Declarația privind propria răspundere…3 [308082]

Licență

Declarația privind propria răspundere…3 [308082]

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

Declarația privind propria răspundere……………………………………………………3

Lista abrevierilor …………………………………………………………………………………..4

Introducere …………………………………………………………………………………………..5-9

Capitolul I. [anonimizat]

1.1. [anonimizat]-evaluarea performanțelor elevilor………………………………………………………………………………………………..10-16

1.2. [anonimizat]-evaluare puse în valoare prin utilizarea instrumentelor digitale în dezvoltarea abilităților de comunicare……………….16-29

1.3.Modalități de integrare a instrumentelor digitale în cadrul secvențelor instrucționale la ora de limba engleză…………………………………………………….29-37

1.4. [anonimizat]-evaluare…………………………………………………………………………………..37-43

1.5. Concluzii la capitolul I…………………………………………………………………….43-44

Capitolul II. [anonimizat]-EVALUARE A COMPETENȚELOR DE COMUNICARE A ELEVILOR

ÎN LIMBA ENGLEZĂ

2.1. [anonimizat]-evaluare a competențelor de comunicare a elevilor în cadrul orelor de limba engleză…………………………………………………………………………………………………45-57

2.2.Exemple de activități didactice prin aplicarea resurselor digitale ………..57-64

2.3. [anonimizat]-evaluare a competențelor de comunicare a elevilor în limba engleză……………………………………………………………………………………..64-74

2.4. Concluzii la capitolul II……………………………………………………………………..74-75

Concluzii generale și recomandări…………………………………………………………76-79

Bibliografie………………………………………………………………………………………….80-82

Adnotare (în română)……………………………………………………………………………83

Adnotare (în engleză)……………………………………………………………………………..84

Anexe…………………………………………………………………………………………………..85-

LISTA ABREVIERILOR

BL Blended Learning

CECRL Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi

C.C. [anonimizat] a Calității Evaluării în Învățământul Preuniversitar

IP Instruire programată

GBL Game Based Learning

P. E. L. Portofoliul european al limbilor

STAD Student Teams Achievement Devisions

TIC Tehnologii Informației și Comunicării

TGT Teams/Games/Tournaments

Trad. Traducere

INTRODUCERE

Evoluția exponențială cunoscută de noile tehnologii informaționale în ultimul deceniu a condus la înregistrarea unei adevărate revoluții în domeniul instruirii asistate la calculator. În această globalizare socială, transformarea tehnologică constituie, evident, un element fundamental pentru înțelegerea și perceperea modernității noastre, în măsura în care ea creează noi forme de socializare, noi definiții ale identității individuale și colective.

Existența noilor tehnologiilor nu lasă indiferent sistemul educativ. Introducerea tehnologiilor în educație devine o necesitate justificată, fiind vorba de o miză socială; educativă și economică.

Predarea limbilor străine se bazează pe integrarea tehnologiilor moderne mai mult decât alte discipline, acestea aducând beneficii semnificative, datorită tehnicilor de reproducere a sunetului și a imaginilor. A însuși o limbă străină presupune un exercițiu perceptiv. Utilizarea tehnologiilor multimedia în didactica limbilor a determinat „ curiozitate, speranțe, îndoieli, și incertitudini evidente”. Pentru unii, însă această utilizare nu este decât o irosire de timp.

Actualitatea temei presupune orientarea învățământului către valorile societății moderne, din aceste considerente sistemele tehnologizate devin tot mai frecvent utilizate în activitatea profesorilor, fiind aplicate într-o manieră creativă, explorânu-le astfel potențialul.

Noile metodolgii scot în evidență probleme care vizează nu doar „ ce să înveți”, ci mai ales, „cum să înveți” sau „cum să descoperi”. Utilizarea instrumentelor online, permite punerea în practică a strategiilor didactice bazate pe dezvoltarea autonomiei în achiziția de cunoștințe și pe crearea interacțiunilor între elevi.

Instrumentele online sunt un excelent mijloc de evaluare a cunoștințelor elevilor, a potențialului lor creativ. Ele pun accentul pe cooperare și negociere în noi situații de învățare, modifică contextul pedagogic tradițional și deasemenea stăpânesc o bogată ofertă de materiale ce vin în sprijinul procesului de predare-învățare-evaluare a unei limbi.

Problema cercetării

Procesul de predare și învățare a unei limbi străine a reprezentat, la începutul anilor ’ 70, un ansamblu de aplicații extrem de eficient pentru concepțiile asupra funcționării limbilor, pentru cercetarea procesului de învățare, a strategiilor lingvistice și pragmatice de achiziții pentru elevi, a culturii altor popoare, dar și pentru didactica limbilor străine.

La începutul secolului XXI diversitatea de tehnologii moderne accesibile pentru a fi utilizate

în predarea-învățarea-evaluarea limbilor străine s-au diversificat și au invadat centrul practicii lingvistice.

Orice lucrare de cercetare are un investigator și o motivare, un factor declanșator. În cazul respectiv, abordarea acestui subiect a fost influiențată de necesitatea de a:

devansa rutina unor activități didactice, care nu mai corespund actualității;

evidenția că noile tehnologii dețin o buna sursă de materiale, ce vin în sprijinul didacticii limbilor;

consemna reperele teoretice și condițiile metodologice de integrare și utilizare a resurselor digitale pentru realizarea interactivității multimedia în predarea limbii engleze;

Prezentul demers investigativ s-a construit în jurul următoarelor probleme;

Potețialul formativ al noilor tehnologii în condiții de interactivitate și interacțiune;

Importanța medierii în cazul introducerii instrumentelor online în procesul de predare-învățare;

Dimensiunle unei noi metodologii care integrează tehnologiile informaționale.

Obiectul cercetării constituie metodologia implementării instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare a limbii engleze în scopul îmbunătățirii competențelor de comunicare a elevilor.

Scopul cercetării

Stăpânirea limbilor străine reprezintă baza comunicării în spațiul european și înseamnă colaborare, progres, interacțiune, dezvoltare, interculturalitate. Actualmente, școala este în căutarea unor modalități de eficientizare a procesului instructiv-educativ.

Scopul principal al lucrării constă în demonstrarea eficienței utilizării noilor tehnologii moderne în procesul predare- învățare-evaluare a limbii engleze, în scopul achiziționării competențelor comunicative ale elevilor, prin formularea și realizarea coerentă a sarcinilor didactice, care derivă din sistemul competențelor cultivate elevului.

Obiectivele cercetării

Prezenta cercetare este determinată de existența unor aspecte teoretice și practice care îi preocupă pe profesorii de limbi străine. Pentru realizarea scopului formulat îmi propun soluțioarea următoarelor obiective:

studierea documentelor de referință la nivel European, examinarea modulului în care suporturile multimedia sunt corelate cu suporturile tradiționale aplicate în didactica limbilor străine;

accentuarea aporturilor, influiențelor pe care noile tehnologii le au asupra elevilor prin

valorificarea lor, relevarea competențelor ce pot fi cultivate;

efectuarea unui experiment pedagogic pentru a determina necesitatea formării și dezvoltării competențelor comunicative și digitale;

recomandarea unui șir de activități cu ajutorul instrumentelor online prin includerea diverselor activități didactice, ce au ca sursă diverse videoclipuri, jocuri educative, proiecte online, pentru nivelul A2-B1, în scopul dezvoltării abilităților de comunicare și colaborare în cadrul orelor de limba engleză.

Gradul de studiere a temei de cercetare în literatura de specialitate

Introducerea instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare a devenit o necesitate în societatea modernă; devenind un mediu de învățare în general, pentru toate disciplinele din curriculumul școlar. Atunci când este utilizată corespunzător, tehnologia contribuie la o învățare activă centrată pe elev, la dezvoltarea creativității și a gândirii critice.

Actualizarea și extinderea noțiunii de ” tehnologie informațională” reprezintă un demers educațional în scopul dezvoltării personalității elevului în ansamblu; îmbunătățirea predării limbii engleze prin fundamentarea tehnologiei de învățare a limbii engleze prin valorificarea strategiilor didactice interactive.

Optimizarea predării limbii engleze prin utilizarea instrmentelor digitale înseamnă eficientizarea procesului instructiv, eliminarea barierelor și stimularea elevilor de a paricipa activ în învățare, se referă o educație centrată pe elev, armonizată cu nevoile de învățare, ajustată la preferințele de învățare și la interesele specifice ale elevilor.

Baza științifico-metodologică

Metodologia cercetării constă în îmbinarea metodelor utilizate în cercetările didactice și metodele informatizate. Această abordare îi conferă lucrării originalitate și un spirit inovator.

Astfel, s-a recurs la următoarele metode:

metode teoretice: documentarea științifică, analiza comparativă, generalizarea, sistematizarea;

metode pragmatice: chestionarea, observația, experimentul pedagogic, interviul;

metode statistico-matematice de analiză, sinteză și prelucrare a datelor.

Inovația științifică

Caracterul inovator al lucrării rezidă în accentuarea unor aspecte teoretice și practice, care îi precoupă pe profesorii de limbi străine. Lucrarea ne ghidează spre o reflecție mai aprofundată asupra necesității inovării în domeniul învățării limbii engleze prin integrarea instrumentelor digitale.

Interesul științific față de utilizarea resurselor multimedia permite o înțelegere mai bună a strategiilor de predare, susținând mediatizarea pedagogică și punând în evidență diferite abordări utilizate în procesul de predare- învățare-evaluare a limbii engleze. Această cercetare va contribui la introducerea resurselor digitale în metodologia didacticii limbilor prin analiza produselor și prin recomandarea unei noi metodologii de realizare a procesului instructiv în contextul aplicării instrumentelor digitale.

Valoarea practică a temei de cercetare

Prezenta lucrare poate constitui o sursă modernă și actuală pentru publicul avizat în materie de modernizare a curriculumui de limbi moderne din învățământul preuniversitar moldovenesc și poate fi utilă drept bază pentru cercetările ulterioare în domeniu.

Rezultatele obținute în baza experimetului realizat, vor demonstra veridicitatea structurării finalităților de predare- învățare a limbilor străine pe seturi de competențe și cultivarea eficientă a acestora prin aplicarea instrumentelor online în triada predare-învățare-evaluare.

Rezultatele prezentei cercetări pot fi utilizate:

din perspectivă didactico- științifică: crearea și predarea cursurilor de limba engleză, în cadrul învățământului preuniversitar fiind un sprijin și pentru celelate limbi moderne; efectuarea de sugestii privind aplicarea curriculumui, utilizarea manualelor și a portofoliului european al limbilor;

din perspectiva didactico-aplicativă: punerea la dispoziție a unui instrument util pentru optimizarea și implementarea instrumentelor online în cadrul orelor de limba engleză; punerea la dispoziția profesorilor a unui instrument de informare și de lucru interactiv în domeniul didacticii limbilor, propunerea de idei în conceperea și utilizarea manualelor de studiu.

Sumarul compartimentelor tezei

Adnotarea cu traducere în limba engleză cuprinde informație despre structura tezei, cuvintele cheie, domeniul de studiu, scopul și obiectivele lucrării, baza știițifico-metodologică și inovația științifică, valoarea practică a temei de cercetare și implementarea rezultatelor științifice.

Capitolul 1, intitulat: Repere metodologice privind integrarea resurselor digitale în procesul instructiv-educativ al limbii engleze, prezintă prin cele patru subcapitole pe care le conține, principalele elemente de fundamentare teoretică a rolului instrumentelor digitale în procesul de predare- învățare-evaluare a limbii engleze.

Prezentul capitol conține informație eficientă despre descrierea resurselor multimedia dar și aplicabilitatea lor în procesul de predare-învățare-evaluare a limbii engleze, se reliefează avantajele și limitele implementării tehnologiilor digitale și necesitatea introducerii metodelor interactive în activitatea didactică și a alinierii la cerințele europene în materie de didactică.. Obiectul fundamental al tuturor metodelor este acela de a învăța comunicarea într-o limbă străină în situații de viață cotidiană.

Într-un paragraf separat sunt prezentate concluziile cu privire la subiectul pus în discuție.

Capitolul al doilea denumit: Eficiența integrării instrumentelor digitale în demersul de predare-învățare- evaluare a competențelor de comunicare în limba engleză: experiment pedagogic, atenția a fost focusată asupra unei cugetări atente, detaliate în ceea ce privește rolul utilizării instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare a limbii engleze. Demersul experimental prezentat a avut ca scop accentuarea importanței tehnologiilor digitale în creșterea motivației elevilor și necesitatea îmbunătățirii competențelor de comunicare orală prin folosirea resurselor multimedia.

În final, sunt relatate concluziile pe marginea problemelor puse în discuție în capitol.

În Concluzii generale și recomandări sunt abordate, concluziile teoretico-practice asupra cercetării realizate. În această parte a tezei sunt formulate o serie de sugestii de ordin didactic și pragmatic privind integrarea pedagogică a instrumentelor digitale la ora de limba engleză, fapt ce determină punerea în practică a unor competențe lingvistice și digitale, dezvoltarea inițiativei și a creativității elevilor, a muncii în echipă, prin integrarea experienței personale în experiența de grup.

Bibliografia conține un număr semnificativ de surse relevante de peste hotare și din țară, incluzând, manuale, articole, materiale ale conferințelor științifice, dicționare, ghiduri.

În Anexe sunt incluse diverse informații corelate cu conținutul lucrării, de natură pedagogică, comunicativă și informațională, de importanță majoră pentru cercetarea în cauză.

Capitolul I. REPERE METODOLOGICE PRIVIND INTEGRAREA RESURSELOR DIGITALE ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV AL LIMBII ENGLEZE

Utilizarea instrumentelor online în predarea-învățarea-evaluarea performanțelor elevilor

În prezent, datorită evoluției fără precedent a tehnologiei în domeniul comunicării cât și a progresului tehnic în general, societatea devine preponderent una informațională.

Acum la începutul secolului XXI, dezvoltarea tehnologiilor informaționale constituie un element definitoriu al societății. În societatea informațională modernă toate domeniile sunt acut dependente de utilizarea acestor tehnologii ale informației și comunicării, iar educația are o importanță deosebită în valorificarea noilor resurse digitale.

Instruirea asistată la calculator este sintagma cel mai des folosită în descrierea utilizării calculatoarelor în scopuri educaționale. În multe țări folosirea calculatorului și a tehnologiilor informaționale a intrat în practica școlară, deschizând noi orizonturi procesului instructiv.

Tehnologia informațională, ca mediator al unei educații de calitate, joacă un rol esențial în organizarea procesului instructiv-educativ. Aceasta dezvoltă abilități și dispoziții de procesare a informației. Noile tehnologii oferă accesul la diverse surse în afara orelor și manualelor școlare; profesorul poate deveni cel care facilitează învățarea, aplicând strategii pentru a-i ghida pe elevi în procesul de învățare.

Introducerea tehnologiilor moderne în procesul educațional contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirea rezultatelor elevilor. În primul rând, aceasta se datorează faptului că se adaptează particularităților și stilurilor de învățare ale elevilor și nevoilor de predare ale profesorilor. În al doilea rând, aplicare tehnologiilor în procesele de predare-învățare-evaluare stimulează atenția la ceea ce se predă, sporește receptivitatea, precum și interactivitatea. [13, p.49]

Noile tehnologii moderne presupun un proces de aplicare a cunoștințelor cu ajutorul unor instrumente, metode și mijloace utilizate în vederea achiziționării unui ansambul de competențe comunicative și digitale. Tehnologia este structurată în trei dimensiuni funcționale: o dimensiune tehnico-materială, reprezentată prin variate instrumente online, etc.; b) dimensiune normativă – reprezentată prin strategii de proiectare, organizare și valorificare a tehnicilor; o dimensiune socială, reprezentată prin abilități, capacități, comportamente individuale și sociale.[19, p.39] (trad.)

Tehnologiile digitale semnifică o simplă adăugare în planul de învățământ, ele sunt integrate pe deplin la toate nivelurile sistemului școlar. Introducerea instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare a devenit o necesitate în societatea modernă, devenind un mediu de învățare în general pentru toate disciplinele din curriculumul școlar. Atunci când este orientată corespunzător, tehnologia contribuie la o învățare centrată pe elev, la dezvoltarea creativității și a gândirii critice.

Deși tehnologia nu poate juca rolul vital al unui profesor, ea poate fi folosită ca un instrument suplimentar pentru îmbunătățirea metodelor de predare la clasă. Actualmente, cadrele didactice pun un accent deosebit pe cele mai recente tehnologii de predare a disciplinelor de studiu. Integrarea instrumentelor digitale în cadrul orelor de limba engleză implică o predare modernă, eficientă și interactivă. Cadrul didactic nu mai reprezintă doar un furnizor de cunoștințe, ci și un creator de resurse didactice, devine mentor, mediator, acordă o mai mare importanta stilurilor de învățare ale elevilor; utilizează strategii didactice care promovează centrarea pe elev și formarea capacităților de gândire la nivel superior. Elevii la rândul lor nu mai sunt niște receptori pasivi ci devin creatori ai propriului bagaj de cunoștințe; devenind responsabili de propria învățare.

Specificul disciplinei limba engleză impune utilizarea activă a resurselor digitale în calitate de mijloace de predare-învățare-evaluare. Prin urmare, trebuie să ținem cont de faptul că un mijloc de învățare nu este eficient dacă e folosit separat, fără a fi un component al unui sistem de forme, metode, mijloace și resurse care se completează și sunt înglobate într-o strategie de instruire sau autoinstruire coerentă.

În procesul de predare-învățare-evaluare un rol deosebit îl ocupă tehnologiile didactice aplicate.

În literatura de specialitate, conceptul de tehnologie didactică reprezintă [10, p.81] totalitatea mijloacelor audiovizuale utilizate în practica educațională în sens restrâns și ansambulul structurat al metodelor, mijloacelor de îvățare, al strategiilor de organizare a predării-învățării, puse în aplicație în interacțiunea profesor-elev, printr-o strânsă corelare cu obiectivele pedagogice, cu conținuturile transmise, cu formele de realizare a instruirii și cu cele de evaluare- în sens larg.

După psihologul american Jerome Seymur Bruner, ”eficientizarea predării limbii engleze prin utilizarea tehnologiile didactice înseamnă îmbunătățirea procesului instructiv, eliminarea limitelor și încurajarea elevilor de a participa activ la procesul educațional, se referă la procesul de instruire armonizat cu nevoile de învățare, ajustate la preferințele de învățare și la interesele specifice ale elevilor”. Fiind considerată o abordare modernă, tehnologia digitală ajută elevii să învețe productiv și contribuie la îmbunătățirea performanțelor atât în cadrul orelor, cât și în afara acestora. [ 25, p.24]

Folosirea instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare este mult apreciată de elevi. Utilizarea lor face lecția mai ușoară și mai atractivă, în special când introducem elemente de interactivitate și de socializare, precum emailul, formurile și videoconferințele. [4, p.40] (trad.)

Utilizând o varietate de noi tehnologii, mulți dintre elevi, devin mai încrezători în forțele proprii și procesul de învățare pentru ei devine mai facil. În acest context, competențele specifice limbii engleze pot interacționa în foarte mare măsură cu competențele digitale, rezultând activități moderne de predare-învățare.

Integrarea tehnologiilor digitale în curriculum este un proces care trebuie înțeles în sensul „utilizării noilor tehnologii pentru a învăța”, mai degrabă decât „a învăța să utilizezi noile tehnologii” și vizează valorificarea potențialului acestora pentru ameliorarea predării și învățării prin integrarea în curriculum a activităților care permit sau favorizează utilizarea tehnologiilor online.

Este cert faptul că orice profesor de limba engleză trebuie să cunoască nivelul competențelor digitale acumulate de elevi pe fiecare clasă, pentru a le putea folosi corespunzător. Astfel, conform competențelor cheie TIC, se pot utiliza următoarele activități, exerciții, aplicații și jocuri educaționale, grupate pe clase:

Clasa a II-a

ilustrarea prin imagini digitale a unui text lecturat;

jocuri educaționale online de recunoașere a cuvintelor;

simularea situațiilor de comunicare orală utiizând tehnologiile informașionale;

recitări de poezie, interpretări de cântece în baza celor audiate ;

exerciții de punerea cuvintelor în corepondență: imagine-cuvânt, cuvânt- imagine. [16, p.12]

Clasa a III-a

crearea și rezolvarea unui puzzle lingvistic;

reprezentarea grafica online a unui minirebus;

reproducerea cu exactitate a modelelor de intonație și de pronunție a fonemelor specifice limbii studiate, utilizând înregistrările audio;

memorizarea cîntecelor și interpretarea lor;

practicarea jocurilor de numărare. [16, p.15-16]

Clasa a IV-a

jocuri educaționale de gramatică, jocuri de puzzle;

elaborarea unei scrisori, invitatii, carte postală;

exerciții de discriminare auditivă;

practicarea jocurilor de gramatica online. [16, p.21]

Clasa a V-a

crearea unui document care să contină un dialog imaginar pe o anumită;

realizarea de felicitări, invitatii, calendare, diplome;

audierea instrucțiunilor vorbitorului și ăndeplinirea unor sarcini simple;

traducere sincronizată în limba maternă ;

exerciții de confirmare a înțelegerii mesajului;

realizarea materialelor cu ajutorul platformelor digitale (Moodle, ThinkQuest, Diffen). [17, p.18]

Clasa a VI-a

crearea de documente in Word pe o anumită temă, întocmirea unei cereri, a unui eseu, etc.;

realizarea de prezentări powerpoint pe un anumit subiect;

asocierea simbolurilor cu imaginea locurilor unde se poate afla;

audierea instrucțiunilor vorbitorului și ăndeplinirea unor sarcini simple;

exerciții de susținere a unei prezentări;

crearea posterelor digitale și infograficelor (Piktochart, Photopeach, ThingLink) [17, p.23]

Clasa a VII-a

realizarea activităților interactive cum ar fi teste, chestionare, exerciții, fișe digitale utilizând diverse platforme digitale (LearningApps, Quizlet);

crearea filmelor digitale prin intermediul Stupeflix;

vizionarea unei scurte secvențe video și expunerea opiniei în baza filmulețului vizionat;

realizarea unui album de artă cu informatii și imagini extrase din enciplopedie online;

completarea unui table cu informația care lipsește;

simularea unei situații de comunicare, respectând norme de politețe uzuală. [17, p.32-35]

Clasa a VIII-a

crearea prezentărilor prin intermediul instrumentelor web (Powtoon; Storyjumper)

crearea fimulețelor și cărților digitale cu ajutorul instrumentelor digitale (Biteable, Storybird, ThingLink);

optimizarea unor imagini prin utilizarea diverselor aplicații: Microsoft Office Word, Writer (Open Office), Adobe Photoshop etc.[ 17, p.38]

Clasa a IX-a

realizarea proiectelor pe diverse subiecte prin intermediul instrumentelor web;

schimbul de elemente multimedia dintre calculator și diferite medii de stocare

prelucrarea videou-rilor prin utilizarea aplicațiilor Windows Movie Maker, Windows Media Player;

exerciții de redactare a corespondenței personale;

elaborarea și prezentarea unui pliant publicitar utilizând variate tehnologii digitale;

aplicarea aplicațiilor pentru realizare de conferințe video și audio: Skype, Windows Live, Live@Edu, etc. [17, p.45]

Clasa a X-a

prelucrarea imaginilor prin utilizarea: Ifran View, Gimp, Inkscape, Photoshop, Photopaint;

prelucarea audio-video prin utilizarea: Movie Maker, Media Cope, Any Audio Converter, Audacity;

inițierea, menținerea și încheierea unei conversații în limba străină modern, utilizând înregistrări video;

interpretarea cântecelor și a dansurilor populare ale limbii-țintă

implicare în proiecte educaționale online ( iEARN, Twinning).

Clasele a XI și a XII

întocmirea unei pagini web personale;

realizarea de pagini web cu continut interdisciplinar;

realizarea de pagini web specifice unor evenimente;

crearea de galerii foto;

discuții pe marginea vizionării filmelor, spectacolelor;

elaborare de prezentări orale, comentarii, proiect de grup;

construirea suporturilor grafice, scheme, tabele

participări in proiecte educationale online.[ 18, p.21-27]

Este evident că disciplina de studiu limba engleză implică o multitudine de activități de comunicare, vizualizare, audiere, de organizare grafică, de reprezentare oferite de noile tehnologii. Software-urile educaționale elaborate pentru studiul limbii engleze pot crea situații de învățare în care elevii nu întâmpină dificultăți în învățarea unei limbi străine, însă îi determină să se concentreze pe topic, învățarea fiind astfel naturală, temeinică și atractivă.

Axându-ne pe activitățile de învățare a limbii engleze în cadrul orelor de curs în care se utilizează instrumente online, elevii pot fi implicați în realizarea unor produse precum: afișe, grafice, reviste, bloguri, forumuri, teste, diferite software-uri educaționale, jocuri, pliante publicitare, dicționare online. Produsele create pot fi valorificare și aplicate în cadrul unor activități educative interactive care să implice tineri din diverse țări, dezvoltând astfel competențele de socializare și de comunicare.

Dezvoltarea competenței de comunicare joacă un rol primordial în procesul de predare-învățare-evaluare a limbii engleze. Competența de comunicare a elevului își găsește aplicare în realizarea activităților comunicative variate, care implică recepția, producerea, interacțiunea și medierea, fiecare din aceste moduri de activitate fiind indispensabile si susceptibile de a fi realizate și îmbinate cu variate resurse digitale; prin introducerea elementelor de interactivitate și socializare, contribuind într-o mare măsură la îmbunătățirea rezultatelor elevilor. [6, p.18]

Utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul orelor de limba engleză a devenit un subiect de discuție în rândul cercetătorilor. De exemplu, profesorul englez John Bender a fost preocupat de investigarea efectului utilizării programelor de calculator ca mijloc de instruire în predarea limbii engleze. Bender a efectuat un studiu pe un eșantion format din 42 de elevi din treapta liceală. Elevii au fost împărțiți în două grupuri: 22 elevi au studiat limba engleză orientată pe resurse multimedia ca mijloc educativ, și un grup de 20 elevi care au studiat aceleași conținuturi folosind metode traiționale bazate pe prezentări verbale, folosind manuale și tablouri și marcaje colorate. Elevii au fost implicați în diverse activități de comunicare în limba engleză. Constatările studiului au evidențiat diferențe semnificative în favoarea grupului care s-a axat pe utilizarea instrumentelor digitale în procesul instructiv. În general, concluziile acestui studiu explică rolul practic al tehnologiilor în îmbunătățirea calității învățării și predării limbii engleze.

Un alt studiu a fost realizat de către profesorul american Cristopher J. Lane (2011) care vizează utilitatea jocurilor online asupra progresului școlar la limba engleză în rândul elevilor. Obiectivul studiului a fost de a defini caracteristicile utilizării tehnologiilor care depășesc predarea obișnuită. Cercetătorul s-a axat pe proiectarea jocurilor online în vederea practicării și îmbunătățirii limbii engleze în rândul elevilor săi. El a adoptat o abordare tradițională cu un grup de 32 elevi din treapta gimnazială care au exersat diverse jocuri, utilizând metode tradiționale de predare. Același grup de elevi a aplicat variate jocuri și activități online utilizând multimedia.

Prin urmare, s-a constatat că predarea cu ajutorul tehnologiilor a demonstrat progrese mai mari și a contribuit semnificativ la îmbunătățirea performanțelor lingvistice ale elevilor la limba engleză. [1, p.36-37] (trad.)

Utilizarea instrumentelor digitale în cadrul orelor de limba engleză au un rol esențial în dezvoltarea competențelor comunicative, ajută la motivarea și implicarea activă a elevilor în procesul didactic; personalizarea procesului de învățare, dezvoltarea abilităților de lucru cu calculatorul, evaluarea procesului de predare-învățare, utilizarea informațiilor din surse online, încurajarea utilizării jocurilor și programelor care pot contextualiza anumite concepte.

În concluzie, putem menționa că integrarea eficientă a tehnologiilor digitale oferă oportunitatea cadrului didactic să se axeze pe predarea activă și interactivă, să cunoască așteptările și nevoile indiviuale ale elevilor, să le ofere posibilități de a progresa, de a se dezvolta, a organiza și a comunica toate cunoștințele dobândite, să dezvolte programme de învățare care să asigure integritatea învățării și includerea tuturor elevilor în acest proces.

1.2. Metode și mijloace de predare-învățare-evaluare puse în valoare prin utilizarea tehnologiilor digitale în dezvoltarea abilităților de comunicare

Procesul educațional din mediul virtual a condus la o serie de evoluții și de transformăriale unor principii și metode pedagogice la realitățile e-learningului. Deși nu se poate afirma că învățarea în mediul virtual a condus la schimbări radicale ale teoriilor psihopedagogice, există unele dezvoltări care demonstrează această adaptare la noile realități educaționale. În cele ce urmează vom trece în revistă câteva dintre formele și metodele de învățare cu relevanță în mediul virtual.

Instruirea programată- reprezintă o metodă de predare-învățare pas cu pas, monitorizată progresiv, realizată prin parcurgerea unor unități mici de informații și prin verificări frecvente.

O caracteristică esențială a acestei metode este aceea că elevul învață singur. Rolul manualului este de a întări răspunsurile corecte și de a-l ghida către următoarele secvențe de învățare. În principal este vorba despre manuale și ”mașini pentru învățare”. ”Mașinile pentru învățare” au suscitat interesul psihologilor educaționali de acum aproape un secol. Psihologul educațional de la univeritatea din Ohio, SUA, Sidney L. Pressey a creat prima mașină mecanică pentru predare-învățare. Informațiile și cunoștințele ce urmează să fie prezentate sunt decupate în secvențe mici parcurse de cursant și care sunt imediat urmate de o întrebare sa mai multe întrebări. Răspunsurile oferite de cursant primesc imediat un feedback din partea mașinii. Programul permite individualizarea învățării și parcurgerea conținuturilor ce urmeazză a fi învățate într-un ritm propriu. De la acționarea mecanică, mașinile pentru învățare s-au transformat în mașini electronice pentru învățare. Astăzi, datorită capacităților și performanțelor atinse, sarcina de a coordona învățarea programată a fost preluată de calculatoare și dispozitive portabile, precum și programe special concepute în acest scop.practica utilizării unor astfel de mașini pentru învățare a condus către dezvoltarea a două tipuri de programe pentru instruirea programată:

Programele cu răspuns construit- care îi cer celui care a parcurs o scurtă secvență de cunoaștere să elaboreze răspunsul la o întrebare formulată anterior.

Programele cu răspunsuri multiple- care presupune selectarea unui răspuns dintr-o listă, bazânu-se pe abilitatea celui care învață de a recunoaște răspunsul corect.

Metoda didactică instruirea asistată de calculator valorifică principiile instruirii programate în contextul noilor tehnologii informatice și de comunicații, care sunt indicate în figura de mai jos.

Fig.1.1. Principiile instruirii programate

Instruirea programată este eficientă pentru cadre didactice în conceperea unui act educațional judicios, rațional și eficient.

Învățarea autoreglată-este un model la care se face apel adesea atunci când se încearcă explicarea unor comportamente de învățare în context cu e-learning. Învățarea este influiențată de un set de factori comportamental, precum și de factorii de mediu în care se desfășoară învățarea. Elevii sunt văzuți ca fiind proactivi, având un rol determinant în organizarea și reglarea propriului act de învățare. Componentele autoreglării învățării sunt: autoarmonizarea, autoinstruirea, autoevaluarea și autoîntărirea.

Învățarea situațională- văzută ca o formă a învățării prin cooperare. Învățarea este un proces care, în mod normal, apare ca funcție a unei activități, a unui context sau a unei culturi în care aceasta este situată. Principiile de bază ale acestui tip de învățaresunt următoarele: informațiile și cunoștințele trebuie prezentate în contexte autentice, învățarea presupune comunicare, interacțiune socială și colaborare. [8 p. 88-93]

Instruirea asistată la calculator (IAC) este o metodă didactică de învățământ, care valorifică principiile de modelare și de analiză cibernetică a activității de instruire în contextul noilor tehnologii informaționale și comunicaționale, caracteristice societății de tip postindustrial.

[9, p.237]

Există variarte noțiuni (Fig.1.2.) folosite pentru a desemna ceea ce generic reprezintă instruirea asistată la calculator, denumiri care încearcă să sugereze atât nivelul tehnologic implicat cât și aspectele pedagogice dominante.

Fig.1. 2. Formulări utilizate pe plan internațional

Metoda respectivă pune în valoare următoarele activități didactice integrate la nivelul unei acțiuni de dirijare euristică și diferențiată a activităților de predare-învățare-evaluare :

sistematizarea informației în conformitate cu cerințele programei adaptabile la abilitățile fiecărui elev;

instigarea cognitivă a elevului prin secvențe didactice și întrebări care ne orientează spre identificarea unor lacune și situații problemă ;

realizarea sarcinilor didactice studiate anterior prin reutilizarea sau obținerea informațiilor necesare de la resursele digitale;

efectuarea unor sinteze rezumative după consultarea și studierea unor teme, unități de studio, grupuri de lecții, subcapitole, capitole, discipline școlare;

elaborarea exercițiilor suplimentare de stimulare a gîndirii critice și creativității elevului.

Instruirea asistată la calculator influiențează dezvoltarea intelectuală a elevilor prin motivarea elevilor față de nou, dezvoltarea gândirii logice, stimularea imaginației, sporirea interesului față de disciplină, formarea intelectuală a tinerii generații prin autoeducație. [20]

Limba engleză este una din disciplinele cele mai avantajate de utilizarea instrumentelor digitale în activitatea didactică (conform unui studiu realizat în acest sens în țările din Europa, se estimează că eficiența utilizării tehnologiilor informaționale în cadrul orelor de limba engleză este de 57,4%). Competențele generale și specifice limbii engleze interacționază în mare măsură cu competențele digitale, rezultând activități didactice moderne, atractive și interesante.

Metodele moderne de predare a limbii engleze îmbinate cu cele mai noi resurse digitale duc la creșterea semnificativă a modului de implicare a elevilor pe parcursul orelor de clasă și la creșterea eficienței procesului instructiv, determină elevul să formuleze opinii argumentate, să înțeleagă logica evenimentelor și să folosească lucrul în echipă.

Punerea în aplicare a instrumentelor digitale în cadrul orelor de limba engleză permite organizarea și desfășurarea activităților astfel încât să fie implicați toți elevii la un nivel potrivit abilităților lor.

Integrarea instrumentelor digitale în cadrul orelor presupune selectarea unor metode și tehnici interactive moderne de predare și evaluare, dezvoltând astfel elevilor un anumit stil de învățare cu efect durabil. În practica predării limbii engleze există o multitudine de metode de predare ce utilizează instrumente digitale și care pot fi integrate cu succes în cadrul orelor.

O metodă modernă de predare a limbii engleze ce implică utilizarea tehnologiilor informaționale este Metoda Thayer sau Metoda clasei inversate (flipped classroom). Această metodă presupune o învățare centrată pe elev, permite angajarea activă a elevului, formarea și dezvoltarea deprinderilor de căutare, selectare, prelucrare a informației, ajută la dezvoltarea competențelor și deprinderilor de comunicare în limba engleză, stimulează inteligența, perspicacitatea și creativitatea. Esența acestei metode constă în realizarea temelor de acasă în timpul orelor de curs împreună cu profesorul; iar în afara orelor profesorul sugerează elevilor să vizualizeze un filmuleț video sau să lectureze un text online. Elevii sunt cei care își asumă responsabilitatea pentru propria învățare, studiind individual sau în grup în afara orelor, ca apoi să aplice cunoștintele și abilitățile obținute la ore realizând diverse sarcini și fiind implicați în diverse activități de comunicare și colaborare prin intermediul platformelor de învățare. (Anexa 1) Rolul profesorului este acela de facilitator, el încurajează, ghidează, elevii să interacționeze activ în aplicarea cunoștințelor în tmpul orei. [28, p63]

Metoda instruirii reciproce (peer instruction) introdusă și dezvoltată în anii ’90 de către profesorul de la Universitatea Harvard, Eric Mazur, este considerată o metodă de dezvoltare a gândirii critice, care este axată pe dezvoltarea dialogului elev – elev; asigură colaborarea în înțelegerea materiei și îi implică pe instruiți în propria lor învățare. Prin utilizarea metodei respective, elevii au posibilitatea de a ocupa rolul de profesori și de a explica colegilor noile noțiuni, neînțelese. Se recurge la utilizarea tehnologiilor informatice pentru achiziționarea și perfectarea competențelor comunicative. Metoda instruririi reciproce poate fi îmbinată cu metoda clasei inversate. [23, p.29] (trad.)

Metoda Audio-Vizuală reprezintă o alternativă inovatoare față de sistemul tradițional de predare a limbii engleze. Filmul este considerat doar o parte a metodei Audio-vizuale , elevii își pot crea o imagine mintală asupra subiectului unei lecții. Prezentarea include text, imagine, sunet, animație; într-un cuvânt multimedia. Metoda Audio-Vizuală presupune crearea unui mediu plăcut și atractiv pentru procesul instructiv-educativ, ajută la încurajarea, și generarea conversațiilor, discuțiilor, comunicării dintre elevi, dar și dintre profesori și elevi. Elevii au posibilitatea să însușească conținutul într-un mod într-un mod realist, fapt ce are drept consecință o comunicare eficientă.

Utilizarea filmelor în predarea limbii engleze evită plictiseala și monotonia, oferind oportunitatea unor activități de învățare dintre cele mai variate pentru elevi de niveluri diferite, în scopuri variate și în vederea dezvoltării competențelor de audiere și competențelor de comunicare. [12, p.42]

Metoda Comunicativă este o metodă modernă de predare, care are drept obiectiv principal învățarea elevilor să comunice într-o limbă străină. Nu este admisă traducerea profesorul folosindu-se de lumea reală, imagini, pantomimă pentru a sugera sensul. Limba maternă nu este folosită deloc. Rolul profesorului este acela de a fi partaner al elevului. Fiind îmbinată cu unele elemente multimedia Metoda comunicativă facilitează învățarea prin experiență, contribuie la crearea unui mediu de învățare performant, interactiv și centrat pe nevoile elevilor; dezvoltă strategii de comunicare și întătește motivația intrinsecă. [27, p.69] (trad.)

Metoda directă este o metodă modernă de predare care pune accentul pe exprimarea orală.

Abordarea comunicativă are ca obiectiv orientarea către dezvoltarea capacităților de comunicare într-o limbă străină, centrând învățarea asupra elevului, favorizând autonomia și substituind pedagogia behavioristă, repetitivă cu cea cognitivă. Nu se admite trducerea în limba maternă, profesorul utilizând lumea reală, imaginile, pantomima pentru a sugera elevilor sensul cuvintelor. Activitatea caracteristică a acestei metodologii este îmbinarea acesteia cu variate resurse multimedia, ce determină producerea de enunțuri în situații autentice. Se pune accentul pe dezvoltarea capacităților intelectuale precum observația, analiza, reflecția și deducția și vizează anumite fenomene lingvistice. Elevii sunt încurajați să se autoevalueze.

Metoda Proiectului reprezintă un model inovativ care implică în mod direct și eficient elevii în procesul de învățare axându-se pe formarea diferențiată a elevului. Proiectele angajează elevii în roluri active precum rezolvarea de probleme, luarea de decizii, investigare, documentare. Proiectul este o metodă activă prin care este intergată tehnologia, dezvoltă cunoștințe și capacități, promovează investigația și demonstreaza învățarea prin rezultate.

Metoda Ciorchinelui este o metodă grafică de structurare și integrare a informației în cursul învățării. Elevii sunt solicitați să efectueze o analiză coerentă a textului prin completarea și corectarea informațiilor pe care le dețin. Această metodă dezvoltă capacitatea elevilor de a realiza scheme folosind metoda grafică și de a tehnoredacta întrebări/răspunsuri, de a găsi asemănări și deosebiri și de a dezvolta abilitățile de comunicare și cooperare. Se pot folosi software-uri dedicate sau aplicații realizate în editoare de text, sau în programe de desen.

Brainstorming-ul reprezintă metoda prin care se dezvoltă creativitatea elevilor prin exersarea gândirii divergente, care solicită găsirea unor situații proprii pentru problemele propuse. Metoda poate fi folosită utilizând grupuri de discuții, forumuri sau documente colaborative. Fiecare dintre participanți poate adăuga propriile idei în spațiul comun de lucru. Se realizează apoi un proces de selecție, iar în final soluțiile găsite pot fi tehnoredactate cu ajutorul unui editor de texte.

Problematizarea este strategia prin care se dezvoltă gândirea și creativitatea elevilor, care trebuie să dobândească cunoștințe noi. Situațiile problemă- întrebările problemă se adresează gândirii elevilor care soluționează problemele prin redactarea unor răspunsuri clare și concise pe care le pot argumenta. Software-ul educațional, produsele realizate de elevi sau aplicațiile online utilizează această metodă, dezvoltând creativitatea elevilor și capacitatea lor de a găsi soluții la probleme cât mai diverse.

Tehnica mozaicului se bazează pe un principiu relativ simplu: fiecare dintre grupurile de studiu primește o parte specifică a unei probleme pe care trebuie să o trataze din punctul de vedere propriu. Fiecare grup se va documenta folosind materiale puse la dispoziție pe calculatoare de profesor sau folosind internetul. Instrumentele digitale utilizate facilitează colaborarea, elevii utilizează Internetul pentru a găsi informații și pentru a realiza sarcini de lucru, pentru a iniția discutii și a expune ideile pe blogul personal.

Controversa creativă presupune utilizarea dezbaterii și stărilor conflictuale pentru înțelegerea în profunzime a situațiilor problematice pe care elevii le studiază. Această metodă interactivă implică activități de dezbatere care au loc într-un grup de discuții, fiecare utilizând calculatorul în timpul dezbaterii pentru a identifica și a aduce elemente în plus care să-i susțină cauza și argumentele.

Tehnica TGT (Teams/Games/Tournaments) poate fi utilizată pentru practicarea diferitor jocuri proiectate pentru a testa și a extinde înțelegerea informațiilor. Elevii sunt încurajați să lucreze în echipe, utilizând diverse aplicații, sistematizând materialul pe care profesorul l-a prezentat recent în clasă, în vederea reactualizării cunoștințelor formate. Elevii sunt puși în situația de a concura cu reprezentanții din alte echipe pentru acumularea punctelor. Utilizând această tehnică elevii învață cooperarea prin acordarea de sprijin reciproc pentru învățare, și fiecare membru are posibilitatea să simtă senzația importanței proprii pentru grup.

În mod asemănător este descrisa si metoda STAD (Student Teams Achievement Devisions) propusă de catre Slavin; și aici avem patru echipe în care fiecare membru poate aduce puncte echipei pentru că, deși în această situație cunoștințele asimilate de cître el nu sunt comparate cu ale celorlalți, ci sunt evaluate individual; elevii sunt apreciați în relație cu performanța lor precedentă, și fiecare membru poate aduce puncte echipei. Realizarea scorului individual și performanța evolutivă, dinamică fiecărui elev poate să fie în cazul utilizării tehnologiilor în procesul de predare-învățare un pas înainte în asigurarea unui demers de automonitorizare și automotivare. Astfel, elevul devine stăpân pe propia dezvoltare și propriul destin educațional, devenind singurul responsabil pentru evoluția proprie și pentru succesul personal și social.

Comunicarea mediată de calculator (Computer-mediated communication) reprezintă una dintre cele mai populare tehnici de comunicare prin intermediul calculatorului. Utilizând această tehnică elevii au oportunitatea de a dezvolta abilitățile de comunicare prin diverse resurse multimedia, email, rețele sociale populare cum ar fi Twitter, Facebook,… Astfel, se crează medii de învățare colaborative, pentru a construi cunoștințe prin sprijin reciproc, pentru acordare de ajutor colegilor cu dificultăți de învățare. Ei pot realiza în comun proiecte online prin intermediul unor instrumente de tipul: wiki, webquest, etc, care servesc ca mijlocitori ai actului de predar-învățare. Comunicarea mediată la calculator se referă și la situațiile în care elevii își dezvoltă comunicarea în afara orelor de curs fără a implica în mod necesar învățarea. Accesul la site-uri specializate, forumuri și platforme de învățare asigură elevilor o îmbunătățire performanțelor școlare.[3, p.70] (trad.)

Învățarea bazată pe joc (Game Based Learning- GBL) reprezintă utilizarea jocurilor cu obiective educaționale ca și instrumente, care susține procesul de învățare într-un mod semnificativ. GBLse referă la o abordare diferită a procesului de predare în care elevii sunt îndrumați să exploreze aspect relevante ale jocurilor în variate context de învățare special create de către profesori.

Egenfeldt – Neilsen consideră jocurile „a mastery-machine”, care construiesc lumi utile, care stabilesc activitatea răspunzând la probabilități, utilizând unelte de navigare, exploatând noi competențe. El afirmă că jocurile sunt un ansamblu de unelte de învățare active. Exploatarea lor poate furniza oportunități de învățare active. Este foarte important să acordăm în clasă timp pentru aspectul pur comunicativ al limbii, să-i antrenăm pe elevi în contexte apropiate situațiilor reale de viață cotidiană. Jocurile prezente într-o activitate de limbă străină deschid și ele porțile interculturalității, dincolo de competențele de comunicare orală (înțelegere și exprimare) și scrisă.

Proiectarea jocurilor digitale în scopuri educaționale rămâne o provocare, jocurile trebuie
să mențină un caracter ludic și motivațional, astfel încât elevii să asimileze într-un mod cât mai plăcut și distractiv limba engleză. Pentru a obține un GBL efficient este nevoie de experimentare contiună și susținută.[26, p.190] (trad.)

Utilizarea jocurilor la ora de limba engleză presupune, în mod esențial, centrarea asupra elevului prin asigurarea motivației. Elevul se află într-o situație de comunicare autentică în care nimeni nu poate vorbi în locul lui, fiindcă a participa la un joc înseamnă o adevărată implicare, o atitudine plenară în fața sarcinii propuse. Oferindu-i celui care învață posibilitatea de a se juca într-o limbă-țintă, înseamnă a-i întări convingerea că limba studiată nu este doar un instrument de comunicare, dar și o limbă de acțiune. Jocurile de rol și exercițiile în interacțiune fac limba mai apropiată de cel care o învață. [11, p.66] (trad.)

Lucrul în perechi reprezintă o modalitate simplă și rapidă de învățare prin colaborare. La o întrebare se pot găsi mai multe răspunsuri. Activitătile care implică discutarea răspunsurilor obligă elevii să sesizeze și să sintetizeze esența informațiilor și apoi să le prezinte clar și concentrat. Elevii folosesc resurse digitale observându-se unul pe altul sau realizând sarcinile de lucru.

Blended learning (BL) (învățarea hibridă) este o formă de instruire în care metodele tradiționale de instruire sunt combinate cu cele care utilizează noile instrumente digitale din cadrul educației la distantă și al educației online. (Anexa 2) Componentele înățării hibride sunt indicate în figura de mai jos.

Fig. 1.3. Componente BL

În contextul educațional contemporan, modelul educațional mixt este denumit și model de învățare hibrid- hybrid learning environments (HLE). Diverse cercetări au evidențiat faptul că pot fi identificate câteva argumente importante pentru susținerea acestui model: învățare mai eficientă, participare mai bună a elevilor, costuri reduse.

Cele mai importante avantaje ale acestui model sunt: (Anexa 3)

O învățare mai eficientă. Învățarea preia din avantajele ambelor modele și inclusiv unele dezavantaje sunt compensate prin îmbinarea celor două forme. Elevii sunt mai motivați să învețe, iar rezultatele pozitive ale activității sunt mai ridicate. Evaluarea este mai eficientă și mai eficientă decât cea realizată oline.

Oferă oportunități de acces la educație unui număr mai mare de indivizi.

Printr-un management educațional adecvat, acest model mixt poate conduce la o scădere a costurilor și la o cerștere a calității educației oferite.

Crește satisfacția elevilor. Învățarea devine mai captivantă și atractivă. [8, p.121-123]

Tabelul 1.1. Componentele BL offline și online

Rolul BL în educație este de a crea un mediu de învățare performant, interactiv și centrat pe nevoile elevilor, în care aceștia să fie implicați și motivați, asumânu-și responsabilitatea pentru studiile urmate și cunoștințele însușite. [14, p.143-145]

Metode alternative de evaluare posibile prin utilizarea instrumentelor digitale

Metodele alternative de evaluare se utilizează frecvent în învățarea limbii engleze. Există o multitudine de metode care pot fi aplicate în procesul de evaluare, având avantajul unui feedback imediat.

Testul este un instrument eficient de evaluare finală. Elevii sunt evaluați printr-un test scris, pe care îl completează pe calculator. Testul poate fi salvat local, pe calculatorul la care lucrează elevul (acasă sau la școala); poate fi trimis pe internet.

Platforma INSAM („Instrumente Digitale de Ameliorara a Calității Evaluării în Învățământul Preuniversitar), oferă cadrelor didactice oportunitatea de a utiliza teste la limba engleză. Profesorul își poate crea propriile teste, nivelului fiecărei clase, având posibilitatea de a alage din itemii obiectivi, semiobiectivi sau subiectivi de nivel ușor mediu sau avansat pentru limbile moderne, de nivel A1, A2, B1, B2 conform nivelurilor din Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL).

Platforma INSAM permite nu numai crearea testelor, dar și evaluarea lor. Evaluarea poate fi: automată, manual (cu intervenția profesorului), autoevaluare automată sau manuală de către elev, pe baza unor bareme.

Investigația reprezintă o activitate ce durează nu mai mult de o oră de cursși poate fi descrisă precum urmează: elevul primește prin instrucțiuni precise, o sarcină pe care trebuie să o înțeleagă și apoi să o rezolve demonstrând o gamă largă de cunoștințe și capacități. Investigația oferă elevului posibilittatea de a aplica în mod creativ cunoștințele și de a explora situații noi sau foarte puțin asemănătoare cu experiența sa anterioară.[21, p.89]

În realizarea investigației elevii utilizează variate tehnologii informaționale. Cu ajutorul tehnologiei, elevii au control mai mare asupra poduselor finale, precum și posibilitatea de a personaliza aceste produse. Metoda Investigației încurajează spiritul investigativ și a gândirii de nivel superior, implică o participare mai bună, sporește încrederea în sine, și ameliorează atitudinea elevilor cu privire la învățare.

Evaluarea reciprocă/ Atuoevaluarea (Peer –Assessment, Self-Assessment) este o metodă de alternativă modernă de evaluare care motivează elevii pentru îmbunătățirea performanțelor școlare.

Evaluarea reciprocă este aprecierea efectuată de un coleg sau examinator.

Autoevaluarea este aprecierea făcută de elev cu rivire la propriile sale comptențe. Această metodă de evaluare oferă elevilor încredere în sine și îi motivează pentru îmbunătățirea performanțelor școlare. [ 6, p.145]

Portofoliul pentru limbi moderne сonține toate lucrările elevilor, progesul înregistrat de la o etapă la alta. Portofoliul se elaborează pe parcursul școlarității și include documentele considerate relevante pentru competențele deținute și pentru progresul înregistrat de elev: lucrări scrise curente/teste; interviuri scrise sau pe casetă audio; răspunsuri la chestionare; creații proprii; traduceri ; fotografii, pliante, afișe publicitare, machete, desene ; casete audio-video, etc. În cazul în care se realizează portofoliul de tip electronic, el se numește e-Portofoliu și poate conține site-uri web, prezentări PowerPoint, bloguri, care implică utilizarea unei limbi moderne. Această metodă alternativă de evaluare oferă fiecărui elev oportunitatea de a munci propriul său ritmul, stimulând implicarea activă în sarcinile de lucru și dezvoltând abilitatea de autoevaluare, de a-și descoperi valoarea competențelor și eventualele greșeli.

Vom menționa beneficiile și elementele pozitive ale acestui P. E. L. ( portofoliul european al limbilor): portofoliul permite elevului să pună în evidență achizițiile sale lingvistice, să-și planifice propria învățare, să-și mențină motivația, să participe activ în învățare, să prezinte unui interlocutor, ceea ce este capabil să realizeze într-o limbă străină. (Anexa 4) Pentru profesorul de limbi, P. E. L. oferă oportunitatea de a înțelege mai bine obiectivele, motivația, nevoile elevului. Profesorul poate urmări progresul, poate sugera acțiuni care să aibă rol de ajustare. Și, în plus, poate evalua activitatea elevului în ansamblu.

Evaluarea implică o privire pozitivă asupra performanțelor elevilor și măsurarea gradului de reușită în procesul comunicării. Evaluarea în procesul de învățare a unei limbi străine este o acțiune complexă în situația în care se evaluează competența elevilor, nu doar în funcție de stăpânirea unui cod lingvistic și deținerea unor deprinderi comunicative, ci și în funcție de o componentă sociolingvistică. A evalua nu trebuie să fie un scop ci un mijloc.

Implementarea rațională a tehnologiilor informaționale aduce un suflu nou în stabilirea strategiei și metodologiei didactice: completarea instrumentului pedagogic cu elemente multimedia tinde:

Să mărească posibilitățile de combinare a materialelor didactice tradiționale cu material noi, digitale;

Să combine diferite tehnici, mijloace sau procedee de predare-învătare-evaluare mai vechi cu altele mai noi și odată cu aceasta, să plaseze elevii în variate contexte reale sau virtuale;

Să activeze eforturile necesare găsirii celor mai potrivite soluții strategice de achiziționare de cunoștinte noi, de formare a abilităților, comportamentelor;

Să stimuleze experimentarea, dezvoltarea, diversificarea și flexibilizarea de noi abordări strategice inventive (Fig. 1.4.), activ-formative, favorabie întreținerii unei intense interactivități elev- TIC, care ar avea efecte pozitive asupra calității formării competențelor necesare elevilor.

Fig. 1.4. Strategii de învățare cu implementarea tehnologiilor digitale

Cele elucidate mai sus, ne reliefează eficiența utilizării diferitor mijloace interactive ce tind să îmbunătățească procesul de achiziționare a cunoștințelor și dezvoltarea de competențe în cadrul orelor de limba engleză.

Un instrument didactic eficient pe care profesorii îl pot utiliza pentru a spori eficiența lecțiilor de limba engleză este tabla interactivă. Folosirea tablei interactive poate servi drept declanșor pentru trecerea de la instruirea tradițională la cea interactivă bazată pe metode alternative. Această tehnologie reprezintă un suport pentru cadrele didactice în utilizarea metodelor de predare mult mai constructive și diversificate, în utilizarea în cadrul predării audio, video, imagini, etc., care facilitează învățarea mai eficient, chiar și în timpul predării de rutină.

Pare irațională negarea importanței integrării acestei tehnologii în activitatea de predare-învățare-evaluare a limbii engleze. Gruber B. afirmă că, implementarea cu succes a noilor tehnologii este scopul oricărei tehnologii educaționale. [15, p.19] (trad.)

Cercetătorii Thomas si Schmid susțin ideea că majoritatea școlilor din țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare au încredere în capacitățile tehnologiei pentru a îmbunătăți procesul educațional. Aceștia consideră că integrarea tablei interactive nu doar sporește vizibilitatea materialului, ceea ce face un exercițiu captivant și atractiv, dar deasemenea, crește interesul elevilor în raport cu memorizarea materialului nou. Elevii achiziționează în mod interactiv cunoștințele noi, accesează diferite surse de informații și își îmbunătățesc capacitățile intelectuale și creative. [31, p.156] (trad.)

Fiind utilizată rațional, tabla interactivă poate fi considerată unul din cele mai bune instrumente tehnologice introduse în procesul educațional pentru a progresa randamentul demersului didactic oferind un grad de interactivitate sporit. Astfel, imaginile, infomațiile textuale, diagramele, animațiile, sursele audio și video pot fi văzute ca o formă de metode vizuale. În măsura în care aceste strategii sunt integrate în procesul de instruire, într-un mod care să ia în considerare limitele capactiății memoriei de lucru a elevilor, care poate fi stabilită implicarea activă a elevilor în construirea propriei cunoașteri.

După cum putem constata din informația prezentată, profesorul de limba engleză are la dispoziție o serie întreagă de metode și tehnici pedagogice de instruire dar și de variate instrumente digitale, pentru a realiza un demers didactic eficient. Cadrul didactic are posibilitatea să utilizeze o gamă de mijloace didactice, (calculator, laptop, internet, proiector, tabla interactivă, tabletă, etc.) care pot fi utilizate cu succes în cadrul orelor de limba engleză pentru a realiza o predare mai eficientă, modernă și interactivă.

1.3 Modalități de integrare a instrumentelor digitale în cadrul secvențelor instrucționale la lecția de limba engleză

Utilizabilitatea instrumentelor digitale se axează pe o proiectare a acestora centrată pe elev, orientată către nevoile și interesele lui. Prin utilizarea calculatorului se poate atinge un nivel înalt de individualizare a procesului de predare-învățare- evaluare, prin aplicarea acestuia în crearea unor situații educaționale în funcție de particularitățile individuale ale elevilor, stilurile de învățare și de vârsta acestora.

În proiectarea demersului educațional sunt destul de importante condițiile unei integrări eficiente a tehnologiei informaționale; elaborarea clară a obiectivelor; crearea unei liste de activități, sarcini de lucru care să producă învățarea specifică; definirea specificului fiecărei secvențe prin structurarea unei strategii a interacțiunii cu elevii; selectarea celor mai eficiente tehnologii pentru fiecare secvență; adaptarea sau proiectarea unui soft sau altor materiale necesare; determinarea momentului evaluativ, etc., ce vor constituti puncte de reper în asigurarea calității procesului educațional.

Profesorul trebuie să urmarească trei etape atunci când elaborează lecții cu integrarea instrumentelor digitale: proiectarea, organizarea și desfășurarea unei situații de predare-învățare-evaluare pe baza unui obiectiv.

Proiectarea

Proiectarea poate fi efectuată pentru o perioadă mai mare (un semestru, an școlar) sau pentru o temă, un capitol, care se poate desfășura pe o perioadă limitată de timp. Pentru această etapă,

profesorul poate realiza următoarele activități :

Determină pentru care conținut și în care lecție va utiliza instrumente online;

Decide temele de lucru pe care elevii le vor realiza ;

Stabilește sarcinile de lucru astfel încât să fie asigurată implicarea tuturor elevilor în activitatea de elaborare și prezentare a produselor. Sarcinile de lucru trebuie să fie clare, simple și realizabile de către elevi;

Determină competențele specifice pe care le va dezvolta sau consolida elevilor prin folosirea instrumentelor digitale;

Întocmește obiectivele didactice ale activităților ce se vor desfășura ;

Alcătuiește scenarii ale lecțiilor în care se utilizează resurse digitale.

Organizarea

Organizarea activităților se poate realiza împreună cu elevii, și presupune următoarele cerințe:

Crearea și dezbaterea cu elevii a unui set minimal de noțiuni/ cuvinte-cheie;

Este necesar de a recomanda elevilor instrumentele digitale optime de utilizat, în funcție de eficiența lor în realizarea competențelor specifice și de mijloacele tehnice disponibile în sala de clasă. Este important să se acorde libertate elevilor în alegerea resurselor digitale necesare realizării aplicației TIC.

Profesorul trebuie să sa se asigure că în sala de clasă exista mijloacele tehnice necesare desfășurării lecției în care se utilizeză resurse digitale.

Desfășurarea

Elevii desfășoară activitatea utilizând instrumentele digitale într-un ritm propriu;

Elevii învață în cadrul activităților de acest gen de regulă prin descoperire și prin rezolvare de probleme. Profesorul urmărește activitatea și dă explicații suplimentare;

Profesorul oferă feedback fiecărui elev sau grupe de elevi în parte;

Profesorul evaluează activitatea elevilor de elaborare și prezentare a produsului realizat, prin acordarea de note/calificative, pe baza unor criterii de evaluare clare și obiective. [5, p. 89]

În activitățile de predare-învățare-evaluare, resursele digitale pot fi raportate fie la un sistem de lecții, corespunzător unei teme, fie la o lecție, în anumite stadii ale acesteia, ca procedeu de activizare, înțelegere, aplicare, sinteză, evaluare. Actualmente, gradul de utilizare tehnologiilor informaționale la lecții este destul de înalt, acesta fiind folosit pentru prezentări, jocuri, activități didactice, implicări în proiecte, participări în video conferințe, etc. În acest sens didactica contemporană pledează pentru realizarea principiilor didactice prin mijloace instrucționale moderne. În cele ce urmează vom prezenta un șir de activități posibile integrării instrumentelor digitale pe parcursul orelor de limba engleză care justifică aplicabilitatea acestora în practică.

Informația prezentată în continuare vizează introducerea elementelor de soft educațional în procesul de predare-învățare-evaluare din perspectiva lecției de transmitere a noilor cunoștințe. Modelul este valabil și pentru alte structuri didactice, adaptate în manieră proprie, creativă.

Tabelul 1.2. Lecție de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor

Utilizarea instrumentelor digitale pe parcursul lecției oferă oportunitatea organizării unui proces instructiv-educativ într-o manieră modernă și eficientă, cu oportunitatea realizării unui șir de operații didactice importante care țin, cu precădere, de evaluare, dar și de dezvoltarea creativității elevilor. Cadrele didactice au posibilitatea chestionării elevului într-o manieră originală și cu randament maxim pentru identificarea lacunelor în procesul de învățare a noului conținut; simulării unor procese și fenomene în mișcare prin imagini animate și suplinirea, în felul acesta, a unor demonstrații experimentale; suscitării interesului față de nou, eliminând riscul ca elevul să se plictisească sau ca activitatea să intre în rutină; stimulării imaginației.

Utilizarea resurselor digitale favorizează implicarea directă a educabilului în actul învățării; permite studierea individualizată nu numai din considerentul că profesorul are mai mult timp liber, dar și din perspectiva diversificării tehnicilor aplicate. Acest fapt permite ca profesorul să ofere mai multă atenție elevului care are un potențial de învățare mai înalt și dorința de a studia mai aprofundat o temă.

Un factor important în desfășurarea unui proces instructiv de calitate reprezintă recunoșterea unei diversități de stiluri de învățare ale elevilor, fapt ce presupune o reconsiderare a paradigmei educaționale din mediul virtual. Cadrul didactic trebuie să-și definească continuu obiectivele educaționale, să le ajusteze și să le actualizeze în concordanță cu cerințele cursanților, în timp ce elevii vor trebui să-și dezvolte capacitatea de explorare și analiză a conținuturilor educaționale în mediul virtual într-o manieră colaborativă și în conformitate cu propriile scopuri. În acest context, trăsăturile de personalitate și stilurile de învățare ale elevilor va determina maniera în care fiecare dintre aceștia va participa la propria formare.

Abordarea unui stil de predare-învățare diferențiat contribuie la optimizarea predării, la impulsionarea creativității, a spiritului participativ și anticipativ al tuturor elevilor. Momentul ce stabilește un parteneriat echitabil între profesor și elev este respectarea ritmului propriu de învățare a elevului. Interesul pentru stilurile de e-learning a condus la inițierea unor studii și cercetări care au început să reconsidere această problemă șă să o analizeze din perspectiva evoluțiilor tehnologice. Isabel Myers-Briggs a dezvoltat un indicator asupra tipurilor de personalitate denumit Indicatorul Myers-Briggs (IMBT), care încerca să definească o serie de categorii individuale în funcție de preferința pentru modul de relaționare cu lumea exterioară.

Indicatorul Myers-Briggs asupra tipurilor de personalitate propune patru criterii pentru definirea tipurilor de personalitate:

În funcție de locul unde își focalizează individul atenția : asupra lumii exterioare (tipul extravertit), respectiv asupra propriei persoane (tipul intovertit) ;

În funcție de modalitatea de achiziționare a informațiilor: predominanța senzațiilor (tipul senzorial) sau a intuiției (tipul intuitiv) ;

În funcție de luare a deciziei : dacă predomină gândirea (tipul reflexiv), respectiv afectivitatea (tipul perceptiv) ;

În funcție de modalitatea în care se orientează individul în lumea înconjurătoare: predominanța percepțiilor (tipul perceptiv).

Extravertiții agrează lucrul în echipe și colaborarea, iar în contextul utilizării computerului în învățare, se găseesc într-un mediu competititv, stimulant.

Pentru introvertiți, e-learningul poate costitui oportunitatea pentrua acumula informații din diverse surse pe care le structurează în cadrele generale legate de situația de învățare.

În e-learning, tipul senzitiv are nevoie de cursuri bine structurate cu instrucțiuni clare și precise. Acest tip trebuie să cunoască foarte precis obiectivele și sarcinile cei se cer. În context colaborativ, poate juca rolul de organizator al grupului, indiferent dacăeste vorba despre relații în față sau la distanță.

Intuitivul va găsi în învățarea asistată la calculator numeroase posibilitățibpentru a-și proba intuițiile, încercând să construiască o imagine în ansamblu a domeniului.

Reflexivii vor decide întotdeauna bazându-se pe logică, analize, principii, vor critica permanent cauzele. Ei pot răspunde într-o manieră pozitivă unor sarrcini, cum ar fi studiile de caz, rezolvarea unor probleme logice de tip cauză-efect.

Afectivii pun bază pe sentimentele și valorile personale și pe impactul pe care-l au deciziile lor asupra oamenilor. În contextul e-learningului, pot aprecia lucrul în grupuri mici, armonioase. Au tendința de a fi persuasivi și vor ăncerca să aplaneze diferențele din interiorul grupurilor.

Raționalii sunt preocupați de interacțiunea cu mediul, sunt ordonați, se focalizează asupra sarcinii, doresc să cunoască esențialul și acționează repede. Ei se focalizează asupra realizării sarcinilor, iar e-learningul poate constitui cadrul favorabil pentru a-și manifesta abilitățile de planificare a muncii.

Perceptivii sunt curioși, adaptabili și spontani, încep multe sarcini simultan, dar nu reușesc îtotdeauna să le ducă pînă la capăt. E-learningul poate fi un prilej în plus pentru a-și satisface curiozitatea, iar comunicarea sincronă este, de departe preferată celei asincrone.

Acestea fiind premisele, unele cercetări (Soles and Moller) leagă aceste criterii de anumite stiluri de învățare în contextual e-learningului. Prin combinarea acestor tipuri și sintetizarea caracteristicilor de învățare, Soles și Moller au redefinit cele patru stiluri individuale de învățare considerate clasice auditiv, visual, olfactiv și chinestezic. În contextul e-learningului, aceste stiluri de învățare presupun o abordare diferențiată, iar strategiile de instruire trebuie să țină seama de particularitățile acestora. În tabelul de mai jos sunt indicate tipurile de învățare, caracteristica acestora și activitățile sugerate în contextul e-learning. [8, p.81-83]

Tabelul 1.3. Stilurile individuale de învățare reinterpretate conform IMBT

Prin urmare, în selectarea suportului de prezentare a informației, cadrul didactic trebuie să țină cont de modurile de procesare a informației ale elevilor (Anexa 5): nivelul de dezvoltare cognitivă, capacitatea intelectuală, aspecte ale stilului de învățare, factori motivaționali și atitudinali.

Predarea diferențiată axată pe caracteristicile individuale și stilurile de învățare a elevilor poate ajuta la facilitarea unei activități didactice eficiente și de succes : o lecție realizată după modelul e-learning trebuie să fie căt mai ineractivă și să implice elevii emoțional, să permită implicarea activă a elevilor cu dificultăți în învățare ; atmosfera virtuală trebuie să fie cât mai agreabilă ; derularea secvențelor instrucționale și cerințele pentru elevi trebuie să fie descrise clar și exact, ritmul de învățare trebuie adaptat la particularitățile individuale, iar motivația elevilor trebuie susținută constant prin utilizarea metodelor și tehnicilor interactive diferențiate.[32]

Având în vedere toate acestea, utilizarea resurselor digitale în cadrul orelor facilitează atingerea unor scopuri importante în învățare și pot fi utilizate de către cadrele didactice într-o varietate de situații. Pregătirea lecției în care este utilizată multimedia este deosebit de importantă pentru profesor, deoarece atingerea obiectivelor de învățare depinde în cea mai mare măsură de proiectarea didactică și de stabilirea prealabilă a secvențelor lecției. Cadrului didactic îi revine sarcina, foarte complexă, de a-și antrena întreaga creativitate și abilitate de a îmbina mijloacele tradiționale cu cele inovative în cadrul lecției, în funcție de obiectivele sale și de adaptarea la caractersiticile psiho-individuale ale elevilor săi.

1.4. Avantaje și limite ale utilizării instrumentelor digitale aplicate în triada predare-învățare-evaluare

Extinderea și dezvoltarea tehnologiilor informațiilor și comunicării reprezintă o realitate a lumii contemporane față de care care școala prin specialiștii săi trebuie să manifeste receptivitate, deschidere, capacitate de asimilare, adaptare și valorificare eficientă în relație cu beneficiarii săi. Tehnologia modernă care facilitează accesul la informații și la relaționarea rapidă și complexă cu medii dintre cele mai diverse, ocupă astăzi un loc semnificativ în viața elevilor, și este necesar ca

acest aspect să fie valorificat și în activitatea cadrului didactic.

Totuși, utilizarea calculatorului trebuie realizată astfel încât să îmbunătățească calitativ procesul instructiv-educativ, nu să îl îngreuneze. Resursele digitale trebuie folosite astfel încât să orienteze elevul spre însușirea unor cunoștințe și formarea unor deprinderi și capacități care să-i ofere oportunitatea să se adapteze cerințelor unei societăți aflată într-o permanentă transformare. Pentru a nu întâmpina eșecul, elevul trebuie să fie pregătit pentru schimbări. Cînd elevii sunt dirijați cu încredere spre schimbare, ei vor simți necesitatea de a fi pregătiți mai bine pentru a face față viitoarelor profesii. Insuccesul în dezvoltarea capacității de a reacționa la schimbare poate declanșa pasivitatea și alienarea.

Deci, introducerea instrumentelor digitale în cadrul orelor duce la schimbări importante în procesul de învățământ. Astfel, procesul învățării nu mai este considerat a fi efectul muncii profesorului, ci rezultatul interacțiunii elevilor cu calculatorul și al colaborării cu profesorul.

Scopul introducerii competețelor digitale esta acela de a îmbunătăți și a restructura modul de predare-învățare-evaluare prin adaptarea curriculumui fiecărei discipline la cerințele societății informatizate, care necesită utilizarea, perfecționarea și adaptarea continuă la conceptele din sfera tehnologiilor informationale și care răspund totodată necesității dezvoltării profesionale.

Avantajele intergrării resurselor digitale în procesul educativ vizează stimularea învățării active, lucrul colaborativ, învățarea bazată pe proiect, sarcini de lucru de tip aplicativ, crearea de parcursuri de învățare diferențiate care conduc către demersuri didactice centrate pe elev. Astfel, procesul învățării nu mai este bazat pe munca și implicarea activă a profesorului în procesul didactic, dar presupune o interacțiune eficientă între elevi, o interacțiune a elevilor cu profesorul și cu societatea din care fac parte, precum și cu informațiile furnizate de aceasta.

Această transformare în sistemul de învățământ vizează următoarele obiective :

Creșterea eficienței activităților de învățare;

Dezvoltarea competențelor de comunicare și studiu individual.

Realizarea obiectivelor menționate depide de nivelul de pregătire al cadrului didactic în utilizarea instrumentelor digitale, de stilul de predare al profesorului, de interesul, capacitățile și cunoștințele elevilor, de atmosfera din clasă și aplicațiile utilizate, de timpul cât se utilizează multimedia în lecție, de metodele de evaluare, de fișele de lucru elaborate.

Avantajele utilizării reurselor digitale în procesul didactic:

Dobândirea deprinderii de a întreține un dialog cu calculatorul;

Stimularea lucrului în propriul stil și ritm;

Stimularea capacității de învățare inovatoare, adaptabilă la condiții de schimbare socială rapidă;

Creșterea motivației elevilor în procesul de învățare;

Dezvoltarea capacității de învățare interactivă;

Consolidarea abilităților de investigare științifică;

Conștientizarea faptului că noțiunile învățate își vor găsi ulterior utilitatea; [30, p.13-16]

Încurajarea randamentului însușirii coerente a cunoștințelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor;

Dezvoltarea gândirii logice și a imaginației;

Facilitarea accesului la informații prezentate în variate moduri de vizualizare;

Integrarea unui stil cognitiv, eficient, a unui stil de muncă independent;

Instalarea climatului de autodepășire, competitivitate;

Mobilizarea funcțiilor psihomotorii în utilizarea calculatorului;

Stimularea culturii vizuale;

Dezvoltarea deprinderilor practice utile;

Oferirea unui feedback permanent, profesorul având oportunitatea de a reproiecta activitatea în funcție de secvența anterioară;

Asiguă pregătirea elevilor pentru o societate bazată pe conceptul de educație permanentă;

Stimularea unei atitudini pozitive a elevilor față de disciplina de învățământ la care este utilizat calculatorul și față de valorile morale, culturale și spirituale ale societății;

Susținerea elevilor cu deficiențe să se integreze în societate și în procesul educațional;

Încurajarea proceselor și fenomenelor complexe pe care alt mijloc didactic nu le pune în evidență atât de bine.

Introducerea resurselor digitale în activitatea didactică presupune o bună relaționare profesor-elev-părinte. În situația actuală, în care implicarea părinților în evoluția școlară a copilului este adesea afectată de cauze diverse (timp, absența din țară, etc.), consideram că realizarea unui catalog electronic prin care părintele să afle în timp real situația exactă a copilului său prin simpla accesare a internetului ar putea constitui o modalitate de îmbunătățire a relației școală-părinți, cel puțin la nivel informațional, ce se predă, crește receptivitatea lor precum lor precum și interactivitatea.

Din punct de vedere metodologic, tehnologiile informaționale în instruire trebuie utilizate adecvat: unele pot susține efectiv procesul de învățare altele sunt utile în studiul independent și în obținerea unor informații suplimentare la tema indicată. Astfel în rezultatul utilizării instrumentelor online se crează noi oportunități pentru o instruire de calitate, se pune accentul pe receptivitate și interactivitate din partea elevului, adică pe reținerea de informații și pe formarea de competențe. Elevul devine mai activ în cadrul lecțiilor, mai interesat de conținuturile studiate și mai motivat să interacționeze cu semenii săi. (Anexa 6)

Un avantaj important adus de introducerea tehnologiilor moderne este acela că profesorul ajunge la fiecare elev. De exemplu, dacă în sistemul clasic, un profesor de engleză avea posibilitatea de a conversa în limba predată doar cu maxim 10 elevi în decursul unei ore de curs, folosind software specializat și calculatoare dotate cu căști și microfon, fiecare elev poate asculta și răspunde la exerciții ca și cum ar fi câte un profesor pentru fiecare elev în parte. Asociind cunoștințele dobândite în noul model educațional cu imagini și sunete, memoria lui este antrenată să folosească acele cunoștințe în situații noi, să inoveze cu ajutorul lor, să genereze noi idei.

Un aspect deosebit de important îl reprezintă avantajele pe care intrumentele digitale il au în sprijinul educațional al elevilor cu CES, fie că ne referim la cei cu dificultăți de învățare, fie la cei cu tulburări de comportament sau cu diferite dizabilități. De exemplu, având la clasă un elev cu grave deficiențe vizuale, de un real folos ar fi realizarea documentelor de lucru cu caractere și dimensiuni care să-i asigure o bună receptare. Deasemenea, în cazul unor clase eterogene, tehnologiile digitale ofera posibilitatea realizării unor documente de lucru adaptate nevoilor și stilurilor de învățare diferite ale elevilor.

Cercetările și studiile realizate în ultimii ani în diverse țări au demonstrat că utilizarea resurselor digitale la clasă și în afara ei, în procesele educaționale în ansamblul lor, contribuie într-o mare măsură la îmbunătățirea rezultatelor elevilor. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că acestea se pot adapta nevoilor de învățare și nevoilor de predare ale cadrului didactic. Când tehnologiile sunt aplicate în cadrul orelor, profesorii observă schimbarea stilului de predare, permițându-le elevilor o mai mare autonomie în învățare. Ei aspiră să schimbe felul de a preda de la didactic la cel bazat pe investigare și proiectare. Societatea contemporană cere pregătirea unui alt fel de elevi decât celor din generațiile anterioare. Acesta este răspunsul la noile cerințe puse de economia globală, unde cunoștințele și aptitudinile unei națiuni sunt cheia la succesul său competitiv, mai mult decât a fost în trecut. Pentru unii profesori instruiți adecvat, utilizarea computerului poate juca un rol proeminent în dezvoltarea ulterioară a acestor capacități în elevi. Profesorii pot încuraja elevii să utilizeze calculatorul sau Internetul cu scopul de a le oferi informație, să compare diferite puncte de vedere, să analizeze și sistematizeze diferite surse de informație și să-și facă propria părere despre tema dată. Făcând acestea, profesorii vor facilita dezvoltarea gândirii și rezolvare problemelor de către elevi. Calculatorul poate astfel oferi ce nu pot mijloacele tradiționale – informație ce este permanent accesibilă, întotdeauna actualizată, mondială și prezentă într-o formă mai motivată pentru elevi s-o caute. De aceea introducerea sistematică, în activitatea cotidiană de predare-învățare a calculatorului nu este doar utilă, ci absolut necesară.

Deși avantajele utilizării instrumentelor digitale sunt numeroase, elevul trebuie învățat să utilizeze calculatorul și informațiile furnizate de acesta în strânsă legătură cu societatea în care trăiește, într-o gamă largă de domenii în situațiile reale.

Dezavantajele aplicării instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare

Folosirea resurselor digitale fără un anumit scop, la un moment nepotivit în timpul orei poate duce la plictiseală, monotonie, ineficiența învățării prin absența unor elevi la activitatățile lecției, nerealizarea cu success a obiectivelor propuse și poate crea ostilitate față de strategiile de predare aplicate;

Tehnologia poate favoriza plagierea diferitor informații, întrucât, elevii au găsit întotdeauna posibilități de a se inspira și a copia munca altcuiva, în special la elaborarea unui eseu, prezentare, proiect, etc.;

Nu toți elevii au acces la resure digitale, astfel realizarea sarcinilor online pare dificilă sau chiar imposibilă;

Utilizarea în exces a tehnologiilor poate duce la diminuarea abilităților practice, de calcul și de investigare a realității, la deteriorarea relațiilor umane. De asemenea, individualizarea excesiv a învățării duce la negarea dialogului elev-profesor și la izolarea actului de învățare în contextul său psihosocial; [40]

Resursele digitale nu trebuie să fie doar niste instrumente pentru a prezenta conținuturile existente într-o altă manieră, acestea trebuie să conducă la modificarea modului de gândire și

stilului de lucru la clasă atât a profesorilor cât și al elevilor;

Unii elevi consideră resursele digitale ineficiente în studierea limii engleze, având lipsă de

experiență în utilizarea acestora în cadrul orelor;

Deseori școala duce lipsă de instrumentele digitale necesare desfășurării procesului instructiv de calitate;

Unii profesori ar putea necesita training suplimentar pentru a putea folosi în mod eficient dispozitivele;

Utilizarea instrumentelor digitale nu trebuie să devină o obsesie. Pentru fiecare elev trebuie găsite strategiile pedagogice adecvate specifice stilului său de învățare, iar acestea pot include, în mai mare sau in mai mică măsură tehnologii informatice. [7, p. 92-93], (trad.)

Considerăm necesară îmbinarea metodelor clasice de predare-învățare-evaluare cu metodele moderne ce implică utilizarea resurselor digitale. Astfel se recomandă:

Examinarea obilgatorie a corectitudinii/ veridicității informației selectate/ utilizate;

Examinarea surselor de informație pentru a nu admite accesul la informații false și eronate;

Întreținerea unui dialog cu elevii în legătură cu aspectele legate de ergonomia locului de muncă și problemele care apar în utilizarea îndelungată a calculatorului (sedentarism, afecțiuni oculare);

Familiarizarea elevilor cu necesitatea respectării legislației cu privire la drepturile de autor.

Reieșind din cele expuse mai sus, este evident că integrarea instrumentelor digitale în activitatea didactică are numeroase avantaje, în măsura în care se identifică nevoile reale care pot fi împlinite prin metodele specifice și atât timp cât școala reușește să formeze un elev care să înțelegă critic importanța folosirii acestora. Totuși, tehnologia nu are rolul de a înlocui în totalitate profesorul. Mai degrabă, ideea este de a crea un mediu flexibil de învățare care să reproducă inovația. Acesta schimbă experiența din sala de clasă de la abordarea "sage-on-a-stage" la un mediu de învățare mai colaborativ. Succesul acestor eforturi va depinde, în cele din urmă, de modul în care se aplică tehnologia în procesul didactic.

În utilizarea instrumentelor digitale sunt deseori întâlnite dificultăți, situații de confuzie și dezorientare, dar, în cele din urmă, tehnologia în educație poate deschide ușile pentru noi experiențe, noi descoperiri și noi modalități de învățare și colaborare.

În concluzie, avantajele menționate în ceea ce privește utilizarea instrumentelor mutlimedia în cadrul orelor de limba engleză depășesc dezavantajele. Tehnologia informațională este un supliment pozitiv pentru a reduce decalajul dintre educație și lumea tehnologică în care trăim. Instrumentele digitale oferă elevilor un acces mai mare la informații, întăresc motivația în procesul

de învățare, aduc o flexibilitate în învățare și reduc starea de stres și emotivitatea elevilor.

[22, p.178] (trad.)

Practica procesului de predare-învățare-evaluare demonstrează că integrarea tehnologiilor moderne nu duce la eliminarea rolului profesorului. Tehnologia îi oferă acestuia instrumentele pentru optimizarea procesului instructiv-educativ, în anumite etape. Oricât de complex ar părea, instrumentul digital aplicat, acesta nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor, profesorul va deține întotdeauna cel mai important rol în educație. [24, p.167]

1.5. Concluzii la capitolul I

Putem menționa cu certitudine că integrarea resurselor digitale în educație este utilă și poate duce la o creștere semnificativă a performanțelor școlare, doar cu condiția ca elevii să achiziționeze cunoștințe de utilizare a acestora. Utilizarea instrumentelor digitale în cadrul orelor de limba engleză devine nu numai un avantaj, ci și o necesitate. Resursele multimedia captează atenția elevilor și le oferă factorul motivațional de care au nevoie pentru a învăța mai ușor. S-a constatat, de-a lungul timpului, că utilizarea instrumentelor digitale încurajează și ajută elevii să învețe mai ușor, prin implicarea emoțională și interesul pe care ei îl manifestă pentru mijloacele moderne de comunicare vizual-auditive. În cadrul orelor de predare în limba engleză se poate folosi laboratorul de TIC, în școlile unde există o rețea de computere care pot fi utilizate ca laborator de limbi străine.

Anterior, s-a argumentat că utilizarea instrumentelor digitale în cadrul orei de limba engleză oferă oportunități în elaborarea și implementarea cu succes a unor strategii didactice moderne în procesul de predare-învățare a limbii engleze. În cadrul procesului instructiv, aplicarea resurselor multimedia generează noi posibilități și oferă avantaje suplimentare la însușirea competenței comunicative. În acest context putem menționa: creșterea accesibilității și ilustrativității, creșterea abilităților de comunicare, îmbunătățirea competențelor digitale, economisirea timpului în procesul didactic, evaluarea rapidă și eficientă.

Tehnologiile moderne nu trebuie să fie utilizate doar pentru prezentarea conținuturilor existente într-o altă manieră, acestea trebuie să orienteze elevul spre un mod nou de gândire și în același timp să îmbunătățească stilul de lucru al cadrului didactic, acesta fiind cristalizat în secole de învățămât tradițional, prea puțin preocupat de personalitatea și de posibilitățile elevului.

Promovarea metodelor și tehnicilor prin care se pot lucra exerciții în rețea, se pot accesa teste online sau se pot derula secvențe de listening în cadrul lecției ajută semnificativ în procesul de predare-învățare-evaluare a limbii engleze. La orele de limba engleză este binevenit să ne axăm mai mult pe activități de speaking (comunicare) și de listening (audiere), fiindcă în mod automat elevii se adaptează limbajului actual și își diversifică cunoștințe de lexic și se obișnuiesc cu pronunția. Prin urmare, învățarea se realizează cel mai eficient prin metodele vizuale și auditive, urmate de folosirea activă a vocabularului asimilat în conversații și discuții. [29, p. 12-13] (trad.)

Utilizarea resurselor digitale nu trebuie să devină o dependență și o obsesie, deoarece fiecare discipol are dreptul la un progres școlar și la atingerea celor mai înalte standarde curriculare posibile, de aceea trebuie găsite și aplicate strategii pedagogice diferențiate pentru fiecare elev în parte. Deci, concentrarea pe utilizarea tehnologiilor informaționale de către profesori și de către cei care îvață devine o prioritate. Instrumentele digitale oferă mai multă spontaietate și divertisment elevilor, care astfel pot beneficia mai mult de factorul motivațional al confortului emoțional.

Putem afirma în concluzie, că utilizarea calculatorului, este deosbit de eficientă, materialele sunt mai atractive pentru elevi, procesele și fenomenele sunt prezentate în ordine cronologică, secvențele urmărite se pot derula de mai multe ori până la întelegerea acestora, cunoștințele acumulate sunt integrate în memorie pe lungă durată, se poate lucra individual, în perechi sau în grupuri mici, astfel încât procesul de învățământ sa fie interactiv, dinamic și atractiv. Totuși, în predarea unei lecții nu trebuie să renunțăm în totalitate la metodele tradiționale de predare, deoarece softul educațional nu poate răspunde tuturor întrebărilor neprevăzute ale elevilor. Cadrul didactic va ocupa întotdeauna rolul fundamental în educație.

În concluzie, noile tehnologii pe care le poate folosi cadrul didactic sunt esențiale pentru un proces educațional modern, bazat pe învățare dinamică, interactivitate în relația profesor-elev.

Ele pun la dispoziție un șir de oportunități în primul rând pentru elevi, care își personalizează accesul la resurse informaționale și modalitatea de prezentarea acestora, punând accent pe competențele proprii. Pentru profesori, integrarea noilor tehnologii în procesul de predare-învatare-evaluare facilitează nivelul de înțelegere și asimilare a demersului didactic.

În contextul celor expuse, putem afirma că pentru a realiza un învățământ de calitate și pentru a obține cele mai bune rezultate trebuie să îmbinăm metodele clasice de predare- învățare-evaluare cu metodele moderne.

Capitolul II. EFICIENȚA INTEGRĂRII INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN DEMERSUL DE PREDARE-ÎNVĂȚARE-EVALUARE A COMPETENȚELOR DE COMUNICARE A ELEVILOR ÎN LIMBA ENGLEZĂ

2.1. Software educațional și instrumente multimedia aplicate în procesul de predare-învățare-evaluare a competențelor de comunicare a elevilor în cadrul orelor de limba engleză

Conform curriculumui școlar la disciplina Limbi Straine, competența digitală este una dintre cele opt competențe cheie și constă în utilizarea tehnologiilor multimedia pentru a regăsi, a stoca, a crea, a prezenta și a face schimb de informații. Aceasta implică utilizarea critică și responsabilă a mijloacelor media și de comunicare în educație și în timpul liber, vizează în special dezvoltarea gîndirii critice, a comunicării și a gestionării informației la standarde foarte înalte. A fi familiarizat cu tehnologiile și cu mijloacele multimedia înseamnă a dezvolta abilități precum: selectarea instrumentelor adecvate, operarea cu echipamante și aplicații, utilizarea lor pentru a gestiona, analiza, integra, evalua și crea informații, într-o varietate de forme.

Competențele digitale, în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale vizează:

abilitatea de utilizarea a mijloacelor TIC în diverse contexte și situații;

dezvoltarea gândirii logice și critice;

ablilități de selectare, management al informației;

abilități de comunicare utilizând Internetul. [2, p. 75]

Profesorii trebuie să valorifice competențele și experiențele lor anterioare în utilizarea instrumentelor digitale în vederea integrării activităților interactive moderne. Ei au menirea de a conștientiza la elevi competențele digitale pe care aceștia le posedă, utilizându-le în scopuri educative, în cadrul unor activități de învățare care folosesc resurse multimedia.

Integrarea tehnologiilor informaționale în curriculum este un proces care trebuie înțeles în sensul „utilizării noilor tehnologii pentru a învăța”, mai degrabă decât „a învăta să utilizezi noile tehnologii” (UNESCO, 2004) și vizează valorificarea potențialului noilor tehnologii pentru ameliorarea predării și învățării prin integrarea în curriculum a activităților pe care permit sau favorizează utilizarea instrumentelor digitale.

Utilizarea instrumentelor multimedia și software educațional în educație presupune noi roluri

ale profesorilor, noi pedagogii și noi abordări în formarea profesorilor. Integrarea cu succes a

tehnologiilor în cadrul orelor depinde de capacitatea profesorilor de a structura mediul de învățare în noi moduri, să îmbine tehnologia modernă cu o nouă pedagogie, să încurajeze învățarea colaborativă și lucrul în grup. [39]

Software educațional este un produs software care poate fi folosit în scop educativ și care reprezintă un subiect, o temă, un experiment, o lecție, un curs, etc., fiind o alternativă sau unica soluție la metodele educaționale tradiționale.

Odată cu evoluția spectaculoasă a computerelor, oferta de softuri educaționale a crescut foarte mult, au fost concepute o multitudine de softuri educaționale, extrem de diverse, destinate unor categorii de elevi tot mai înguste. De exemplu, au apărut softuri pentru treapta primară și softuri educaționale pentru gimaziu și liceu, fiecare având caracteristici specifice.

În contextul instruirii asistate la calculator există o multitudine de softuri educaționale care pot fi implementate în cardul orelor de limba engleză:

Softul tutorial presupune utilizarea calculatorului și a unui program corespunzător în procesul predării de noi conținuturi și al realizării lecțiilor practice. Materialul de învățat este organizat sub forma unor prezentări ce includ elemente de multimedia și hipermedia. Softul tutorial poate fi utilizat în anumite situații de învățare : pentru familiarizarea unor topici cu totul noi pentru elev, pentru situațiile de învățare la distantă, când profesorul nu poate fi oricând la dispoziția elevilor și pentru recapitularea unor conținuturi educaționale într-un ritm individualizat.

Exersarea cu ajutorul calculatorului presupune utilizarea unor softuri specializate, concepute pentru realizarea unor sarcini repetitive, urmate de aprecierea prestației elevului. În funcție de complexitatea feedbackului oferit elevului, pot fi diferențiate câteva tipuri de software pentru exersare :

Softurile simple de exersare- elevul răspunde la una sau mai multe întrebări, calculatorul îi oferă feedback simplu asupra corectitudinii răspunsului.

Softurile de exersare arborescente- presupun un feedback mai elaborat. După parcurgerea unui număr de întrebări care acoperă un anumit nivel de cunoștințe, elevul este condus către un set de întrebări cu un nivel de dificultate ridicat, dacă a răspuns corect, sau va fi întors la un nivel de complexitate mai redus, dacă a greșit.

Feedback extins-se referă la prestația elevului.

Softurile pentru simulare- recreează în mediul virtual modele computerizate ale unor sisteme a căror funcționare se dorește a fi studiată. De exemplu, se pot produce fenomene natural dificil de observant, experimente complexe care permit observarea și explicarea modelului, ce facilitează înțelegerea și nu implică riscurile și costurile studierii fenomenului real. Simulările pot fi utilizate pentru observarea unor fenomene care ar presupune deplasări lungi și costisitoare, pentru introducerea sau clarificarea unor noi concept sau topici, pentru încurajarea cooperării și a învățării în grupuri.

Jocurile educaționale sunt adesea utilizate de cadrul didactic pentru captarea atenției elevilor sau ca o recompense pentru o activitate bine realizată. Utilizarea jocurilor digitale duce la creșterea motivației școlare și la îmbunătățirea semnificativă a competențelor communicative și performanțelor școlare ale elevilor. [24, p.183]

Softurile pentru învățarea rezolvării de probleme reprezintă o categorie particular de softuri educaționale, care implică dezvoltarea abilității de rezolvare de probleme în general, prin dezvoltarea unor strategii euristice personale pentru găsirea soluțiilor. Acest program plasează elevii într-un mediu motivațional, încurajându-i să lucreze în grupuri pentru a rezolva probleme. [8, p.153-161]

În mod evident, utilizarea softurilor educaționale are un efect benefic asupra învățării, presupune participarea activă a elevilor în procesul de predare-învățare-evaluare, perminte o dezvoltare intelectuală adecvată și o modalitate atractivă de învățare. Tendințele în dezvoltarea softurilor educaționale sunt influiențate de evoluțiile tehnologice și de realitățile sociale: creșterea competenței copiilor și tinerilor în utilizarea calculatoarelor și a noilor dispozitive digitale, influiența crescută a mediilor de socializare, dezvoltarea exponențială a internetului, dar și a tehnologiilor Web.

Instrumente digitale ce pot fi utilizate în predarea limbii engleze

Avansul tehnologic și progresele în domeniul informaticii au condus la apariția unor programe educaționale care pot fi implemetate în procesul de predare-învățare-evaluare a limbii engleze.

Integrarea instrumentelor digitale în procesul de predare-învățare-evaluare implică împărțirea activităților care permit sau favorizează utilizarea resurselor multimedia în câteva categorii, și anume:

Surse de informare și documentare

Documentarea este o activitate care se desfășoară cu un scop precis: studierea informațiilor provenind din diverse surse despre un subiect anume.

Căutarea informațiilor online este foarte utilă în studiul limbii engleze. Printre sursele online de informare și documentare se enumara: Google, Yahoo, Bing, iSEEK Education, Altavista

Prezentări

Prezentările sunt documente destinate prezentărilor pe calculator, ce combină textul cu imagini, materiale audio, video, diagrama. Programele cu ajutorul carora putem realiza prezentări sunt: Prezi, MicroSoft Powerpoint, MovieMaker, etc.

Publicații digitale

Publicațiile digitale sunt documente elaborate cu ajutorul calculatorului și pot fi reprezentate prin diferite forme : eseuri, referate, reviste, broșuri, ziare, postere, etc.

Din categoria editoarelor locale pentru publicații digitale se enumeră : Programele MS Word , OpenOffice, Microsoft Publisher, Adobe Digital Publishing (editori de texte, foi de calcul, prezentari, grafica, baza de date), Google Docs, Zoho, Think Free (aplicație Web-based gratuită pentru creare și stocare de date oferită de Google, management de proiect).

Aplicații multimedia

Aplicațiile grafice și multimedia reprezintă documente digitale cu conținut grafic sau multimedia, cum ar fi imaginile, fișierele audio, fișiere video.

Pentru prelucrarea imaginilor pot fi aplicate: Photoshop, Inkscape, Gimp, IrfanView, sau aplicații disponibile online: aviary.com, Picasa, Flickr, etc.

Pentru prelucrări audio-video pot fi utilizate: Movie Maker, Media Cope, Any Audio, Converter, etc.

Aviary.com este o platformă care oferă posibilitatea de a realiza și a edita imagini, efecte grafice, de a prelucra fișiere audio, de a crea muzică, capture de ecran.

Podcasting este o metodă de distribuire a fișierelor în format multimedia (fișiere video dar și audio), de regulă prin intermediul site-urilor.

Un podcast audio sau video poate fi utilizat în cadrul unei lecții sau după o lecție predată în diverse moduri. Podcasturile audio sau video pot fi folosite în următoarele situații:

Înregistrări (audio și video) ale discuțiilor din timpul lecțiilor sau în afara orelor de curs bazate pe temele predate;

Înregistrări (audio și video) ale unor prezentări create de elevi pe diverse teme, în limba engleză;

Înregistrări (audio și video) ale unor conversații în limba engleză.

Biblioteci și muzee vituale

Există o varietate de biblioteci și muzee virtuale care promovează și prezintă valori dintr-un anumit domeniu de manifestare. Elevii pot utiliza aceste instrumente în scop educativ, pentru a cunoaște, a asimila și a se documenta cu ușurință în variate domenii.

ICE Virtual Library: https://www.icevirtuallibrary.com/

OK Virtual Library: https://okvirtuallibrary.overdrive.com/

Biblioteca Cărți de la A la Z: http://www.cartiaz.ro/

Biblioteca Virtuală : http://infoeuropa.md/biblioteca-virtuala/

Europeana: o bibliotecă virtuală, muzeu și arhivă: http://www.europeana.eu/

Biblioteca Moldova Europeană – http://infoeuropa.md/start/

Encyiclopedia Britanica: https://www.britannica.com/topic/virtual-museum

Educational Technology and Mobile Learning: https://www.educatorstechnology.com/2014/01/20-wonderful-online-museums-and-sites.html

Bibliotecă virtuală: http://www.c-cultural.ro/biblioteca%20virtuala/proza.php

Digital and Virtual Museums: https://eduscapes.com/tap/topic35a.htm

Dicționare și enciclopedii

Enciclopediile online conțin articole din variate domenii pe care elevii pe pot aplica în procesul instructiv. Utilizând dicționarele online, elevii au posibilitatea de însuși cuvinte noi împreună cu pronunția, etimologia și traducerea lor într-o altă limbă. Printre cele mai accesibile dicționare și enciclopedii electronice se enumeră :

Wikipedia – enciclopedie online gratuită: http://ro.wikipedia.org/

Online Dictionary: translation, definition, synonyms: https://dictionary.reverso.net/

Dictionar explicativ al limbii române (DEX): http://www.dexonline.ro/

Dicționare online (diverse domenii): http://www.dictionar-online.ro/

Wicționar – dicționar liber și universal: http://wiktionary.org/

e-Enciclopedia: http://www.litera.ro/e.enciclopedia/

Encyclopedia Britannica: http://www.britannica.com/

Cambridge Dictionary: https://dictionary.cambridge.org/

Oxford English Dictionary: http://www.oed.com/

Macmillan Dictionary: https://www.macmillandictionary.com/

Comunicare online

Media de socializare se referă la canale de comunicare electronică prin intermediul cărora se creează comunități online, se împărtășesc informații, idei, mesaje, se dezvoltă interacțiuni și se nasc colaborări. Cele mai importante forme ale mediei de socializare sunt:

Site-urile pentru bloguri și forumurile- asigură posibilitatea membrilor să-și dezvolte propriul blog pe diverse teme și să interacționeze cu alți internauți interesați de aceleași probleme, forumurile deschise sau închise sunt dedicate unor categorii extrem de diverse de subiecte și care grupează mulți membri.

Rețelele de socializare dezvoltate prin intermediul computerului și internetului nu fac decât să preia și să reproducă dorința de a intra în contact social cu alți oameni. Rețele de socializare oferă posibilitatea unei interacțiuni dintre utilizatori prin crearea de profiluri personale, prin invitațiile trimise prietenilor pentru a avea acces la aceste profiluri, prin trimiterea de mesaje și e-mailuri. Cele mai populare rețele de socializare sunt : Facebook, Google+, Instagram, LinkedIn.

Wiki este o prescurtare a unui site celebru Wikipedia, care este o enciclopedie online, gratuită, creată printr-un efort comun. Numele de wiki desemnează ansamblul tuturor enciclopediilor online gratuite, realizate de internauți.

Proiectele colaborative- implică o multitudine de utilizatori ce sunt antrenați în crearea de conținuturi. În această categorie sunt incluse site-urile de tip Wiki (enciclopediile online), site-urile de noutăți și știri (Reddit).

Lumile virtuale- identice cu jocurile virtuale, dar acțiunea dintre avataruri are loc în cadrul unei lumi guvernate de regulile lumii reale.

Bloguri- poate fi creat de profesori pentru elaborarea lecțiilor sau resurselor didactice care vor fi accesibile elevilor cu ajutorul unui browser la școală sau acasă.

Portaluri web

Un portal web este un site care funcționează ca un punct de acces la informații online din diverse surse. Printre portalurile web în domeniul educației care pot fi integrate în cadrul orelor de limba engleză se evidențiază:

http://education-portal.com

http://www.school-portal.co.uk/

http://www.educationuk.org/

http://www.education-otherwise.net/

http://www.home-education.org.uk/

http://www.education.gouv.fr/

http://www.languagesonline.org.uk/

http://www.howtogermany.com/pages/education.html

http://europa.eu/youth/studying/index_ro_en.html

http://forum.portal.edu.ro/

Platforme collaborative

Platformele colaborative reprezintă locuri portivite pentru învățarea colaborativă spijinită de calculator. Învățarea colaborativă este un proces prin care participanții comunică concepte și înțelesuri pentru problemele aflate în discuție.

Participările la activitățile de pe o platformă colaborativă sunt foarte utile deoarece ajută la descoperirea unor noi tehnologii de lucru și de comunicare; evidențierea propriilor posibilități ale elevilor, îmbogătirea propriei viziuni asupra subiectului, dzvoltarea relațiilor armonioase între elevi.

Platforme de învățare și Software educațional

Curriculumul național este elaborat astfel încât să permită abordarea conținuturilor și dezvoltarea capacităților/ competențelor specifice prin apel la noile tehnologii, de o manieră în care cadrul didactic să poată planifica și organiza activități de învățare cu utilizarea softului educațional dar și a aplicațiilor online.

Din multitudinea de instrumente web care favorizează dezoltarea competențelor de comunicare în limba engleză și care pot fi utilizate pentru dezvoltarea de proiecte colaborative în domeniul educației se evidențiază:

Wikispaces

(http://www.wikispaces.com/)

Wikispaces este o platformă colaborativă care poate fi utilizată atât de profesori cât și de elevi.

Un wiki este o aplicație care permite crearea unui site web al cărui conținut este creat în colaborare de către utilizatori, pentru a realiza pagini web, pentru a lucra la proiecte individuale și în echipă. Această aplicațe este foarte utilă în procesul de predare- învățare a limbii engleze, deoarece stimulează gândirea logică, lucrul în echipă, creează o motivație pentru elevi de a învăța și promovează comunicarea între elevi, profesori și părinți.

Glogster

(http://www.glogster.com/edu)

Glogster reprezintă o aplicație simplă utilizată pentru crearea de postere interactive denumite ”Glog-uri”, fiind îmbinate cu imagini, clipuri video, texte, audio, fotografii, linkrui, ce pot fi incorporate în orice pagină web. Acest instrument este un mediu creativ digital, care favorizează dezvoltarea abilităților elevilor înregistrând progrese în procesul de învățare. Cu ajutorul acestei aplicații elevii pot realiza portofolii, prezenta un proiect, pot să publice propriile creașii și să colaboreze cu ați utilizatori.

Google Docs

(http://www.google.com/google-d-s/hpp/hpp_ro_ro.html)

Google Docs este o platformă colaborativă care poate fi utilizată la realizarea documentelor, foilor de calcul sau a prezentărilor, chestinarelor care pot fi lucrate împreună cu colegii, în același timp. Elevii pot colabora în echipă, modificând sau lucrând asupra aceluiași document, discuta orice schimbare și colabora productiv.

Wallwisher

http://www.wallwisher.com/

Wallsisher permite crearea unui “avizier” virtual pe care pot fi postate scurte mesaje care conțin text, imagini și legături. Poate fi folosit pentru brainstroming, pentru a posta adrese utile de Internet, cuvinte noi, termeni sau comentarii pe o anumită temă. Colaboratorii pot fi invitați prin e-mail sau cu ajutorul URL-ului.

Google Hangouts

https://plus.google.com/hangouts

Această aplicație animează conversațiile cu fotografii, emoticonuri și chiar cu apeluri video gratuite.

Google Groups

http://groups.google.com/googlegroups/overview.html

Google Groups reprezintă o alicație gratuită oferită de Google pentru a crea grupuri de discuții publice sau private bazate pe interese comune. Acest serviciu permite crearea de profile ale utilizatorilor, de mesaje și fire de discuție, postarea de fișiere. Mesajele pot fi primite automat și prin email.

Voki

http://www.voki.com/

Voki este un instrument gratuit care permite crearea unui avatar animat și care poate fi făcut să vorbească. O tehnologie foarte stimulantă pentru producția orală, care animă prezentările în direct, transformă site-ul școlii în diferite limbi străine sau animă schimburile între corespondenți:

Blabberize

http://blabberize.com/

Blabberize este o aplicație foarte ușoară, ce îți permite să vorbești în timpul prezentării unei

imagini. Profesorii pot folosi această resursă pentru proiecte, să redea o poveste, să explice un proces, să creeze o biografie, etc.

Narrable

http://learn.narrable.com/

Acest instrument ajută elevii să-și folosească vocea pentru a-și împărtăși ce au învățat în clasă sau experiența lor de viață

Movenote

https://www.movenote.com/

Movenote este o aplicație care permite crearea de prezentări video pentru a însoți diapozitivele

Vocaroo

http://vocaroo.com/

Vocarro este primul serviciu de înregistrare a vocii. Elevii pot efectua diverse înregistrări audio în baza celor studiate.

Bubble.us

(https://bubbl.us/beta/)

Bubble.us reprezintă o aplicație simplă pentru crearea de hărți conceptuale, colaborative online. Hărțile pot fi stocate sau exportate ca imagini pentru a fi publicate pe blog sau în pagina web, pot fi printate sau timise pri email.

Padlet.com

https://padlet.com/

Padlet.com este un instrument util pentru crearea prezentărilor, proiectelor online. Această aplicație oferă posibilitatea de a colabora și a copia diverse imagini, fotografii, video-uri,

documente, texte din diferite domenii. Este posibil de a o utiliza de pe orice dispozitiv (telefon,

tabletă, calculator, laptop).

ThinkQuest

(http://www.thinkquest.org)

O oportunitate atractivă de învățare a limbii engleze pentru elevi este platforma ThinkQuest, cu ajutorul căreia elevii colaborează, interacționează, se autoevaluează și își verifică aptitudinilie comunicaționale.

Uneltele ThinkQuest se pot utiliza la crearea unor pagini web individuale sau cuprinse într-un proiect. Există o serie de utilități care pot fi folosite cu ușurință chiar și de către un începător, cum ar fi: editor simplu de texte, unelte pentru crearea listelor speciale ThinkQuest, încărcare imagini și realizarea galeriilor foto, mecanism de încărcare a documentelor și a prezentărilor Power Point, precum și elemente interactive: vot, dezbatere, avizier, Ask Me (Întreabă-mă), Brainstorm (Bursa de Idei).

Tandem-ul, cea mai bună cale de învățare a unei limbi străine este comunicarea cu un vorbitor nativ, care dorește să însușească o limba străină.

Proiectele ThinkQuest sunt elaborate de elevi sub conducerea profesorilor. În cursul elaborării proiectelor elevii învață să lucreze în echipă, să utilizeze tehnologiile moderne de informare și comunicare, dezvoltă alte competențe importante: gândire critică, creativitate, autoghidare, înțelegerea diferențelor culturale dintre copiii din diferite școli, regiuni sau țări din lumea întreagă. Aceste competențe au fost denumite „21st Century Skills” (Competențele Secolului XXI).

În cadrul orelor de limba engleză, consider deosebit de utilă posibilitatea participării atât la discuții, cât și la proiecte de amploare a elevilor din țara noastră cu elevi din țările unde se vorbește limba studiată: China, Marea Britanie, SUA, Germania, Italia, Spania etc.

Proiectele iEARN reprezintă o posibilitate uimitoare pentru elevii care studiază o limba engleză. Implicându-se în numeroase proiecte internaționale online, organizate în cadrul rețelei, elevii au posibilitatea de a intra în legătură cu elevi din țările unde se vorbește sau se studiază limba respectivă, în condiții de siguranță sub supravegherea profesorului.

Integrarea tehnologiilor informaționale în procesul de predare-învățare presupune utilizarea

unor aplicații cu multe elemente speciale, găzduite într-un browser de Internet, cum ar fi aplicațiile grafice interactive, formulare, sisteme de meniuri, animații vectorizate, fișiere audio și video.

Platforma eTwinning

http://www.etwinning.net

Unul din dezideratele școlii actuale îl reprezintă dezvoltarea competențelor de lucru prin colaborare și resursele digitale pot fi integrate aici cu succes. De exemplu siteul eTtwinning, ca parte a programelor Comenius, oferă posibilitatea realizării unor proiecte între școlile din toate colțurile Europei, pentru toate categoriile de vârstă și pe teme dintre cele mai diverse. Activitățile se desfășoară în spațiul virtual care implică utilizarea diferitor instrumente precum platformele, blogurile, chat-ul, cu ajutorul cărora elevii pot cu ușurință intra ușor în legătură cu elevii din alte țări, extinzându-și astfel orizontul cultural și de cunoaștere. Acest instrument atractiv implică cadrele didactice și elevii din diverse țări în activități curriculare comune, realizate la distanță.

MUZZY – curs multilingvistic specializat pe învățarea limbilor străine. Acest software cuprinde filme, video, jocuri interactive tuile pentru învățarea limbii engleze.

Instrumentele digitale sunt numeroase și în continuă dezvoltare. Parcurgerea tuturor resurselor oferite de internet pare dificilă sau imposibilă. Pe lângă resursele prezentate, mai pot fi menționate și alte posibile tehnologii care dezvoltă motivația elevilor și implică comunicarea în limba engleză :

VoiceThread – un nou instrument de lucru colaborativ, util în predarea limbii engleze, care permite elevilor să partajeze imagini, să scrie, să înregistreze un comentariu audio, să discute cu alți utilizatori, să scrie comentarii sub formă de text. Acest instrument poate fi folosit atât ca metodă complementară de predare, cât și pentru realizarea unor proiecte în sistem colaborativ. De asemenea, poate fi utilizat în educația la distanță, permițând utilizatorilor înregistrați să urmărească lecția la ceva vreme după ce ea a fost realizată cu ajutorul VoiceThread http://voicethread.com/

Flickr: o foarte bună resursă de imagini: http://www.flickr.com/

Scribd: publicarea de documente proprii: http://www.scribd.com/

Slide Share: platformă utilizată pentru realizarea prezentărilor, inforgraficelor, documentelor, http://www.slideshare.net

Fires in the Mind: aplicație pentru crearea înregistrărilor, http://www.firesinthemind.org

Sheppard Software: jocuri și activități online, http://www.sheppardsoftware.com

Storyline Online: crearea de povești online, http://www.storylineonline.net

Super Teacher Worksheets:o sursă de fișe didactice,http://www.superteacherworksheets.com

Discovery Education Streaming:colecții de videoclipuri,http://www.discoveryeducation.com

Busy Teacher’s Café: site ce conține activități didactice, http://www.busyteacherscafe.com

Quizlet: instrument pentru învățare ce include jocuri, imagini, http://www.quizlet.com

Learn Me Project: aplicație pentru crearea de comunități online, www.learnmeproject.com

Edmodo: crearea de fișe didactice, www.edmodo.com

Tween Tribune: redactare de povești, articole create de elevi, www.tweentribune.com

TregoED: o sursă de activități educaționale, www.tregoed.org/teachers/new-to-scan.html

Aplicații pentru evaluare

Un instrument digital cu ajutorul caruia putem realiza evaluarea este aplicația HotPotatoes. Cu ajutrul acestei aplicații se pot elabora teste de evaluare de profesori sau chiar de elevi. Instrumentul software HotPotatoes, permite atât generarea propriu-zisă a exercițiilor, cât și configurarea acestora sub forma unor pagini web, foarte usor de accesat cu ajutorul unui browzer, fiind foarte util în procesul de evaluare, la toate clasele, indiferent de profilul lor.

JQuiz- elaborează exerciții bazate pe întrebări, exerciții cu variate multiple de răspuns, exerciții cu alegere duală, exerciții cu răspuns scurt.

JClose- creează exerciții de completare a spațiilor libere. Utilizatorul lucrează cu un text din care lipsesc anumite cuvinte sau expresi.

JMatch- creează exerciții de împerechere sau de ordonare.

Programul poate fi utilizat pentru a potrivi cuvinte cu definiții, imagini, traduceri, sau pentru a aranja propoziții în scopul formării uneisecvențe sau un dialog.

JCross- creează cuvinte încrucișate ce pot fi completate online.

JMix- se utilizează pentru elaborarea exercițiilor cu propoziții amestecate, utile pentru fixarea unor definiții. Utilizatorului i se va propune o serie de cuvinte, pe care va trebui să le aranjeze în ordinea corectă.

J Masher- grupează seturile de exerciții sub o denumire generică,oferă un aspect uniform, creează hiperlegături pentru navigare și o pagină de index. [35, p.31-32]

Turnitin Peer Mark este un instrument digital care se aplică în procesul de evaluare reciprocă a elevilor. Cadrul didactic crează și dirijează variate sarcini de lucru care permite elevilor să studieze, să lectureze și să evalueze lucrările expuse de către colegi lor. Elevii elaborează proiecte, eseuri, articole, etc., le plasează pe peretele platformei digitale, după care elevi oferă și primesc feedback reciproc și comenteză lucrările colegilor. [41] (trad.)

Teammates este o platformă online care deasemenea încurajează implicarea activă a elevilor în procesul de evaluare reciprocă și autoevaluare a cunoștințelor. Acest instrument se focusează pe experiența pozitivă de învățare, unde elevii învață unul de la altul, cooperează, reflectează asupra rolului și contribuției lor activitatea de învățare și sunt responsabili pentru propria învățare. [37] (trad.)

QuizFaber reprezintă un software ce permite crearea rapidă de teste multimedia: această aplicație poate fi utilizată la lecțiille de evaluare ; aplicând diverse tipuri de itemi indiferent de clasă și profil. Cadrul didactic poate stabili un timp limită pentru a răspunde la întrebări, iar la sfîrșitul testului se afișează punctajul obținut, nota finală și răspunsul corect la fiecare întrebare.

Blackboard self and peer assessment este un instrument care poate fi folosit pentru a facilita procesul de evaluare a învățării. Folosind acest instrument, elevii pot oferi și primi feedback constructiv reciproc, realizând teste, eseuri, chestionare, utilizând răspunsurile și criteriile de evaluare a acestora. Elevii comentează, analizează se autoevaluează și evaluează reciproc contribuțiile în proiectul de echipă. [38] (trad.)

2.2. Exemple de activități didactice prin aplicarea resurselor digitale

Integrarea noilor tehnologii în învățământ este considerată azi ca o competență-cheie a cadrului didactic. Profesorul își transformă progresiv practicile pedagogice datorită acestor utilități, el folosește siteuri Web ca documente autentice, pune în mișcare proiecte internaționale, participă la întâlniri virtuale de învățare și de practică. Aceste noi practici necesită noi competențe profesionale care să sprijine pe cei care învață în achizițiile lor.

Rolul cadrului didactic este important în formarea elevilor în direcția selectării și aplicării corecte a resurselor pe care le au la dispoziție. Anume acesta selectează și sugerează activități educaționale în scopul achiziționării competențelor specifice, utilizând diverse aplicații multimedia care corespund nivelului de pregătire și stilului de învățare al elevilor. (Anexa 7)

Faptul că elevul înțelege că nu orice informație găsită pe Internet este valoroasă, și nu orice aplicație multimedia poate fi utilă în procesul didatic, ci numai cele care răspund cerințelor și intereselor lor. Ce câștigă elevul? Plăcerea explorării, urmată de dezvoltarea capacității de analiză, selectare, combinare și sintetizare a datelor obținute.

Obișnuința de a utiliza diverse instrumente digitale în procesul instructiv poate dezvolta elevilor deprinderea de a gândi critic, de a-și expune ideile personale și de a rezolva autonom o problemă.

În cele ce urmează vom prezenta exemple de activități didactice care pot fi organizate și realizate cu ajutorul diferitor programe și resurse multimedia.

Programul de desen : PAINT

Cu ajutorul acestui program elevii își dezvoltă abilități de recunoaștere și de numire a culorilor, a părților componente a corpului uman, ale animalelor, diferite peisaje, coperți de carte, cărți poștale, afișe publicitare, postere, forme geometrice, etc.

Programul menționat poat fi utilizat cu elevii din treapta primară.

Example 1: Complete the family tree with the appropriate family members: mother, father, grandfather, grandmother, son, daughter, etc.

Example 2: Complete the name of the insect

Example 3: Create geometric shapes, name the shapes and their colours

Simple text editors: WordPad

Example 1: Name and count the following objects

Example 2: Recognize and name…

Simple text editors: NotePad

Această aplicație poate fi utilizată pentru creare invitațiilor, mesajelor de felicitare, scrisorilor, compunerilor, eseurilor, etc.

Text processors: Word

Utilizând acest instrument elevii pot realiza documente pe o anumită temă, un cuvând cheie, întocmirea unei cereri, a unui dialog, elaborarea unui referat la limba engleză, realizarea fișelor de lectură, minerbusurilor. Această aplicație poate fi implementată în treapa gimnazială.

Example 1: Make a dialogue between two characters

Example 2: Write a short text, using the name of the object from the picture

Example 3: Complete the following crossword.

Example 4: Create a file using the picture of the given character

Example 3: Create a file using the following picture

Text processors: Word

Această aplicație poate fi deasemena aplicată în trapta liceală, la realizarea de eseuri, chestionare, prelucrarea si reprezentarea grafica a datelor statistice, anunțuri, broșuri, rapoarte, scrisori oficiale, cereri, CV-uri, adeverințe folosind șabloane, diplome.

Example 1: Create a personal profile, using the following template. The presentation will contain personal data, hobby, practiced sports, favourite subjects

Example 2: Create a diploma using following the following pattern. The awarding event remains at your choice

Diploma

Awarded to the ______ form student

___________________

For ____________________

CONGRATULATIONS!

Example 3: Write your CV using the given template

Making Presentations: Padlet. Com

Example 1: Make a presentation using the given quotation: ” America is the only place where miracles not only happen, but they happen all the time” (Thomas Wolfe). Submit it on the Padlet Wall. Then give feedback and make comments on your peer’s project about what you liked about it and mention one thing that can be improved in the project .

Example 2: Make an online project on the topic: Teenagers’ Issues. Submit it on the Padlet Wall

Example 3: Watch the short video and answer the given questions, by posting the answers on the Padlet Wall

Online Games:

Example 1: Storyboard

Retell the fairy tale using sequenced boxes containing both stick pictures and spare text—a few key words-in each square

Example 2: Jeopardy

Choose the topic from the given 5 topics and answer the questions and get a point value for each question. Work in teams

Example 3: Comic Strip

Produce a comic strip showing what you learnt today/ explaining the lesson

În cadrul comunicării didactice dintre profesor și elev, utilizarea tehnologiilor informaționale în procesul de predare și învățare a devenit indispensabilă. Profesorul și elevul, familiarizat deja cu folosirea calculatorului poate selecta și utiliza o varietate materiale didactice cu ajutorul diferitor tipuri de instrumente digitale (Anexa 8), cu ajutorul cărora elevii asimilează limba engleză într-un mod creativ și captivant.

2.3 Valori experimentale obținute în rezultatul implementării instrumentelor online în procesul de predare-învățare-evaluare a competențelor de comunicare a elevilor în limba engleză

Implementarea resurselor multimedia în cadrul orelor duce la schimbări importante în procesul didactic. Procesul de învățare nu mai este considerat a fi efectul muncii cadrului didactic, ci rezultatul relaționării elevilor cu resursele multimedia și al colaborării cu profesorul.

Această schimbare din sistemul de învățământ se axează pe creșterea eficienței activităților de învățare și pe dezvoltarea competențelor comunicative ale elevilor.

Actualmente, tehnologiile au devenit omniprezente, iar cadrele didactice trebuie să utilizeze variate instrumente digitale pentru a stimula și a încuraja elevii să învețe productiv. În acest sens am considerat necesară introducerea experimentului pedagogic, ca element al strategiei generale a cercetării și se structurează în trei etape de bază interconexe:

Experimentele de constatare, de formare și de validare au fost orientate spre diagnosticarea, evaluarea și formarea competențelor de comunicare orală a elevilor în limba engleză. Probele experimentale au fost realizate pe un eșantion de 34 de elevi, constituiți din elevi ai Liceului Teoretic ” George Coșbuc”, mun. Bălți.

Lotul experimental implicat în activitatea din perioada 1 octombrie 2018 -3 decembrie 2018 a cuprins două grupuri de subiecți : grupa experimentală de 18 elevi ai clasei a IX-a A și o grupă de control de 16 elevi ai clasei a IX-a C.

În prima etapă de constatare, aplicată grupului de elevi implicați în experiment, prin intermediul evaluării predictive, s-a identificat nivelul de achiziții al competențelor orale, nivel A2.

Chestionarul evaluării predictive a inclus următorii itemi:

Fig.2.1 Faza inițială de diagnosticare

În urma chestionării am constatat că elevii consideră că folosirea tehnologiilor la ora de curs i-ar face să fie mult mai motivați în studierea limbii engleze. Preferând folosirea unor resurse informatice ca video, internet, CD-rom sau film, ar reuși să însușească mai bine conținuturile propuse. Metodele interactive contribuie la formarea și dezvoltarea competențelor de înțelegere și exprimare orală, având posibilitatea de a asculta vorbitori nativi în limba engleză. Motivul principal pentru care care își doresc îmbunătățirea competențelor comunicative, este legat de continuarea studiilor sau de interacțiunile pe care le au în cadrul diferitor activități extrașcolare cu elevi din străinătate.

Itemii testului de diagnosticare au permis constatarea prezenței sau absenței anumitor capacități sau atitudini motivaționale, dar și nivelul obținut până în momentul de debut al perioadei experimentale. Obiectivul principal s-a axat în a putea stabili prezența sau incompleta stăpânire a C.C., ca de aici, să putem identifica instrumentarul metodic orientat spre formarea acestor competențe. Pentru evaluarea inițială a cunoștințelor și performanțelor, am propus elevilor un test de verificare a competențelor de comunicarea orală, prin care s-au evaluat următoarele aspecte:

Fig. 2.2. Itemii corespunzători C.C.

Analizând itemii rezultați în urma aplicării testului inițial, am concluzionat că elevii pot doar, în general, să înțeleagă noțiunile esențiale ale unui document audiat sau vizionat, dar întâlnesc dificultăți în momentele conversaționale, pentru că nu sunt capabili de a argumenta opiniile exprimate. Datele respective, despre rezultatele evaluării inițiale ale grupului experimental, le-am consemnat în următoarele diagrame (2.3, 2.4):

Fig. 2.3. Rezultatele evaluării inițiale a grupului experimental

Analizând figura 2.3. putem concluziona că grupul experimental a demonstrat înțelegerea informațiilor esențiale ale unui document audiat în proporție de 18%, dar a întâmpinat dificultăți și în situațiile de interacțiune conversațională (75,5%), cât și în argumentarea opiniilor exprimate (72%). Referindu-ne la capacitățile elevilor de folosire a competențelor de comunicare orală, avem următoarele rezultate:

Fig. 2.4. Rezultatele evaluării inițiale a grupului experimental cu referire la C.C.

Rezultate similare celor din figura 2.3. am avut și în cazul evaluării inițiale a grupului de control:

Fig. 2.5. Rezultatele evaluării inițiale a grupului de control

Referindu-ne la cunoștințele orale ale grupului de control avem următoarele rezultate:

Fig. 2.6. Rezultatele evaluării inițiale a grupului de control cu referire la C.C.

Din grupul de control (figura 2.5.), 12% au fost capabili să utilizeze competențele orale, 25% au

încercat să folosească informațiile dobândite, în timp ce 79 % nu pot să demonstreze o bună utilizare a competențelor de comunicare orală.

Analizând rezultatele din figurile 2.4. și 2.5., observăm că la această etapă de cercetare, în grupurile experimentale, diferențele nu sunt semnificative, adică ambele grupuri au aproximativ același nivel de achiziții orale.

Pentru a persevera în îmbunătățirea competenței comunicative, ne vom orienta spre formarea unui sistem de predare-învățare-evaluare, mediat de variate instrumente digitale, resurse indicate și analizate în acest capitol al tezei.

Etapa de formare. Având în vedere observațiile înregistrate în timpul redactării tezei (schimbările ce intervin în procesul de predare-învățare-evaluare generate de utilizarea resurselor digitale; importanța tehnologiilor moderne ca factor motivațional), dar și rezultatele obținute în etapa de constatare, am hotărât ca în perioada 1 octombrie 2018 -3 decembrie 2018 să punem în aplicare o unitate de curs, creată și bazată pe folosirea mijloacelor și suporturilor multimedia. Astfel, timp de două luni, promovând două ore de curs săptămânale, am implementat un nou sistem școlar.

Funcționarea conceptului propus va fi următoarea:

Elevii vor primi documente autentice (audio/video) pe care le vor studia în cadrul orelor ;

Se va profita de întreg timpul de curs pentru atingerea cerințelor necesare dezvoltării competențelor comunicative orale prin utilizarea tehnologiilor, identificate în etapa de constatare ;

Activitățile desfășurate vor implica atât lucrul individual (pentru a reflecta asupra problemelor întâlnite), cât și în echipă (în rezolvarea sarcinilor propuse în cadrul proiectelor online);

Pentru că practica este cel mai bun profesor, elevii vor fi implicați în activități de cooperare, în cadrul proiectelor, simulărilor, a jocurilor de rol. Temele de acasă vor fi înlocuite de proiecte în clasă;

Elevii vor beneficia, pe rând, de rolul de conducător de grup în care va distribui sarcini coechipierilor pentru realizarea proiectului și vor nota cota de participare a fiecăruia în cadrul proiectului;

Prin urmare, notarea realizată de profesor va fi orientată spre: evaluarea participării în

clasă; evaluarea critică a colegilor de echipă, autoevaluarea în funcție de capacitățile dobândite.

Pentru aplicarea acestui concept educațional, am creat o unitate de învățare… La planète technoʼʼ și evidențiată în această teză în anexa A10.1. După tipologia metodelor franceze, a fost împărțită pe trei secțiuni: comunicare/lexic, gramatică, cultură și civilizație. Astfel, pentru segmentul de comunicare, am abordat o tematică pe placul inerilor de astăzi, tehnologiile. Am focusat asupra dispozitivelor de comunicare utilizând documentul video ,,Jamais sans portableʼʼ sau a rețelelor de socializare cu ,,Twitter, le bouche à oreille sur internetʼʼ. Secțiunea de gramatică s-a bazat pe aspectul ludic al cântecului pentru revizuirea sau fixarea unor noțiuni teoretice. Cea de-a treia parte, a avut în vedere introducerea dimensiunii interculturale, prin abordarea unui text al scriitorului francez de literatură ficțională, Jules Verne. Am considerat că elevii trebuie să cunoască literatura marilor clasici francezi, dar într-un mod inedit: cu ajutorul unor aplicații speciale, am transformat textele scrise în audiții. Elevii vor putea intra în contact cu valorile culturii franceze.

Finalitățile propuse de acest capitol interactiv de curs :

să însușească noțiuni/concepte de bază ale unui document audiat/vizionat;

să poarte conversații pe subiecte familiare/interes personal/viață cotidiană;

să argumenteze opiniile exprimate, privind un subiect de interes personal;

să se implice în activități colaborative pentru rezolvarea unei sarcini comune utilizând instrumente digitale;

să utilizeze diferite resurse media, aplicații informaționale în activitatea desfășurată;

Deci, în etapa de formare, am stabilit prin crearea și aplicarea unității ,,La planète technoʼʼ, o nouă clasă de FLE, cu un nou concept metodologic în vederea ameliorării și progresului C.C.

Experimentul pedagogic cu caracter formativ, desfășurat în perioada octombrie-decembrie a anului 2018, a avut ca scop validarea investigației noastre metodologice. O importanță deosebită au avut-o și principiile pedagogice integrate:

pedagogia activă: implicarea elevilor în propria învățare, prin antrenarea autonomiei, creativității;

pedagogia proiectelor: constă în bazarea învățării pe proiecte și activități online, decât implicarea în structuri teoretice. Această abordare dinamică permite elevilor explorarea problematicilor ivite în realizarea sarcinii propuse. Putem observa o implicarea a competențelor de comunicare, cooperare, reflecție, creativitate, autonomie în luarea deciziilor, motivație în învățare, o mai bună reținere a informațiilor, prin utilizarea resurselor digitale;

progresul individual: fiecare elev avansează în ritmul său, în funcție de capacitățile sale, și, astfel, nimeni nu se simte pierdut sau plictisit;

activitatea ,,reciprocăʼʼ: concept descoperit în faza de aplicarea secvenței pedagogice create, s-a bazat pe interacțiuni permanente ce s-au stabilit între elevi și profesor, dar și între elevi, în cadrul proiectelor din clasă. Elevul va depăși blocajul generat de lipsa unei informații și va puteasă se adreseze profesorului întrebări, în vederea completării informațiilor lipsă. Se va obține în acest mod, un feed-back permanent asupra activității de predare. Activitatea este ,,reciprocăʼʼ pentru că fiecare învață din rezultatele celuilalt, din informațiile recepționate, asigurându-se o reglare permanentă a procesului de predare.

RESURSE MEDIA

PROFESOR

ELEV ELEV

Fig. 2.7. Modelul activității ,,reciproceʼʼ

Conform figurii reprezentate, documentul sugerat de profesor elevilor presupune o activitate de ,,reciprocitateʼʼ între profesor – elev, elev – elev, profesor – resursă media, pentru că acesta din urmă își restructurează conținutul în funcție de rezultatele primite.

În timpul perioadei experimentale am constatat o serie de modificări:

în structura cognitiv-atitudinală și motivațională a elevilor

în modul de desfășurare a activității didactice

În privința elevilor, descoperim valențe noi ale activității interactive:

comunicări autentice și imediate generate de accesul rapid la informații

devin mai implicați și motivați în învățare și sunt atrași de aspectul captivant al activităților

activitățile colaborative dezvoltă spiritul autonom, dar și inovator

În cadrul experimentului formativ am accentuat competența de comunicare orală parcurgând următoarele etape:

Fig. 2.8. Designul experimentului formativ

faza formativ-aplicativă în care competența a fost formată în cadrul orelor de curs, punându-se accent pe componentele C.C. unde s-au folosit metode ineractive ca proiectul, simularea didactică, jocul de rol, conversația, dialogul, etc.

faza aplicativ-formativă elaborată în cadrul proiectelor – temă care exploatează informațiile esențiale ale fiecărei secțiuni lucrate și evidențiate în anexa A12.1

În acest mod, proiectele au vizat:

folosirea lexiculuidobândit din sfera comunicațională pentru a crea un mesaj audio în care îi explică bunicii cum să trimită un SMS

crearea unui ,,murʼʼ cu informațiile cerute despre Twitter

un monolog pe tema ,,Si on devait mourir demainʼʼ

prezentări animate tematice ,,Si jʼavais 18 ansʼʼ, ,,Si jʼétais Brad Pittʼʼ, ,,Si

animații ale perspectivei ficționale cu tema ,,Lʼan 3000 dans votre acceptionʼʼ

Menționăm că, în acest scop, am încercat să depășim dificultățile de comunicare, de interacțiune orală ce apar în cadrul activităților clasice de predare, unde elevul are teama vorbească. S-a axat pe formarea și îmbunătățirea competențelor de înțelegere și exprimare orală, prin utilizarea instrumentelor digitale.

În această etapă a experimentului formativ, am aplicat elevilor un test final care a vizat nivelul de dezvoltare și ameliorare a C.C. din grupul experimental și grupul martor. Am analizat stilul de predare interactiv, aplicat grupului experimental și stilul după metode clasice, fără resurse informatice folosit la grupul de control. Analizând fișele de lucru, observăm că elevii participanți la experiment (grupul experimental) și-au format și dezvoltat abilitățile de percepere a ideilor esențiale ale documentului folosit, au reușit să-și argumenteze într-o mai mare măsură părerile expuse, efectuând conversații pe teme din viața cotidiană (figura 2.8). Totuși, vom observa că grupul de control a întâlnit aceleași dificultăți identificate și în faza de diagnosticare. Dacă cei din grupul experimental și-au îmbunătățit C.C. în proporție de 85%, cei din grupul de control au demonstrat că stăpânesc C.C. doar într-o măsură de 28 %. Aceste date le-am indicat în următoarea diagramă pentru comparare:

Fig. 2.9. Identificarea competențelor orale – grupul experimental și grupul de control

Urmărind desfășurarea la începutul, mijlocul și sfârșitul perioadei experimentale, am observat următoarele rezultate. La începutul perioadei experimentale o medie de 11% din grupul experimental și 12% din grupul martor stăpâneau competențele specifice comunicării orale, așa cum reiese din figurile 2.4 și 2.6. La mijlocul perioadei, situația s-a ameliorat pentru grupul experimental, astfel că am înregistrat o creștere simțitoare, ajungând la un procent de 72. Testul de la sfârșitul perioadei experimentale a demonstrat o evoluție față de perioada de început cu un procentaj de 89%.

Fig. 2.10. Dinamismul procentual înregistrat în faza aplicativ-formativă la grupul experimental

Fig. 2.11. Dinamica recunoașterii componentelor C.C. de grupul experimental

În aceeași perioadă, grupul de control s-a menținut la un nivel scăzut de utilizare a componentelor C.C. la începutul și mijlocul perioadei experimentale și a înregistrat o ușoară îmbunătățire la sfârșitul perioadei experimentale:

Fig. 2.12. Dinamismul procentual înregistrat în faza aplicativ-formativă la grupul de control

Fig. 2.13. Dinamica recunoașterii componentelor C.C. de grupul de control

Evaluarea rezultatelor experimentului formativ s-a efectuat în baza datelor obținute din observațiile de la începutul, mijlocul și sfârșitul experimentului, dar și din răspunsurile autoevaluării aplicate la sfârșit, pentru validarea rezultatelor obținute în timpul perioadei experimentale.

Chestionarul de autoevaluare (Anexa 9) aplicat grupului experimental și grupului de control cuprinde zece itemi cu alegerea variantelor de răspuns.

Chestionarul sugerat a permis valorificarea rezultatelor cercetării. În baza acestuia am putut verifica problematica depistată la începutul experimentului, unde am stabilit un număr de patru indici de urmărit: nivel motivațional, utilizarea resurselor digitale, interacțiune între elevi, stăpânirea C.C. Din interpretarea datelor pretest și post test, am concluzionat că se înregistrează un progres vizibil:

Tab.2.1. Prezentarea comparativă a factorilor ce influențează învățarea limbii engleze

Considerăm că avem rezultate îmbucurătoare, adică procesul de formare și dezvoltarea

competenței de comunicarea orală a fost eficient, influiențând și factorii implicați în procesul didactic. Prin urmare, elevii sunt mult mai motivați în studierea limbii engleze (92 %), cu un nou stil de predare, unde tehnologiile ajută la dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor de comunicare orală (89%). Interacțiunile ce apar în sala de clasă creează un climat de încredere, unde elevii își etalează autonomia (88 %) și creativitatea. Colaborarea nu mai este percepută ca o punere în umbră a unora și evidențierea celorlalți, ci ca un spațiu de cooperare, unde fiecare elev are o sarcină proprie de realizat. Aceste evidențe aflate într-o legătură inseparabilă, constituie un context real, natural și motivant pentru învățarea limbii engleze.

2.4. Concluzii la capitolul II

Intregrarea instrumentelor digitale în cadrul orelor și în afara lor, în procesele educaționale în ansamblul lor, contribuie într-o măsură foarte mare la îmbunătățirea rezultatelor elevilor. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că există o varietate de tehnologii care pot fi adaptate particularităților individuale și stilurilor de învățare ale elevilor și nevoilor de predare ale profesorilor. În al doilea rând, utilizarea resurselor multimedia creează o nouă abordare, inovativă, a activităților de predare-învățare-evaluare.

Așa cum rezultă din cele menționate anterior, putem formula următoarele concluzii:

Utilizarea resurselor digitale în cadrul orelor presupune o colaborare eficientă atât între elevi cât și între elevi și profesori, ajutând la dezvoltarea capacităților de comunicare, cooperare și în același timp la selectarea, sintetizarea și prezentarea informațiilor studiate.

Multimedia revitalizează, stimulează procesul educațional, reformând profesiunea de educator, dar și rolul elevului de la un actor pasiv, la unul activ în învățare.

Tehnologiile influențează mentalitățile elevilor, bazându-se pe experiența tradiției, acestea devin noile repere ale școlii.

Punerea în practică a resurselor digitale se dovedește a fi o adevărată provocare, aceasta datorită particularităților discursului mediatic ca tip de discurs provenind dintr-o practică socio-discursivă extrem de complexă, grație varietății și dinamicii producției mediatice, cât și mulțumită necesității unei educații prin și pentru media.

Tehnologiile moderne nu mai sunt doar suporturi sau mijloace auxiliare, ci elemente de bază ale învățării deoarece a comunica într-o limbă străină înseamnă a fi pe drumul oferit de media.

Un șir de activități posibile, practicabile în baza suporturilor tehnologice sunt oferite ca un punct de referință pentru profesorii de limba engleză în organizarea și derularea activităților bazate exclusiv pe noile suporturi media.

Putem afirma în concluzie, că utilizarea resurselor digitale este deosebit de eficientă, materialele sunt mai interesante pentru elevi, conținuturile sunt prezentate într-un mod atractiv, secvențele urmărite se pot derula de mai multe ori până la întelegerea acestora, cunoștințele acumulate sunt integrate în memorie pe lungă durată, se poate lucra individual, în perechi sau în grupuri mici astfel încât procesul de învățământ sa fie interactiv, dinamic și eficient.

Concluzii generale și recomandări

Asimilarea unei limbi străine este un proces complex care necesită și impune desfășurarea unor activități multiple și variate pentru a putea însuși funcționarea limbii țintă.

Integrarea resurselor digitale în procesul instructiv este considerată ca fiind implantarea unei inovații complexe care combină dimensiunile: tehnologică, organizațională, didactică și pedagogică.

În spatele comunicării într-o limbă străină, se ascunde o mare diversitate de dinamici interactive care se articulează într-o manieră variabilă în raport cu achizițiile. Modalitățile în care se predau și se învață limbile sunt numeroase, importantă este coordonarea eforturilor pentru mărirea calității actului educativ.

Odată cu integrarea instumentelor digitale în cadrul orelor, motivația elevilor este mai bună, rezultatele sunt mai aproape de deziderate. Introducerea în perioada experimentală a unității de curs create, constituie cea mai bună dovadă a eficienței utilizării resurselor digitale în didactică.

Tehnologiile modifică locul educației în societate și obligă la formularea unor noi constatări:

Elevii devin actori implicați în procesul lor de învățare;

Elevii au un sentiment de stăpânire a cunoștințelor la care acced;

Profesorul sprijină elevii în procesul de învățare, le sugerează cum să învețe, cum să adune informații, să le selecteze și să le sistematizeze, într-un ansamblu logic.

Cunoștințele sunt rezultatul unei construcții colective, deoarece Web-ul oferă din ce în ce mai mult un mediu de cooperare și nu doar de difuzare și informare. Astfel se dezvoltă și se apreciază anumite aptitudini: comunicare, munca în echipă, rezolvarea unor sarcini; se formează atitudinile pozitive cum ar fi: încredere în sine și în alții, responsabilitate, speranță, autonomie, creativitate, care reprezinta cheia reușitei și succesului elevilor.

Procesul de predare-învățare-evaluare a unei limbi și a unei culturi reprezintă o provocare pentru elevi. Reușita învățării depinde de particularitățile individuale și sociale ale aceluia care învață, de calitatea instrumentelor utilizate, dispozitive puse la dispoziția elevului, de experiența cadrului didactic, de interesul față de cunoaștere.

Cercetarea teoretică și experimentală efectuată a vizat construirea bazei teoretico- metodologice a procesului de studiere a disciplinei limba engleză și elaborarea metodologiei privind

aplicarea noilor tehnologii informaționale în strudierea disciplinei respective.

În urma analizei sistemelor didactice de studiere a disciplinei limba engleză, în instituțiile preuniversitare din diferite țări cât și de la noi din țară, și a evoluției procesului de integrare a instrumentelor digitale în procesul educațional, a fost evidențiată următoarea ideie: implementarea resurselor digitale au un impact semnificativ și un randament avansat, spre deosebire de tehnologiile educaționale clasice de învățământ, nu doar din perspectiva cunoașterii sau a evaluării, dar și în spațiul cultivării sentimentelor și motivației pentru învățătură, asigurând astfel realizarea principiului continuității în învățare.

Analizînd rezultatele obținute în urma realizării experimentului pedagogic putem sintetiza următoarele concluzii:

În scopul sporirii calității procesului didactic la disciplina limba engleză a fost elaborat modelul pedagogic centrat pe integrarea instrumentelor digitale în procesul didactic și orientat spre formarea și dezvoltarea competențelor de comunicare orală în limba engleză . Modelul sugerat este determinat de următoarele proprietăți fundamentale: flexibilitate, multifuncționalitate, continuitate și originalitate.

Metodologia de implementare a modelului pedagogic elaborate include:

Strategii didactice innovative, interactive și metode didactice modern centrate pe elev și orientate spre dezvoltarea gândirii critice; care au contribuit la sporirea capacității de înțelegere și creșterea nivelului de instruire al elevilor, creând premise pentru sporirea gradului de motivare pentru învățare, eficientizând asimilarea în mod independent a materialului ;

Mijloace didactice de ultima generație, tabla interactivă, calculatorul, tableta au condus la creșterea eficienței strategiilor didactice interactive, și la obținerea unor rezultate mai bune în grupa experimentală ;

Formele de organizare active-participative a procesului instructiv: lucrul în echipe, lucrul in perechi, studiul individual, chat, forum, etc., contribuie în mare măsură la sporirea activismului elevilor și la dezvoltarea competenței Learning to learn ( a învăța să înveți) ;

Evaluările formative, sumative, autoevaluările, evaluarile reciproce prin intermediul sistemelor digitale permit de a interveni imediat, cu ajustări asupra demersului didactic, în dependență de rezultate, contribuind la lichidarea lacunelor elevilor și la definirea propriei traiectorii de învățare.

Experimentul pedagogic realizat a permis sintetizarea următoarelor concluzii în baza analizei statistice efectuate:

S-a demonstrat eficiența modelului pedagogic elaborat axat pe valorificarea resurselor digitale în dezvoltarea competențelor comunicative la cursul limba engleză și a metodologiei de implementare prin înregistrarea de rezultate mai bune în grupa experimentala comparativ cu grupa de control;

S-a demonstrat că implementarea modelului pedagogic centrat pe integrarea resurselor multimedia în procesul didactic la disciplina limba limba engleză a contribuit la creșterea performanțelor academice pentru elevii din grupa experimentală în comparație cu grupa de control ;

S-a constatat că utilizarea metodelor interactive cu integrarea tehnologiilor informaționale în procesul instructiv-educativ sporește gradul de pregătire al elevilor la ora de limba engleză.

Obiectivele cercetării au fost realizate, contribuind astfel la soluționarea problemei cercetării care rezidă în determinarea fundamentelor teoretice și metodologice ale eficientizării procesului instructiv la cursul de limba engleză prin intermediul instrumentelor digitale în scopul îmbunătățirii competențelor de comunicare.

Rezolvarea problemei de cercetare și realizarea obiectivelor propuse sunt confirmate de rezultatele obținute în cadrul experimentului pedagogic și oferă posibilitatea de a majora calitatea de procesului instructiv la disciplina limba engleză, prin integrarea noilor tehnologii informaționale în acest proces.

Așa cum rezultă din cele menționate mai sus, putem efectua următoarele recomandări:

Ținând cont de prevederile Codului Educației [33], a Strategiei „Educația 2020”[ 36] și a altor acte normative care evidențiază necesitatea integrării instrumentelor digitale în educație propunem implementarea modelului și metodologiei elaborate în vederea sporirii calității instruirii în predarea disciplinelor preuniversitare ;

În scopul îmbunătățirii activității didactice, prin implementarea calitativă a noilor tehnologii informaționale în procesul educațional, este necesară documentarea și utilizarea complexelor instructiv-metodice elaborate în conformitate cu cerințele modelului pedagogic propus;

Ținând cont de necesitatea permanentă a actualizării, modernizării și perfecționării procesului instructiv, necesitatea pregătirii cadrelor didactice presupune integrarea tehnologiilor informaționale la ora de limba engleză. Astfel, acest fapt condiționează punerea în practică a unor competențe lingvistice, ce presupun dezvoltarea autonomiei și creativității elevilor, a muncii în echipă, prin integrarea experienței proprii în experiența de grup.

Integrarea metodelor interactive de predare prin utilizarea instrumentelor digitale este importantă, deoarece acestea conduc nu doar la dezoltarea competențelor de comunicare, ci și la dezvoltarea competențelor digitale prin efectuarea unor sarcini de lucru în spațiul virtual.

Utilizarea instrumentelor digitale în mediul școlar ameliorează calitatea predării-învățării-evaluarii, aducând un plus valoare cu câteva condiții:

Profesorii să revadă ideile referitoare la învățare și valoare a anumitor activități puse în practică;

Tehnologia trebuie să fie considerată ca o unealtă de lucru cu ajutorul căreia putem asigura o atmosferă favorabilă, eficientă desfășurării procesului instructiv-educativ;

Cadrele didactice trebuie să activeze într-un context care facilitează colaborarea și perfecționarea continuă;

Integrarea instrumentelor digitale trebuie să fie considerate ca un proces care sensibilizează și motivează pe cei care învață o limbă, identifică cunoștințele dobândite, dar și cele ce urmează a fi achiziționate.

În concluzie putem menționa că abordarea instrumentelor digitale contribuie la mobilizarea cunoștințelor și a deprinderilor elevilor în vederea formării competențelor de comunicare în limba engleză. Instrumentele digitale pot ameliora procesul didactic punând în valoare conținuturi, făcându-i pe elevi mai activi și mai angajați în procesul de învățare.

Bibliografie

Alharbi E., A Study on the Use of ICT in Teaching in Secondary Schools, Cardiff Metropolitan University, 2014 p.36-37.

Andrițchi V., Afanas A., Educația Centrată pe Elev, Ghid metodologic, Chișinău 2010 p. 75.

Beatty Ken, Computer Assisted Language Learning. London: Longman Second Edition 2010.p. 70.

Blake, R, J., Brave New Digital Classroom. Technology and Foreign Language Learning, Washington: Georgetown University Press, 2008, p.40.

Brut, Mihaela, Instrumente pentru E-learning. Ghidul informatic al profesorului modern. Ed. Polirom, București, 2006, p.89.

Cadrul european comun de referință, Tipografia Centrală, Chișinău, 2004, p.18; p.145.

Cennamo, K. S., Ross, J. D., & Ertmer, P. A. Technology integration for meaningful classroom use: A standards-based approach. Belmont, CA: Wadsworth, Cengage Learning, 2010, p.92-93.

Ceobanu, C., Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în educație, Collegium Polirom, Iași, 2016, p.81-83; 88-93; 121-123.

Cristea S., Dicționar de termeni pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998, p.237.

Cucoș, C., Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996, p.81.

Egenfeldt-Nielsen S. Educational Potential of Computer Games. New York: Continuum, 2007, p.66.

Elena Bonta, Teaching English: a Pragmatic Approach, 2nd edition, Alma Mater, Bacău, 2013, p.42.

Eugenia Brînză, Loreta Gafton și alții. Ghid de implimentare a curriculumui modernizat în învățământul primar (clasele II-IV) și gimnazial (clasele V-IX), Chișinău, 2011, p.42.

Garrison D.R., Vaughan N. D. Blended Learning in Higher Education: Framework, Principles, and Guidelines, Editura John Wiley (2008), p. 143-145.

Gruber B. A, Case Study of an Interactive Whiteboard District-Wide Technology Initiative Into Middle School Classrooms. A dissertation submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy at George Mason University. Virginia, Fairfax: George Mason University, 2011, p.19.

Guțu I., Brînză E. și alții. Limbi străine I. Curriculum pentru clasele II-IV, Chișinău, Editura Știința, 2010, p. 12; 15-16; 21.

Guțu I., Brînză E. și alții. Limbi străin I. Curriculum pentru clasele V-IX, Chișinău, Editura Știința, 2010, p.18; 23; 32-35; 38; 45.

Guțu I., Brînză E. și alții. Limbi străine I. Curriculum pentru clasele X-XII, Chișinău, Editura Știința, 2010, p. 21-28.

Harasim, L. Online education: An Environment for Collaboration and Intellectual Amplification. In Online education: Perspectives on a new environment, Harasim ed., New York, 1990 p. 39

Howatt, Anthony P.R., Programmed learning and the Language Teacher, London, 1969.

Ion Achiri, Angela Cara, Proiectarea Didactă: Orientări Metologice, Chișinău, 2004 p. 89.

Kathleen Patrice Gulley, Pros and Cons of Computer Technology in the Classroom, California State University, Sacramento, 2003, p. 178.

Mazur E. Peer Instruction: A User’s Manual. New Jersey: Prentice Hall Upper Saddle River, 1997. p. 29.

Michael Thomas, Contemporary Computer-Assisted Language Learning, Bloomsbury, London, 2013. p.184.

Nicolae Bucur, Pogolșa Lilia, Optimizarea Învățământului în Contextul Societății bazate pe Cunoaștere, Chișinău, 2012 p.167.

Pritchard, Alan, Effective Teaching with Internet Technologies. Pedagogy and Practice. Paul Chapman Publishing, London, 2007 p.24.

Reinders, H., Thomas, M. 2012. Contemporary Computer-Assisted Language Learning. London: Bloomsbury Publishing p.190

Richards, J.C. & Rodgers, T., Approaches and Methods in Language Teaching: A Description and Analysis. Cambridge: Cambridge University Press, 2001. p. 69.

Ryan Baker, The Use of Technology to Enhance English Language (ESL) Teaching, The Caritas Institute of Higher Education, 2015. P.63.

Shelough Rixon, Developing Listening Skills, MacMillian, Phoenix ELT, 1994 p. 12-13.

Silvia Făt, Adrian Lab. Eficiența utilizării noilor tehnologii în educație. EduTIC 2009 p. 13-16.

Thomas M., Schmid E. C. (Eds.). Interactive whiteboards for education: Theory, research and practice. New York: IGI Global, 2010. P 156.

Webografie

Carolyn Soles and Leslie Moller, Myers Briggs, Type Preferences in Distance Learning Education, 2001.

http://ascilite.org/archived-journals/ijet/v2n2/soles/, (vizitat 05.07.2018).

Codul Educației. Ministerul Educației al Republicii Moldova. Chișinău, 2014, https://mecc.gov.md/ro/content/codul-educatiei-0 (vizitat 26.07.2018).

Easily create tests and exams. https://quizfaber.en.softonic.com/, (vizitat 05.07.2018).

Manuela-Delia Anghel , Sorin Giumurescu, Competențe Cheie TIC in Predarea Limbilor Moderne, Bucuresti, 2013 p, 31-32.

https://ru.scribd.com/document/265594163/Suport-Curs-TICE-Limbi-Moderne

(vizitat 29.07.2018).

Strategia „Educația 2020”. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.944 din 14.11.2014. Monitorul Oficial, nr. 345-351 din 21.11.2014, art.nr.1014: https://mecc.gov.md/sites/default/files/1_strategia_educatia-2020_3.pdf vizitat la 26.07.18.

Student peer evaluations/feedback, shareable instructor comments, and more…,

http://teammatesv4.appspot.com/, (citat 03.07.2018).

Teaching with Blackboard ,Self and Peer Assessments in Blackboard, Illinois University. https://niu.edu/blackboard/assess/spa.shtml, (accesat 15.07.2018).

UNESCO ICT Competency Framework for Teachers, United Nations Educational,

Scientific and Cultural Organization, 2011, p.8. http://www.unesco.org/new/en/communication-and-information/access-to-knowledge/unesco-ict-competency-framework-for-teachers/, (vizitat 20.07.2018).

Vawn Himmelsbach, Pros and Cons of Technology in the classroom in 2018.

https://tophat.com/blog/6-pros-cons-technology-classroom/, (vizitat 06.07.18).

Using Peer Mark, disponibil la https://guides.turnitin.com/.

(vizitat 03.07.2018).

ADNOTARE

Ceban Nelea

Implementarea instrumentelor online în demersul de predare-învățare-evaluare a limbii engleze din perspectiva formării competenței de comunicare a elevilor

Teză de master în filologie, Chișinău 2018

Structura tezei. Prezenta cercetare include adnotare în limbile română și engleză, cuprins, lista abrevierilor, introducere, două capitole, concluzii generale și recomandări, 79 pagini de text de bază, bibliografie (41 de titluri) și 10 anexe.

Cuvinte cheie: instrumente digitale, competență, tehnologie informațională, multimedia, proiect, instruire asistată la calculator, performanțe, metode de alternativă, resurse online, mijloace de predare-învățare-evaluare, software educațional.

Domeniul de studiu: Filologie .Didatica limbilor străine.

Scopul cercetării rezidă în demonstrarea eficienței utilizării noilor tehnologii moderne în didactica limbii engleze, în scopul îmbunătățirii competențelor comunicative ale elevilor, prin formularea și realizarea coerentă a sarcinilor didactice, care derivă din sistemul competențelor cultivate elevului.

Obiectivele cercetării. În vederea realizării scopului formulat îmi propun soluțioarea următoarelor obiective: 1- studierea documentelor de referință la nivel European; 2- determinarea influiențelor pe care noile tehnologii le au asupra elevilor prin valorificarea lor, relevarea competențelor ce pot fi cultivate; 3- realizarea unui experiment pedagogic pentru a determina necesitatea formării și dezvoltării competențelor comunicative și digitale; 4- recomandarea unui șir de activități cu ajutorul instrumentelor online prin includerea diverselor activități didactice.

Baza științifică metodologică. Metodologia cercetării constă în îmbinarea metodelor utilizate în cercetările didactice și metodele informatizate. În elaborarea prezentei lucrări s-a recus la utilizarea următoarelor metode : documentarea științifică, analiza comparativă, generalizarea, sistematizarea, chestionarea, observația, experimentul pedagogic, interviul, metode de analiză și prelucrare a datelor.

Problema științifică rezolvată constă în determinarea fundamentelor teoretice și metodologice ale eficientizării procesului didactic al limbii engleze, fapt ce a condus la elaborarea unui model pedagogic axat pe formarea și dezvoltarea competențelor comunicative ale elevilor.

Valoarea practică a temei de cercetare. Prezenta cercetare poate constitui o sursă modernă și actuală pentru elaborarea și predarea cursurilor de limba engleză, în cadrul învățământului preuniversitar fiind un sprijin eficient și pentru celelate limbi moderne; efectuarea de sugestii privind aplicarea curriculumui, utilizarea manualelor; punerea la dispoziția profesorilor a unui instrument de informare și de lucru interactiv în domeniul didacticii limbilor străine.

ANNOTATION

Ceban Nelea

Implementing online tools in teaching-learning-evaluation process of

the English language from the perspectives of pupils' communication skills
Master's thesis in philology, Chișinău 2018

Thesis structure. This research includes annotation in Romanian and English, contents, list of abbreviations, introduction, two chapters, general conclusions and recommendations, 79 pages of basic text, bibliography (41 titles) and 10 appendices.
Key words: digital tools, competence, information technology, multimedia, project, computer assisted learning, alternative methods, online resources, teaching-learning tools, educational software.

Field of study: Philology. Foreign language teaching.

The aim of the research is to demonstrate the efficiency of the use of new modern technologies in English language teaching, in order to improve the pupils' communicative competences by formulating and coherently fulfilling the teaching tasks, deriving from the system of competences cultivated to the pupil.

Research objectives. In order to achieve the stated goal the following objectives are suggested: 1 – studying the reference documents at European level; 2-determining the influences that new technologies have on students by their valorisation, revealing the skills that can be cultivated; 3 – making a pedagogical experiment to determine the necessity of the development of the communicative and digital competences; 4- recommending a range of activities by using online tools, including various teaching activities.

Scientific methodological basis. The methodology of research consists of combining the methods used in the didactic research and computerized methods. For the elaboration of the present work, the following methods were applied: scientific documentation, comparative analysis, generalization, systematization, questioning, observation, pedagogical experiment, interview, methods of analysis and processing of data.

The solved scientific problem consists in determining the theoretical and methodological fundamentals of the efficiency of the teaching process of the English language, which led to the elaboration of a pedagogical model, focused on the formation and development of the students' communicative skills.

The practical value of the research theme. This research can be a modern source for the elaboration and teaching of the English courses, it is also an effective support for other modern languages whitin the pre-university education; making suggestions on applying the curriculum, using books; providing teachers with an interactive information and a working tool in the field of foreign language teaching.

Anexe

Anexa 1

Secvențe didactice prin aplicarea metodei clasei inversate

(Flipped classroom)

Anexa 2

Structura BL

Anexa 3

Avantaje și dezavataje BL

Anexa 4

E- portfolio Learning

Anexa 5

Modurile de procesare a informației

1. Bazându-se pe cuvinte- copii care preferă să se joace cu cuvintele, să povestească, să citească și să scrie, persoane care își amintesc cu ușurință nume, locuri, date etc. după citirea unui text.

2. Punând întrebări- elevii cărora le place să-și contureze ideile punând întrebări, explorând și experimentând învață cel mai bine când au posibilitatea să clasifice, să ordoneze, să lucreze cu abstractizări și relații între ele.

3. Privind imagini- persoanele care preferă să deseneze, să privească imagini, diapozitive, filme, fiind capabile să-și imagineze, să sesizeze schimbările, să facă puzzle, să citească grafice și hărți, asimilează cel mai bine informația prin vizualizare.

4. Ascultând-aceste persoane excelează în a-și aminti melodiile, în a observa ritmul vieții și au o bună noțiune a timpului. Pentru aceste persoane este foarte importantă intonația și dicția naratorului.

5. Vizionând filme- elevii care posedă o bună memorie vizuală și auditivă în același timp.

6. Discutând cu alții- persoanele care cooperează pentru a-și îndeplini sarcinile, aceste persoane au capacitatea de a înțelege și de a se face înțelese.

7. Prin studiu individual

Stilurile de învățare prin corespondența dintre cele șapte moduri

diferite de procesare a informației

Anexa 6

Avantajele integrării instrumentelor digitale

în activitatea didactică

Anexa 7

Sugestii pentru folosirea resurselor digitale în formarea

competențelor specifice limbii engleze:

Anexa 8

Instrumente digitale online

Tutoriale – ghidează elevul în învățarea și prezentare informației; întotdeauna furnizează și feed-back elevului.

Hipermedia – conectează informațiile arătând relațiile dintre ele; de exemplu, un cuvânt îl poate trimite pe elev către prezentarea sa grafică sau către definiție, sinonime sau antonime. Acestea se găsesc de obicei în enciclopedii și dicționare.

Drills – sunt folosite pentru învățarea vocabularului.

Asocierea de cuvinte perechi, de texte, de text audiat cu imagine/text scris

(Părțile unei mașini – asociere de text cu imagine, conținut furnizat MacMillan)

(La cumpărături – asociere de text cu text , conținut furnizat MacMillan)

Itemi cu alegere multiplă: elevii au mai multe opțiuni pentru a complete spațiile corespunzător.

(Climate, conținut furnizat MacMillan)

Completare de propoziții: elevii trebuie șă completeze propozițiile date în funcție de cerință

(Folosirea cuvintelor cu sens metaforic, conținut furnizat MacMillan)

Întrebări cu răspuns scurt:

(Limbajul de zi cu zi, conținut furnizat MacMillan)

Jocurile educaționale – folosesc jocul pentru a repeat elementele de vocabulary învățate. Ele motivează elevul și îl încurajează să folosească cuvintele și să le înțeleagă mai bine sensul. De exemplu, la recapitularea fructelor și legumelor se poate folosi următorul joc:

Anexa 9

Chestionarul de autoevaluare pentru elevi

Cum vi se pare cursul de limba engleză?

Foarte interesant Destul de interesant Puțin interesant Deloc interesant

Lecțiile desfășurate în clasă asigură o atmosferă de comunicare

În mare măsură În măsură medie În mică măsură

Consideri că utilizarea instrumentelor digitale sunt utile pentru îmbunătățirea competențelor orale în lima engleză?

În mare măsură În măsură medie În mică măsură Deloc

Ce activități desfășurați la ora de limba engleză, utilizând instrumente digitale ?

Notați cel puțin cinci activități

Ce mijloace de predare se utilizează în cadrul lecției de limba engleză ?

Tabla interactivă Calculator Proiector Laptop Telefon mobil

Care sunt aplicațiile multimedia preferate utilizate în cadrul orelor de limba engleză?

Enumerați cel puțin 5 aplicații

Conversațiile purtate cu colegii constituie o dificultate

În mare măsură În măsură medie În mică măsură Deloc

Colaborarea în cadrul proiectelor v-a pus în valoare participarea individuală

În mare măsură În măsură medie În mică măsură Deloc

Realizați cu ușurință argumentarea unei opinii ?

În mare măsură În măsură medie În mică măsură Deloc

Credeți că ar fi bine de utilizat insrtumente digitale în procesul de predare-învățare- evaluare și la alte cursuri? Încercuiți opțiunea aleasă ?

Da Nu Nu știu Nu pot răspunde

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Declarația privind propria răspundere…3 [308082] (ID: 308082)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Declarația privind propria răspundere…3 [308082]

Copyright Notice

Anul Jubileu sau Anul de Veselie [622638]

/0 /1 /2 /0 /3 /2 /3 /0 /4 /1 /5 /6 /7 /8 /9 /8 /10 /11 /7 /6 □ /11 /13 /8 /14 /15 /7 /11 /16 /17 /16 /16 /18 /19 /20 /20 /21 /21 /21 /2 /10 /22 /11… [609491]

Tema: ASPECTE TEORETICE ȘI PRACTICE [614756]

UTM 582.5 1505 ME 000 Coala [631655]

Adelina Lavinia SALA Analiza comparativă a populației județelor Arad și Bihor [611905]

Explozivii sunt compuși chimici – substanțe sau amestecuri de substanțe ce formează un sistem labil din punct de vedere termodinamic, care dispun de… [301543]

Copyright Notice

Similar Posts