea cererilor de rambursare. Verificările au fost efectuate în două etape: verificarea realizată de un auditor independent, verificarea realizată de catre ofițerii de verificare desemnați, ai Organismului Intermediar, pentru acest tip de proiecte acesta fiind CNDIPT.

Verificarea realizată de un auditor independent:

Conform contractului de finantare nerambursabila beneficiarul are obligatia de a transmite o data cu fiecare cerere de rambursare un raport privind constatările factuale cu privire la verificarea cheltuielilor intocmit de un auditor in condormitate cu prevederile documentului numit “CERINTE privind verificarea cheltuielilor de catre un auditor financiar independent” emis de catre Autoritatea de Management in anul 2009

Verificarea cheltuielilor de catre un auditor independent se realizeaza pentru fiecare cerere de rambursare a cheltuielilor. Verificarea de catre auditorul financiar se refera la: faptul ca sumele solicitate spre rambursare de catre Beneficiar in Cererea de Rambursare a Cheltuielilor (CRC) pentru actiunea finantata In cadrul contractului de finantare, s-au efectuat („realitatea desfasurarii”), sunt legale („legalitatea”), exacte („exactitate”) si eligibile, precum si transmiterea catre Beneficiar a raportului constatarilor factuale cu privire la procedurile agreate executate.

Eligibilitate inseamna ca fondurile furnizate in cadrul finantarii nerambursabile au fost cheltuite in conformitate cu termenii si conditiile contractului de finantare.

Având în vedere ca angajamentul auditorului financiar nu reprezintă un angajament de asigurare, acesta nu furnizează o opinie de audit și nu exprimă o asigurare Autoritatea de Management/ Organismul Intermediar obține asigurarea prin concluziile proprii pe care le trage din raportul auditorului financiar asupra CRC a Beneficiarului aferente acelui raport.

Auditorul isi va indeplini angajamentul atat in conformitate cu specificatiile tehnice agreate de AM/OI POSDRU, cat si:

in conformitate cu Standardul International privind Serviciile Conexe 4400 („ISRS”) Angajamente pentru realizarea procedurilor agreate privind informatiile financiare emis de catre IFAC si adoptat de catre CAFR;

in conformitate cu Codul etic emis de catre IFAC si adoptat de catre CAFR. Desi ISRS 4400 prevede ca independenta nu este o cerinta pentru angajamentele procedurilor agreate, Autoritatea de Management/Organismul Intermediar solicita ca auditorul sa respecte de asemenea cerintele de independenta prevăzute de Codul etic.

o Auditorul verifica faptul ca finantarea nerambursabila acordata a fost cheltuita in conformitate cu termenii si conditiile contractului de finantare, așa cum se solicită in Condițiile Generale și Speciale ale contractului de finanțare.

o Auditorul financiar trebuie sa-si planifice activitatea astfel incat sa poata realiza o verificare eficienta a cheltuielilor. In acest scop, auditorul realizeaza procedurile prezentate in specificatii tehnice agreate de AM/OI POSDRU și utilizează probele obținute din aceste proceduri ca bază pentru raportul constatărilor factuale

o Auditorul elaborează si îndeplineste programul de lucru privind verificarea în conformitate cu obiectivul si scopul acestui angajament si procedurile care trebuie realizate asa cum sunt specificate mai jos. Pe parcursul realizării acestor proceduri, auditorul poate aplica tehnici precum ancheta si analiza, (re)calcularea, comparatia, alte verificări de precizie, observatii, inspectarea înregistrărilor si a documentelor, inspectarea activelor si obtinerea confirmărilor.

o Auditorul financiar obtine probe adecvate si suficiente din aceste proceduri pentru a putea elabora un raport al constatărilor factuale. În acest scop, auditorul poate utiliza orientarea furnizată de Standardul International de Audit 500 “Probe de audit” si în special paragrafele care fac referire la “probe de audit adecvate si suficiente”. Auditorul exercită o judecată profesională cu privire la ce înseamnă probe adecvate si suficiente dacă se consideră că orientarea furnizată de ISA 500, termenii si conditiile contractului de finantare pentru acest angajament nu sunt suficiente.

Lista indicativă a tipurilor și naturii probelor pe care auditorul le poate găsi adesea la verificarea cheltuielilor include:

o Înregistrări contabile (în format electronic sau manual) din sistemul contabil al Beneficiarului, precum Registrul jurnal, subcapitole ale acesteia și toate conturile de salarii, registrele activelor fixe și alte informații contabile relevante;

o Dovada procedurilor de achiziție precum documentațiile licitațiilor, ofertele pentru licitații și rapoartele de evaluare;

o Dovada angajamentelor precum contracte și formulare de comandă;

o Dovada prestării serviciilor precum rapoarte aprobate, fișe de pontaj, bilete de transport (incluzând tichetele de îmbarcare), dovada participării la seminarii, conferințe și stagii de pregătire (incluzând documentația relevantă și materialele obținute, certificatele) etc.;

o Dovada primirii bunurilor precum documente de recepție din partea furnizorilor;

o Dovada finalizării lucrărilor precum facturi și chitanțe;

o Dovada plății precum extrase bancare, înștiințări de plată, dovada plății din partea subcontractorilor;

o Pentru cheltuielile cu benzina și motorina, o listă centralizatoare a distanțelor acoperite, consumul vehiculelor folosite, prețul carburanților și costurile de întreținere;

o Registrele privind plățile salariale și personalul precum și contractele aferente, statul de plată a salariilor, fișele de pontaj. Pentru personalul recrutat de pe plan local pentru contracte pe o perioada fixă, detalii ale remunerațiilor plătite, probate de persoanele responsabile pe plan local, defalcate în salarii brute, contribuții sociale aferente, asigurări și salariul net. Pentru experți și/sau personalul din spațiul UE (dacă activitatea este implementată în Europa) analize și defalcări ale cheltuielilor lunare a muncii prestate: evaluate pe baza prețurilor unitare pe unitatea cuantificabilă de timp și defalcate în salariu brut, contribuții și asigurări sociale și salariu net. Aceasta poate varia în funcție de natura cheltuielilor și practicile din țara în cauză.

Proceduri pentru verificarea eligibilității cheltuielilor solicitate de Beneficiar în Raportul Financiar pentru acțiune

Proceduri generale:

– Auditorul verifica daca CRC este conforma cu conditiile contractului de finantare.

– Auditorul verifica daca evidentele contabile ale Beneficiarului sunt in conformitate cu regulile pentru pastrarea inregistrarilor si cu regulile contabile din contractul de finantare.

– Auditorul verifica daca informatiile din CRC se reconciliaza cu sistemul de contabilitate si inregistrarile Beneficiarului (ex: balanta de verificare, inregistrari din conturile analitice si sintetice).

– Auditorul verifica daca au fost aplicate rate de schimb corecte pentru conversiile monedei, unde este cazul, in conformitate cu legislatia nationala aplicabila.

Conformitatea cheltuielilor cu bugetul si revizuire analitica

Auditorul realizează o revizuire analitică a rubricilor cheltuielilor din CRC si:

– verifică dacă bugetul din CRC corespunde cu bugetul contractului de finantare (autenticitatea si autorizarea bugetului initial) si dacă cheltuielile realizate au fost prevăzute în bugetul contractului de finantare.

– verifică dacă suma totală solicitată la plată de Beneficiar nu depăseste finantarea nerambursabilă maximă prevăzută în articolul 3. din Conditii Generale si Specifice ale contractului de finantare, precum si sumele totale prevăzute pe categorii de cheltuieli.

-verifică dacă orice amendament la bugetul contractului de finantare este în conformitate cu conditiile pentru astfel de amendamente (inclusiv dacă se aplică necesitatea unui addendum la contractul de finantare) asa cum se prevede în Conditiile Generale si Speciale ale Contractului de Finantare.

Selectarea cheltuielilor pentru verificare

Categoriile și tipurile de cheltuieli

Cheltuielile solicitate de Beneficiar în CRC sunt prezentate în următoarele categorii:

1. Costuri cu resursele umane,

2. Costuri cu participantii,

3. Alte tipuri de costuri, din care cheltuieli de tip FEDR fiind evidentiate distinct,

4. Cheltuieli generale de administratie

Categoriile de cheltuieli pot fi în principiu defalcate în tipuri de cheltuieli individuale sau tipuri pe clase de cheltuieli cu aceleasi caracteristici sau caracteristici asemănătoare. Forma si natura probei suport (de ex. o plată, un contract, o factură etc.) si modul în care cheltuială este înregistrată (adică registrul de intrări) variază în functie de tipul si natura cheltuielilor si actiunilor sau tranzactiilor de bază. În toate cazurile tipurile de cheltuieli reflectă valoarea contabilă (sau financiară) a actiunilor sau tranzactiilor de bază, indiferent de tipul si natura actiunii sau tranzactiei în cauză.

Auditorul va verifica toate categoriile si tipurile de cheltuieli prezentate în Cererea de Rambursare.

Verificarea cheltuielilor

Auditorul verifică cheltuielile si prezintă în Raport toate exceptiile care rezultă din această verificare. Exceptiile verificării sunt toate abaterile de la reglementările din specificatiile tehnice descoperite pe parcursul realizării procedurilor prevăzute în prezenta anexă. În toate cazurile auditorul evaluează impactul financiar (estimat) al exceptiilor în termeni de cheltuieli neeligibile. De exemplu: dacă auditorul descoperă o exceptie cu privire la regulile achizitiilor, atunci evaluează în ce măsură această exceptie a condus la cheltuieli neeligibile. Auditorul prezintă toate exceptiile găsite, inclusiv pe acelea cărora nu le poate măsura impactul financiar. Auditorul va verifica toate categoriile si tipurile de tranzactii care generează cheltuielile declarate în Cererea de rambursare prin testarea criteriilor prevăzute mai jos.

Auditorul financiar are in vedere respectarea urmatoarelor:

a) Eligibilitatea costurilor directe

b) Acuratete si înregistrare

c) Clasificarea corecta a cheltuielilor

d) Realitatea inregistrarilor (desfăsurare/existentă)

e) Conformitatea cu regulile de achizttii publice

f) Verificarea veniturilor actiunii

Auditorul trebuie sa utilizeze documente care sunt importante in furnizarea probelor pentru sprijinirea Raportului privind Constatarile Factuale si probe care sa ateste ca lucrarea a fost realizata in conformitate cu ISRS 4400 si Specificatiile tehnice.

o Eligibilitatea costurilor directe

Auditorul financiar verifică eligibilitatea costurilor directe cu termenele și condițiile contractului de finanțare. Acesta verifică dacă aceste costuri:

– sunt necesare pentru desfășurarea acțiunii. In acest sens, auditorul verifică dacă cheltuielile pentru o tranzacție sau acțiune au fost asumate pentru scopul propus al acțiunii și dacă au fost necesare pentru activitățile și obiectivele acțiunii. Auditorul verifică mai departe dacă costurile directe sunt cuprinse în bugetul contractului de grant și dacă sunt în conformitate cu principiile managementului financiar riguros, în special cu privire la cost-eficiență și cea mai bună utilizare a banilor.

– au fost asumate de Beneficiar sau de partenerii lui pe perioada de implementare a acțiunii.

– sunt înregistrate în conturile Beneficiarului și sunt identificabile, verificabile și dovedite cu originalele evidențelor suport.

Auditorul consideră ca fiind costuri neeligibile așa cum sunt descrise în articolul 3 din Condițiile Generale si Speciale. În acest sens, auditorul va tine cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr.759/2007 privind regulile de eligibilitate a cheltuielilor efectuate în cadrul operațiunilor finanțate prin programele operaționale, cu modificările și completările ulterioare, de Ordinul comun al MMFPS și MFP nr. 1117/17.08.2010 pentru stabilirea regulilor de eligibilitate și a listei cheltuielilor eligibile în cadrul operațiunilor finanțate prin POSDRU, cu modificările și completările ulterioare, de Ghidul Solicitantului, de clauzele contractului de finanțare, de instrucțiunile AMPOSDRU, precum și de alte dispoziții legale aplicabile.

o Acuratețe și înregistrare

Auditorul verifică dacă cheltuielile pentru o tranzacție sau acțiune au fost înregistrate corespunzător în sistemul contabil al Beneficiarului și în CRC și dacă sunt sprijinite de evidențe adecvate și documente suport justificative. Aceasta include o evaluare adecvată și utilizarea unor rate de schimb corecte, atunci când este cazul.

o Clasificare

Auditorul verifică dacă cheltuielile pentru o tranzacție sau acțiune au fost corecte pe categorii în CRC.

o Realitate (desfasurare/existență)

Auditorul caută în mod profesional să obțină probe adecvate și suficiente privind verificarea cheltuielilor efectuate și – dacă este cazul – și pentru existența activelor. Auditorul verifică realitatea și oportunitatea cheltuielilor pentru o tranzacție sau acțiune prin examinarea dovezilor lucrărilor efectuate, bunurilor livrate sau serviciilor prestate într-un cadru de timp (de precizat perioada de implementare, pentru care se solicită rambursarea), la o calitate acceptabilă și agreată și la prețuri sau costuri rezonabile.

o Conformitatea cu regulile de achiziții publice

Regulile de achiziție publica aplicabile tuturor contracteleor de finanțare sunt cele nationale.

Auditorul finnaciar examinează ce reguli de achiziții publice se aplică pentru fiecare categorie de cheltuieli, tipuri de cheltuieli. Auditorul verifică dacă Beneficiarul este în conformitate cu astfel de reguli și dacă cheltuielile în cauză sunt eligibile. Când auditorul descoperă aspecte de neconformitate cu regulile de achiziții publice, prezinta în RCF natura și impactul lor financiar în termeni de cheltuieli neeligibile.

Pentru calcularea impactului financiar urmare a procesului de achizitii publice, auditorul va tine cont de ghidul pentru determinarea corecțiilor financiare care trebuie făcute cheltuielii cofinanțate din fondurile structurale sau din fondul de coeziune pentru neconformarea cu regulile achiziției publice, anexat prezentelor ST.

o Costuri administrative (indirecte)

Auditorul nu va verifica documentele justivicative referitoare la cheltuielile administrative (indirecte) declarate de Beneficiar, acestea fiind rambursate in mod automat de catre AM/OI in baza cheltuielilor directe declarate de Beneficiar si verificate de auditor, prin aplicarea ratei forfetare stabilite in Contractul de Finanțare. Totusi, auditorul va verifica incadrarea acestor cheltuieli in procentele ratelor forfetare stabilite de AM/OI prin Contractul de Finanțare.

Verificarea veniturilor acțiunii

Atunci când este cazul, auditorul verifică faptul că veniturile generate de Beneficiar în contextul acțiunii au fost alocate în mod adecvat acțiunii care face subiectul contractului de finanțare și au fost trecute corect în CRC. Având în vedere că acest angajament nu reprezintă un audit, auditorului nu i se cere să evalueze totalitatea veniturilor. Auditorul verifică dacă veniturile au fost corect înregistrate în evidența contabilă a proiectului finantat prin POSDRU.

„CONSTRUIRE PENSIUNE TURISTICA IN ZONA RURALA, TEREN SPORT, PISCINA ACOPERITA, AMENAJARI INTERIOARE, IMPREJMUIRE“ – Proiect finanțat prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013

Tabel 3-2

„DOTAREA FIRMEI CU APARATURĂ DE TESTARE ȘI MIJLOACE TEHNICE PENTRU PUNEREA IN FUNCȚIUNE LA CLIENȚI A ECHIPAMENTELOR FABRICATE” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013

„LABORATOR DE EXPLORARI FUNCTIONALE OFTALMOLOGICE” Proiect finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013

„ACHZIȚIONAREA SI IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMATIC INTEGRAT DE CONTABILITATE, ANALIZĂ ECONOMICĂ SI SUPORT DECIZIONAL” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013

„DEZVOLTAREA SI MODERNIZAREA UNUI CENTRU REGIONAL DE INFORMATICĂ APLICATĂ” – Proiect finanțat prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice 2007-2013

Un proiect finantat prin POR la o Institutie publica …

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE