Declarația privind propria răspundere [616110]

2

Declarația privind propria răspundere

Subsemnatul (a),________________________________________________________ ____
absolvent: [anonimizat], programul de masterat_____
__________________________________________________________________________,
declar pe propria răspundere că teza de master pe tema _________________________ __
___________________________________________________________________________
_____________________ ______________________________________________________
a fost elaborată de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la un alt program de masterat
sau instituție de învățământ superior din țară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat
și înregistrat la catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în sistemul
Anti -plagiat.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt
indicate cu respectarea regulilor de evita re a plagiatului:
– fragmentele de text sunt reproduse întocmai și sunt scrise în ghilimele, deținând referința precisă
a sursei;
– redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conține referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori con ține referința precisă a originalului.

________________________
________________________

_________________

3
Cuprins
Declarația privind propria răspundere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
Lista abrevierilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 4
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 5
CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND INFRACȚIUNILE ECONOMICE …….. 7
1.1. Apariția, evoluția și răspîndirea infracțiunilor economice ………………………….. ………………………. 7
1.2. Particularitățile calificării infracțiunilor economice ………………………….. ………………………….. …. 14
1.3 Aspecte generale și specifice privind instrumentele de plată ………………………….. ………………………. 20
CAPITOLUL II. ANALIZA CADRULUI JURIDIC ȘI PRACTICII JUDICIARE A
INFRACȚIUNII DE PUNERE ÎN CIRCULAȚIE A SEMNELOR BĂNEȘTI FALSE ȘI ALTOR
INSTRUMENTE DE PLATĂ LA NIVEL NAȚIONAL ………………………….. ………………………….. ……. 29
2.1 Cadrul instituțional și legislativ de prevenire și combatere a infracțiunilor economice la nivel
național ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
2.2 Particularitățile calificării infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a semnelor bănești
false sau a titlurilor de valoare false ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 32
2.3 Analiza juridico -penală a infracțiunii de punerea în circulație a cardurilor sau a altor
instrumente de plată false. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 37
2.4 Analiza practicii judiciare în materia infracțiunii de falsificare și punere în circulație a banilor,
hîrtii de valoare a cardurilor bancare și alte carnete de plată false. ………………………….. ……………………. 44
CAPITOLUL III. PREVENIREA ȘI COMBATEREA INFRACȚIUNII DE FALSIFICAREA
BANILOR SAU ALTOR INSTRUMENTE DE PLATĂ FALSĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL. 50
3.1. Mijloace de prevenire și combatere a infracțiunilor de fabricare sau punere în circulație a
semnelor bănești false sau alte titluri de valoare false în sta tele Uniunii Europene, aspecte de drept
comparat în legislația României și Italiene. ………………………….. ………………………….. ………………………. 50
3.2 Mijloace de prevenire și combatere al in fracțiunei de fabricare sau punere în circulație a
cardurilor bancare în țările Uniunii Europene. ………………………….. ………………………….. …………………… 62
Concluzii și recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 67
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 71
Adnotare ( în română) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 76
Adnotare (în engleză) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 78
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 80

4

Lista abrevierilor
Alin. – aliniat
ANAF – Agenția Națională de Administrare Fiscală
Art – articol
ATM – bancomat bancar
BCE – Banca Centrală Europeană
BNM – Banca Națională a Moldovei
Cap – Capitol
CNA – Centru Național Anticorupție
CP – Cod Penal
DEX – Dicționar Explicativ al limbii române
EC3 – Centrul European de Combatere a Criminalității Informatice
FISC – Serviciul Fiscal de Stat
HCA – Hotărîrea Consiliului de Administrare
IGP – Inspectoratul General de Poliție
INI – Inspectoratul Național de Investigații
IOCTA – Internet Organised Crime Threat Asses sment
M.O – Monitorul Oficial
PIB – Produsul Intern Brut
PIN – Număr Personal de Identificare
R.M – Republica Moldova
RASSM – Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească
RSSM – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
SIS – Serviciul de Informații și Securitate a Republicii Moldova
UE – Uniunea Europeană
URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
UV – Ultraviolet
WPC – Card de plastic alb

5
Introducere
Economia tenebr ă este un fenomen care ia amploare și se manifestă în fiecare societate într -o
formă negativă. Aceasta își are rădăcinile încă din cele mai vehi timpuri când oamenii căutau
metode să își plaseze în siguranță bunurile obținute și să se eschiveze de la plata taxel or sau
impozitelor. Primele exemple se atestă în secolul XVII în zona Oceanului Atlantic, unde pirații
obișnuiau ca toate averile sau comorile jefuite să fie depozitate în cămări și locuri speciale. De
asemenea, în Grecia antica acest fenomen era des întil nit. Pentru introducerea sau scoaterea
bunurilor din cetate era perceput un impozit în valoare de 2 %. Astfel, negustorii păstrau
mărfurile pe insulele vecine, iar apoi le introdueau în cetate prin contrabandă, pentre a evita
taxele.
Astfel obs ervăm că acest fenomen este cunoscut din cele mai vechi timpuri, iar impactul
lui este într -o ascendență continuă. Pentru a descoperi efectele economiei tenebre este necesar să
definim acest concept și să analizăm părțile sale componente. Evaziunea fiscală , plățile ilegale,
fraudele fiscale, fabricarea sau punerea în circulație a semnelor bănești fase sau a titlurilor de
valoare, spălarea banilor, paracticarea ilegală a activității financiare, etc. – toate acestea
constituie infracțiunile economice. Infracț iunile economice reprezintă actele ilegale comise de
către un individ sau un grup de indivizi, agent economic, pentru a obține un avantaj financiar sau
profesional. Acestea constituie o amenințare majoră la adresa sistemului financiar, monetar,
bancar și a economiei la general.
Importanța și actualitatea cercetării se prezumă la faptul că pentru menținerea stabilități
economice și a ordinii sociale într -un stat, pricincipiul de bază îl constituie combaterea
infracțiunilor economice, care prejudiciază bugetul statului și într -un mod indirect fiecare
cetățean în parte. Dezvoltarea tehnologiilor contribuie la apariția metodelor inovatoare de
falsificări și fraude, iar lupta împotriva acestora devine din ce în ce mai complexă. Pierderile
financiare consid erabile și amenințările aduse sistemului monetar și afectarea încrederii publice
în mijloacele de plată centrează această temă drept una actuală și de o importanță majoră pentru
fiecare persoană în parte.
Cercetarea dată are drept scop identificar ea infracțiunilor economice și metodele de
punere în circulație a acestora prin prisma practicii judiciare, atât la nivel național cât și
internațional. Pentru a realiza acest scop am setat câteva obiective care mă vor ajuta să conturez
o concluzie releva ntă:
 Analiza apariției, evoluției și răspândirii infracțiunilor economice
 Particularitățile calificării infracțiunilor economice
 Cadrul legislativ și insituțional de prevenire a infracțiunilor economice

6
 Calificarea infracțiunilor și analiza juridico -penală
 Analiza practicii judiciare a infracțiunii economice la nivel național și internațional
 Metode, mijloace de protecție împotriva infracțiunilor economice
 Mijloace de prevenire și combatere a infracțiunilor de fabricare sau punere în circulaț ie a
semnelor bănești sau a altor titluri de valoare falsă în statele Uniunii Europene.
 Prezentarea unor recomandări proprii
 Formularea unei concluzii generale asupra cercetării
Pentru a realiza obiectivele menționate mai sus au fost folosite date cantitat ive și calitative.
Metodologia aplicată în cercetare variază de la teorii și concepte a marilor practicieni până la
date statistice preluate din rapoarte sau instituții naționale și internaționale. Pentru primul capitol
au fost utilizate metode teoretice d e analiză a apariției, evoluției și răspândirii infracțiunilor
economice, particularitățile calificării infracțiunilor economice și aspecte generale privind
instrumentele de plată. Pentru al doilea capitol am folosit aspecte teoretice îmbinate cu date
cantitative pentru a analiza mai profund fenomenul abordat. Sursele consultate variază de la
monografii, acte normative, articole științifice până la date statistice preluate de la instituții
naționale și internaționale. Pentru analiza infracțiunilor economice în Moldova a fost consultat
codul penal, codul civil, cod de procedură penală și legi în vigoare.
Cercetarea este alcătuită din trei capitole a câte două -patru subcapitole. Primul capitol
este denumit: “Considerații generale privind infracțiunile econom ice” și oferă informații despre
apariția infracțiunilor economice, răspândirea lor, particularitățile calificării infracțiunii și
informații privind instrumentele de plată. Al doilea capitol este intitulat: „Analiza cadrului juridic
și practici judiciare a infracțiunii de punere în circulație a semnelor bănești false și altor
instrumente de plată la nivel național.” Acesta oferă o abordare analitică, analizând cadrul
instituțional și legislativ de prevenire și combatere a infracțiunilor economice, particula ritățișe
calificării infracțiuni de fabricare sau punere în circulație a semnelor banești sau a titlurilor fe
valoare falsă, analiza juridico -penală a infracțiunii de punere în circulație a cardurilor sa
instrumentelor de plată falsă și analiza practiciii judiciare în materia infracțiunii de falsificare și
punere în circulație a banilor, hîrtiilor de valoare, cardurilor bancare și carnetelor false. Al treilea
capitol este intitulat: „Prevenirea și combaterea infracțiunii de falsificare a banilor sau altor
intrumente de plată la nivel internațional.” Acesta este centralizat pe depistarea metodelor și
mijloacelor de prevenire și combatere a infracțiunilor de fabricare sau punere în circulație a
semnelor bănești false și a cardurilor bancare în Uniunea European ă.
Cercetarea este încheiată prin formularea concluziilor și recomandărilor relevante însoțite
de expunerea opiniei personale a a utorului asupra acestui subiect.

7
CAPITOLUL I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
INFRACȚIUNILE ECONOMICE
1.1. Apariția, evoluția și ră spîndirea infracțiunilor economice
Criminalitatea economică apare ca fenomen simultan odată cu apariția statului ca organizație
politico -teritorială a societății. Un stat nu poate exista fără relații economice, între el și alte state,
între el și cetățenii, între cetățeni în particular. Pentru a reglementa relațiile economice, s -au creat
norme legislative care au impus limite între lege și fapte interzise. În diferite aspecte și sub
influența unor circumstanțe diferite, aceste limite sunt încălcate . Întrucît aceste încălcări au un
caracter divers și diferă între el e, faptelor imputate acestor acț iuni le -au fost atribuite anumite
aspecte în legislație pentru a fi pedepsite în măsura potrivită.
Trebuie de menționat faptul că infracțiunile economi ce nu se exprimă doar prin fapta că
lezează interesele patrimoniale ale participanților de pe piață ci reprezintă acel pericol social care
prejudiciază întreg circuitul financiar al unui stat și a securității naționale. Astfel, lezînd
încrederea participan ților în întregul sistem statal.
Caracterizând economia Republicii Moldova conform art. 1261 al Constituției observăm
faptul că „Republica Moldova se caracterizează printr -o economie de piață, de orientare socială,
bazată pe proprietatea privată și pe proprietatea publică, antrenate în concurență liberă “, în
același context reglementar statul trebuie să asigure:
 reglementarea activității economice și administrarea proprietății publice ce -i aparține în
condițiile legii;
 libertatea comerțului și activi tății de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui
cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție;
 protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară;
 stimularea cercetărilor științifice;
 exploatarea rațională a pămîntului și a celorlalte resurse naturale, în concordanță cu interesele
naționale;
 refacerea și protecția mediului înconjurător, precum și menținer ea echilibrului ecologic;
 sporirea numărului de locuri de muncă, crearea condițiilor pentru cre șterea calității vieții;
 inviolabilitatea investițiilor persoanelor fizice și juridice, inclusiv străine.

1 Constituția R.M din 29.07.1994. Publicat în Monitorul Oficial Nr.1 12.08.1994.Intrat în vigoare 27.08.1994

8
Economia Republicii Moldova este unică în fel ul său și nu poate fi aliată la economia unei
alte țări din care s -ar putea prelua metode de soluționare a problemelor.
Pînă la începutul anilor 1990, economia națională a țării se caracteriza printr -un sistem
centralizat , concentrat în puterea statului printr -o proprietate colectivă stacat ă în mîinile
conducerii de guvernare. Uniunea Sovietică a fost un stat fără precedent deci și problemele care
le-au lăsat au rămas fară precedent de soluționare. Au fost de sființate toate proprietățile socialiste
concentrate în puterea statului, oferind dre ptul de proprietate privată pentru cetățeni. Apariția
sectorului privat a dat curs la majorarea produsului intern brut în economia moldovenească,
această devenind o economie de piață. Deși în prezent se acce ntuează mai multe încercări de
stimulare a inves tițiilor străine și dezvoltarea economiei, rolul major în creșterea economică
revine populației plecate peste hotare prin intermediul remitențelor. Datele Băncii Mondiale
arată că o treime din PIB -ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în stră inătate (cca. 1,7
miliarde dolari legal). 2
Alți factori importanți de crestere a economiei sunt investitorii străini în Republica
Moldova, cum ar fi : Orange, Moldcell, Grupa Venetto Banca, Bemol, Lukoil, Banca Comercială
Română, Lafarage, etc. Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile
țărilor vecine, România și Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei . În 2014, în contextul
situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și afectarea
economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente,
iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an. Economia Republicii Moldova a
înregistrat în anul 2017 o creștere cu 4,5% comparativ cu anul 2016 , valoarea produsului intern
brut (PIB) depășind 150 miliarde de lei, potrivit datelor Biroul Național de Statistică.3
În concluzie pot afirma faptul că economia Republicii Mo ldova este într -un curs de
dezvoltare avînd mai multe probleme în plan național, social, de drept, de finanțare etc. Această
perioadă de tranziție, de transforame a economiei trebuie să fie asigurată de un cadru corect,
echitabil și bine determinat în latura juridico -penală care ar asigura dezvoltarea de succes al
economiei și ar stimula încrederea societății în statul de drept.
O daună considerabilă dezvoltării Republicii Moldova cauzează infracțiunile economice,
care atentează la diferite sfere de activitate a statului și a agenților săi economici. În rezultatul
săvîrșirii infracțiunilor economice nu se realizează în deplinătate bugetul țării, o mare parte din
agenții economice se eschivează de la plata impozitelor sau dobîndesc credite sau împrumu turi
prin înșelăciune, încalcă reguli de creditare, gestionează fraudulos băncile, practică activitate

2 Republica Moldova , disponibil la: https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova#cite_note -cp2009 -09-02-129
3 Economia Republicii Moldova , disponibil la: https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Republicii_Moldova

9
ilegală de întreprinzător se ocupă cu contrabandă, cu fabricarea și punerea în circulație a banilor
falși și a titlurilor de valoare false, efectuează ev aziuni fiscale, spălare de bani, falsifică sau
contrafac produse astfel obținînd o calitate proastă etc. Toate aceste fapte cauzează și produc
daune societății și statului inclusiv.
De-a lungul timpurilor infracțiunile economice prejudiciau statul , ceea ce a contribut la
introducerea de către legislator în Codul Penal a unui un capitol special numit infracțiunile
economice .
Acest tip de infracțiuni existau încă din antichitate în perioada anilor 1646 de unde
observăm ca a fost instituit dreptul penal prin “ Pravila lui Vasile Lupu “. În acea perioadă dauna
soldată de infracțiune se clasifica în “ vină mare “ și ” vină mică sau mic șorată ”. Recidiva fiind
o circumstanță agravantă. Circumstanțele atenuante, conform ” Pravila lui Vasile Lupu ” se
socoteau dereglarile fizice, dereglări mentale, vîrsta, săvâr șirea infracțiunii de către o femeie,
săvîrșirea infracțiunii de către un lunatic, starea de ebrietate. Circumstanțele agravante fiind
intenția directă în săvîrșirea infracțiunii, săvîrșire a infracțiunii de către un grup de persoane,
atentarea la viața, la cinstea boierilor. Categoriile de infracțiuni cunoscute la acea perioadă erau –
infracțiuni de stat, infracțiuni contra averii, infracțiuni contra administrației și justiției, infracțiuni
contra personalității, infracțiuni contra moralei familiei și bisericii. În categoria infracțiunii
contra administrației și justiției întilnim actuala infracțiune economică de falsificarea banilor care
în timpurile lui Vasile Lupu se ped epsea cu arderea de viu, decapit are, amendă judiciară. Deci ,
observăm cu certitudine faptul că factorul criminogen de îmbogățire în urma unor infracțiuni
economice apare din anii 1646 , iar aceasta impune statul de a creea norme juridico -penale pentru
combaterea acestora.4
Între anii 1820 și 1826, în Moldova a fost tipărită Condica Criminalicească partea I și
partea II care de fapt era un Cod Penal și de Procedură Penală fiind tradusă din Codul Penal al
Austriei în 1807 . Aceasta prevedea pedepse mai blînde față de in fracțiuni și anume infracțiunea
de falsificarea peceteii domnești se pedepsea cu ocnă. În perioada modernă în dreptul penal sunt
instituite modificări considerabile în care se prevăd noi principii ca principiul egalității în fața
legii. Codul reglementa te ntantiva de infracțiune, concursul de infracțiune, recidiva,
complicitatea, legitima apărare etc. Codul Penal din anii 1864 nu prevedea pedeapsa cu moartea
și nu conținea pedepse de mutilare. Acest Cod era cea mai blîndă lege penală din Europa în acele
timpuri care se aplica în Țara Românească. Pedeapsa cu moarte se conținea doar în Codul
Militar. Scopul general al pedepsei penale era corectarea și reeducarea infractorului. După Marea

4 E. ARAMĂ, Istoria dreptului românesc , Chișinău, 1995, p. 27

10
Unire din anii 1918, în domeniul dreptului penal funcționa o pluralitate de coduri cum ar fi : în
Bucovina – Codul Penal Austriac, în Basarabia – Codul Penal Rus, în Valahia – Codul Penal din
1864.5
La acea etapă se punea problema unificării dreptului penal în 1919, iar asupra Basarabiei
a fost extins codul penal din Vechiul Regat , totodată fiind pusă problema elaborării unui nou
cod. Elaborarea acestuia a început în anul 1920, însă adoptarea a fost amâ nată pînă în 1936 , iar
în anul 1937 noul cod a intrat în vigoare . Cod ul respectiv era constituit din partea generală și
partea specială. Principiile de bază ale acest ui cod erau: individualizarea pedepsei, minoratul,
responsabilitatea pentru acțiuni sau in acțiuni. În el se păstrează acee ași clasificare a infracțiunii –
crime, delicte, contravenții. După gradul de pericol social și în funcție de pedeapsa ce ar putea fi
stabilită , infracțiunile se clasificau în:
1. Crime – infracțiunea pentru ca re codul penal admite munca silnică pe viață, privațiunea de
libertate, degradarea civ ică.
2. Delicte – infracț iunea care se pedepsea conform c odului penal cu privațiune de libertate de la 15
zile pî nă la 2 ani, interdicția la unele drepturi politice și civile
3. Contravenții – infracțiunea care se pedepsea cu privațiune de libertate de la 1 la 1 5 zile sau cu
amendă pînă la 25 lei. 6
Întrucît Republica Moldova a trecut prin mult e schimbări pe plan geo -politic anexîndu -se la
diferite state, codul p enal era modificat în conformitate cu situația politică a țării. În perioada
contemporană ai anilor 1924 în R. A.S.S.M se aplica legea penală U craineană. În anii 1927 a fost
modificată legea penală în concordanță cu bazele legislației naționale ale U.R.S.S care remarcau
tipul de infracțiune : „Îndreptate împotriva ordinii sovietice ” drept cele mai grave. Ca pedepse
erau: declararea dușman al poporului, privațiunea cu libertatea, pedeapsa cu moartea etc. În acea
perioadă se adoptau legi cu caracter penal, care se aplicau și în R.A.S.S.M. Aplicabilitatea
acestor legi aveau chiar putere retroactivă.
În bazele legistației penale al URSS și al Codului Penal RSSM infracțiunea de falsificarea
a monedei și încalcarea regulilor cu privire la operațiuni bancare se pedepsea cu moarte ori cu
legea ” celor cini spice ” din 7 august 1932 care prevedea pedea psa capitală pentru persoanele
care erau învinuite de sustragerea din averea întreprinderilor de stat, colhozuri ș.a. Legea a lovit

5 MIRELA CARMEN DOBRILĂ, Evoluția istorică a reglementării infracțiunii de înșelăciune , Tomul LVIII,
ȘtiinŃe Juridice, 2012, Nr. II, disponibil la:
https://laws.uaic.ro/files/docs/articole/2012/volII/04_MirelaDobrila.pdf
6 GRIGORE PÎRȚAC, INNA PASCALU, VERONICA BUJOR, Istoria dreptului românesc , Chișinău 2013,
disponibil la: http://www.usem.md/uploads//files/Note_d e_curs_drept_ciclul_1/008_ –
_Istoria_dreptului_romanesc.pdf

11
puternic în țăranii înfo metați care din cauza unor abuzuri politice au fost nevoiți să recurgă la
sustragerea din averea col hozului pentru a se salva de moarte. Averea statului era ocrotită prin
sancțiuni grave, indiferent de proporțiile sustrase. În cazul demonstrarării circumstanțelor
atenuante pedeapsa cu moartea putea fi înlocuită cu confiscarea averii persoanei și detenție i
acesteia. Din motiv că în anul 1932 a fost marea foamete în R.A.S.S.M , sub incidența legii
cădeau persoanele care sustrageau un pumn de boabe din câmpul sovietic pentru a -și putea
asigura copii cu minimum de supraviețuire, fiind condamnate sau pedepsite cu moarte prin
împușcare. La 23 decembrie 1932 a fost instituit sistemul de pașapoarte sovietice de care
beneficia doar populația urbană, țăranii fiind condamnați de către stat să moară în sate. Neavînd
ce alege, în mod masiv populația fuge peste Nistru în România pentru a -și păstra dreptul
fundamental la viață. În baza acestei legi pînă la sfîrșitul anului 1932 au fost condamnați peste 55
mii de oameni. 7
La 28 iunie 1940, încalcînd toate normele de drept internațional și a principiilor de bază ,
prin amenințare cu forțele armate sunt ocupate Basarabia, Bucovina de Nord și ținutul Herța
anexîndu -se la U.R.S.S instituind regimul comunist. În R.S.S.M se aplicau codurile penale,
civile, de procedură penală, de procedură civilă, familiei, codul muncii cel al R.S.S. Ucrainene.
Aceasta sa aplicat pînă la adoptarea noilor coduri pentru Republicile unionale în baza legislației
unionale. În anul 1958, Sovietul Suprem al U.R.S.S a adoptat Baza legislației penale unionale,
drept urmare a fost elaborat Codul p enal al R.S.S.M votat de Sovietul Suprem al R.S.S.M la 24
martie 1961 și pus în aplicare la 1 iulie 1961. Astfel , legea penală nu avea putere retroactivă
decît în cazul în care noua lege prevede a o pedeap să mai blândă sau exclude de răspundere
penală. Într ucît b azele legislației penale a U.R.S.S prevedea pedeapsa cu moartea, respectiv
aceasta prevedere s -a menținut și în legislația republicilor unionale. Aceasta prevedere se aplica
persoanelor care săvîrșeau infracțiunile de trădare de patrie, spionaj, acte de teroare, banditism,
omor cu circumstanțe agravante, falsificarea monedei, încălcarea regulilor cu privire la
operațiunile valutare.8
Proprietatea statului la fel era ocrotită în sensul strîns al legislației penale și în cazul
sustragerilor în proporții deosebit de mari din averea statului se prevedea sancțiunea cu moarte
comparativ cu proprietatea privată a persoanei care prevedea diferite termeni de privațiuni a
libertății. Din anul 1961 intră în vigoare Codul Penal al R.S.S.M cu noul capitol ”Infracțiuni

7 Raportul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova , 2 iulie
2010, disponibil la: https://www.timpul.md/articol/raportul -comisiei -pentru -studierea -i-aprecierea -regimului –
comunist -totalit ar-din-republica -moldova -12814.html
8 Coordonator: DOCENT IOAN CETERCHI, responsabili de volum conf. dr. DUMITRU FIROIU și dr. LIVIU
P.MARCU Istoria dreptului românesc . Volumul II. Editura Academiei Republicii Socialiste România. București,
1984.

12
Economice” care există actual doar cu modificările din vigoare. Sancțiunile p enale prevăzute la
capitolul ” I nfracțiuni economice” menținea economia socialistă și combătea factorul criminogen
în această ramură. Codul penal din 1961 a suportat nenumerate schimbări în conformitate cu
relațiile sociale apărute. Una dintre cele mai serioase modificări fiind includerea normelor cu
privire la ” infracțiunea gravă ” și ” recidiva deosebit de periculoasă ”. Astfel, au fost completate
noi instituții ca – eliberarea condiționată, eliberarea condiționată cu atragerea condamnatului la
munca obligatorie, înlocuirea pedepsei cu una mai blândă etc.
În perioada anilor 1985, în societatea sovietică socialistă a început dezvoltarea
domeniului juridic contr ibuind la crearea unui stat de drept cu coduri penale pentru fiecare
republică unională în baza unei legislații penale al U.R.S.S. Din inițiativa forțelor politice din
vremuri a fost solicitată crearea a unui cod penal model. Acest cod a fost discutat în i nstituțiile
de învățământ de profil în drept și catedrele științifice. Prin urmare în anul 1988 a fost creat
proiectul noilor baze legislative penale care a fost publicat oficial pen tru a fi discutat în rîndul
cetățenilor. Pe pacursul a doi ani acest proie ct a fost supus diferitor dezbateri și observații pentru
îmbunătățirea și aducerea la condițiile societății contemporane. Însă acest act nu a fost pus în
aplicare. 9
La 23 iunie 1990 parlamentul R.S.S.M a adoptat Declarația de suveranitate a R.S .S.M
unde la data de 23 mai al anului 1991 este adoptată noua denumire a țării Republica Moldova,
care la 27 august anului 1991 își declară independența statală. 10
Prin urmare tendința și cursul țării s -a modificat, ceea ce a impus modificarea codului
penal în concordanță cu nevoile societății. Modificarea codului penal s -a impus și prin
necesitatea adoptării normelor dreptului internațional la care Republica Moldova face parte prin
Constituția din anul 1994. Prin urmare s -a creat un grup de lucru prin Hotărîrea de Guvern
nr.779 din 14 august 199711 pentru elaborarea normelor penale și modifcarea codului penal din
1961 și a ține pas cu imperative economice actual modificate.
La moment în Republica Moldovă apărarea valorilor sociale și a ordinii de drept
împotriva criminalității și combaterea acestora este asigurat de către Codul Penal al Republicii
Moldova din 18.04.2002 publicat la data de 14.04.2009 în Monitorul O ficial care este într -o
continuă dezvoltare în conformitate cu problemele sociale, na țioanale și tratatele internaționale.
Noul cod a suferit o schimbare radicală față de ediția codului din 1961. În el au fost introduse noi

9 E.ARAMA, Istoria dreptului românesc , Chișinău 1995 p.27
10 IGOR CAȘU, Adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova în iunie 1990, 23 iunie 2010,
disponibil la: https://moldova.europalibera.org/a/2080572.html
11 Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 779 din 14.08.1997, Publicat : 09.10.1997 în Monitorul Oficial Nr.
066

13
instituții cu scopul delimitării clar al infracțiunii și calificare a corectă a faptei ca exemplu:
clasificarea infrac țiunilor, persoana juridică ca subiect al răspu nderii penale, participația etc.
În conformitate cu practica judiciară noul cod a fost actualizat în totalmente pentru
evitarea lacunilor în drept întîlnite pînă la modificare. Infracțiunile economice sunt ră spîndite în
întreaga regiune a Republicii Moldova afectând securitatea națională și economia statală.
Conform datelor statistice pentru perioada 01.01.2017 -31.12.2017 elaborat de către M.A.I
observăm dinamica crimelor economice.
Tabelul 1.1 .
Informația privind rezultatele combaterii infracționalității de către organele de urmarire
penală și conducere a urmăririi penale ale Republicii Moldova
Infracțiuni economice Infracțiuni economice
depistate
Infracțiuni economice
transmise în judecată
Mun. Chișinău 380 9
Mun. Bălți 20 5
Ungheni 10 3
Cahul 5 0
Soroca 12 2
Sursa : Informația privind rezultatele combaterii infracționalității de către organele de urmarire
penală și conducere a urmăririi penale ale Republicii Moldova , disponibil la:
http://date.gov.md/ckan/dataset/4698 -rata-criminalitatii -pe-localitati -si-pe-tipuri -de-
infractiuni/ resource/f2db3bac -a2c4 -4fde-ae90 -8d4f219179f0 [citat 05.01.2019]
Conform datelor tabelul 1.1, analizînd infracțiunile economice săvîrșite în cele mai
populate orașe din Republica M oldova observăm că capitala, municipiul Chișinău este pe primul
loc în acest clasament. Putem observa cu certitudine că în săvîrșirea infracțiunilor economice
este nevoie de un anumit grad de dezvoltare a indicatorilor socio -economici. O serie de factori
care influențează răspîndirea infracțiunilor economice inc lude un număr de indicatori precum:
– Populația din localitate
– Venitul pe cap de locuitor
– Cheltuieli de consum
– Salariu mediu
– Investițiile în localitate
– Cifra de afaceri în localitate

14
– Investiții străine direct e
Astfel, putem schița concluzia că crimele econom ice se răspîndesc și evoluează odată cu
dezvoltarea regiunii și cresterea economică a acesteia. Aceste infracțiuni sunt comise în localități
atractive de investiții, unde salariu pe cap de locuitor este mai mare. Infracțiunile economice au
tendința de a se deplasa și în spațiul cibernetic cu scopul de a -și dezvolta rețeau infracțională și a
ascunde probele imputate acesteia. Este evident și faptul că gradul de eficacitate a unei legi
penale nu depinde doar de sine ci și de alte mijloace pentru combaterea in fracțiunilor economice.
Unul din mijloace ar fi creșterea nivelului înalt de trai a cetățenilor, oferirea unui salariu decent
pentru a -și acoperi nu doar cheltuielile ci și alte nevoi personale, crearea unui sistem egal în stat
pentru toți cetățenii indife rent de statut sau mijloace financiare.12
Un factor semnificativ al creșterii criminalității în domeniul economic este sărăcia,
șomajul, inegalitatea economică, concentrarea puterii de stat în mîinele unui grup restrîns de
persoane care nu doar favori zează ci și motivează persoanele la săvîrșirea acestor infracțiuni.
Desigur legea penală acționează ca un mijloc de combatere, prevenire și descurajare a
criminalității însă nu este suficient doar acest tip de instrument. Schimbările în sfera politică și
socio-economică se reflectă fără îndoială asupra caracteristicilor cantitative a infracțiunilor în
special la dezvoltarea , dinamica și direcția sa. Cu certitudine observăm că infracțiunile săvîrșite
sunt doar o parte vizibilă a aisbergului în domeniul relaț iilor economice statale. Cu toate aceste
crimele economice nu doar cresc cantitativ în rîndul cetățenilor dar și calitativ în rîndul
persoanelor ce gestionează puterea de stat.
În concluzie pot afirma că nu doar trebuie aplicată norma penală materia lă ci și spiritul
legii trebuie să se răspîndească în rîndul cetățenilor într-un mod egal și echitabil .
1.2. Particularitățile calificării infracțiunilor economice
În viața socială se pot săvîrși acțiuni sau inacțiuni neconvenabile, care pun în pericol
interesele membrilor societății. Întrucît aceste acțiuni tulbură ordinea socială, toate aceste fapte
sunt antisociale, însă ele pot fi caracterizate ca infracțiuni sau contravenții în măsura în care sunt
incriminate prin legea penală sau contravențională.
Legiuitorul este acel care direct sau indirect, prin tehnica legislativă folosită la adoptarea
textului de lege stabilește tipurile de infracțiuni, criteriile de apreciere a faptei prejudiciabile și

12 Ю. М. Антонян, Д. А. Бражников, М. В. Гончарова, В. И. Коваленко, В. И. Шиян, Г. Э. Бицадзе, А. В.
Евсеев, КОМПЛЕКСНЫЙ АНАЛИЗ СОСТОЯНИЯ ПРЕСТУПНОСТИ В РОССИЙСКОЙ ФЕДЕРАЦИИ И
РАСЧЕТНЫЕ ВАРИАНТЫ ЕЕ РАЗВИТИЯ, МОСКВА 2018
https://mvd.ru/upload/site163/document_text/Kompleksnyy_analiz__original -maket_24_04.pdf

15
normele de încadrare a acesteia. În acest context, cadru l legislativ pentru infracțiuni este legea
unică, Codul Penal al Republicii Moldova. Capitolul X din Partea specială al Codului Penal este
dedicat infracțiunilor economice, în el se conțin 44 de componențe de infracțiuni. Analiza mai
profundă a structurii Codului penal ne permite să conchidem unele categorii de infracțiuni care
se comit în domeniul economiei.13
Caracterizînd sectoarele economiei putem observa urmatoarele domeniile de atenție a
criminalilor, după părerea savantului german Shneider :
– Infracțiunile care atentează la sectorul bancar și creditar.
– Infracțiunile care atentează la construcții și imobil
– Infracțiunile care atentează sectorul în transport și călătorii 14
Însă după parerea savantului rus, Л.Д. Гаухмана, infracțiunile economice au o clasificare mai
largă:
– Infracțiunile care atentează în sfera finanțelor în ceea ce formează bugetul statal și colectarea
impozitelor
– Infracțiuni care atentează în domeniu sectorului bancar și creditar.
– Infracțiuni ce atentează domeniul vamal
– Infracțiu ni care încalcă sfera finanțelor în ceea ce privește formarea bugetului din extragerea
aurului, altor metale prețioase sau minerale.
– Infracțiuni care atentează sectorul vînzărilor mărcilor și alte bilete.
– Infracțiuni ce încalcă relațiile publice în domeniu l piaței financiare
– Infracțiuni care atentează în domeniu antreprenoriatului
– Infracțiuni care încalcă relațiile publice, asigurând interesele managementului economic în
domeniul naturii.15
Analizâ nd literatura de specialitate întilnim o dificultate la delimitarea infracțiunilor economice
de cele din domeniu afacerilor. Astfel în cazul infracțiunile economice stipulate la capitolul X
din CP al RM în s copul asigurarării unei mai bune însușiri se impune o restructurare cu
introducerea unelor articole din capitolele codului penal cum ar fi: infracțiunile ecologice,
infracțiunile în domeniul informaticii, infracțiuni în domeniul telecomunicațiilor și infracțiunile
din domeniu transporturilor.

13 Cod P enal nr.985 din 18.04.2002. Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74, art Nr : 1 95, disponibil la:
http://lex.justice.md/md/331268/
14 SCHNEIDER, H. Kriminologie . B., 1987, 969 p.
15 Гаухман Л .Д Максимов С . В. Преступления в сфере экономической деятельности 1998 , pag.198, 296

16
Însă autorii din Republica Moldova au efectuat clasific area ramurilor infracțiunilor
economice în următoarele tipuri :
” a) infracțiuni săvârșite în sfera financiar -creditară (art. 236 -240, 244, 245, 250 din CP al RM);
b) infracțiuni săvârșite în sfera activității de întreprinzător (art. 241, 242, 252, 253 di n CP al
RM);
c) infracțiuni săvârșite în sfera distribuirii bunurilor (art. 243, 246, 247, 251 din CP al RM);
d) infracțiuni săvârșite în sfera activității economice externe (art. 248, 249 din CP al RM);
e) infracțiuni săvârșite în sfera consumului de bunuri, servicii și lucrări (art. 254 -257 din CP al
RM);
f) infracțiuni săvârșite în sfera exploatării fondului de locuințe (art. 258 din CP al RM).”16
Infracțiunea este de neconceput fară existența actului de conduită a unei persoane, privit
sub ambele laturi, obiectivă și subiectivă ce formează conținutul infracțiunii. Structura
conținutului infracțiunii vizează următ oarele elemente: obiectul infracțiunii, subiectul
infracțiunii, locul, timpul, latura obiec tivă și subiectivă. Așa cum rezultă din C .P al R.M, art.2:
Legea penală apără împotriva infracțiunilor : persoana, drepturile și libertățile acesteia,
proprietatea, mediul înconjurător, orînduirea constituțională, suveranitatea, independența și
integritatea teritorială a Republicii Moldova, pacea și securitatea omenirii, precum și întreaga
ordine de drept. Legea penală are, de asemenea, drept scop prevenirea săvîrșirii de noi
infracțiuni. ”17
Pentru existența și normala funcționalitate a statului prin organul său legislativ, se
reglementează relațiile sociale și de conduită a oamenilor față de valorile impuse de stat printr -o
lege organică. De aceea , prin prisma normelor d e drept penal v om găsi acțiunea sau inacțiunea
săvîrșită în detrimentul codului penal și sacțiunea pentru aceasta. Obiectul acestei ocrotiri în
știința dreptului penal se numește obiectul infracțiunii. Prin obiectul infracțiunii înțelegem
valoarea socială sau bunul care se pune în pericol sau se vatămă prin săvârșirea unui fapt
incriminat de l egea penală. Nu există infracțiune care nu va fi îndreptată în mod efectiv
împotriva unei valori ocrotite prin legea penală. Deci dacă n -ar exista o valoare socială lezată,
fapta dată nu ar prezenta pericol social, ceea ce este de neconceput pentru existen ța unei
infracțiuni.

16 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON ULIANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept penal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag. 416 disponibil la :
http://drept.usm. md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf
17 Cod Penal nr.985 din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74, art Nr : 195
http://lex.justice.md/md/331268/

17
Obiectul juridic generic este alcătuit dintr -un grup de relații sociale apărate de legea
penală cum ar fi infracțiuni contra păcii și securității omenirii, infracțiuni de război, infracțiuni
contra vieții și sănătății persoanei ș.a18
În cazul infracțiunilor economice, obiectul juridic generic al acestora este constituit din
relațiile socio -economice, bazate pe principiile de dezvoltare a activității economice –
desfășurarea activității economice în temeiul legal, buna credință a subie cților activităților
economice, libertatea activității economice, interzicerea formelor infracționale îndreptate
împotriva subiectilor activităților economice.
Uneori în cadrul aceluiași grup având același obiect generic, procesul de concretizare a
obiect ului juridic se amplifică, de aceasta , relațiile ocrotite se delimitează prin prisma obiectului
juridic special al infracțiunii. Acesta vizează anumite valori sociale concrete, drept exemplu în
cazul infracțiunii prevăzute de art. 236 CP al RM: “Fabricarea sau punerea în circulație a
semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false” – obiectul juridic generic îl constituie
relațiile socio -economice însă obiectul juridic special presupune relațiile speciale referitoare la
încrederea publică în autenti citatea banilor sau a titlurilor de valoare, lezate prin infracțiunea
dată. 19
Unele infracțiuni presupun pe lîngă obiectul juridic față de care nu poate exista
infracțiunea și un obiect material. În numeroase cazuri valoarea socială ocrotită prin încrimin are
se exprimă printr -un concept material fizic, lucru sau perso ană. Drept exemplu: infracțiune a
contra patrimoniului și valoarea socială ocrotită, patrimoniul se evoluează în bunuri concrete,
materiale împotriva cărora se îndreaptă în mod concret faptele incriminate fiind acțiuni contra
patrimoniului. În cazul concretizării infracțiunilor economice este necesară stabilirea obiectului
material. În cazul infracțiunii stabilite de art. 236 din CP al RM obiectul material ar fi banii sau
titlurile de valoare fa lse ori materialele din care se fabrică acestea.
Având în vedere conceptul conținutului constituitiv al infracțiunii, putem defini latura
obiectivă fiind o parte din componența acestuia, care cuprinde totalitatea condițiilor cerute de
lege pentru existenț a infracțiunii. În cazul oricărei infracțiuni, latura obiectivă are în mod
obligatoriu în structura sa elementul material și anume acțiunea sau inacțiunea incriminată. Prin
acțiune se înțelege activitatea fizică umană, comportarea activă interzisă și descr isă prin lege.
Majoritatea infracțiunilor se săvîrșesc prin acțiune. Dar prin inacțiune se înțelege pasivitatea

18 STELA BOTNARU, ALINA ȘAVGA, VLADIMIR GROSU, MARIANA GRAMA, Drept Penal , Ediția a II -a,
septembrie 2005,București, pag.196, ISBN 9975 -79-329-0
19 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON ULIANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept penal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag. 414
http://drept.usm.md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf

18
infractorului, care presupune că infractorul se abține să îndeplinească o anumită obligațiune
impusă prin lege, astfel săvîrșind o infracțiune, ca exemplu fiind infracțiunea prevăzută de art.
163 din C .P al R.M. lăsarea în primejdie, art.313 din CP al R.M refuzul sau eschivarea
martorului ori a părții vătămate de a face declarații ș.a.20
Alte semne principale a laturii obiective sunt: elementele circumstanțiale ale formei
agravante a infracțiunii, urmarea sau rezultatul prejudiciabil al infracțiunii, raportul de
cauzalitate dintre acțiune sau inacțiune și urmarea socială periculoasă.
Elementele secundare al e laturii obiective sunt: timpul săvîrșir ii infracțiunii și locul săvîrșirii
infracțiunii. Urmarea sau rezultatul prejudiciabil al infracțiunii este o componență importantă din
latura obiectivă a infracțiunii. Nu există infracțiune care să nu producă un rezultat, pentru că
orice infracțiune aduce impact asupra unei valori sociale ocrotită de legea penală. Urmările
activității infracționale constituie două elemente și anume aspectul juridic și fizic.
Din punct de vedere fizic, urmarea este acea acțiune sau inacțiune care produce acel
prejudiciu în lumea externă. Activitatea fizică propriu zisă care produce discomfortul în rîndul
cetățenilor prin nerespectarea normelor de conduită. Din punct de vedere juridic – presupune
consecințele pe care acțiunea sau inacțiunea incriminată le are asupra valorii sociale ce constituie
obiectul juridic al infracțiunii.21
Raportul de cauzalitate este o categorie obiectivă, prin faptul că el există în mod obiectiv
indiferent dacă noi observăm acest raport sau nu. Orice fenomen , inclusiv cel caracterizat de
arma penal ă are în mod obligatoriu un factor genera tor, o anumită cauză, iar acestă relație de
cauzalitate există chiar dacă nu am reușit să o stabilim sau am stabilit -o greșit. Raportul de
cauzalitate se întrerupe atunci cînd pe parcursul desfășurării acțiunii sau inacțiunii intervine o
energie independentă ce produce rezultatul finit. Consider că raportul de cauzalitate există în
orice domeniu, nu doar din circuitul penal.
Elementele secundare ale laturii obiective sunt prevăzute de art. 9 din C.P al R.M și art.
12 din C.P al R.M. Potrivit art.12 din C.P al R.M ” Locul săvîrșirii faptei se consideră locul unde
a fost săvîrșită acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.”
Potrivit art.9 din C.P al R.M ” Timpul săvîrșirii faptei se consideră timpul cînd a fost săvîrșită
acțiunea (inacțiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii urmărilor.”22

20 VASILOI DJULIETA, Drept Penal , CHIȘINĂU, 2013, disponibil la: https://criminology.md/suport/sup16.pdf
21 VALERIU CUȘNIR, Particularitățile calificării infracțunilor economice , Chișinău 201 3, disponibil la:
http://usem.md/uploads/files/Facultatea_de_Drept/Suport_Didactic/Ciclul_II/Note_de_Curs/003_ –
_Particularitatile_calificarii_infractiunilor_economice.pdf
22 STELA BOTNARU, ALINA ȘAVGA, VLADIMIR GROSU, MARIANA GRAMA, Drept Penal , Ediția a II -a,
septembrie 2005,București, pag.200, ISBN 9975 -79-329-0

19
Majoritatea din infracțiunilor economice prin prisma laturii obiective se comit prin acțiune , în
cazuri mai rare sunt săvîrși te și/ sau prin inacțiune. I nfracțiunea din capitolul infracțiuni
economice prevăzută de art.249 al C.P din R.M, ” Eschivarea de la achitarea drepturilor de
import” se comite prin inacțiune.
O parte din componența infracțiunilor economice sunt construite ca for male sau
materiale. Infracțiunile materiale s unt acelea care de regulă constau dintr -o vătămare și produce
un rezultat material. Prin conținutul infracțiunilor formale se caracterizează fapta imputată care
este prevazută de lege însă nu este prevăzut expre s rezultatul urmării acesteia. Infracțiunea
materială se consumă în momentul efectuării urmării prejudiciabile, iar cea formală în momentul
realizării faptei. În cadrul infracțiunilor economice întîlnim infracțiuni formale și materiale. Ca
exemplu, infracț iunea prevăzute de art. 237 ” Fabricarea sau punerea în circulație a cardurilor
sau a altor instrumente de plată false” , art. 238 ” Dobîndirea creditului, împrumutului sau
despăgubirii/indemnizației de asigurare prin înșelăciune” , art. 243 ” Spălarea ban ilor” , art. 246
” Limitarea concurenței libere” din CP al R.M sunt infracțiuni formale, iar art.239 ” Încălcarea
regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau regulilor de acordare a
despăgubirii/indemnizației de asigurare” , art. 241 ” Practicarea ilegală a activității de
întreprinzător ”, art. 242 ” Pseudoactivitatea de întreprinzător” , art. 244 ” Evaziunea fiscală a
întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor” , art. 245 ” Abuzurile la emiterea instrumentelor
financiare” ș.a din CP al RM reprezintă infracțiuni materiale. Însă sunt cazuri cînd infracțiunea
are semne atît materiale cît și formale ca exemplu ( art.251 ” Însușirea, înstrăinarea în cazurile
nepermise de lege, tăinuirea bunurilor gajate, înghețate, luate în leasi ng, sechestrate sau
confiscate” , din CP al RM ).23
Latura subiectivă a conținutul oricărei infracțiuni presupune totalitatea condițiilor cu
privire la atitudinea psihică a făptuitor ului. Elementul de bază ce intră în structura laturii
subiective este vino văția. Acesta nu poate lipsi fiind o trăsătură esențială prevazută de art. 14
alin.(1) din C.P al R.M. Vinovăția are următoarele forme – intenția, imprundența. Aceste forme
de vinovăție avînd modalități generale cum ar fi – intenție directă și indirectă și pentru
imprudență ar fi încredere exagerată și neglijență. Încrederea exagerată este prevăzută în cazul
cînd, persoana care a săvârșit infracțiunea își dădea seama de caracterul prejuduciabil al acțiunii
sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejud iciabile, dar considera în mod ușuratic că ele vor
putea fi evitate.

23 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON ULIANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept penal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag. 414 -416 disponibil la :
http://drept.usm.md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf

20
În a doua modalitate, persoana care a săvârșit infracțiunea nu -și dădea seama de
caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, nu a prevăzut posibilitatea survenirii
urmărilor ei prejudiciabile, deși trebuia și putea să le prevadă. Această modalitate normativă este
cunoscută în literatură și pract ică sub denumirea de neglijență .
Astfe l, fapta săvîrșită cu intenție directă este cînd infractorul prevede rezultatul fapt ei
sale, urmărind producerea lui prin săvîrșirea acelei fapte și intenția indirectă presupune cînd
infractorul prevedere rezultatul faptei sale deși nu -l urmărește însă acceptă posibilitatea
producerii lui.24 În majoritatea cazurilor infracțiunile economice sunt intenționate și subiectul
acestor infracțiuni este persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrșirii are vîrsta de 16
ani sau persoana juridică care desfășoară activitate d e întreprinzător .
1.3 Aspecte generale și specifice privind instrumentele de plată
Asigurarea securității banilor devine o problemă internațională ce vizează orice stat.
Cooperarea între state în problema fabricării și punerii în circulației a semnelor bănești a devenit
o prerogativă obligatorie. Cu cît mai mult s ocietatea se dezvoltă, cu atît mai mult metodele
tehnice de fabricare și depistare a banilor falși devine mai grea.
Drept urmare, în anul 1929 a fost semnată Convenția internațională pentru reprimarea
falsului de monedă, care a intrat în vigoare la 22.02. 1931. Statele care ratifică convenția d ecid să
încrimineze orice act precum: utilizarea, exportul sau importul de monede false fiind obiect al
infracțiunii. Statele sunt, de asemenea, de acord să înființeze un birou central care să transmită
tuturor celorl alte state părți specimene ale monedei statului lor și să notifice alte state atunci când
schimbările lor în moneda sunt puse în aplicare. În conformitate cu tratatul, contrafacerea
monedei este o infracțiune extrădabilă. Prin astfel de instrumente, statel e sunt obligate să includă
în legislația penală națională sancțiuni corespunzătoare infracțiunii de fabricare sau punere în
circulație a semnelor bănești false. În ceea ce privește noțiunea de fals, am analizat mai multe
definiții a acestui fenomen. 25
Ca urmare în dicționarul limbii române26 prin noțiunea de fals se înțelege: un lucru care este
contrar adevărului și realității, eronat, greșit, neîntemeiat, care nu este autentic și este
contrafăcut. O altă definiție a noțiunii de fals o putem regăsi într -o hotărîre a Curții Supreme din

24 GHEORGHE GLADCHI, Imprudența (culpa) penală: evoluție, def niție, modalități, Revista Națională de Drept,
Nr. 10 -12, 2009 , disponibil la:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/ Imprudenta%20penala%20%20evolutie%20definitie%20modalitati.p
df
25 VITALIE STATI, Infracțiunea de fabricare sau punerea în circulație a banilor falși sau a titlurilor de valoare
falsă: Analiză de drept penal , Seria “Științe sociale”, ISSN 1857 -2081, disponibil la:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/im ag_file/27.Infractiunea%20de%20fabricare%20sau%20punere%20in%20circ
ulatie%20a%20banilor%20falsi.pdf
26 https://dexonline.ro/definitie/fals

21
Colorado, Statele Unite din 1952 de unde denotă : Falsul reprezintă o neînțelegere intenționată,
ceva ce depăsește simpla inexacti tate. Falsul trebuie interpretat fiind un act intenționat și poate fi
facut verbal sau în scris sau ascunderea unui fapt important.27
Dacă e să vorbim despre falsul în valute, cea mai falsificată valută din lume este dolarul
american. El este falsificat din motivul acceptării bancnotei pe plan mondial, ceea ce oferă
falsificatorului posibilitatea pune rea în circulație bancnotei într -o țară diferită de cea emitentă
astfel noul posesor nu întotdeauna este în posibilitate de a verifica veridicitatea acestei bancnote
sau cunoaște elementele de protecția a ei.
Datorită istoriei avansate a falsului de bancnote, statul intervine cu soluții de protejare a acestora
prin introducerea măsurilor necesare de protecție. De exemplu, bancnotele au început să se
inscripționeze cu desene complicate, considerîndu -se că ele nu vor putea fi contrafăcute însă
această m etoda nu a fost cu succes. Cu trecerea timpului statul fabrica bancnote prin metoda
”offset” și ”intaglio”.
Prin metoda de contrafacere ”offset” înțelegem că tiparul offset, timp de mai multe
decenii a fost singura modalitate de a imprima o imagine color pe ha rtie. In momentul de fața
există mai multe metode de imprimare a imaginilor colore. Pentru tirajele de mari dimensiuni,
tiparul offset ramane însă, cea mai buna varianta ca preț și calitate. Procesul de tiparire offset
implica transferul de cerneala lichidă de pe placa tipografica pe o suprafata intermediara (cum ar
fi un cilindru cauciucat) si apoi pe sup ortul final (hartie). Pentru obț inerea placilor tipografice
este nevoie de separarea culorilor continute într -o imagine. ”28
Procedura ” intaglio” presupune scoaterea în relief a un or elemente ale desenului. Deore ce
aceste metode au fost percepute și de către falsificatori , statul a adăugat o altă metoda de
protecție pe lîngă cele existente și hîrtia specială. Un a lt element de protecție fiind înscri erea
bancnotelor, fiecare bancnota avînd un număr de serie diferit. O altă etapă a siguranței
bancnotelor o constituie firul de siguranță introdus în hîrtia specială. Astfel se folosesc și
substanțe fluorescente care nu pot fi sesizate cu ochiul liber. El e reprezintă diferite desene sau
imagini care pot fi observat doar sub radiațiile ultraviolete. Microtipărirea reprezintă un alt
mijloc de protecție a bancnotelo r acesta fiind imprimate în anumit e zone ale bancnotei fiind niște
cifre microscopice care nu p ot fi citite sau văzute cu ochiul liber doar cu instrumente de mărit.

27 Dosarul McBride v. People (126 Col. 277, 248 P.2d 725), disponibil la:
https://www.edd.ca.gov/uibdg/Miscellaneous_MI_45.htm
28 Ce este tiparul offset , disponibil la: http://www.tipografie -digitala.ro/informatii -utile-tipografie/ce -este-tiparul –
offset.html

22
Microtextele nu pot fi executate cu nici un instrument modern de copiere din acest motiv
depistarea bancnotelor false pentru sepcialiști nu nexecistă mult timp. 29
Moneda națională a Rep ublici Moldova este leul moldovenesc. Un leu este subdivizat în
100 bani. În momentul de față sunt disponibile bancnote cu valoarile: 1 , 5, 10, 20, 50, 100, 200,
500 lei și monede de valori: 1 (nu se mai folosesc), 5, 10, 25, 50 bani,1 leu ,2 lei, 5 lei, 10 lei.
Leul a înlocuit cuponul moldovenesc pe 29 noiembrie 1993. Schimbul s -a realizat după cursul 1
leu pentru 1000 cupoane. Între 1918 –1939 , când Moldova era parte componentă a României , leul
românesc circula în această zonă. În perioada când Republica Moldova făcea parte din URSS ,
moneda circulară era rubla .
Urmează a fi analizată bancnota cu valoarea nominală de 1 leu emisă în anul 2010:
Potrivit fig. A 1.2, aceasta are următoarele caracteristici
 Dimensiuni : 58 x 114 mm;
 Culori dominante , față -verso: galben, verde, cafeniu și ocru;
 Imprimată pe hîrtie specială , în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui
Ștefan cel Mare și un fir de siguranță vertical metalizat complet încorporat .
Fața bancnotei: Stema Republicii Moldova, inscripția "REPUBLICA MOLDOVA", p ortretul lui
Ștefan cel Mare, un ornament național multicolor, două elemente decorative verticale, ghioșul
central, valoarea nominală imprimată în cifre și în litere, sigla "BNM", faximilul "
GUVERNATOR, D. Drăguțanu", textul pe cerc "PE -UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE
RAI…", simbolul Victoriei – "V", anul imprimării bancnotei "2010", numărul și seria bancnotei,
textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR".
Versoul bancnotei potrivit fig. A 1.2, are următoarele caracteristici: î n int eriorul unei
rame imaginea grafică a Mănăstirii Căpriana cu inscripția sub ea "MĂNĂSTIREA
CĂPRIANA", valoarea nominală în cifre și în litere, două elemente verticale decorative, Stema
lui Ștefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana I nfinitului iar între ele
semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI", sigla "BNM".
Elemente de siguranță :
 filigran umbrit , reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru, vizi bil la privirea
în contralumină.

29 NICOLAE BUZATU, GHEORGHE POPA, Expertiza bancnotelor și a alt or instrumente de plată , București ,
2003, Tipografia ” Luceafărul ” , ISBN 973 -97665 -7-9 disponibil la
https://www.academia.edu/30092884/EXPERTIZAREA_BANCNOTELOR

23
 firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central, vizibil
la privirea în contralumină .
 elementul de suprapunere față -verso : la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al
imaginilor soarelui de pe fața bancn otei și semilunii de pe verso trebuie să coincida, la fel și
cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. La suprapunere litera "V" de pe fața
bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe verso trebuie să
formeze s ilueta literei " M" (Moldova).30
Aceeași bancnotă, într -o formă modernizată o găsim în emisia 2015 , vezi fig. A 2.1 Bancnota
modernizată cu valoarea nominală de 1 LEU, specimenul anului 2015, are dimensiunile și
designul identice bancnotei cu valoarea nominală de 1 LEU, specimenul anului 2010. Însă avînd
elemente de siguranță noi :
 Firul de siguranță: Firul de siguranță metalizat, cu textul „BNM”, încorporat în hîrtie este
poziționat în stînga aversului, între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul ce ntral, în lumină UV
are proprietăți de fluorescență de culoare albastră; îl putem regăsi în fig A 2.1 din anexă fiind
notată cu numărul 3
 Microtext : În partea de sus și de jos a zonei, cuprinsă între cele două elemente verticale
decorative, este imprimat microtextul „BNM” și „UNLEU”. Pe chenarul cercului unde este
amplasat textul „PE -UN PICIOR DE PLAI, PE -O GURA DE RAI…” este imprimat microtextul
„BNM”. Îl putem regăsi în fig . A 2.1 din anexă fiind notată cu numărul 1,4
 Element de suprapunere: Pe zona neimprimată a aversului și reversului sînt imprimate fragmente
ale cifrei „1”, astfel că atunci cînd bancnota este privită prin transparență și luminată din partea
opusă privitorului, cifra „1” se vede în întregime; potrivit figurei A 2.1 din anexă elementul de
suprapunere se află sub numărul ”5 ”
 Fluorescență în lumină UV : Pe zona neimprimată a aversului este poziționat un dreptunghi, care
va apărea verde în lumină ultravioletă. În interiorul dreptunghiului sînt imprimate sigla BNM și
textul „BNM”. Două elemente verticale decorative, ornamentul național multicolor și ghioșul
central de pe aversul bancnotei vor apărea verde în lumină ultravioletă. Fibrele bi – fluorescente
în lumină ultravioletă vor apărea în verde/albastru și galben/roșu.31 Elemente de siguranță în
lumina U.V le putem observa în fig. A 2.2.

30 BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI, Bancnotă cu valoarea nominală de 1 leu disponibil la :
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-1-leu-1
31 BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI, Bancnotă modernizată cu valoarea nominală de 1 leu, specimentul
anului 2015, disponibil la :
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-1-leu-0

24
Ca mijloc de comparație va fi analizată bancnota cu voaloare nominală 100 . În emisia august
2013 , aceasta are următoarele caracteristici:
 Dimensiuni : 61 x 121 mm;
 Culori dominante , față-verso: roz, cafeniu, galben;
 Imprimată pe hîrtie specială , în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui
Ștefan cel Mare și un fir de siguranță vertical metalizat complet încorporat.
Fața bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscr ipția "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui
Ștefan cel Mare, un ornament național multicolor, două elemente decorative verticale, ghioșul
central, valoarea nominală imprimată în cifre și în litere, sigla "BNM", faximilul
"GUVERNATOR, D. Drăguțanu", textul pe cerc "PE -UN PICIOR DE PLAI, PE -O GURĂ DE
RAI…", simbolul Victoriei – "V", anul imprimării bancnotei "2013", numărul și seria bancnotei,
textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR". Fața
bancnotei este regăsi tă în fig. A3.1.
Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Cetății Tighina cu inscripția sub ea
"CETATEA TIGHINA", valoarea nominală în cifre și în litere, două elemente verticale
decorative, Stema lui Ștefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana
Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAȚIONALĂ A
MOLDOVEI", sigla "BNM". Vezi figura A 3.1.
Elemente de siguranță:
 filigran umbrit , reprezentînd portretul lui Ștefan cel Mare orientat spre centru, vizibil la privirea
în contralumină;
 firul de siguranță metalizat încorporat între portretul lui Ștefan cel Mare și ghioșul central, vizibil
la privirea în contralumină;
 elementul de suprapunere față -verso : la privirea bancnotei în contralumină conturul exterior al
imaginilor soarelui de pe fața bancnotei și semilunii de pe verso trebuie să coincida, la fel și
cercul soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. La suprapunere litera "V" de pe fața
bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe v erso trebuie să
formeze silueta literei " M" (Moldova).32

32 BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI, Bancnotă cu valoarea nominală de 100 lei, emisiunea august 2013
disponibil la :
https://www.bnm.md/ro/content/bancnot a-cu-valoarea -nominala -de-100-lei-0

25
Acee ași bancnotă modernizată o găsim cu emisiunea 2015 avînd următoarele caracteristici :
 Dimensiuni: 66 x 133 mm;
 Culori dominante, avers -revers : roz, cafeniu, galben;
 Imprimată pe hîrtie specială , în masa căreia este inclus un filigran constituit din două
componente care reproduce portretul lui Ștefan cel Mare și textul „BNM”, un fir de siguranță
vertical metalizat complet încorporat și fibre bi -fluorescente. .Astfe l dimensiunile fiind
modificate, vezi fig. A 4.1
Aversul bancnotei: Stema Republicii Moldova, textul „REPUBLICA MOLDOVA”, „BANCA
NAȚIONALĂ A MOLDOVEI” și „ȘTEFAN CEL MARE”, portretul lui Ștefan cel Mare, un
ornament național multicolor, trei elemente verticale decorative, ghioșul central , valoarea
nominală imprimată în cifre și în litere, sigla BNM, faximilul „GUVERNATOR, D. Drăguțanu”,
textul pe cerc „PE -UN PICIOR DE PLAI, PE -O GURĂ DE RAI…”, simbolul Victoriei – „V”,
anul imprimării bancnotei „2015”, numărul și seria bancnotei, textul „FALSIFICAREA
ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”. Vezi fig. A 4.2.
Reversul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Cetății Tighina cu textul sub ea
„CETATEA TIGHINA”, valoarea nominală în cifre și în litere, trei elemente vertic ale
decorative, Stema lui Ștefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana
Infinitului, iar între ele semiluna, textul „BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI” și sigla BNM.
Elemente de siguranță:
 Element de suprapunere : La privirea bancnotei în contralumină, conturul exterior al imaginilor
soarelui de pe aversul bancnotei și semilunii de pe revers trebuie să coincidă, la fel și cercul
soarelui cu cercul în care este înscrisă semiluna. La suprapunere litera „V” de pe ave rsul
bancnotei și imaginea Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului de pe revers trebuie să
formeze silueta literei „M” (Moldova). Le putem regăsi în fig. A 4.1 , cu numărul 8

Elemente de siguranță noi:
 Filigran: Filigranul constituit din două componente, poziționate în dreapta aversului, pe zona
neimprimată: portretul lui Ștefan cel Mare, orientat spre centru și textul „BNM”, care devin

26
vizibile cînd bancnota este luminată din partea opusă privitorului. Potriv it fig.A 4.1 reprezentată
cu număr ul 4 se află acest element
 Firul de siguranță: Firul de siguranță metalizat, cu textul „BNM” încorporat în hîrtie este
poziționat în dreapta aversului, între ghioșul central și elementul vertical decorativ, în lumină UV
are proprietăți de fluorescență multic oloră (curcubeu). Potrivit fig. A 4.1 din a nexă acest
element este reprezentat cu numărul 1.
 Microtext : În zona cuprinsă între două elemente verticale decorative este imprimat microtextul
„BANCANATIONALAAMOLDOVEI” și „REPUBLICAMOLDOVA”. În partea de sus și de
jos a zonei, cuprinsă între cele două elementele verticale decorative, este imprimat microtextul
„BNM” și „UNASUTALEI”. Pe chenarul cercului, unde este amplasat textul „PE -UN PICIOR
DE PLAI, PE -O GURA DE RAI…” este imprimat mic rotextul „BNM”. Potrivit fig. A 4.1 din
anexă acest element este reprezentat cu nr. 2.6.7 se aflăm acest element
 Imprimare în relief: Portretul lui Ștefan cel Mare, textul „REPUBLICA MOLDOVA” și
„ȘTEFAN CEL MARE” de pe avers sînt imprimate în relief (relief detectab il prin palpare).
Potrivit fig. A 4.1 din anexă acest element îl putem regăsi cu numărul 3.
 Relief concav: În partea stîngă a rozetei centrale de pe avers este imprimată în relief concav cifra
„100”, care reprezintă valoarea nominală a bancnotei, în partea dreaptă – textul „LEI”. Potrivit
fig. A 4.1 din ane xă acest element îl putem regăsi cu numărul 5.
 Element de suprapunere: Pe zona neimprimată a aversului și reversului sînt imprimate fragmente
ale cifrei „100”, astfel că atunci cînd bancnota este privită prin transparență și luminată din
partea opusă priv itorului, cifra „100” se vede în întregime.
În figura A 5.1 din anexă putem observa bancnota în lumina UV
 Fluorescență în lumină UV : Pe zona neimprimată a aversului este poziționat un dreptunghi, care
va apărea verde în lumină ultravioletă. În interiorul dreptunghiului sînt imprimate sigla BNM și
textul „BNM”. Trei elemente verticale decorative, ornamentul național multicolor și ghioșul
central de pe aversul bancnotei vor apărea portocaliu în lumină ultravioletă. Fibrele bi –
fluorescente în lumină ultravioletă vor apărea în verde/albastru și galben/roșu.33
Ca urmare bancnotele noi puse în circulație au mai multe semne de protecție prin care vor
asigura autenticitatea acestora.

33 BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI, Bancnotă modernizată cu valoarea nominală de 100 lei, emisiunea 2015,
disponibil la :
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-100-lei-2

27
Designul leului moldovenesc a fost elaborat de către artistul plas tic Gheorghe Vrabie,
acesta fiind și autorul stemei de stat, al drapelului municipiului Chișinău fiind și supranumit ”
Tatăl leului moldovenesc”. Cea mai falsificată bancnotă în Republica Moldova este cea cu
nominalul de 100 lei.34
Cunoscâ nd element ele de siguranță a leului moldovenesc putem recunoaște bancnotele
false . Metodele de depistare fiind unele simple bazate pe simțuri în special a văzului și pipăitul.
Prin metoda văzului trebuie să atragem atenție formatul și dimensiunea bancnotei, ansamblu
general al desenului, aspectul general, colorația acestuia. Trebuie verificate colțurile superioare
și inferioare din stînga a bancnotei. În cazul bancnotei cu nominalul de 100 lei în multe cazuri
bancnotele false în stînga acestora au inscripția 100 de c uloare aproape neagră în original fiind
maro. La fel este necesar să verificăm portretul lui Ștefan cel Mare să fie unul clar și de atras
atenție la regiunea de trecere dintre păr și față a lui Ștefan cel Mare, în bancnota falsă putem
depista un puternic contrast. Dacă se observă imprimarea neuniformă a desenului sau
neconcordanța între elementele acestuia sau unele elemente sunt mai îngroșate sau chiar lipsesc,
culorile fiind neclare sau lipsite de contrast putem descoperi falsul acestora. La fel prin met oda
văzului trebuie verificat fibrele colorate și firul de argint. Acestea pot fi observat la lumina zilei
sau lumină artificială în diferite unghiuri. In cazul depistării unei bancnote false trebuie și
verificat hîrtia specială aceasteia. Depistarea falsu lui în bancnote poate fi executat și prin pipăit.
Aceasta presupune prin palpare sesizarea fină a suprafeței bancnotei și comportamentul al hîrtiei
originale. Prin palpare puternică poate fi evidențiat colorantul hîrtiei care va fi sters sau
modificat astf el demonstrîndu -ne falsificare bancnotei. Portretul lui Ștefan cel Mare de pe avers
este imprimat în relief și prin palpare putem deosebi falsul bancnotei. În colțul de sus a bancnotei
este reprezentată sigla BNM care este imprimată în relief și la fel pri n palpare poate fi
detectabilă. Încă o imprimare în relief în cazul bancnotei cu nominalul de 100 de lei în depistăm
și în textul pe fața bancnotei ” Ștefan cel Mare ” care la fel poate fi detectabil prin palpare. În
cazul prevenirii punerii în circulație a bancnotelor false statul trebuie să intervină în rîndul
populație cu metode practice de depistare a bancnotelor false în scopul cunoașterii acestora și
dotarea tuturor instituțiilor cu utilaje tehnice speciale pentru detectarea falsului valutar. Astfel
instituțiile care sunt implicate în circulația bancnotelor trebuie să fie dotate cu aparate speciale de
depistare a bancnotelor false. În prezent cunoaștem următoarele tipuri de detectoare :

34 REPUBLICA MOLDOVA, disponibil la : https://ro.wikipedia.org/wiki/Leu_moldovenesc

28
 Detectoarele cu raze ultraviolete sunt prima generație de detectoa re, care scanează bancnotele în
lumina ultravioletă, însă această metodă este cunoscută deja de falsificatorii de bancnote.
 Detectoarele cu infraroșu sunt utilizate foarte des și au un nivel înalt de popularitate, iar pentru
persoanele care falsifică, înc ă este destul de complicat să imită bancnotele la un nivel înalt, însă
pentru o inspecție completă nu este suficient doar detectarea infraroșie.
 Detectoarele automate reprezintă soluția complexă în utilizarea în spațiile comerciale și care
combină toate t ipurile de detecție (ultravioletă, infraroșie, magnetică, inscripționări,
microperforații). În același timp, aceste detectoare scanează în mod automat, fără ca, casierul să
intervină în procesare sau să fie nevoie de cunoștințe suplimentare. Acest tip de d etector nu doar
detectează bancnotele false ci și poate număra bancnotele distingînd nominalul fiecărui, suma
totală fiind afișată direct pe ecran în valuta numărată. Operatorul trebuie doar să introducă
bancnotele unde mașina automat verifică autoentific itatea acesteia și daca e verifică atunci va fi
numărată și calculată în cazul unei bancnote false aceasta automat este respinsă și pe ecranul
mașinii va fi pornit culoarea roșie cu un cod de eroare specific care discifrează motivul
respingerii.
În concluzie, pot observa faptul că din cele mai vechi timpuri persoanele au speranța de a se
îmbogăți rapid încercînd să implimenteze diferite metode și scheme. Societatea contemporană se
dezvoltă cu pași rapizi la fel ca și metodele de contrafacere a bancno telor, de accea prerogativa
principală a unui stat ramîne asigurarea autenticității bancnotelor implimentînd diferite elemente
de siguranță și combatere a acestora.

29
CAPITOLUL II. ANALIZA CADRULUI JURIDIC ȘI PRACTICII
JUDICIARE A INFRACȚIUNII DE PUNERE ÎN CIRCULAȚIE A
SEMNELOR BĂNEȘTI FALSE ȘI ALTOR INSTRUMENTE DE PLATĂ
LA NIVEL NAȚIONAL
2.1 Cadrul instituțional și legislativ de prevenire și combatere a infracțiunilor
economice la nivel național
La momentul actual în Republica Moldova infracțiunile e conomice sunt investigate de către
Ministerul Afacerilor Interne și anume Inspectoratul Național de Investigații al Inspectoratul
General al Poliției, Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informație și Securitate al
Republicii Moldova, Serviciu Fisc al de Stat, Serviciul Vamal al Republicii Moldova și restul
subdiviziunilor de poliție din regiuni în conformitate cu gravitatea infracțiunii.
Inspectoratul Național de Investigații are misiunea de investigare, descoperire și
combatere a infracțiunilor d eosebit de grave și excepțional de grave precum și cele cu o
rezonanță socială sporită de risc.35
Actualmente, activitatea de investigarea fraudelor economice este realizată de către
Direcția nr.3 a INI al IGP, care exercită atribuții privind docume ntarea fraudelor în diferite
domenii ale economiei naționale, accentul fiind pus pe demascarea și prevenirea schemelor
infracționale de monopolizare a unor domenii de activitate economică, evaziuni fiscale,
contrabandă și neachitarea plăților vamale, trafi c ilicit cu mărfuri, în special pe segmentul de
securitate, protejarea pieței interne de consum, verificarea legalității distribuirii ajutoarelor
umanitare, respectarea drepturilor de autor și conexe, documentarea cazurilor de falsificare și
comercializare a mărfurilor contrafăcute, inclusiv a băuturilor alcoolice falsificate, traficul ilicit
de călători, falsul de bani, timbre de acciz și a card -urilor bancare, etc.
Din cadrul Direcției de investigarea fraudelor economice sunt create și subdiviziuni
teritoriale: 36
a) Direcția investigare a fraudelor „Nord” cu sediul în mun. Bălți;
b) Direcția investigare a fraudelor „Centru” cu sediul în mun. Chișinău;
c) Direcția investigare a fraudelor „Sud” cu sediul în or. Cahul.

35 Poliția Republicii Moldova, disponib il la: http://politia.md/ro/profile -departments/inspectoratul -national -de-
investigatii
36 NOTA INFORMATIVĂ la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la constit uirea Direcției generale investigare
a fraudelor, disponibil la:
http://www.justice.gov.md/public/files/Doc_118_Not_informativ_la_proiectul_HG_reorganizare_DIF_la_IGP_1.pd
f

30
În atribuțiile Centrului Național Anticorupție intră prevenirea, depistarea, cercetarea și curmarea
contravențiilor și infracțiunilor de corupție și a celor conexe corupției, precum și a faptelor de
comportament corupțional; prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismu lui,
efectuarea expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și a proiectelor de acte
normative ale Guvernului, precum și a altor inițiative legislative prezentate în Parlament. În
vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire și combatere a corupției, asigurarea
desfășurării evaluării riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice prin
instruire și consultare, monitorizare și analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de
corupție, precum și coo rdonarea elaborării și executării planurilor de integritate.37
Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a asigura administrarea fiscală prin crearea de
condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației și monitorizarea procesului
de co nformare, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal.38
Serviciul de Informație și Securitate are ca scop de a culege informație cu relevanță
pentru securitatea națională din toate domeniile, de prevenire a infracțiunilor și combat erea
acestora. În cadrul SIS întîlnim secția care asigură securitatea economica, aceasta avînd misiunea
de identificare a vulnerabilității și cauzelor ce pot afecta securitatea economică națională.
Serviciul intervine prin informarea autorităților abilitat e, în depedență de caz pentru a fi
întreprinse măsuri de combatere sau prevenire. Principale segmente ale securității economice,
monitorizate și protejate, sunt securitatea energetică, financiară, bancară și nebancară, securitatea
ramurilor strategice ale economiei naționale și a întreprinderilor de importanță vitală, inclusiv
prin prevenirea situațiilor excepționale. În același timp, sunt realizate activități de prevenire și
combatere a crimei organizate transfrontaliere și a finanțării mișcărilor cu carac ter extremist –
terorist. Manifestările de corupție de asemenea pot constitui obiect de investigație, dacă
afectează direct sau indirect securitatea națională.39
În tabelul 1.1 am observat că randamentul infracțiunilor depistate și cele transmise în
judecată este foarte mare ceea ce ne crează suspiciune în competența de investigare a
infracțiunilor economice. Reieșind din cele relatate observăm cu certitudine că în Republica
Moldova sunt multe servicii specializate pentru prevenire și combatere infracți unilor economice
dar dosare finalizate sau transmise în judecată ramîn foarte puține. ” Reieșind din datele
analizate, în prezent se atestă în Republica Moldova un nivel înalt al economiei tenebre,

37 Lege cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției Nr. 1104
din 06.06.2002, Monitor Oficial al Republicii Moldova . 2009, Nr. 91 -94
38 Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova, disponibil la: http://www.fisc.md/Istoria.aspx
39 Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, disponibil la: https://sis.md/ro/misiune -viziune -si-
valori

31
diferența dintre veniturile fiscale colectate real și cele potențiale constituie circa 9% din PIB sau
circa 9 mlrd.lei. La fel, organele de drept, în ultimii ani au înregistrat un randament scăzut, ce nu
a provocat sporirea veniturilor la bugetul de stat. Numărului infracțiunilor economice, fiscale și
de contrabandă este în creștere de la an la an (în 2015 au fost înregistrate 2111 infracțiuni
economice, fiscale și de contrabandă sau cu 5% mai mult față de anul 2014), iar rata de finalizare
a cauzelor penale este doar de circa 5% anual. Totodată, valoarea finală a încasărilor la bugetul
de stat în urma investigării infracțiunilor menționate, constituie mai puțin de 10 mln.lei anual, cu
toate că prejudiciul stabilit la înregistrarea acestor tipuri de infracțiuni a fost de circa 732 de
mln.lei.”40
Economia tenebră poate fi definită ca totalitatea infracțiunilor economice comise de către
o persoană sau un grup de persoane fizice sau juridice cu scopul de a obține un avantaj economic
sau profesional. Motivul principal fiind creșterea capitalului econom ic personal în detrementul
statului ce aduce un prejudiciu bugetului economic. Din cadrul economiei tenebre fac parte
infracțiunile ca evaziune fiscală, fraudă fiscală, practică ilegală de antreprenoriat, contrabanda
etc.
Analizînd toate structu rile care au ca scop combaterea crimelor economice și depistarea
acestora observăm că în Republica Moldova e necesară crearea unei noi autoritați publice
centrale și independente cu competență de cercetare a infracțiunilor economice direct
subordonată Guve rnului. Această autoritate consider că ar trebui să includă organ de investigare
și organ de urmărire penală cu procurori specializați în acest domeniu. Procurorii din această
instituție consider că trebuie să transmită dosarul în judecată la finalizarea u rmării penale și
efectiv să participe pînă la terminarea dosarului penal. Pachetul de probatoriu trebuie să fie
asigurat în mare parte de către aceasta autoritate, privind investigarea infracțiunilor economice.
Respectiva autoritate consider că trebuie sa aibă sedii în raioanele din Republica Moldova pentru
depistarea și combatarea infracțiunilor economice din regiuni. De asemenea, aceasta trebuie sa
prezinte rapoarte lunare/anuale cu privire la faptul combaterii, urmărirei penale și finalizarea
dosarelor î n domeniul economic. Respectiv indiscutabil este faptul aplicării instrumentelor
anticorupție pentru asigurarea unei integrități sporite a instituției și angajaților acesteia în
vederea prevenirii formării unor instrumente de corupție, șantaj asupra mediul ui de afaceri și
asupra colaboratorilor acestei instituții. Prin urmare, conceptul de creare și organizare unei astfel
de instituții îl putem regăsi în România care a creat în anul 2013 Agenția Națională de
Administrare Fiscală (ANAF), în subordinea Minist erul de Finanțe. Aceasta a absorbit activitatea

40 Studiu privind consolidarea autorităților de prevenire și combatere a infracțiunilor economice în Republica
Moldova, Chișinău 2016, disponibil la: https://www.cna.md/public/files/studiu_crime_economice.pdf

32
autorității vamale în cazul infracținilor economice prin lărgirea atribuțiilor sale. Atribuțiile
ANAF sunt de combaterea actelor și faptelor de evaziune fiscală, fraudă fiscală și fraudă vamală
și acordarea u nui suport procurorilor în cazul efectuării urmăririi penale. Analizînd practica
implimentată de către România observăm rezultatele acesteia chiar din primul an de activitate și
anume 2,13 mlrd. euro prejudiciu identificat și 84 mln. euro sancțiuni dispuse incasate.
Reieșind din gravitatea sporită a infracțiunilor economice, prejudiciu cauzat și observînd
experiența statelor membre a U.E care au implimentat deja instrumente de investigare și
combatere a crimelor economice consider necesitatea aplicării ace stei practici și in Republica
Moldova pentru a combate economia tenebră și dezvoltarea economiei statale.
2.2 Particularitățile calificării infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a
semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false
Infracțiunea de fabricare sau punere în circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de
valoare false o regăsim în capitolul X din Codul Penal al Republicii Moldova fiind reprezentată
în articolul 236. Conform articolul 236 C.P al R.M infracțiunea de fabricare sau punere în
circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare false, f abricarea în scopul punerii
în circulație sau punerea în circulație a semnelor bănești (bancnotelor și monedelor metalice,
inclusiv a celor jubiliare și come morative, emise de Banca Națională a Moldovei sau de organul
autorizat al unui stat străin sau al unei uniuni monetare de state străine), a valorilor mobiliare de
stat sau a altor titluri de valoare false, utilizate pentru efectuarea plăților, se pedepseșt e cu
închisoare de la 5 la 10 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000
la 5000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
(2) Aceleași acțiuni săvîrșite:
b) de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală;
c) în proporții deosebit de mari,
se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu
amendă în mărime de la 4000 la 7000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o
anumită activitate sau lichidarea persoanei juridice.41
Obiectul juridic special al infracțiunii constituie relațiile sociale privind încrederea
publică în autenticitatea banilor sau a titlurilor de valoare. Obiectul material al fabricări i sau
punerii în circulație a banilor falși sau a titlurilor de valoare false este descris prin sintagma
bancnote și monede metalice inclusiv cele jubiliare și comemorative emise de Banca Națională a

41 Cod P enal nr.985 din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74, art Nr : 195 vezi art. 236
http://lex.justice.md/md/331268/

33
Moldovei sau de organul autorizat al unui stat străin sa u al unei uniuni monetare de state străine.
Noțiunea de bancnote, monede, valută străină formează noțiunea generică de bani. Obiectul
material al fabricării monedelor sau bancnotelor false se depistează de către organul de urmărire
penală prin concretizare a acțiunii prin contrafacere sau alterare. În cazul contrafacerii , obiectul
material constituie totalitatea materialelor care au servit ca scop confecționarea banilor sau a
titlurilor de valoare cum ar fi vopseaua, hîrtia, fibrele, firul de siguranță etc. Banii sau titlurile de
valoare contrafăcute constituie obiectul produsului din infracțiune. În cazul alterării obiectul
material constă în banii sau titlurile de valoare autentice, asupra cărora se exercită operația de
alterare. Conform dicționarului expli cativ al limbii române alterare presupune transformare,
schimbare, modificare, descompunere, falsificare. Produsul infracțiunii este compus din banii
alterați puși în circuitul economic al unui stat. Prin noțiunea de „ bani ” înțelegem numerarul
aflat în c irculație sub formă de semne bănești de hârtie (bilete ale Băncii Naționale a Moldovei
sau bancnote în valută străină) și metalice (monedele emise de Banca Națională a Moldovei sau
monedele în valută străină). Banii reprezintă mijlocul de circulație și de plată în cadrul
economiei oricărei țări.42
Conform Legii nr.1232 din 15.12.1992 cu privire la bani art.2 dreptul exclusiv de a pune
în circulație (emisiunea) leul și moneda divizionară și de a le retrage din circulație aparține
Băncii Naționale a Moldovei, care stabilește valoarea bancnotelor și a monedelor și semnele lor
distinctive și art.9 . Răspunderea pentru fabricarea sau punerea în circulație a semnelor bănești
false. Fabricarea în scopul punerii în circulație, precum și punerea în circulaț ie a semnelor
bănești de hîrtie și de metal false atrage răspundere penală conform legii.43
Deci , cunoaștem din istoria țării mai multe existența mai multor tipuri de bani puși în
circulație cum ar fi monede vechi, bani fostei URSS, cupoane emise de Banca Națională a
Moldovei aceștia nu pot forma obiectul material al faptei infracționale prevăzute de articolul 236
din CP al R.M din motiv că ei nu mai sunt utilizați pentru efectuare plăților și au doar o valoare
numistică. Însă există și excepție unde moned ele numistice sunt acceptate ca mijloc de plată în
economia națională. Prin urmare , potrivit hotărîrii Banca Națională din 13.10.2004 nr.261
hotărăște ” de a pune în circulație la 25 octombrie 2004, ca mijloc de plată și în scop
numismatic, o monedă din argint cu valoarea nominală de 50 lei "Mitropolitul Dosoftei – 380 de
ani de la naștere", cu tirajul de 500 exemplare. Băncile comerciale stabilesc independent prețul

42 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON ULIANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept penal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag. 416
http://drept.usm.md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf
43 PARLAMENTUL REPUBLII MOLDOVA, Legea nr. 1232 din 15.12.1992 cu privire la bani, publicat :
01.03.1993 în Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr.3, art nr.51 vezi art.2,9
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=343309

34
de vînzare a monedei comemorative, care nu va depăși cu mai mult de 3% prețul de livrare
stabilit de Banca Națională a Moldovei. Moneda comemorativă este ambalată în capsulă de
acril care este introdusă în cutie de prezentare din plastic. Falsificarea sau tentativa de
falsificare a acestei mone de se pedepsește conform legii. 44
Pentru calificarea corectă a infracțiunii trebuie examinat și noțiunea obiectului material a
titlurilor de valoare false, hîrtii de valoare de stat numite și valori mobiliare. Acesta o regăsim în
legea nr.171 din 11.07.2012 privind piața de capital. Valori le mobiliare de stat sunt instrumente
financiare care atestă datoria publică, sub formă de bonuri de trezorerie și obligațiuni de stat,
constituind împrumuturi ale statului în monedă națională pe termen scurt, mediu și lung. Potrivit
legii nr.548 din 21.07 .1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei , cuvintele “hîrtii de
valoare” se înlocuiesc cu cuvintele “valori mobiliare”. Pentru calificarea corectă a infracțiunii
titluri de valoare trebuie sa fie circulatorie, adică sa poată fi utilizate pentru efect uarea plăților în
momentul infracțiunii.
Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 236 din CP al R.M include fapta
prejudiciabilă care constă în acțiune. Acțiunea dată presupune fabricarea sau punerea în
circulație. La rîndul său fabricare a poate îmbraca două forme contrafacere și alterare.
Prin contrafacere se înțelege confecționarea banilor sau titlurilor de valoare false care
emit autenticitatea banilor puși în circulație de către BNM. În dependență de entitatea
confecționată, contraf acerea se poate realiza prin turnare, ștanțare, galvanoplastică (în cazul
monedelor metalice) sau prin tipărire, electrografie, fotografie, desenare, reprografie (în cazul
bancnotelor sau valorilor mo biliare/titlurilor de valoare). Prin alterare se înțeleg e modificarea
conținutului sau al aspectului semnelor bănești, sau al titlurilor de valoare autentice, în sensul
majorării sau micșorării valorii nominale. Monedele metalice pot fi alterate, prin modificarea
greutății, a compoziției aliajului etc., iar ban cnotele sau titlurile de valoare pot fi alterate, prin
modificarea culorii, cifrelor, seriei, anului emisi ei, aspectului peisagistic etc.45
La calificarea infracțiunii nu contează dacă imitarea acestora este perfectă, contează doar
faptul punerii în circu lației și capacitatea de credibilitate la primul contact, adică să poată fi
apreciată ca bani sau titluri de valoare. Nu poate constitui componență de infracțiune prevăzută

44 REPUBLICA MOLDOVA, Banca Națională Hotărîrea nr.261 din 13.10.2004 pub licat în Monitorul Oficial :
22.10.2004 nr.189 art nr.387 disponibil la :
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=291663

45 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON UL IANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept penal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag. 418
http://drept.usm.md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf

35
de art.236 C.P al R.M situația cînd imitarea este grosolană și produsul infracțiuni i diferă de
bancnota autentică vizibil la primul contact. În cazul când banii vădit necorespund cu bancnotele
autentice atunci se exclude participarea lor în circulație, însă dacă făptuitorul are intenția directă
de a pune în circulație banii sau de a ob ține anumite bunuri profitînd de anumite împrejurari cum
ar fi lipsa de iluminare, vedere slabă, persoane în vîrstă sau în stare de ebrietate atunci cele
comise pot fi calificate ca pregătire de escrocherie.
Altă metodă alternativă presupune punerea în circulație și anume operațiunea prin care
produsul fabricării este introdus în circulația financiară, prin diferite metode cum ar fi: efectuare
de plăți, schimb valutar, dare cu împrumut, donație etc. Infracțiunea de fabricare sau punere în
circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de valoare este una formală. Infracțiunea
formală se consumă în momentul în care a luat sfîrșit acțiunea, căci în acel moment se naște
starea de pericol sub aspectul urmării acestei infracțiuni. În cazul fabricării , infracțiunea se
consideră consumată în momentul fabricării doar unui singur exemplar indiferent de faptul dacă
făptuitorul a reușit sa îl pună în circulație sau nu.46
Infracțiunea de fabricare sau punere în circulație a banilor falși sa u a titlurilo r de valoare
false poate fi săvârșită prin pregătire și prin tentativă. La constatarea calificării infracțiunii ca
pregătirea de infracțiune se consideră momentul procurării materialelor pentru fabricare a banilor
sau titlurilor de valoare false doar că din punctul de vedere al calității acestor materiale ele
trebuie sa corespundă tuturor cerințelor de fabricare a banilor sau titlurilor de valoare și să existe
material probant că făptuitorul are intenția de a săvîrși această infracțiune. Tentativa există în
situația în care acțiunea de falsificare începută a fost curmată înainte de a se produce rezultatul
din cauze independente de voința făptuitorului sau rezultatul nu s -a produs fiindcă nu s -au
obținut banii și titlurile de valoare false, ori cele obținut e sunt nereușite, necorespunzătoare într –
atât, încât nu pot fi puse în circulație Deținerea (posesia) de către făptuitor a banilor ori a
titlurilor de valoare false în scop de punere a lor în circulație se consideră pregătire pentru
săvârșirea infracțiunii .
Infracțiunea prevăzută de art. 236 C.P al R.M se consideră consumată în momentul
transmiterii în circulație a unui singur exemplar. Trecerea în posesia făptuitorului a bunurilor
străine, ca rezultat al punerii în circulație a banilor falși sau t itlurilor de valoare false se conține

46 VITALIE STATI, Infracțiunea de fabricare sau punerea în circulație a banilor falși sau a titlurilor de valoare
falsă: Analiză de drept penal , Seria “Științe sociale”, ISSN 1857 -2081, pag.53 disponibil la:
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/27.Infractiunea%20de%20fabricare%20sau%20punere%20in %20circ
ulatie%20a%20banilor%20falsi.pdf

36
în componența de infracțiune prevăzută de art.236 al C.P RM și nu necesită o calificare
adăugatoare ca escrocherie.
Latura subiectivă a fabricării sau punerii în circulație a semnelor bănești false sau a
titlurilor de valoare false se caracterizează prin intenție directă. La modalitatea de fabricare, este
obligatorie stabilirea scopului special – scopul punerii în circulație.
Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul comiterii infracțiunii a
împlinit vîrsta de 16 ani sau persoana juridică ce desfășoară activitate de întreprinzător.
Conform art.236 din CP al RM, sunt trase la răspundere penală atît persoanele ce au
fabricat și au pus în circulație banii sau titlurile de valoare f alse cît și acelea care nu au fabricat
banii sau titlurile de valoare false însă în virtutea unor circumstanțe au devenit posesori și
cunoscînd că banii sau titlurile de valoare sunt false le -au introdus în circuitul financiar. Varianta
agravantă a infracț iunii prevăzută de art. 236 C.P al R.M presune acțiunea săvîrșită de către un
grup criminal ogranizat sau de o organizație criminală sau în proporții deosebit de mari.47
Potrivit art. 46 CP al RM , grupul criminal organizat este o reuniune stabilă de persoane
care s -au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. grupul criminal
organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin prezența în componența lui a unui
organizator și printr -un plan dinainte elaborat al ac tivității infracționale comune, precum și prin
repartizarea obligatorie a rolurilor între membrii grupului criminal organizat. Aceeași
infracțiunea poate fi savîrșită și de o ogranizație criminală.
Potrivit art. 47 C.P ” Se consideră organizație (asoc iație) criminală o reuniune de grupuri
criminale organizate într -o comunitate stabilă, a cărei activitate se întemeiază pe diviziune, între
membrii organizației și structurile ei, a funcțiilor de administrare, asigurare și executare a
intențiilor criminale ale organizației în scopul de a influența activitatea economică și de altă
natură a persoanelor fizice și juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea obținerii de
avantaje și realizării de interese economice, financiare sau politice. Delimita rea dintre grup
criminal organizat și organizație criminală poate fi observată printr -un grad înalt de organizare și
scopuri specifice ale activității acesteia.
Gradul înalt de organizare într -o organizație criminală presupune existența unui sistem,
care constă din subsisteme și fiecare membru are o atribuție bine delimitată. Datorită gradului de
organizare apare structură superioadă, medie și inferioară respectiv se atestă legatura ierarhică
între membri și un cod de conduită nescris. Scopurile spec iale ale activității organizației

47 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON ULIANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept penal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag. 420
http://drept.usm.md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf

37
criminale se exprimă atât în influențarea directă sau indirectă a sectorului de producere, de
distribuție și de consum al bunurilor și serviciilor, precum și a altor sectoare aferente în care sunt
implicate persoanele fizi ce și juridice, cât și în controlul, în alte forme, al acestor sectoare, pentru
a-și realiza interesele economice, financiare sau politice.
Scopul suprem al oricărei organizații criminale este de a conduce statului sau o partea a
acestuia avînd putere absolută pentru săvîrșirea de infracțiuni fară a raspunde penal. Infracțiunea
se consideră săvârșită de o organizație criminală dacă a fost comisă de un membru al acesteia în
interesul ei sau de o persoană care nu este membru al organizației respective, l a însărcinarea
acesteia. Organizatorul și conducătorul organizației criminale poartă răspundere pentru toate
infracțiunile săvârșite de această organizație, indiferent de faptul dacă a luat sau nu parte la
săvârșirea acestor infracțiuni.48
Cât prive ște sitagma ” proporții desebit de mari” prevăzută de art. 236 CP al RM,
explicația o regăsim în art. 126 CP: se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor
sustrase, dobîndite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, c omercializate,
trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de
persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin
hotărîrea de Guvern în vigoare la momentul săvîrșirii fapt ei. Ca urmare valoarea nominală a
banilor sau titlurilor de valoare false este echivalată cu valoarea nominală a banilor sau titlurilor
de valoare autentice, pe care i -au emitat.49
2.3 Analiza juridico -penală a infracțiunii de punerea în circulație a carduril or
sau a altor instrumente de plată false.
Infracțiunea de fabricare sau punere în circulație a cardurilor sau a altor instrumente de
plată false o regăsim în capitolul X din C.P al R.M la art. 237. Conform art.237 din C.P al R.M :
fabricarea în scopul punerii în circulație sau punerea în circulație a cardurilor, a tichetelor de
masă sau a altor instrumente de plată false, care nu reprezintă semne bănești sau titluri de
valoare, dar care confirmă, stabilesc sau acordă drepturi sau obligații patrim oniale, se
pedepsește cu amendă în mărime de la 550 la 1050 unități convenționale
sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu închisoare de
pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 4000
unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.

48 Cod P enal nr.985 din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74, art Nr : 195 art.46,47
http://lex.justice.md/md/331268/
49 Cod P enal nr.985 din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74, art Nr : 195 vezi art.126
http://lex.justice.md/md/331268/

38
În alin.2 regăsim forma agravantă a acestei infracțiuni și anume aceleași acțiuni săvîrșite :
b) de un funcționar ori alt salariat în exercițiul funcțiunii
c) de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală în proporții deosebit de mari
se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în
mărime de la 4000 la 7000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită
activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.50
Obiectul juridic generic reprezintă relații sociale cu privire la economia națională.
Obiectul juridic special al infracțiunii date îl reprezintă relațiile sociale referitoare l a încrederea
publică în autenticitatea cardurilor sau altor carnete de plată false. Prin încriminarea faptei
respective se urmărește încrederea care trebuie sa se bucure cetățenii în carduri sau alte carnete
de plată fără de care nu s -ar putea forma și des fășura normal relațiile sociale în care cetățenii
participă.
Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art.237 C.P al R.M sau produsul
infracțiunii este desemnat prin expresia “cardurile sau alte carnete de plată false, care nu
constituie valută sau titluri de valoare, dar care confirmă, stabilesc sau acordă drepturi sau
obligații patrimoniale”. Din aceasta rezultă faptul că produsul infracțiunii trebuie să cupri ndă
următoarele caracteristici:
a) să fie carduri sau carnete de plată false
b) să nu constituie valută sau titluri de valoare
c) să acorde drepturi sau obligații patrimoniale51
Caracterizînd prima condiție distingem două noțiuni carduri sau carnete de plată false. Ca
urmare apelînd la DEX găsim definiția precum că: card, reprezintă instrument de plată pe suport
magnetic, emis de o bancă sau alte instituții financiare autorizate, prin care deținătorul poate
efectua diferite tranzacții.52
Potrivit Regulamentului cu privire la carduri de plată, aprobat prin HCA al BNM nr.157
din 01.08.201 3 prin card înțelegem un suport de informație standardizat și, după caz,
personalizat prin intermediul căruia deținătorul, de regulă, cu utilizarea numărului personal de
identificare al său și/sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, în funcție de tipul

50 Cod Penal nr.985 din 18.04.2002 Publicat : 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr. 72 -74, art Nr : 195 vezi art.237
http://lex.justice.md/md/331268/
51 ARTUR AIRAPETEAN, DIANA IONIȚĂ, SVETLANA PRODAN, RUSLAN POPOV, Drept penal, partea
specială , Universitatea de Studii Europene din Moldova, facultatea de drept, C hișinău 2013 vezi pag.162 disponibil
la : http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/041_ -_054_ –
_Drept_penal__Partea_speciala_I,_II.pdf
52 DICȚIONARUL EXPLIC ATIV AL LIMBII ROMÂNE disponibil la : https://dexonline.ro/definitie/card

39
cardului de plată, are acces la distanță la contul de plăți la care este atașat cardul de plată în
vederea efe ctuării operațiunilor de plată.53
În funcție de caracteristicile de identificare se pot distinge următoarele tipuri de carduri:
 card personalizat – card de plată care este atașat la un cont de plăți și pe care este
tipărită/embosa tă informația despre deținător;
 card preplătit – card de plată care nu este personalizat și care poate fi procurat, fără depunerea
cererii de emitere a ac estuia. Acest card se emite numai în lei moldovenești cu un nominal
anumit, care nu poate depăși suma stabilită în actele normative în vigoare privind prevenirea și
combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;
 card personificat – card de plată c are este atașat la un cont de plăți și pe care nu este
tipărită/embosată informația despre client. Acest card se emite numai în lei moldovenești prin
completarea cererii de emitere a cardului, cu furnizarea datelor și documentelor necesare pentru
identific area deținătorului în evidența internă a prestatorului de servicii de plată. Cardul
personificat poate fi emis și după epuizarea mijloacelor bănești utilizate aferente cardului
preplătit (limita căruia a fost stabilită la emiterea acestuia) cu furnizarea d atelor și documentelor
necesare pentru identificarea deținătorului în evidența internă a băncii.
În funcție de proveniența mijloacelor bănești disponibile în contul deținătorului de card
personalizat/personificat se disting următoarele tipuri de carduri de plată: (a) card de credit, prin
intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele băneș ti oferite de emitent sub forma unei
linii de credit ; (b) card de debit, prin intermediul căruia deținătorul dispune de mijloacele bănești
depuse la prestatorul de servicii de plată și care poate oferi posibilitatea acordării unei facilități
de overdraft (descoperit de cont) în cazul insuficienței mijloacelor bănești în contul acestuia.
Cardurile sunt locale, spațiul de utilizare a cărora este teritoriul RM, și inter naționale
(VISA, MASTERCARD, EUROCARD etc.). Cardul este individual. La emiterea lui se folosesc
elemente de siguranță și de individualizare. Persoana fizică ori juridică pe numele căreia este
emis cardul se numește deținător. Aceasta trebuie să dețină un cont în una din băncile care emit
carduri și care face parte din sistemul bancar de plăți cu carduri. În contextul infracțiunii
prevăzute la art. 237 din CP al RM, nu trebuie să uităm că una dintre cerințele obligatorii, pe care
trebuie să le îndeplineasc ă cardul, este ca el să confirme, să stabilească sau să acorde dreptu ri sau

53 Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin HCA al BNM nr.157 din 01.08. 2013 Monitorul Oficial
al Republicii Mold ova nr. 191 -197 din 6 septembrie 2013, art. 1370 disponibil la :
https://www.bnm.md/ro/content/regulamentul -cu-privire -la-cardurile -de-plata -aprobat -prin-hca-al-bnm-nr157 -din-
0108 -2013

40
obligații patrimoniale. 54
Din motiv că există carduri de access a unei persoane spre o zonă anumită, carduri cu
convorbiri telefonice, carduri de transport etc. Deci, un a stfel de card nu intră sub incidența art.
237 din CP al RM. Fabricarea lui sau punerea lui în circulație trebuie calificată conform art. 361
din CP al RM. Astfel de carduri constituie actele personale ale deținătorului lor și, într -o anumită
măsură, înlocu iesc buletinul de identitate, permisul de trecere etc. Calificarea acestor tipuri de
carduri poate fi aplicată în cazul confirmării acestora fiind un document oficial. Infracțiunea
prevăzută la art.237 C.P al R.M poartă răspundere nu doar asupra cardurilor ci și asupra altor
carnete de plată falsă. După cum rezultă din legislația în vigoare, sub incidența noțiunii „alte
carnete de plată” intră următoarele noțiuni:
o ordinul de plată;
o cecul;
o acreditivul documentar;
o incasoul documentar55
În conformitate cu Co dul Civil al R.M art. 1256 prin ordin de plată înțelegem (dispoziție de
plată), aferent transferului de credit, este dispoziția dată de o persoană (ordonator) unei bănci
(bancă ordonatoare) de a plăti o anumită sumă în favoarea unei alte persoane (benefici ar) pentru
stingerea unei obligații bănești a ordonatorului față de beneficiar. 56
Potrivit articolul 1259 (1) Cecul este un titlu negociabil ce reprezintă o creanță scrisă,
întocmită conform prevederilor legii, cuprinzînd ordinul necondiționat dat de e mitent (trăgător)
către plătitor (tras) de a plăti la vedere o anumită sumă prezentatorului de cec sau persoanei
indicate în cec, sau la ordinul acestei persoane.57
Sub un alt aspect, conform alin.(1) art.1280 din Codul civil, acreditivul documentar e ste
un aranjament, oricum ar fi denumit sau descris, prin care o bancă (banca emitentă), acționând la
cererea clientului său (ordonatorului) și conform instrucțiunilor acestuia sau în nume propriu,

54 ARTUR AIRAPETEAN, DIANA IONIȚĂ, SVETLANA PRODAN, RUSLAN POPOV, Drept penal, partea
specială , Universitatea de Studii Europene din M oldova, facultatea de drept, C hișinău 2013 vezi pag.163 disponibil
la : http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/041_ -_054_ –
_Drept_penal__Partea_speciala_I,_II.pdf

55 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON ULIANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept penal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag. 423
http://drept.usm.md/public/files/ Dreptpenalspecialf2f52.pdf
56 COD CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA nr.1107 din 06.06.2002 , Publicat 22.06.2002 în Monitorul Oficial
Nr.82 -86
Art.1256 disponibil la http://lex.justice.md/md/325085/
57 COD CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA nr.1107 din 06.06.2002 , Publicat 22.06.2002 în Monitorul Oficial
Nr.82 -86
Art.1259 disponibil la http://lex.justice.md/md/325085/

41
efectuează o plată către un terț (beneficiar) ori la ordin ul acestuia, sau acceptă și plătește cambii
trase de către beneficiar, sau autorizează o altă bancă să efectueze o astfel d e plată ori să accepte
și să plă tească asemenea cambii.58
Noțiunea „incasoul documentar” își găsește definiția în alin.(1) art.1285 al Codului civil: „un
aranjament prin care o bancă (banca remitentă) se obligă să manipuleze, conform instrucțiunilor
date de clientul (emitentul) său, documentele financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri sau alte
instrumente similare utilizate pentru a o bține efectuarea plății), însoțite de documente comerciale
(facturi, documente de transport, titluri de valoare, alte documente similare care nu sunt
documente financiare), pentru a obține, inclusiv prin intermediul unei alte bănci (băncii
însărcinate cu î ncasarea), plata sau acceptarea cambiilor emise ori pentru a elibera documente
contra plății sau contra acceptării cambiilor emise”.59
După ce am definit toate noțiunile observăm că cardurile sau alte carnete de plată false
reprezintă obiectul material al infracțiunii, produsul infracțiunii prevăzute de art.237 C.P al R.M.
În ipoteză trebuie să ne focalizăm asupra unui alt aspect și anume delimitarea obiectului material
al infracțiunii și produsul infracțiunii. Astfel modalitatea de fabricare a carduril or poate fi
efectuată prin a) contrafacere sau b) alterare. În cazul contrafacerii obiectul material al
infracțiunii o face totalitatea materialelor care au ajutat la confecționarea cardului și anume
materialul plastic, banda magnetică, microcipul iar prod usul infracțiunii ramîne cardul propriu
zis sau alte carnete de plată falsă. În cazul alterării obiectul material al infracțiunii îl constituie
cardurile sau carnetele de plată autentice prin care faptuitorul influențează pe calea alterării.
Următorul elem ent constituitiv al infracțiunii prevăzute de art.237 este latura obiectivă. Latura
obiectivă se caracterizează prin acțiune. Acțiunea o regăsim în momentul săvîrșirii a doua
modalități alternative fabricare și punere în circulație.
Prin contrafacere se înțelege fabricarea integrală a cardurilor sau altor instrumente de
plată. În cazul contrafacerii carnetelor de plată acesta poate fi realizată prin copiere, imprimare
sau fotoscanare. În cazul contrafacerii cardului bancar presupune mai multe acțiuni. De regulă
contrafacerea se execută pe plasticul curat denumit în literatură și WPC ” white plastic card ” se
aplică logotipul emitentului, precum și panoul de semnătură; de asemenea, sunt reproduse cu
exactitate toate celelalte elemente de identificare și elemente de siguranță, prin utilizarea

58 COD CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA nr.1107 din 06.06.2002 , Publicat 22.06.2002 în Monitorul Oficial
Nr.82 -86
Art.1280 disponibil la http://lex.justice.md/md/325085/
59 COD CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA nr.1107 din 06.06.2002 , Publicat 22.06.2002 în Monitorul Oficial
Nr.82 -86
Art.1285 disponibil la http://lex.justice.md/md/325085/

42
rechizitelor autentice ale cardurilor care există realmente. Prin metoda numită „skimming”,
aceste elemente sunt reproduse de pe un card autentic, cu ajutorul unui card -writer. În cazul
alterării fabricarea se efectu ează prin următoarele ipoteze
1) în cazul cardurilor sau carnetelor de plată autentice sustrase, găsite, procurate ilegal făptuitorul
introduce noi date unui alt deținător
2) în cazul cardurilor de plată autentice sau carnetelor se introduc modificări astfel să devină
posibilă decontarea acestora cu ajutor unor altor persoane diferite de proprietar.
În cazul cardurilor bancare se modifică rechizitele de pe suprafața cardului prin radiere, răzuire
sau se aplică procedeul ”fierului calcat” netezind toate datele și se introduc date noi sau se
modifică straturile cardului în introducerea unei altei semnături sau cu ajutorul unor tehnici
speciale se copiază datele personale de pe banda electronică și se introduc pe un alt card.
Precizăm că în aspectul art.237 CP al RM și anume punerii în circulație a cardurilor sau altor
instrumente de plată falsă au o semnificație mai largă. Punerea în circulație cuprinde două
elemente componente a) înstrăinarea cardurilor sau a altor carnete de plată false b) folosirea
cardurilor sau altor carnete de plată falsă.60
Astfel în cazul punerii în circulație a cardurilor false făptuitorul ocupă în mod ilicit locul
emitentului. Potrivit regulamentului cu privire la carduri de plată, aprobat de HCA al BNM
nr.157 din 01.08.2013 care preve de că cardul de plată este proprietatea prestatorului emitent care
are dreptul exclusiv de a acorda solicitanților statut de deținător de card de plată și de a retrage
acest statut în condițiile prestabilite. 61
În concluzie prin ” punerea în circula ție a cardurilor sau altor carnete de plată false”
înțelegem atît înstrăinarea, schimbul, vînzarea a cardurilor sau altor carnete de plată false cît și
folosirea acestora ca mijloc de achitare a mărfii, a diferitor bunuri, respectiv retragerea din
bancomat e sau ghișeele băncilor, transferuri între conturi etc. În acest context infracțiunea
prevăzută de art. 237 C.P al R.M se consideră consumată din momentul fabricării sau punerii în
circulație chiar și a unui singur exemplar. Dacă infracțiunea analizată se realizează în momentul
de fabricare, momentul de consumare nu este pus în dependentă de faptul dacă făptuitorul a
reușit sa îl pună în circulație sau nu. Această poate fi calificată ca pregătirea la infracțiune. Etapa

60 SERGIU BRÂNZĂ, XENOFON ULIANOVSCHI, VITALIE STATI, VLADIMIR GROSU, ION ȚURCANU,
Drept p enal, Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8 pag.427
http://drept.usm.md/public/files/Dreptpenalspecialf2f52.pdf
61 Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin HCA al BNM nr.157 din 01.08. 2013, Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 191 -197 din 6 septembrie 2013, art. 1370, vezi art.22 disponibil la :
https://www.bnm.md/ro/content/regulamentul -cu-privire -la-cardurile -de-plata -aprobat -prin-hca-al-bnm-nr157 -din-
0108 -2013

43
pregătirii presupune a) procurarea mat eriei prime, desigur că materia să corespundă calității și sa
aibă ca scop fabricarea unor specimente false asemănătoare cu cele autentice. b) procurarea
tehnicii speciale de citire a benzii magnetice de pe carduri sau alt tip de tehnică folosită în scopul
infracțional prevăzut de art.237 C.P al R.M c) obținerea datelor persoanelor și anume date
bancare, număr de card, pin coduri etc. În special datele privind deținătorului de carduri pot fi
obținute prin diferite metode și anume 1) instalarea pe bancomat a unui dispozitiv special care
copiază datele persoanelor ce introduc cardul și transmit aceste date făptuitorului. 2) instalarea în
fanta bancomatului a unui dispozitiv care îți reține cardul, ca urmare acest card va fi extras de
către făptuitor. 3) instal area unei camere ascunse pentru citirea datelor de pe card 4) instalarea
unui bancomat fals care nu permite efectuarea unor operațiuni cu cardul însă obține datele de pe
cardurile introduse 5) expedierea unui mesaj electronic către deținătorii de carduri c u scopul
obținerii toatei informației din calculatorul personal 6) aflarea informației de pe carduri de la
coloboratorii băncii 7) aflarea datelor cardurilor bancare de la comercianți în timpul achitărilor
cu cardul. În cazul punerii în circulație a cardu rilor sau altor instumente de plată falsă este
posibilă tentativa de infracțiune și anume persoana încearcă să introducă în circuit cardurile sau
alte instrumente de plată însă din cauza unor motive independente de voința sa nu reusește.
Astfel, latura sub iectivă a infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a cardurilor sau a altor
carnete de plată false se exprimă, în primul rând, în vinovăție sub formă de intenție directă. În
lumina dispoziției de la art.17 C.P. RM, se poate afirma că făptuitorul își dă seama de caracterul
prejudiciabil al fabricării sau punerii în circulație a cardurilor sau a altor carnete de plată false și
dorește săvârșirea acestei fapte. Cît constă motivele infracțiunii acestea reprezintă interesul
material. Un alt semn al lat urii subiective ce trebuie analizat este scopul infracțiunii. În cazul
infracțiunii respective este obligatoriu prezența scopului special de punere în circulație a
cardurilor sau altor carnete de plată false, convingerea că făptuitorul avea ca scop fabrica rea cu
scopul de a le colecționa se exclude. 62
Subiectul infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a cardurilor sau altor carnete de
plată false este (1) persoana fizică responsabilă care la momentul săvîrșirii faptei a atins vîrsta de
16 an i, (2) persoana juridică care desfășoară activitate de întreprinzător.
Persoana are calitate de subiect al infracțiunii date dacă întrunește următoarele elemente
a) persoana doar a fabricat cardurile sau alte carnete de plată falsă b) persoana nu a fabri cat

62 VITALIE STATI, Răspunderea penală pentru infr acțiunea de fabricare sau punere în circulație a cardurilor sau
a altor carnete de plată false (art.237 C.pen. RM), revista națională de drept nr.5 mai 2009 disponibilă la :
https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Raspunderea%20penala%20pentru%20 infractiunea%20de%20fabrica
re%20sau%20punere%20in%20circulatie%20a%20cardurilor%20sau%20a%20altor%20carnete%20de%20plata%2
0false%20art%20237%20C%20pen%20RM.pdf

44
cardurile sau alte carnete de plată falsă însă în virtutea circumstantelor intenționat sau din
imprudență a devenit deținător și constientizînd falsitatea acestora le -a pus în circulație c)
persoana a fabricat și a pus intenționat cardurile sau alte ca rnete de plată falsă în circulație.
Îndiferent de speță trebuie de efectuat individualizarea pedpsei și concretizarea tuturor
acțiunilor săvîrșite de către făptuitor. Respectiv în conformitate cu alin.2 al art. 237 CP al RM
această infracțiune are forma ag ravantă dacă a fost săvîrșită b) de un funcționar sau alt salariat în
exercițiu funcțiunii c) de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală d) în proporții
deosebit de mari. În virtutea formei agravante, salariat poate fi orice persoană fizică care
prestează o anumită muncă conform unei specia lități. Acesta poate fi un funcționar public sau
privat însă în calificarea infracțiunii și anume individualizarea pedpsei trebuie de menționat că
salariatul trebuie să săvîrșească infracțiunea în exercițiul funcțiunii adică în timpul îndeplinirii
atribuți ilor de serviciu. În final se agravează infracțiunea dacă este săvîrșită în proporții deosebit
de mari. În această ipoteză, noțiunea „proporții deosebit de mari” desemnează nu urmările
prejudiciabile ale infracțiunii, dar obiectul material (produsul) infra cțiunii.63
2.4 Analiza practicii judiciare în materia infracțiunii de falsificare și punere în
circulație a banilor, hîrtii de valoare a cardurilor bancare și alte carnete de
plată false .
Prin practică judiciară sau jurisprudență înțelegem totalitatea hotărîrilor judecătorești pronunțate
de către instanțele de toate gradele prin care s -au aplicat normele juridice la anumite situații
concrete. Din punct de vedere etimologic, cuvîntul ”jurisprudența” provine din cuvintele latine
”juris” însemnând drept și ”dictio” semnificînd pronunțare. Jurisprundeța este un izvor de drept
formal ce include experiența practicii a organelor judecătorești ce aplică normele de drept.
Trebuie de menționat că jurisprudența este rezultatul interpretării dreptului de către judec ători
prin voința legiuitorului care a edictat norma de drept.64
Potrivit datelor statistice privind numărul de condamnați deținuți în penitenciare la 01 aprilie
2018 clasificați după infracțiunile prevăzute de art. 236, 237 C.P al R.M observăm următoarele :
– la infracțiune prevăzută de art.236 C.P al R.M, fabricarea sau punerea în circulație a semnelor
bănești false sau a titlurilor de valoare false în custodia penitenciarelor din Republica Moldova
își ispășesc pedeapsa 10 persoane.

63 ARTUR AIRAPETEAN, DIANA IONIȚĂ, SVETLANA PRODAN, RUSLAN POPOV, Drept penal, partea
specială , Universitatea de Studii Europene din Moldova, facultatea de drept, C hișinău 2013 vezi pag.164 disponibil
la : http://www.usem.md/u ploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/041_ -_054_ –
_Drept_penal__Partea_speciala_I,_II.pdf
64 TITU IONA ȘCU, Jurisprudența izvor de drept , Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria
Științe Juridice, Nr. 3/2014 disponibil la http://www.utgjiu.ro/revista/jur/pdf/2014 -03/03_Titu%20Ionascu.pdf

45
– în cazul infracțiunii pre văzute de art.237 C.P al R.M, fabricarea sau punerea în circulație a
cardurilor sau a altor instrumente de plată false în custodia penitenciarelor din Republica
Moldova își ispășesc pedeapsa 4 persoane.65
Tabelul 2.1
Date statistice privind numărul condamnaților deținuți în penitenciare la 01 aprilie 2018

Clasificarea după diferite
criterii Numărul total de
condamnați
Fabricarea sau punerea în
circulație a banilor
falși sau a titlurilor de
valoare false art. 236 10
Fabricarea sau punerea în
circulație a cardurilor
sau a altor carnete de plată
false art.237 4
Sursa : Elaborat de autor, în baza date statistice privind numărul condamnaților deținuți în
penitenciare la 01 aprilie 2018 , disponibil la : http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2018 –
04/fclasificari.pdf [citat: 15.01.2019]
Deci observăm cu certitudine numărul mic de infracțiuni prevăzute de art. 236 , 237 C.P al
R.M fapt ce denotă implicarea activă a statului în protejarea sectorului economic prin
implimentarea diferitor metode de securizare a bancnotelor sau alte metode de plată și respectiv
băncile prin asigurarea securității înalte a cardurilor sal e. Pentru analizarea infracțiunii și
metodele prin care făptuitorul săvîrșește infracțiunea prevăzute de art.236 C.P al R.M am aplicat
la jurisprudența națională și anume dosarul cu nr. 1a-1931/16.
Aici observăm că inculpații cu ajutorul unor anumite d ispozitive speciale și anume : scule
pentru vulcanizare, imprimate color, computere, substanțe chimice au fabricat bancnote cu
nominalul de 100 lei prin decolorarea bancnotei cu nominalul 10 lei emise de BNM, înlăturând
vopseau de pe acestea prin metode ch imice, după care cu ajutorul imprimantei au aplicat pe
bancnotele decolorate imaginea unei bancnote cu nominalul de 100 lei emise de BNM.

65 DEPARTAMENTUL INSTITUȚIILOR PENITENCIARE, Ministerul Justiției, Date statistice privind numărul de
condamna ți deținuți în penitenciare la 01 aprilie 2018 disponibil la :
http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2018 -04/fclasificari.pdf

46
În cadrul percheziției în domiciliu inculpaților au fost ridicate stickuri cu conținutul
imaginii a bancnotei de 100 lei al BNM, imprimante colore, sticle din plastic cu substanțe
chimice unde inculpații decolorau bancnotele. În calculatoarele inculpaților ofițerii de
investigație au găsit programe speciale de editare prin care infractorii modificau seria
bancnotelor, sc himbau contrastul imaginii și anume bancnotei de 100 lei.
Analizînd alt dosar din jurisprudența națională cu nr. 1a -161/14 observăm diversificarea
acțiunilor infractorilor în faza incriminării acțiunilor prevăzute de art.236 C.P al R.M și anume
infract orii aveau ca scop fabricarea și punerea în circulație a semnelor bănești false cu nominalul
de 100 dolari SUA. Bancnotele erau confecționate cu folosirea formelor de tipar de tip serigrafie
cu ajutorul tehnicii computerizate cu imprimante colore. Serigraf ia este modalitate de imprimare
pe suprafețe netede care constă în aplicarea pe materialul pe care se imprimă a unui strat de
cerneală printr -un șablon cu decupări acoperite cu o sită fină.
Astfel bancnotele erau confecționate din două părți de hîrtie simp lă fără inserți colori încorporați
în suportul bancnotei și cu folosirea formelor de tipar de tip plan -ofset.
Tiparul Ofset (din engleza “offset” – transfer) – tehnologia imprimării, care prevede
transferul indirect a cernelii de pe forma de tipar pe supo rt, prin intermediul cilindrului ofset.
Prin urmare, spre deosebire de alte metode de imprimare, imaginea de pe formularul imprimat nu
este o oglindă, dar directă. Ofsetul este atribuit metodelor plane de tipar.66
Persoanele inculpate puneau în circulație bancnotele prin vînzarea acestora unor alte
persoane și anume pentru 4200 dolari SUA falși aceștia primeau suma de 1260 dolari autentici.
Ca urmare, ofițerii de investigație efectuând percheziția la domiciliu au depistat nu doar aparate
speciale pentru fab ricarea banilor dar și ștampile false, blachete ” Extras de pe actul de căsătorie
” , ”Diplomă de licență”, legitimații de poliție, diplome de studii, carnete de pensioanare etc.
Observăm complicitatea dosarelor penale în cazul infracțiunilor de fabricare sau punere
în circulație a semnelor bănești false prin care infractorii nu doar falsifică bani dar și alte
documente oficiale. Infractorii se bazează pe falsificarea banilor din state străine care impune
ofițerii de investigație și experții tehnici o dezv olatare multilaterală în domeniul economic și
anume de falsificare a bancnotelor.
Un alt dosar spre examinare ar fi cu nr. 1a -1877/16 unde inculpații au creat un grup
criminal organizat cu scopul fabricării și punerii în circulație a bancnotelor cu nominalul 50, 100
și 1000 lei moldovenești. Repartizând în prealabil rolul fiecărui membr u din grup unii aveau

66 Ce este tiparul offset, disponibil la http://www.tipografie -digitala.ro/informatii -utile-tipografie/ce -este-tiparul –
offset.html

47
rolul de fabricare alții de punere în circulație. Astfel metoda de fabricare a banilor falși se efectua
cu ajutorul unui printer color. Inculpații spălau banii autentici cu ajutorul unei substanțe chimice.
Aceștia foloseau nominalul d e 1,5,10 lei decolorîndu -i și apoi aplicau cu ajutorul tehnicii
speciale de imprimare nominalul altor bancnote 50,100,1000 lei. Banii falsificați se puneau în
circulație prin diferite metode ca exemplu : făptuitorul cu ajutorul banilor falisifcați procura prin
intermediul anunțurilor de publicitate diferite bunuri astfel aducea un prejudiciu, în acest caz,
vînzătorilor. Analizând practica judiciară infractorii care au ca scop fabricarea și punerea în
circulație a semnelor bănești încercă să creeze o grupare criminală sau să vîndă banii falsificați
altor persoane care deja încercă să le introducă în circuitul economic. Prețul estimativ este de
25% din suma banilor falși, iar în cazul în care falsificarea este autentică prețul poate fi de 35 –
45% din sumă. Resp ectiv sumă de 1000 euro falsificați, infractorii pe piața neagră o vând la un
preț de 25 -45%.
Urmează analiza infracțiunii prevăzută de art. 237 C.P al R.M și anume: fabricarea sau
punerea în circulație a cardurilor sau altor instrumente de plată false. Potrivit dosarul nr. 1a –
590/2016 observăm modalitatea de fabricare sau punere în circulație a cardurilor și anume:
inculpații cu ajutorul unui dispozitiv special numit card -writer au reprodus prin contrafacere de
pe cardurile care exista realmente, rechezit ele, elementele de siguranța, banda magnetică pe o
bucată de masă plastică numită în literatura de spec ialitate ” white plastic card”.
Carduri bancare pe care le -au fabricat, au fost puse în circulație și anume le -au introdus în
bancomatele din Republica Moldova cu scopul de a extrage bani de pe ele. Datele de pe cardurile
bancare aparțineau unor persoane străine și nu a fost identifică metoda de obținere acestor date.
Persoanele căreia aparțineau cardurile autentice și anume informația de pe acestea erau cetățeni
din Statele Unite ale Americii, India, Africa și țările Uniunii Europene. Banii erau extrași în
valută națională, europeană și dolari din bancomatele de pe teritoriul Republicii Moldova.
Card writer reprezintă un dispozitiv care scanează și interp retează informația dintr -o cartelă cu
bandă magnetică. White plastic este o bucată de plastic de culoare albă avînd dimensiunile unui
card bancar și cu ajutorul utilajului special card writer se introduce banda magnetică. Potrivit
dosarului nominalizat in fractorii au cauzat un prejudiciu de peste două milioane de lei.
Un alt caz spre examinare este dosarul cu nr. 1a -805/15 unde trei cetățeni străini
constituind un grup criminal organizat în scopul comiterii mai multor infracțiuni una din care
fiind prevă zută de art.237 C.P al R.M , infractorii au importat ilegal mijloc tehnic special ”
skimmer ” pe care îl aveau produs în prealabil în scopuri infracționale. Aceștia au instalat
dispozitivul respectiv în bancomatele din Republica Moldova unde au obținut pe c ale ilegală date
al posesorilor de carduri. Datele despre cardurile obținute din bancomate au fost identificate de

48
către ofițerii de investigații și în laptopul inculpaților. În continuare va fi analizată modalitatea de
funcționare și conceptul de skimmer.
Dispozitivul denumit ” slot skimmers ” este un dispozitiv artizanal instalat la fanta de
introducere a cardului în bancomat de către persoanele rău intenționate, care înregistrează datele
conținute de pe banda magnetică sau de pe cipul cardului bancar. Datele de pe banda magnetică a
cardului sunt copiate când posesorul cardului bancar, fără a avea vreo suspiciune, introduce
cardul în bancomat pentru a efectua o tranzacție obișnuită, precum retragerea de numerar sau
efectuarea unei alte tranzacții atunci infractorii obțin toate datele de pe card. Dispozitivul
denumit skimmer device este utilizat pentru capturarea sau copierea datelor stocate pe banda
magnetică sau pe cipul încorporat în card . Dispozitivele skimmer pot varia în ceea ce privește
mărimea, îns ă, toate prezintă o fantă prin care se trece cardul pentru a copia informațiile
conținute de acesta. Datele stocate de către acesta, după copiere, pot fi descărcate într -un
calculator, laptop. În principiu, activitatea de skimming se bazează pe faptul că, datele de pe
banda magnetică sau de pe cipul de pe card pot fi înregistrate și apoi rescrise pe un card
contrafăcut, cu ajutorul unui calculator și al unui dispozitiv de rescris banda magnetică a
cardurilor. Dispozitivul care retranscrie datele de pe banda magnetică este card writter.67
Pentru realizarea activității de skimming, persoanele infractorii combină activitatea de
skimming cu supravegherea electronică, prin instalarea unei minicamere pe care o ascund de cele
mai multe ori într -o baghetă metalică p e care o atașează sau lipesc pe bancomat pentru filmarea
codurilor PIN ale cardurilor utilizate la ATM de către cei care inițiază tranzacții . Skimerele au
diferite serii și sunt în dezvoltare continuu întru săvîrșirea infracțiunilor. Cu ajuto rul skimerelor
de model mai nou, infractorii nu doar schimbă fanta de introducere a cardului ci și tastatura de
introducere a PIN -ului. Punînd o tasatură falsă aceștia obțin codul pin după introducerea acestuia
de către posesorul cardului.
Astfel, persoana care copiază datele prin metoda specificată mai sus denumită
generic skimming , poate folosi aceste date p entru a falsifica carduri bancare. Cardurile astfel
contrafăcute, pot fi folosite pentru a retrage numerar de la bancomate sau pentru a efectua plăți.
Infractorii testează skimmer -ul după instalare. ”Pointer -ul ”reprezintă un card test , care este
folosit de către autorii infracțiunii, pentru a testa funcționalitatea aparaturii artizanale tip
skimmer, pentru copierea datelor de carduri bancare. Jurnalul ATM reprezin tă operațiunile
financiare derulate și înregistrate de bancomat, în mod cronologic, cu indicarea fiecărui moment

67 OLTEANU GABRIEL ION, IACOB ADRIAN, GORUNESCU MIRELA, DRAGOMIRESCU BIANCA,
Metodologie criminalistică, structurile infracționale și activitățile ilicite desfășurate de către acestea . București,
editura AIT Laboratories s.r.l 2008 EAN 978 -973-88201 -2-8

49
al operațiunii ( început tranzacție, identificare, acceptare și validare date de identificare card,
introducere cod PIN, solicitare și eliberar e sumă de bani, în funcție de disponibilul de numerar,
sau după caz, interogare de sold. Cu ajutorul acestui jurnal angajații băncii depistează dacă a fost
intrudos un skimmer și s -au furat date ale persoanelor posesoare de carduri sau nu.
Cum să detecta m un skimming și ce trebuie de făcut în cazul cînd devii victima unui
skimmer? Doar prin faptul ca iți folosesti cardul de credit devii posibila victima skimming -ului
de card de credit. Incidentele de skimming ale cardului de credit sunt dificil de detecta t. Daca nu
știi ce să cauți, este foarte greu să detectezi dispozitivele de skimming. Ca să observi tranzacțiile
frauduloase legate de un incident de skimming înseamnă să îți monitorizezi conturile frecvent.
Monitorizează conturile tale de credit și debit cel putin odată pe săptămână și raportează imediat
emitentului cand observi activități suspicioase. O altă metodă ar fi să te adresezi băncii care a
emis cardul bancar pentru a conecta serviciu cu plată sms -banking, care iți transmite prin mesaj
la numărul personal orice tranzacție efectuată cu cardu l. Astfel vei ridica nivelul de securitate a
cardului și conturilor persoan ale. În cazul cînd observi tranzacții dubioase sau primești mesaj cu
tranzacție pe care nu le -ai efectuat, atunci pe versoul cardului ba ncar este numărul suportului
tehnic carduri bancare care activează zilnic 24/24 și răspunzând la întrebările care confirmă
identitatea posesorului cardului bancar poți bloca cardul și tranzacțiile efectuate.
Sfaturi pentru a evita skimming -ul de carduri bancare :
1. Ai grijă unde faci cump ărături: r estaurante, baruri ș i stațiile de benzinărie par să fie
locurile unde astfel de incidente se produc cel mai des. La aparatele d e plată, automate din
magazine ș i ATM -uri în special cele care stau singure nu într-o bancă, sunt locurile unde se
gasesc aparatele de skimming.
2. Trebuie să fiți informat cum arată aparatele skimming – Krebs on Security are o pagina
foarte bi ne documentata despre skimming ș i multe poze cu aparate de skimming de carduri de
credit care demostrează cât de dificil este să observi un astfel de aparat, care au devenit mai mici
si mai greu de descoperit în ultimii ani.
3. Verifica ATM -ul înainte să il folosești. La ATM -uri, cei care fac skimming plaseaza o
camera cu vedere la tastatura sa iți fure codul PIN sau pun o tastatură falsă peste cea reală să
inregistreze tastele. Cand folo sești un ATM, acoperă -ți mînă cînd introduci PIN -ul ca să
împiedici camera sa vadă ce taste apeși. Dacă tastele par greu de apasat, scoate card ul și
folosește alt ATM. Foloseș te un ATM bancar, care este puțin probabil sa aibă skimmer, decît un
ATM la un magazin sau benzinărie.

50
CAPITOLUL III. PREVENIREA ȘI COMBATEREA INFRACȚIUNII DE
FALSIFICAREA BANILOR SAU ALTOR INSTRUMENTE DE PLATĂ
FALSĂ LA NIVEL INTERNAȚIONAL .
3.1. Mijloace de prevenire și combatere a infracțiunilor de fabricare sau
punere în circulație a semnelor bănești false sau alte titluri de valoare false în
statele Uniunii Europene, aspecte de drept comparat în legislația României și
Italiene.
Comisia Europeană a lansat o propunere de combaterea infracțiunilor de falsificare a
semnelor bănești și a monedelor euro. Euro este moneda oficială a 19 din 28 state membre ale
Uniunii Europene. Un euro este divizat în 100 de cenți. Moneda unică europeană promovează
comerțul și creșterea economică. 68
Astfel , stimulează piața unică europeană care este deschisă pentru toți consumatorii
aceștia bucurîndu -se de simplificacitatea operațiunilor de vînzare sau cumpărare avînd ca mijloc
de plată valută unică recunoscută pe plan internațional. Odată cu introducerea va lutei euro în
anul 2002, falsificarea acestia a produs daune semnificative. Astfel statele membre ale uniunii
europene au venit cu propunerea de apărarea valutei euro și altor valute împotriva falisficării prin
introducerea masurilor mai aspre în codul pen al. O altă propunere a fost de asemenea analizarea
jurisprudenței țărilor uniunii europene pentru a cunoaște metodele de fabricare și punere în
circulație a semnelor bănești false.
Vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție, a afi rmat: „Cetățenii și
firmele europene au încredere în autenticitatea bancnotelor și monedelor. Însă acest lucru nu este
un dat. Euro este a doua valută mondială ca importanță și vom lua toate măsurile necesare pentru
a o feri de atacuri infracționale. Propu nerea de astăzi ne permite să intensificăm lupta împotriva
falsificării de bani prin sancțiuni penale disuasive și prin eficientizarea procedurilor de anchetă.
Falsificarea de bani de către grupările criminale organizate subminează încrederea publicului în
respectiva monedă și afectează semnificativ sectorul public, sectorul privat și cetățenii.
Persoanele responsabile nu trebuie să rămână nepedepsite – este momentul să acoperim lacunele
normative pentru a pune capăt falsificării de bani în Uniunea European ă.”
Algirdas Semeta, Comisarul pentru impozitare și uniune vamală, audit și antifraudă, a
spus:„ Euro se numără printre cele mai valoroase realizări ale UE. Dar, dacă nu luptăm împreună
pentru a -l proteja, nimeni nu va face acest lucru în locul nostru. O monedă unică pentru 17 țări și

68 The euro, disponibil la :
https://europa.eu/european -union/about -eu/euro

51
330 de milioane de oameni atrage puternic infractorii. Trebuie așadar să ne asigurăm că
activitatea infracțională nu dă roade. O abordare mai armonizată în privința pedepselor și o mai
bună cooperare transfrontalieră ne vor ajuta să combatem cu severitate falsificarea de bani.”69
De asemenea în practica internațională întilnim modele de organizare a instituțiilor
responsabile de investigarea infracțiunilor economice în depedență de fiecare stat. În statele
sovietice și cele di n europa centrală responsabilitatea de investigare a infracțiunilor economice
revine ministerelor de interne. Aici observăm o scăderea lentă economiei tenebre din cauza
existenței fenomenului corupției în aceste instituții. Statele occidentale au demonstra t cele mai
eficiente modele de organizări pentru a preveni infracțiunile economice. Acestea au organizat
autorități publice centrale care se subordonează la rîndul lor ministerelor de finanțe sau
economiei. În tabelul 3.1 observăm nivelul economiei tenebre și eficacitatea autorităților de
investigare a infracțiunilor economice.
Tabelul 3.1
Economia tenebră la nivel internațional
Țara Autoritatea de
investigare a
infracțiunilor
economice/financiare Autoritatea public
ierarhic superioară Economia tenebră % di n
PIB
Lithuania Serviciul de investigație a
Crimelor Financiare Ministerul de Interne 32.6%
Ucraina Poliția Fiscală/ Direcția
Combaterea Infracțiunilor
Economice Serviciul Fiscal/
Ministerul de Interne 54.7%
Polonia Departamentul pentru
Combaterea Crimei
Organizate Economice a
Biroului Central a Poliției Ministerul de Interne 28.9%
Rusia Serviciul Federal privind
infracțiunile economice și
fiscale Ministerul de Interne 48.7%
Romania Agenția Națională de
Administrare Fiscală Ministerul Finanțelor 37.4%
Olanda Fiscal Information and
Ivestigation Service, Ministerul Finanțelor 12.6%

69 Comisia Europeană, comunicat de presă, St rasbourg, 5 februarie 2013, dispoibil la :
http://europa.eu/rapid/press -release_IP -13-88_ro.htm

52
FIOD -ECD
Italia Garda Financiară Ministerul Finanțelor și
Economiei 25.7%
Moldova Direcția Investigare
Fraude Economice Ministerul Afacerilor
Interne 49.4%
Sursa : Elaborat de au tor în baza raportului : Shadow Economies and Corruption All Over the
World, disponibil la : http://ftp.iza.org/dp2315.pdf [citat: 16.01.2019]
Din tabelul 3.1 observ ăm faptul că statele cu un trecut sovietic au un grad înalt de
economie tenebră prin continua prezență a fenomenului corupției în aceste teritorii până în
prezent. În statele precum Olanda, Polonia, Italia observăm un grad mult mai scăzut al economiei
tenebre. Un factor care amplifică aceasta diferență este faptul ca în aceste state sunt organizate
agenții reponsabile de fenomenul economiei tenebre, comparativ cu celellate state menționate în
care acest rol revine ministerelor.
Banca Centrală Euro peană (BCE) a anunțat că în anul 2017 au fost din circulație un
număr de 694.000 de bancnote euro contrafăcute, în creștere cu 1,5% comparativ cu 2016.
Valoarea bancnotelor euro contrafăcute retrase din circulație în 2017 a fost de aproximativ 36 de
milioa ne de euro, comparativ cu 40 de milioane de euro în 2016, an în care s -au înregistrat
pierderi mai mari de pe urma bancnotelor de 500 de euro contrafăcute.
Anul trecut, bancnotele de 50 de euro au continuat să înregistreze cel mai mare număr de
contrafacer i (52,5%), urmate de cele de 20 de euro (35,2%). Cele mai multe dintre bancnotele
contrafăcute (97,8%) au fost identificate în țări din zona euro. Circa 1,7% au provenit din state
membre ale UE din afara zonei euro și 0,5% din alte regiuni ale lumii.
BCE a precizat că aproximativ 363.000 de bancnote euro contrafăcute au fost retrase din
circulație în semestrul al doilea al anului trecut, cifra care reprezintă o creștere de 9,7% față de
331.000 de bancnote euro contrafăcute retrase în prima jumătate a anu lui trecut și o creștere de
2,8% față de 353.000 de bancnote euro contrafăcute retrase în semestrul al doilea din anul
2016.70 Însă probabilitatea de a primi o bancnotă contrafăcută este foarte mic. Numărul
bancnotelor contrafăcute ramîne scazut raportat l a cele autentice aflate deja în circulație. În anul
2017 numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut aproximativ cu 5,9%. În
prezent există peste 21 de miliarde de bancnote euro aflate în circulație cu o valoare estimativă
de peste 1.100 de miliarde euro. Pentru a combate contrafacerea semnelor bănești, BCE a decis
să introducă treptat în ciculație noile bancnote euro cu măsuri de securitate sporită. Din anul
2019 se v -or introduce noile bancnote euro cu nominalul de 100, 200 în ace leași condiții cum au

70 BANCA CENTRAL Ă EUROPEANĂ, comunicat de presă disponibil la :
https://www.ecb.europa.eu/press/pr/date/2018/html/ecb.pr180126.en.html

53
fost introduse cele cu nominalul 5,10,20 și 50 euro.
Pentru a combate punerea în circulație a semnelor bănești false trebuie să cunoaștem
elementele de securitate a monedei. În primul rând, trebuie cunoscut faptul că bancnotele euro
vin doar în nominalul de 5, 10, 20, 50, 100, 200 și 500. Deci, dacă vi se dă o bancnotă de 15
euro, respingeți -o imediat. Fiecare nominal are de asemenea, o paletă standard de culoare și un
stil de imagine.
 Bancnota euro reprezintă stiluri distincte de imagini arhitecturale din diferite perioade ale istoriei
europene. Partea din față a fiecărei bancnote arată o fereastră, o ușă sau o poartă; partea din
spate, un pod (împreună cu o hartă a Europei).
 Bancnota de cinci euro reprezintă arhitectura clasică și sunt predominant de culoare gri.
 Bancnota de zece euro are o arhitectură romană și sunt predominant de culoare roșie.
 Bancnota de douăzeci de euro are o arhitectura gotică și sunt predominant de culoare albastră.
 Bancnota de cincizeci de euro are au ar hitectura renascentistă și sunt predominant de culoare
portocalie.
 Bancnota de o sută de euro prezintă arhitectura barocă / rococoasă și sunt predominante nuanțe
verzi.
 Bancnota de două sute de euro au arhitectură din fier și sticlă și sunt predominant cul ori de
galben -maronii.
 Bancnota de cinci sute de euro au arhitectura moderna și este dominant culoare purpurie.
Hîrtia din care sunt fabricate bancnotele euro sunt din bumbac, ceea ce sporește durabilitatea
bancnotei și conferă o senzație distinctă. Textur a este fermă cu o sonoritate puternică. O
bancnotă moale sau ceroasă este contrafăcută. Datorita tehnicii speciale de imprimare, la atingere
cerneala este reliefată sau mai groasă în zona imaginii principale de pe avers, aspect valabil și
pentru litere și numerale. Pentru a simți imprimarea în relief, treceti cu degetul peste cerneala sau
zgariați -o ușor cu unghia. Dacă îndreptați bancnota spre lumină firul de siguranță și elementele
de suprapunere vor deveni mai vizibile. Toate aceste elemente pot fi obser vate atît pe aversul cît
și pe reversul bancnotelor autentice. Semnele imprimate în colțul superior al bancnotei, atît pe
avers, cît și pe revers, se combină perfect pentru a forma numărul care corespunde bancnotei. Se
poate observa numărul complet în mome ntul în care priviți bancnota spre o sursa de lumină.
Înclinînd bancnota pe avers, se poate observa o imagine schimbatoare pe holograma. Pe revers se
poate vedea banda colorata aurie. Inclinați bancnota – pe reversul acesteia, numarul iși schimbă
culoarea din violet în verde oliv sau maro. Urmăriți filigranul. Toate euro au o imagine de
filigran care devine vizibil atunci când bancnota este ținută la lumină. Imaginea reproduce o
imagine arhitecturală din bancnotă. Acesta este situat în partea stângă a front ului fiecărei

54
bancnote.
Pe euro autentici, filigranul este creat de o variație a grosimii efective a hârtiei.Imaginea
va fi clar vizibilă atunci când este ținută la lumină și vor exista tranziții ușoare între elementele
luminoase și întunecate a le imaginii. Pe bancnotele false, filigranul este de obicei tipărit pe hârtie
sau imaginea nu este. Sau există dar nu poate fi la fel de clară și, adesea cînd îl suprapunem la
lumină observăm falsificarea .
Toate bancnotele de euro au o imagine holografică. În funcție de denumire, va apărea fie ca
bandă verticală, fie dreptunghiulară pe partea dreaptă a frontului bancnotei. Înclinarea orientării
bancnotei în raport cu ochii va arăta schimbări în imagine.
În cazul bancnotei reale, holograma se va schimba în mod clar în momentul
înclinării. Imaginea reală variază în funcție de denominație și serie (cea mai nouă serie Europa
utilizează, de exemplu, portretul ei). Bancnotele false nu au, de obicei o hologramă reală, ceea ce
înseamnă că imaginea rămâne statică atunci când bancnota este înclinată.
Studiați firul de securitate. Toate bancnotele euro includ un fir de securitate care apare ca o
bandă verticală în zona central spre stîngă a frontului bancnotei. Firul nu este imprimat pe
bancnotă, ci este de fapt încorporat în ea. Banda de securitate pe euro autentic apare întotdeauna
ca o bandă foarte întunecată când este ținută la lumină. De asemenea, aceasta include, cu litere
mici dar clare, denumirea numerică și cuvântul "EURO" (sa u simbolul acesteia ). Pe euro
falsificați, banda de siguranță este de obicei doar o linie imprimată gri -negru.Nu pare foarte
întunecată atunci când este ținută la lumină și de obicei are micro -imprimare care este fie neclară
sau inexistentă.
Verificați schimbările de culoare. În plus față de holograme, euro utilizează și elemente
de schimbare a culorii atunci când bancnotele sunt înclinate. Denumirea numerică pe spatele
unei bancnote autentice se va schimba în culori de la purpuriu la verde sau maro (în funcție de
nominal) atunci când este înclinat. Cele mai multe bancnote false nu au acest efect, ceea ce
înseamnă că numărul rămâne purpuriu când este înclinat și nu își schimbă culoarea.
Aveți grijă la micro -imprimare. Micro -imprimarea, care nu e ste vizibilă cu ochiul liber,
dar devine clară sub mărire, aceasta necesită tehnici de imprimare sofisticate, care depășesc
capacitatea celor mai mulți infractori. Toate bancnotele euro folosesc unele elemente de tipărire
micro -imprimare. În funcție de nom inal și serie, ele pot apărea, de exemplu, în cuvântul "EURO"
sau în decalajul de stele. Cu ochiul liber, micro -imprimarea pe euro autentic va apărea ca o linie
subțire. Cu ajutorul unei lupi, însă, va fi vizibilă o imprimare clară. În cazul banilor falș i, micro
imprimarea este, fie neclară sub mărire, fie inexistentă. O lupă bună este prin urmare, un
instrument util când trebuie să verificați autenticitatea bancnotelor. Sub lampa UV, ies în

55
evidență mai multe caracteristici: hartia nu are culoare, fibrel e ies în roșu, verde și bleu, drapelul
Uniunii Europene apare cu verde, semnatura este verde.
Conform deciziei Băncii Centrale E uropene din 19 aprilie 2013 privind cupiurile,
specificațiile, reproducerea, preschimbarea și retragerea bancnotelor euro , art.6 prevede
retragerea unui tip sau a unei serii de bancnote euro se reglementează printr -o decizie a
Consiliului guvernatorilor publicată în scopul informării publicului în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene și în alte mijloace de informare. Această de cizie reglementează cel puțin următoarele
aspecte: — tipul sau seria bancnotelor euro care urmează să fie retrase din circulație; și — durata
perioadei pe parcursul căreia se efectuează preschimbarea; și — data începând de la care tipul
sau seria de bancno te euro în cauză își pierde statutul de mijloc legal de plată; și — tratamentul
aplicat bancnotelor euro prezentate după expirarea perioadei de retragere și/sau după ce și -au
pierdut statutul de mijloace legale de plată.71
În cazul bancnotelor cu nom inalul de 500 euro Banca Europea nă Centrală intervine cu un
comu nicat de presă prin care cea mai mare bancnotă euro va putea fi folosită pînă în anul 2018.
Însă bancnota de 500 euro va rămîne ca mijloc de plată și nu își va pierde valoarea. Această
decizie prevede faptul că se va întrerupe producerea de bancnote cu nominalul de 500 euro.
Oficialii băncii au motivat decizia prin faptul că această bancnotă este adesea utilizată în
activități ilicite. Odată cu scoaterea din circulație acestei bancnote consider ca se va diminua
nivelul de corupție, evaziuni fiscale, finanțare de terorism și alte infracțiuni. Obserăm că
următoarea bancnotă ca marime este cea de 200 euro respectiv fiind de 2 ori mai mică ca
valoarea retrasă. Un alt motiv consider că este falsul de bancnote. Falsificarea unei bancnote de
500 euro este ținta infractorilor. Banca Centrală Europeană prin intermediul băncilor din toate
statele vor avea un rol de a centraliza toate bancnotele de 500 euro pentru a le scoate di n
circulație treptat. Conside r ca scoaterea din circulație a bancnotelor de 500 euro nu v or afecta
economia Republicii Moldova din motivul că moneda principală pentru efectuarea p lăților este
leul moldovenesc, iar în cazul deținerii acestor bancnote, ghișe ile băncilor sunt disponibile să
accepte bancnotele cu nominalul de 500 euro.
În studiu comparativ urmează a fi analizată infracțiunea de fabricare sau punere în
circulație a semnelor bănești false în legislația Italiană și Română. În legislația I taliană
infracțiunea de fabricare sau punere în circulație a semnelor bănești false sau alte titluri de valori
false o regăsim în capitolul VII ” Infracțiuni împotriva încrederii publice ” și anume art.453,

71 Deciza Băncii Centrale Europene din 19 aprilie 2013, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L118/37 di sponibil la
: https://www.ecb.europa.eu/ecb/legal/pdf/l_11820130430ro00370042.pdf

56
454,455,456,457,458,459,460,461,462,463,464,465,4 66 al Codului Penal Italian. Legiuitorul
italian incriminează fiecare acțiune a făptuitorului aparte, astfel individualizînd în maxim
acțiunile infractorului și pedeapsa pentru fiecare. Potrivit codului penal italian : Art. 453.
”Falsificarea de monede, răs pândirea și introducerea în ț ară” e ste pedepsit cu închisoare de la 3
la 12 ani și cu amendă de la 516 euro la 3.098 euro:
a. cel care contraface monede naționale sau străine, care au în curs legal în țară sau în afara țării;
b. cel care falsifică în orice fel m onede autentice, dând impresia unei valori mai mari;
c. cel care, fără să fie complice la contrafacere sau falsificare, dar prin înțelegere cu cel care a
făcut -o sau cu un intermediar, introduce pe teritoriul statului sau deține sau cheltuie sau pune
altfel î n circulație monede contrafăcute sau falsificate;
d. cel care, în scopul punerii în circulație, cumpără sau primește de la cel care le -a falsificat sau de
la un intermediar, monezi contrafăcute sau falsificate. ”
Art. 454. Falsificarea de monede – cel care fa lsifică monede comite una din faptele indicate la
punctele 3 și 4 ale acestui articol, este pedepsit cu închisoare de la 1 la 5 ani și cu amendă de la
103 euro la 516 euro.
Art. 455. Răspândirea și introducerea în țară, fără înțelegere, a monedelor falsificate – cel care, în
afara cazurilor prevăzute de cele două articole precedente, introduce pe teritoriul statului,
cumpără sau deține monede contrafăcute sau falsificate, în scopul de a le pune în circulație, sau
le cheltuie ori le pune al tfel în circulație, este supus la pedepsele prevăzute de articolele
menționate reduse cu o treime.
Art. 457. Răspândirea de monede falsificate primite cu bună credință – cel care cheltuie sau pune
altfel în circulație monede contrafăcute sa u falsificate, primite de el cu bună -credință, este
pedepsit cu închisoare de până la 6 luni sau cu amendă până la 1.032 euro.
Art. 458. Echivalarea cărților de credit public cu monedele – conform legii penale, cărțile de
credit public sunt echivalentu monedelor. Prin carte de credit public se înțelege, pe lângă cele
care au un curs legal ca monedă, cărțile sau cupoanele la purtător emise de Guverne și toate
celelalte care circulă legal eliberate de instituții autorizate în ac est scop.
Art. 459. Falsificarea de timbre, introducerea în țară, cumpărarea, deținerea sau punerea în
circulație a timbrelor falsificate
Dispozițiile de la art. 453, 455 și 457 se aplică și la contrafacerea sau falsificarea
timbrelor și la introducerea pe teritoriul țării sau la cumpărarea, deținerea și punerea în circulație
a timbrelor contrafăcute, dar pedepsele sunt reduse cu o treime. Co nform legii penale, prin
timbre se înțelege hârtia timbrată, mărcile de timbru, timbrele și alte valori echivalate cu acestea
de legi speciale.

57
Art. 460. Contrafacerea hârtiei filigranate în uz pentru fabricarea de cărți de credit public
sau de t imbre – cel care contraface hârtia filigranată care se folosește pentru fabricarea cărților de
credit public sau de timbre sau cumpără, deține sau înstrăinează această hârtie contrafăcută, este
pedepsit, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă, cu închisoare de la 2 la 6 ani și cu
amendă de la 309 euro la 1.032 euro.
Art. 461. Fabricarea sau deținerea de filigrane sau de instrumente destinate falsificării de
monede, de timbre sau de hârtie filigranată – cel care fabrică, cumpără, deține sau înstrăi nează
filigrane, programe și date sau instrumente destinate exclusiv contrafacerii sau falsificării de
monede (art. 458 din Codul penal), de timbre (art. 459 din Codul penal) sau de hârtie filigranată
este pedepsit, dacă fapta nu constituie o infracțiune m ai gravă, cu închisoare de la 1 la 5 ani și cu
amendă de la 103 euro la 516 euro Aceeași pedeapsă se aplică dacă acțiunile prevăzute la alin. 1
au drept obiect holograme sau alte componente ale monedei destinate să asigure protecția
împotriva contrafacerii sau falsificării .
Art. 462. Falsificarea de bilete ale întreprinderilor de transport public – cel care contraface sau
falsifică bilete de transport pe calea ferată sau ale întreprinderilor de transport public, sau,
nefiind complice la cont rafacere sau falsificare, cumpără sau deține în scopul de a le pune în
circulație sau pune în circulație aceste bilete contrafăcute sau falsificate, este pedepsit cu
închisoare de până la 1 an și cu amendă de la 10 euro la 206 euro.
Art. 463. Cazuri de nepedepsire – nu se pedepsește cel care, comițând una din faptele prevăzute
de articolele anterioare, reușește, mai înainte ca autoritatea să fie informată, să împiedice
contrafacerea, falsificarea, fabricarea sau circulația bunurilor indicate la aceste articole.
Art. 464. Uzul de timbre contrafăcute sau falsificate – cel care, nefiind complice la contrafacere
sau falsificare, face uz de timbre contrafăcute sau falsificate, este pedepsit cu închisoare până la
3 ani și cu amendă până la 516 euro.Dacă valorile au fost primite cu bună -credință se aplică
pedeapsa stabilită de art. 457, redusă cu o treime.
Art. 465. Uzul de bilete falsificate ale întreprinderilor de transport public – cel care, nefiind
complice la contrafacer e sau falsificare, face uz de bilete de transport pe calea ferată sau ale altor
întreprinderi de transport public, contrafăcute sau falsificate, este pedepsit cu sancțiunea
administrativă bănea scă de la 103 euro la 619 euro. Dacă biletele au fost primite c u bună –
credință, se aplică sancțiunea administrativă bănească de la 51 euro la 309 euro.
Art. 466. Falsificarea semnelor la timbre sau la biletele utilizate și folosirea obiectelor falsificate
în acest fe l – cel care șterge sau face să dispară în orice fel de pe timbre sau de pe biletele de
transport pe calea ferată sau ale altor întreprinderi de transport public, semnele adăugate pentru
indicarea uzului de care s -a făcut, este pedepsit, atunci când face uz sau lasă pe alții să facă uz de

58
ele, cu sancțiunea administrativă bănească de la 103 euro la 619 euro. La aceeași sancțiune este
supus cel care, fără a fi complice la falsificare, face uz de timbre sau de bilele falsificate. Dacă
bunurile au fost primite cu b ună-credință, se aplică sancțiunea administrativă bănească de la 51
euro la 309 euro.
Observăm diferența majoră dintre legiuitorul din Italia și cel din Republica Moldova, în cazul
legiuitorului din Italia infracțiunea respectivă se regăsește în titlu infr acțiuni contra încrederii
publice și fapta comisă prin infracțiune este bine delimitată astfel individualizînd fiecare acțiune
a infractorului însă legiuitorul din Republicii Moldova toate aceste acțiuni le -a instituit sub un
sigur articol al capitolului i nfracțiuni economice unde regăsim și o pedeapsă mai dură.
Potrivit noul Cod Penal al României , infracțiunea de falsificare de monede este prevăzută
de art.310 potrivăt căruia ” Falsificarea de monede : falsificarea de monedă cu valoare
circulatorie se ped epsește c u închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor
drepturi.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează falsificarea unei monede, emise de către
autoritățile competente, înainte de punerea oficială în circulație a acesteia.(3) Tentativa se
pedepsește.”
Infracțiunea de falsificare și punere în circulație a monedelor sau altor instrumente de
plată false este descrisă în codul penal Român sub următoarele articole : Art. 311 ”Falsificarea
de titluri de credit sau instrumente de pl ata: falsificarea de titluri de credit, titluri sau instrumente
pentru efectuarea plăților sau a oricăror altor titluri ori valori asemănătoare se pedepsește cu
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.(2) Dacă fapta prevăzută în
alin. (1) privește un instrument de plată electronică, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani și
interzicerea exercitării unor drepturi. (3) Tentativa se pedepsește. Art. 312 „Falsificarea de
timbre sau efecte poștale ”: falsificarea de timbre de o rice fel, mărci poștale, plicuri poștale, cărți
poștale sau cupoane răspuns internațional se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă. (2) Tentativa se pedepsește. Art. 313 „Punerea în circulație de valori falsificate ” – (1)
punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310 -312, precum și primirea,
deținerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulație, se sancționează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse. (2)
Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute în art. 310 -312, săvârșită de către autor sau
un participant la infracțiunea de falsificare, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru
infracțiunea de falsificare prin care au fost produse. (3) Repunerea în circulație a uneia dintre
valorile prevăzute în art. 310 -312, de către o persoană care a constatat, ulterior intrării în posesia
acesteia, că este falsificată, se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de
falsificare prin care au fost produse, ale cărei limite speciale se reduc la jumătate.

59
Art. 314 „Deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori ” – (1) Fabricarea, primirea,
deținerea sau transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul d e a servi la falsificarea
valorilor sau titlurilor prevăzute în art. 310,art. 311 alin. (1) și art. 312 se pedepsește cu
închisoarea de la unu la 5 ani. (2) Fabricarea, primirea, deținerea sau transmiterea de
echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor
de plată electronică, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani. (3) Nu se pedepsește persoana
care, după comiterea vreuneia dintre faptele prevăzute în alin. (1) sau alin. (2), înainte de
descoperirea acestora și înainte de a se fi trecut la săvârșirea faptei de falsificare, predă
instrumentele sau materialele deținute autorităților judiciare ori încunoștințează aceste autorități
despre existența lor. Art. 315 „Emiterea frauduloasă de monedă ”: (1) Confe cționarea de monedă
autentică prin folosirea de instalații sau materiale destinate acestui scop, cu încălcarea condițiilor
stabilite de autoritățile competente sau fără acordul acestora, se pedepsește cu închisoarea de la 2
la 7 ani și interzicerea exercit ării unor drepturi. (2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează punerea
în circulație a monedei confecționate în condițiile alin. (1), precum și primirea, deținerea sau
transmiterea acesteia, în vederea punerii ei în circulați e. (3) Tentativa se pedepsește. Art. 316
„Falsificarea de valori străine ”: dispozițiile cuprinse în prezentul capitol se aplică și în cazul
când infracțiunea privește monede, timbre, titluri de valoare ori instrumente de plată emise în
străinătate. 72
Observăm o asemănarea în legislația italiană și cea română o asemănare unde legiuitorul
caracterizează fiecare acțiune în cazul infracțiunii de fabricare sau punere în circulație a banilor
sau altor semne de valoare false și individualizînd pedeapsă pentru fiecare infractor cu o
sancțiune. În cadrul Uniunii Europene, BCE monitorizează cu atenție progresele realizate în
domeniul tehnologiilor de imprimare și reproducere, precum și evoluția numărului de bancnote
contrafăcute confiscate. Acestea sunt analizate în cadrul băncilor centrale din zona euro și la
Centrul de analiză a contrafacerilor din cadrul BCE, care coordonează informațiile tehnice și
statistice privind contrafacerea bancnotelor. Forțele naționale de poliție și alte organisme
implicate în lupta î mpotriva contrafacerii bancnotelor au acces la informațiile stocate în baza de
date a centrului. De asemenea, BCE lucrează în strânsă colaborare cu Oficiul European de Poliție
(Europol), care a fost desemnat ca oficiu central de coordonare a măsurilor de p rotecție a euro,
precum și cu Organizația Internațională a Poliției Criminale (Interpol), Grupul de Descurajare a
Falsificării și Comisia Europeană.

72 Cod P enal al României din 17 iulie 2009 publicat în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009 intrat în vigoare 1
februarie 2014 art.310 -316, http://www.imliasi.ro/Noul%20cod%20penal.pdf

60
În cadrul uniunii europene există mai multe instituții în domeniu prevenirii și combaterii
falsifi cărilor de monedă una din aceastea fiind grupul de descurajare a falsificării denumită în
continuare CBCDG. Grupul de descurajare a falsificării (CBCDG – Central Bank Counterfeit
Deterrence Group) este un grup format din 32 de bănci centrale și autorități responsabile de
producerea bancnotelor, organizat la cererea guvernatorilor băncilor centrale din G10. Misiunea
sa este de a analiza amenințările emergente comune la adresa securității bancnotelor și de a
propune soluții care pot fi puse în aplicare de aut oritățile emitente. CBCDG sprijină și aplică
tehnologii de descurajare a utilizării de echipamente digitale în scopul falsificării de monedă.
Cele 32 de bănci centrale membre provin din următoarele 31 de țări: Australia, Austria, Belgia,
Bulgaria, Canada, Cipru, Danemarca, Elveția, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia,
Irlanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit,
Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia, Țările de
Jos și Ungaria. Banca Centrală Europeană este, de asemenea, membră a grupului. Guvernatorii
din G10 reprezintă băncile centrale din următoarele 11 țări: Belgia, Canada, Elveția, Franța,
Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Țările de Jos, Statele Uni te ale Americii și Suedia.73
Fiecare țară impune restricții juridice în ceea ce privește reproducerea imaginilor
bancnotelor. Falsificarea de monedă este o infracțiune și, deși restricțiile variază de la o țară la
alta, în anumite țări, orice reproducere a imaginilor bancnotelor, inclusiv în scopuri artistice sau
publicitare, este strict interzisă. Chiar și în țările care permit o utilizare limitată a imaginilor
bancnotelor, există norme și cerințe specifice.
Dacă pierderile economice aduse societății prin falsificarea de monedă sunt, în general,
limitate, victimele principale ale fenomenului sunt persoanele și societățile comerciale, deoarece
cei care acceptă bancnote false nu sunt despăgubiți. De asemenea, falsificarea de monedă poate
submina încreder ea în sistemul de plăți, publicul ezitând să accepte numerar în cadrul
tranzacțiilor. Banca Centrală E uropeană împreună cu Comisia Europeană au pus în aplicare un
program cu denumirea Pericles 2020 pentru protecția monedei euro împotriva falsificării în an ul
2017. Programul „Pericles 2020” este un program de schimb, asistență și formare profesională
pentru protecția monedei euro împotriva falsificării. Programul a fost instituit prin Regulamentul
(UE) nr. 331/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014. Aplicarea
acestuia a fost extinsă la statele membre neparticipante prin Regulamentul (UE) 2015/768 al
Consiliului din 11 mai 2015. Regulamentul (UE) nr. 331/2014 stabilește că perioada de derulare

73 Central Bank Counterfeit Deterrence Group disponibil la https://rulesforuse .org/ro/about -cbcdg

61
a programului se încheie la 31 decembr ie 2020. 74
În conformitate cu articolul 13 alineatul (3) din Regulament, Comisia trebuie să furnizeze
anual Parlamentului European și Consiliului informații cu privire la rezultatele programului.
Bugetul anual pentru punerea în aplicare a programului pentru anul 2017 a fost stabilit la
1 047 500 EUR și a fost finanțat din linia bugetară al Uniunii Europene pentru 2017. Acțiunile
pentru care s -au efectuat angajamente în 2017 constau în șase seminarii/conferințe, două cursuri
de formare tehnică, patru s chimburi de personal și o achiziție de echipamente. Acțiunile au loc
atât în interiorul, cât și în afara UE, în funcție de necesitățile specifice de protecție a monedei
euro împotriva falsificării. În ceea ce privește domeniile de activitate profesională a le
participanților, membrii forțelor de poliție reprezintă 42 % din total. Această prezență
semnificativă se datorează faptului că autoritățile polițienești reprezintă prima linie în lupta
împotriva falsificării monedei euro, precum și faptului că personal ul de poliție include atât
anchetatori, cât și tehnicieni. 75
Programul „Pericles 2020” rămâne un instrument important și eficient în lupta împotriva
falsificării. Acest fapt este confirmat de angajarea totală a bugetului disponibil pentru anul 201 7.
Programul constituie baza pentru acordarea de sprijin pentru studii, menținerea și dezvoltarea
cooperării și schimbul de cele mai bune practici între toți actorii implicați în lupta împotriva
falsificării monedei euro. Oficiul desemnat în combaterea punerii în circulație a bancnotelor false
ramîne Europol și Interpol. Aceste structuri polițienești în perioada anilor 2017 -2018 au avut mai
multe succese în descoperirea infracțiunilor economice de punere în circulație a bancnotelor
false și anume la 20 o ctombrie 2018 într -o operațiune sprijinită de Europol, autoritățile bulgare
cu colaborarea Serviciului Secret al SUA au confiscat 11 milioane de euro și 1,7 milioane de
dolari în bancnote de 50,100 și 500 euro, precum și bancnote de 50 și 100 de dolari. Ba ncnotele
au fost găsite într -un subsol al unui hotel din Bulgaria, infractorii au creat o fabrică în scopul
fabricării bancnotelor false. Aceasta fiind una din cele mai mari și cele mai moderne structuri de
fabricare a bancnotelor false.76
Alte mod alități de contrafacere descoperite de organele polițienești este dosarul din 3 -9

74JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE, REGULAMENTUL (UE ) NR. 331/2014 AL
PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 11 martie 2014 disponibil la : https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0331&from=EN

75JURNALUL OFICIAL AL UNIUNII EUROPENE L.103, 5 aprilie 2014, Acte legislative, di sponibil la : https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2014:103:FULL&from=LT
76Articol din presă, 23 octombrie 20 18, Activitate Europol , disponibil la :
https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/one -of-biggest -and-most -modern -counterfeiting -print -shops -in-
europe -dismantled

62
decembrie 2018 unde infractorul din Austria contrăfăcea bancnote false cu nominalul de 50 euro
și le vindea pe internet pe piața neagră astfel bancnotele au fost expediate în 13 țări din europa.
Poliția sa sesizat și a facut percheziție pe la toți cumpărătorii și au ridicat bani falsi, droguri,
arme etc. Caz similar putem analiza și în Polonia.
Un alt caz descoperit de Europol este dosarul unde au fost arestat 23 de persoane și
descoperite 2 rețele infracționale suspectate de producerea și distribuirea de bancnote
contrafăcute, în Franța și Italia. Rețelele produse diverse bancnote: 20 și 50 de bancnote euro
contrafăcute, provocând pagube în valoare de a economiei de 4,5 milioane de euro.
Cu certitudine observăm complicitatea cauzelor în depistare și combaterea infracțiunii de
fabricare și punere în circulație a semnelor bănești false, aceste infracțiuni provoc pagube
enorme în economia țărilor U.E și daune majore aduse în crederii publice în autenticitatea
banilor.
3.2 Mijloace de prevenire și combatere al infracțiunei de fabricare sau punere în
circulație a cardurilor bancare în țările Uniunii Europene.
Fraudele legate de cardurile de plată reprezintă o problemă globală în creștere, care
determină pierderi financiare uriașe în interiorul Uniunii Europene. În același timp, aceste
pierderi constituie capital pentru grupurile de crimă organizată, iar veniturile ilegale ale acestora
sunt investite în dezvoltarea altor forme de activitate infracțională. Funcționând ca punct central
de realizare a schimburilor de informații referitoare la acest tip de fraudă, Europol sprijină, atât
în interiorul UE, cât și la nivel internațional, activitățile de investigare în scopul protejării p ieței
UE și a consumatorilor. Europol elaborează rapoarte analitice și evaluări ale amenințării în ceea
ce privește fraudele legate de cardurile de plată și activitățile grupurilor de crimă organizată din
acest domeniu. Întrucât fraudele legate de carduril e de plată reprezintă un fenomen
transfrontalier, echipele comune de anchetă sunt, de asemenea, folosite pentru facilitarea
cooperării la nivelul Uniunii Europene.
În 2010, Europol a creat o rețea a experților criminaliști responsabilă cu examinarea
dispozitivelor de Skimming și infracțiunele legate de punere în circulație a cardurilor bancare.
Rețeaua facilitează cooperarea internațională în combaterea fraudelor legate de cardurile de
plată, dintr -o perspectivă tehnică. Cooperarea dintre Europol și industria privată a avut ca
rezultat crearea unei baze de date Card Checker la Europol, conținând informații globale privind
emitenții de carduri de plată (AMEX, VISA, MasterCard).77 În 2010, Europol a sprijinit

77 Raport General Privind Activitățile Europol , Oficiul European de Poliție, 2011,Editor: Agnieszka Biegaj ,
disponibil

63
numeroase anchete de aplicare a legii în UE p entru stoparea activității autorilor fraudelor în
materie de carduri de plată la nivel internațional. Europol și -a concentrat atenția asupra celor mai
periculoase grupuri de crimă organizată care fabrică și utilizează echipamente ilegale pentru
copierea, f alsificarea și folosirea în mod fraudulos a cardurilor de plată. Mai multe fabrici de
dispozitive de skimming și rețele internaționale de trafic cu echipamente, date conținute pe
carduri și bani au fost desființate ca urmare a cooperării transfrontaliere e ficace.
În 2013, fraudele cu carduri emise în Zona unică de plăți în e uro au atins 1,44 miliarde EUR,
ceea ce reprezintă o creștere cu 8 % față de anul precedent. Datele privind fraudele se referă
numai la plățile cu cardul, însă cardurile sunt, din punct ul de vedere al numărului de tranzacții,
cel mai important instrument de plată din UE. Este important să se combată în mod eficace
frauda cu alte mijloace de plată decât numerarul, întrucât aceasta constituie o amenințare la
adresa securității. Fraudele cu alte mijloace de plată decât numerarul asigură venituri pentru
criminalitatea organizată, favorizând astfel alte activități infracționale, precum terorismul,
traficul de d roguri și traficul de persoane.78
În plus, fraudele cu alte mijloace de plată decât numerarul stopează dezvoltarea pieței
unice digitale: produc importante pierderi economice directe; după cum s -a menționat mai sus,
nivelul atins de fraudele cu carduri este estimat la 1,44 miliarde euro. De exemplu, companiile
aeriene pierd, la ni vel mondial, aproximativ 1 miliard dolari americani pe an din cauza fraudelor
cu carduri. Fraudele cu cardul au și un alt impact negativ, precum reduc erea încrederii
consumatorilor, fapt care poate conduce la reducerea activității economice și la limitarea
participării pe piața unică digitală. Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru privind
securitatea informatică79 , marea majoritate a utilizatorilor de interne t (85 %) consideră că riscul
de a deveni o victimă a criminalității informatice este în creștere. În plus, 42 % dintre utilizatori
sunt îngrijorați în legătură cu securitatea plăților online. Din cauza preocupărilor legate de
securitate, 12 % sunt mai puți n dispuși să se angajeze în tranzacții digitale, cum ar fi operațiunile
bancare online. Întru combaterea crimelor de falsificare a cardurilor bancare statele europene au
efectuat mai multe mecanisme de cooperare care facilitează coordonarea anchetelor și a urmăriri.
Comisia Europeană a adoptat mai multe decizii în acest sens și anume :
 Decizia -cadru 2002/584/JAI a Consiliului privind mandatul european de arestare și procedurile
de predare între statele membre;

https://www.academia.edu/26700636/ANALIZA_EUROPOL_Raport_general_privind_activit%C4%83%C5%A3ile
_Europol
78 DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI privind combaterea fraudelor și a falsificării
mijloacelor de plată, altele decât numerarul, și de înlocuire a Deciziei -cadru 2001/413/JAI a Consiliului

64
 Convenția privind asistența judiciară reciproc ă în materie penală între statele membre ale Uniunii
Europene
 Directiva 2014/41/UE privind ordinul european de anchetă în materie penală;
 Decizia -cadru 2005/214/JAI a Consiliului privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce a
sancțiunilor finan ciare;
 Decizia -cadru 2009/948/JAI a Consiliului privind prevenirea și soluționarea conflictelor
referitoare la exercitarea competenței în cadrul procedurilor penale;
 Decizia -cadru 2009/315/JAI a Consiliului privind organizarea și conținutul schimbului de
informații extrase din cazierele judiciare între statele membre;
 Directiva 2012/29/UE de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția
victimelor criminalității; ”
În spațiul Uniunii Europene combaterea crimelor informatice și economice de punere în
circulație a cardurilor bancare se efectuează de către Europol acesta instituind mai multe
operațiuni de combatere în diferite țări.
Operațiunea ” The GodFather” pentru această operațiune, Europol a sprijinit cooperarea
dintre agențiile de aplicare a legii din Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos, România și Suedia,
rezultatul fiind desființarea fabricilor ilegale de dispozitive de skimming din România și
arestarea membrilor bandei infracționale. Rețeaua de crimă organiza tă copiase carduri și
efectuase retrageri ilicite de numerar. Dispozitivele de skimming confiscate erau pregătite pentru
a fi fixate pe numeroase tipuri diferite de bancomate (ATM) folosite în toată lumea. Intervenția
finală, care a inclus 31 de percheziți i la domiciliu, a avut loc la București, în ianuarie 2010. De
asemenea, au fost confiscate sute de carduri de plată false, date brute de pe carduri, dispozitive
de skimming, echipamente electronice (microcamere, dispozitive pentru introducerea codului
PIN) și instrumente folosite la fabricarea de carduri de credit false. Europol a furnizat României
mai multe rapoarte analitice și analiza programului informatic folosit pentru skimming. Atacurile
de skimming au încetat în lunile care au urmat intervenției de la București.80
Operațiunea ” Loterry ” un grup de crimă organizată acționa în Franța, Italia, România și
Spania, folosind în mod fraudulos date de pe cardurile de plată care fuseseră furate pe internet.
Într-o perioadă de timp scurtă, infractorii furaser ă 400 000 EUR. Europol a sprijinit operațiunea
internațională timp de peste un an, la început prin elaborarea mai multor rapoarte analitice, care
au indicat dimensiunea internațională a cazului.

80 Raport general privind activitățile Europol , Oficiul European de Poliție, 2011,Editor: Agnieszka Biegaj ,
pag.46 -47
https://www.academia.edu/26700636/ANALIZA_EUROPOL_Raport_general_privind_activit%C4%83%C5%A3ile
_Europol

65
Centrul Europol pentru combaterea criminalității bazate pe tehnologii avansate sprijină
statele membre în lupta generală împotriva criminalității informatice. Centrul dezvoltă o
platformă europeană pentru a răspunde nevoilor statelor membre în acest important domeniu
emergent de activitate infracțională.
Activitatea infracțională de fraude cu carduri bancare poate fi împărțită în două tipuri
distincte : Fraudă care infractorul nu prezită cardul aceasta are loc online și fraudă care prezintă
cardul are loc societate prin intermediul ATM, magazine etc. F raudă unde infractorul nu prezintă
cardul implică utilizarea neautorizată a datelor de credit sau de debit (numărul de card, adresa
posesorului de card, codul de securitate și data de expirare) pentru achiziționarea de produse și
servicii într -un cadru non -față-în-față, cum ar fi prin internet prin saituri de comerț electronic sau
prin telefon. În majoritatea cazurilor, victimele nu sunt conștienți de utilizarea neautorizată a
cardurilor lor, care rămân în posesia lor. Acest tip de activitate ilegală este î n creștere fiind unul
greu de regăsit infractori obțin datele de pe cardurile bancare cu ajutorul unor programe
specializate sau le procură pe piața neagră numită Darknet. Infractorii care obțin datele cardului
le folosesc pentru achiziții online în magazi ne, procurare de bilete de avion, cazari în hotele,
chirie auto etc. În cazul fraudelor ce prezintă cardul fizic este necesar că infractorul să prezinte
un card bancar la un pos -terminal dintr -un bancnomat, magazin etc. Acesta poate folosi un card
orginal pierdut ori furat sau de regulă contrafăcut. Însă datorită inovațiilor în domeniul cibernetic
săvîrșirea unor astfel de infracțiuni devine mai dificilă. În cazul plăților prin internet de obicei
băncile conectează un sistem de securitate înalt numit 3D sec urity, care transmite posesorului
cardului un sms cu codul unic pentru efectuarea tranzacțiilor în acest caz infractorul este în
imposibilitate de a sustrage banii de pe card. În cazul folosirii cardurilor fizice cu ajutorul
bancomatului sau achitarilor pr in magazine de regulă sunt camere de vedere care usor depistează
persoană ce a săvîrșit sustragerea sau achitarea frauduloasă.
Infracțiunile economice de punere în circulație a cardurilor false sau alte instrumente de
plată false sunt în strînsă legătu ră cu infracțiunile cibernetice sau informatice prin intermediul
cărora infractorul poate obține date despre carduri bancare și realiza mai multe infracțiuni.
În cadrul Uniunii Europene, instituția care se ocupă cu combaterea crimelor de falsificare
și pun ere în circulație a cardurilor bancare false este Europol și respectiva atribuție o are poliția
din fiecare stat membru. În cardul Europol este format o secție specială de investigarea fraudelor
cibernetice. Centrul European de Combatere a Criminalității I nformatice (EC3), care și -a început
activitatea în luna ianuarie 2013 , lucrează la elaborarea unui răspuns colectiv al UE la
amenințările pe care le gener ează criminalitatea informatică . Cooperarea cu autoritățile de
aplicare a legii din statele membre și din alte state, precum și acordarea de asistență acestor

66
autorități constituie o prioritate centrală a EC3.81
Potrivit celui mai recent raport efectuat de către Europol numit în continuare Raportul de
evaluare privind crima organizată în internet (IO CTA) infracțiunile informatice devin mai
agresive. Infracțiunea informatică este o problemă tot mai mare pentru țări, cum ar fi statele
membre ale UE, în cele mai multe dintre care infrastructura de internet este bine dezvoltată prin
diferite sisteme de pl ăți online. Potrivit acestui raport se descrie cum infractorii obțin datele
cardurilor bancare cu ajutorul internetului și anume transmit scrisori prin poșta electronică. În
cazul cînd utilizatorul deschide scrisoarea sau descarca un fișier atașat scrisori i calculatorul
devine virusat ca urmare infractorul obține toate datele din calculatorul virusat care au fost
acesate și anume parole, date de contact, datele cardului bancar etc. În cazul cînd a -ți acesat sau
introdus datele cardului bancar pentru efectua rea unei plăți online prin intermediul unui
calculator și acesta a fost virusat atunci infractorul obține datele cu ușurință.
IOCTA poate i nclude, de asemenea , succese operaționale în anul în curs
de revizuire. Două exemple vor servi ca ilustrații. Prima este descoperirea a două dintre cele mai
mari piețe Darknet, AlphaBay și Hansa. Aceste piețe de desfacere criminale au facilitat comerțul
de peste 350 000 de mărfuri ilicite , inclusiv droguri, arme de foc și programe folosite pentru
dobîndirea cardurilor bancare. Cu sprijinul Europol, infrastructura acestei economii penale
subterane a fost închisă. Al doilea este desființarea rețelei Avalanche , o platforma de livrare
folosit pentru a lansa și de a gestiona atacuri de masă cu scopul dobî ndirii datelor cardurilor
bancare și conturilor bancare la nivel mondial și campanii de recrutare de persoane. Aceasta
a cauzat o valoare estimata de 6 milioane de euro în despăgubiri, atacurile cibernetice erau
concentrate pe sistemele bancare din Germani a. Având în vedere complexitatea în continuă și
creștere a activității infracționale, trebuie de depus orice efort pentru a combate infracțiunile din
orice domeniu. Astfel, împreună cu statele membre ale UE și cu organizațiile partenere v -om
putea apăra se curitatea statului împotriva infracțiunilor de orice nivel.

81 Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) – Primul raport anual 2014 , disponibil la :
http://www.infoeuropa.md/documente -oficiale/centrul -european -de-combatere -a-criminalitatii -informatice -ec3-
primul -raport -anual/

67
Concluzi i și recomandări
Cercetarea realizată de autor a confirmat problema majoră în adresa securității economiei
din Republica Moldova și țărilor europene care se confruntă cu infracțiunile de fabricare și
punere în circulație a banilor și altor instrumente de plată false. Problema respectivă este foarte
dinamică din motivul pr ogresului tehnologic. Cu ajutorul tehnicii infractorii obțin un produs
ilicit. Provocarea majoră în cazul societății este faptul că datorită progresului tehnologic,
societatea trece la achitările fară numerar a stfel ținâ nd toți banii pe cardul bancar. Deci
infractorul obținînd datele cardului bancar, poate gestiona cu întregul ca pital al victimei respectiv
creându-i un prejudiciu în proporții mari. În cazul infracțiunilor de fabricare și punere în
circulație a cardurilor ba ncare acestea se dezvoltă cu pași enormi. Infractorii crea ză pieți de
vînzare a datelor cardului bancar obținute pe cale ilegală. Consider că infracțiunea de fabricare și
punere în circulație a banilor are o tentă mai slabă față de cea a cardurilor bancare . Însă
falsificarea aduce prejudicii cetățenilor și agenților economici, cărora nu li se rambursează
valoarea mijloacelor de plată contrafăcute, chiar dacă au acționat cu bună credință atunci când le –
au primit. Falsificarea face de asemenea să scadă gradul de acceptabilitate a bancnotelor și a
monedelor.
În legătură cu cerecetarea științifică elaborată , se propun cîteva concluzii și recomandări :
– De lege ferenda se impune modificarea Codului penal al Republicii Moldova, cu instituirea unor
noi art icole în cazul fabricării sau punerii în circulație a semnelor bănești false sau a titlurilor de
valoare false. Se propun e de a individualiza toate acțiunile făptuitorului în articole diferite. În
cazul cînd infractorul doar pune în circulație semnele băne ști fără a le fabrica să se aplice o
sancțiune respecti vă doar pentru acțiunea sa. Acee ași propunere se referă și atunci cînd
infractorul introduce în țară semnele bănești false fară a le fabrica astfel acțiunea va fi
individualizată. Aceste modificări sun t necesare pentru respectarea principiile codului penal și
anume art.7 Cod penal care prevede principiul individualizării răspunderii penale și pedepsei
penale și art. 75 C.P al R.M criteriile generale de individualizare a pedepsei, art.6 alin.1 din
CEDO Dreptul la un proces echitabil.
– Analizînd totalitatea instituții lor care se ocupă cu prevenirea și combatearea infracțiunilor
economice, observînd rezultatele scazute ale urmăririi penale a infracțiuni lor economice, reflectă
anumite probleme. Problema biro crației este prezentă în acest domeniu, din acest motiv consider
că este necesar de a crea o instituție publică centrală cu competență economică care să se
subordoneze direct Guvernului. Această instituție să aibă competență de investigare a fraudelor
economice fiscale, vamale, informaționale sau cibernetice, control TVA, control achitare

68
impozite și restul infracțiunilor din domeniu economic. Instituția presupusă să transmită raport
de activitate către Guvernul Republicii Moldova în fiecare lună cu măsurile întreprinse.
Respectiva instituție să bene ficieze de organ intern de urmărire penală, organ de investigare și
procurori specializați. Procurorii din cadrul acestei instituții să se prezinte personal în instanțe cu
toate probele adunate un de să reprezinte dosarul în fața legii. În raioane să existe secții
specializate cu persoane competente. Secțiile să fie separate de instituțiile M.A.I și altele.
Persoanele din cadrul instituții propuse să fie alese în bază de examen intern, teste de inte ligență,
teste de verificarea legislație în vigoare etc. Salariul să fie unul motivant. Respectiv indiscutabil
este faptul aplicării instrumentelor anticorupție pentru asigurarea unei integrități sporite a
instituției și angajaților acesteia în vederea pre venirii formării unor instrumente de corupție,
șantaj asupra mediului de afaceri și asupra colaboratorilor acestei instituții. Verificarea
integrității să fie efectuată de către angajații SIS într -un regim special.
– În cazul infracțiunilor de punere în fab ricare sau punere în circulație a cardurilor sau altor
instrumente de plată falsa se propune de a crea note informative, publicitate, demersuri către
public cu scopul de informare și de protejare împotriva acestor infracțiuni. Problema majoră a
infracțiuni i vizate de carduri bancare este faptul că are natura transfrontalieră deci infractorul
poate fi din orice stat al lumii. O altă problemă a infracțiunii respective consider ca este mijloc
de probațiune care fiind greu de adunat și demonstrat. Din aceste co nsiderente statului sau
organele polițienești trebuie să vină cu note informative cum ne putem proteja împotriva
fraudelor economico -bancare.
Doar prin faptul ca iți folosesti cardul de credit devii posibila victima a skimming -ului de card de
credi t. Incidentele de skimming ale cardului de credit sunt dificil de detectat. Daca nu știi ce să
cauți, este foarte greu să detectezi dispozitivele de skimming. Ca să observi tranzacțiile
frauduloase legate de un incident de skimming înseamnă să îți monitori zezi conturile frecvent.
Monitorizează conturile tale de credit și debit cel putin odată pe săptămână și raportează imediat
emitentului cand observi activități suspicioase. O altă metodă ar fi să te adresezi băncii care a
emis cardul bancar pentru a conect a serviciul cu plată sms -banking, care iți transmite prin mesaj
la numărul personal orice tranzacție efectuată cu cardul. Astfel vei ridica nivelul de securitate a
cardului și conturilor persoanale. În cazul cînd observi tranzacții dubioase sau primești me saj cu
tranzacție pe care nu le -ai efectuat, atunci pe versoul cardului bancar este numărul suportului
tehnic carduri bancare care activează zilnic 24/24 și răspunzând la întrebările care confirmă
identitatea posesorului cardului bancar poți bloca cardul ș i tranzacțiile efectuate.
Pentru a te proteja de fraudele bancare, este necesar:

69
– În cazul cand doriți să extrageți bani cu cardul bancar recomandabil să nu acesați ATM în stațiile
de benzinărie, locații neluminate, magazine. Recomandabil să vă folosiți de bancomatele din
bănci sau unde sunt camere de luat vedere.
– Nu deschideți email -uri dubioase de la persoane necunoscute sau în cazul cînd ați deschis un
astfel de email, nu accesați saiturile anexate în scrisoare sau nu descarcați programele prin
această metodă infractorii obțin datele din calculatorul dumneavoastră în care pot exista
informații cu privire la cardul bancar, date persoanale etc.
– Verificați ATM înainte de extragere, verifică daca nu sunt camere cu vedere la tastatură. Cînd
introduci PIN -codul acoperăți mîna ca să împiedici camera să vadă ce taste apeși. Dacă tastele
par greu de apasat, scoate cardul și folosește alt ATM. Folosește un ATM bancar, care este puțin
probabil sa aibă skimmer, decît un ATM la un magazin sau benzinărie.
– Ai grijă und e faci cumpărături – Restaurante, baruri și stațiile de benzinărie par să fie locurile
unde astfel de incidente se produc cel mai des. La aparatele de plată, automate din magazine și
ATM -uri în special cele care stau singure nu într -o bancă, sunt locurile unde se gasesc aparatele
de skimming.
– Trebuie să fiți informat cum arată aparatele skimming – Krebs on Security are o pagina foarte
bine documentata despre skimming și multe poze cu aparate de skimming de carduri de credit
care demostrează cât de dificil es te să observi un astfel de aparat, care au devenit mai mici si mai
greu de descoperit în ultimii ani.
În cadrul legislativ și financiar bancar consider necesar că banca să implimenteze programe
pentru a crește nivelul de securitate a cardurilor prin m etode de autentificare a clienților. În cazul
internet banking să existe metode de dublă autentificare nu doar prin nume și parolă dar și cu
ajutorul unui co d secret transmis prin sms. Acee ași propunere o am și în cazul efectuării unei
plăți prin internet în momentul procesării tranzacției banca să transmită un cod unic pentru a
confirma identitatea și a elibera banii. Urmarirea penală în cazul infracțiunilor de fraudă cu
elemente bancare este una sofisticată din motivul că infractorii folosesc tehnică spec ială
modernizată pentru a ascunde pro bele sau chiar distruge. De acee a trebuie de efectuat cooperare
interinstituțională între angajații instituțiilor de drept ce luptă cu această problemă cu colegii din
Uniunea Europeană pentru oferirea unor metode eficie nte de combaterea și prevenire a
infracțiunilor de acest tip.
În cazul infracțiunilor de punere în ciculație a bancnotelor false și a titlurilor de valoare
consider că statul, agenții economice, băncile și societatea civilă trebuie să intervină c u note
informative cum ne putem proteja de acest fenomen și anume :

70
– Să publice informații cu privire la tehnica de depistare a bancnotelor false în cazul bancnotelor
naționale și internaționale.
– Să creeze linie fierbinte pentru persoanele ce au nevoie de i nformație cum poate fi depistată o
bancnotă falsă națională sau internațională, aspectele juridice în cazul fabricării sau punerii în
circulație a bancnotelor false sau alte instrumente de plată falsă.
– Să existe cooperare între instituțiile de drept și ins tituții financiar bancare în materia de prevenire
și combatere a infracțiunilor de falsificare sau fraudare a instrumentelor de plată.

71
Bibliografie
Acte legislative și normative

1. Lege cu privire la Banca Națională a Moldovei, nr. 548 din 21.07.1995, Monitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 56 -57
2. Lege cu privire la piața de capital Nr. 171 din 11.07.2012, Monitorul Oficial Nr. 193 -197
3. Hotărîrea Băncii Naționale a Moldovei Nr. 261 din 13.10.2004 privind punerea în circulație, ca
mijloc de plată și în scop numismatic, a unei monede comemorative, Monitorul Oficial Nr. 189
art Nr : 387
4. Lege cu privire la bani nr. 1232 din 15.12.1992 Monitorul Parlamentului Nr. 3 art Nr : 51
5. Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția prin măsuri de drept penal
a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei -cadru
2000/383/JAI a Consiliului
6. Regulamentul cu privire la cardurile de plată, aprobat prin HCA al BNM nr.157 din 01.08. 2013
Monitorul Oficial al Republici i Moldova nr. 191 -197 din 6 septembrie 2013, art. 1370
7. Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din 18.04.2002 publicat : 14.04.2009 în Monitorul
Oficial Nr. 72 -74 art Nr : 195
8. Codul Penal Italian, publicat în Monitorul Oficial al Italiei din 26 octombrie 1930 nr.251 cu
modificările actualizate Decretul legislativ 15 ianuarie 2016, n. 8 (Seria GU General n.17 din 22 –
1-2016)
9. Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107 din 06.06.2002, publicat 22.06.2002 în Monitorul
Oficial Nr.82 -86
10. Cod Penal al României din 17 iulie 2009 publicat în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009
intrat în vigoare 1 februarie 2014 art.310 -316
11. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova Nr. 779 din 14.08.1997, publicat : 09.10.1997 în
Monitorul Oficial Nr. 066
12. Lege cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției Nr. 1104
din 06.06.2002, Monitor Oficial al Republicii Moldova . 2009, Nr. 91 -94
13. Deciza Băncii Centrale Europene din 19 aprilie 2013, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
L118/37
14. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , Regulamentul (UE) Nr.331/2014 al Parlamentului
European și al Consiliului din 11 martie 2014

72
15. Directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea fraudelor și a falsificării
mijloacelor de plată , altele decât numerarul, și de înlocuire a Deciziei -cadru 2001/413/JAI a
Consiliului

Manuale, monografii, lucrări didactice

1. Academia Română, Micul dictionar academic vol. I -II, București, 2010, ISBN: 978 -606-8162 –
26-3
2. BRÂNZĂ, S., ULIANOVSCHI, X., STATI, V., GROSU, V., ȚURCANU, I., Drept penal,
Ediția a II -a, iunie 2005, ISBN 9975 -79-325-8
3. BOTNARU, S., ȘAVGA A,. GROSU, V., GRAMA M., Drept Penal , Ediția a II -a, septembrie
2005,București, pag.196, ISBN 9975 -79-329-0
4. AIRAP ETEAN, A., IONIȚĂ, D., PRODAN, S., POPOV, R. Drept penal, partea specială ,
Universitatea de Studii Europene din Moldova, facultatea de drept, Chișinău,2013
5. АЛАУХАНОВ. Е. О, Учебники и учебные пособия , Алматы 2008 pag. 420 – 430
6. Coca -Cozma M, Infracțiuni e conomice prevazute în codul penal , Editura stiințifică, București,
1974
7. CARTER, S., CARASCIUC, L., CORDINEANU, L. Economia tenebră a Republicii Moldova:
aspectele calitative și cantitative . Chișinău, 1996
8. VOICU, C. Criminalitatea afacerilor . București: Edi tura Inspectoratului General al Poliției,
1997.
9. SCHNEIDER, H. Kriminologie . B., 1987, 969 p.
10. Максимов С. В. Преступления в сфере экономической деятельности 1998 , pag.198, 296
11. ARAMA, E. Istoria dreptului românesc , Chișinău 1995 p.27
12. BUZATU, N., POPA, Gh ,. Expertiza bancnotelor și a altor instrumente de plată , București ,
2003, Tipografia ” Luceafărul ” , ISBN 973 -97665 -7-9
13. OLTEANU, G.I., IACOB, A., GORUNESCU, M., DRAGOMIRESCU, B., Metodologie
criminalistică, structurile infracționale și activitățile ili cite desfășurate de către acestea .
București, editura AIT Laboratories s.r.l 2008 EAN 978 -973-88201 -2-8

73
ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE

1. STATI, Vitalie. Răspunderea penală pentru infracțiunea de fabricare sau punere în circulație a
cardurilor sau a altor carnete de plată false (art.237 C.pen. RM) , Nr. 5, mai 2009, Revista
națională de drept.
2. IONAȘCU, Titu., Jurisprudența izvor de drept , Analele Universității “Constantin Brâncuși” din
Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 3/2014
3. GLADCHI, Gheorghe Imprudența (culpa) penală: evoluție, defniție, modalități, Revista
Națională de Drept, Nr. 10 -12, 2009
4. LUNGU Vasile, GOLUBENCO Gheorghe,. Infracțiuni economice și de corupție : probleme de
încadrare juridică și cercetare , Institutul de Relații Internaționale Anuar Științific
5. SAMSON, Isabela Monalisa,. Sistemul infracțiunilor economice , seria: Științe sociale,
Univesitatea de Stat din Moldova ISSN 1814 -3199
6. STATI, Vitalie. Infracțiunea de fabricare sau punere în circulație a banilor falși sau a titlurilor
de va loare false : Analiză de drept penal , Revista Națională de Drept, nr.4 aprilie 2009

Resurse electronice

1. Jurisprundența Statelor Unite, California, dosar McBride v. People disponibil :
https://www.edd.ca.gov/uibdg/Miscellaneous_MI_45.htm
2. Banca Națională a Moldovei, bancnota modernizată cu valoarea nominală de 100 LEI, disponibil
https://www.bnm.md/ro/c ontent/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-100-lei-2
3. Banca Națională a Moldove, bancnotă cu valoarea nominală de 100 lei, disponibil :
https://www.bnm.md/ro/content/bancnot a-cu-valoarea -nominala -de-100-lei-0
4. Banca Națională a Moldove, bancnotă modernizată cu valoarea nominală de 1 leu: disponibil
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-1-leu-0
5. Banca Națională a Moldovei, bancnotă cu valoarea nominală de 1 leu disponibil:
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-1-leu-1
6. Tiparul offset informații generale disponibil http://www.tipografie -digitala.ro/informatii -utile-
tipografie/ce -este-tiparul -offset.html
7. Banca Naț ională a Moldovei, Elementele de siguranță ale bancnotelor modernizate disponibil
https://www.bnm.md/ro/content/elementele -de-siguranta -pe-leul-moldovenesc

74
8. Monitorul F iscal al Republicii Moldova, ”Cum depistezi dacă bancnotele noi sunt veridice sau
false: Elementele de siguranță” din 06.10.2015 disponibil
https://monitorul.fisc.md/editorial/cum_depistezi_daca_bancnotele_noi_sunt_veridice_sau_false
_elementele_de_siguranta.html
9. Banca Centrală Europeană, Euro ne unește pe noi disponibil la
https://www.ecb.europa.eu/euro/html/index.ro.html
10. Studiu privind consolidarea autorităților de prevenire și combatere a infracțiunilor economice în
Republica Moldova, Chișinău 2016, disponibil l a:
https://www.cna.md/public/files/studiu_crime_economice.pdf
11. Киселева Л.В., Зеленков.К.А : Экономическая безопасность государства политические
ориентиры законодательные приоритеты пр актика обеспечения
disponibil: https://cyberleninka.ru/article/v/istoriya -razvitiya -ekonomicheskih -prestupleniy -v-
sfere -stroitelstva -kak-narastayuschaya -opasnost -podryva -ekonomicheskoy -bezopasnosti
12. Monitorul Fiscal al Republicii Moldova, Banca Mondială despre economia Republicii Moldova
https://monitorul.fisc.md/editorial/banca_mondiala_despre_economia_republicii_moldova.html
13. ROBU, T. Specificul dezvoltării economiei în Republica Moldova , Universitatea de Stat din
Republica Mold ova, Științe economice , CZU 315.531632053disponibil :
http://dspace.usm.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/843/teza_Tudor%20Robu .pdf?se
quence=1&isAllowed=y
14. MARIȚ, A., PRODAN, S., LICHII, B., MÎȚU, S., Note de curs drept penal partea generală ciclu
I, Universitatea de studii Europene din Moldova, facultatea drept disponibil
http://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/016_ -_029_ –
_Drept_penal__partea_generala_I,_II.pdf
15. АНТОНЯН, Ю.М,. БРАЖНИКОВ, Д.А,. ГОНЧАРОВА М.В,. КОВАЛЕНКО, В.И,.
ШИЯН,В.И,.Б ИЦАДЗЕ,Г.Э,.ЕВСЕЕВ,А.В,. Комплексный анализ состояния преступности
в Российской Федерации и расчетные варианты ее развития ,
Москва,2018 https://mvd.ru/upl oad/site163/document_text/Kompleksnyy_analiz__original –
maket_24_04.pdf
16. CAȘU, Adoptarea Declarației de Suveranitate a Republicii Moldova în iunie 1990, 23 iunie
2010, disponibil la: https://mold ova.europalibera.org/a/2080572.html
17. VASILOI D, Drept Penal , CHIȘINĂU, 2013, disponibil
https://criminology.md/suport/sup16.pdf

75
18. CUȘNIR V., Particularitățile calificării infracțunilor economice , Chișinău 2013, disponibil
http://usem.md/uploads/files/Facultatea_de_Drept/Suport_Didac tic/Ciclul_II/Note_de_Curs/003
_-_Particularitatile_calificarii_infractiunilor_economice.pdf
19. NOTA INFORMATIVĂ la proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la constituirea Direcției
generale investigare a fraudelor, disponibil la:
http://www.justice.gov.md/public/files/Doc_118_Not_informativ_la_proiectul_HG_reorganizare
_DIF_la_IGP_1.pdf
20. Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, disponibil la:
https://sis.md/ro/misiune -viziune -si-valori
21. DEPARTAMENTUL INSTITUȚIILOR PENITENCIARE, Ministerul Justiției, Date statistice
privind numărul de condamnați deținuți în penit enciare la 01 aprilie 2018 disponibil la :
http://date.gov.md/ro/system/files/resources/2018 -04/fclasificari.pdf
22. Articol din presă, 23 octombrie 2018 , Activitate Europol , d isponibil la :
https://www.europol.europa.eu/newsroom/news/one -of-biggest -and-most -modern –
counterfeiting -print -shops -in-europe -dismantled
23. Raport General Privind Activitățile Europol , Oficiul European de Poliție, 2011,Editor:
Agnieszka Biegaj, disponibil
https://www.academia.edu/26700636/ANALIZA_EUROPOL_Raport_general_privind_activit%
C4%83%C5%A3ile_Europol
24. Centrul european de combatere a criminalității informatice (EC3) – Primul raport anual 2014 ,
disponibil la http://www.infoeuropa.md/documente -oficiale/centrul -european -de-combatere -a-
criminalitatii -informatice -ec3-primul -raport -anual/

Practica judiciară
1. Hotărîrea Plenului CSJ cu privire la practica judiciară în cauzele penale, despre fabricarea sau
punerea în circulație a banilor falși disponibil la
http://jurisprudenta.csj.md/search_hot_expl.php? id=238
2. Hotărîrea Curții de Apel Chișinău în dosarele penale despre fabricarea sau punerea în circulație a
semnelor bănești false sau altor instrumente de plată falsă disponibil la
https://cac.instante.j ustice.md/ro/hot

76
Adnotare ( în română)
Teza de master intitulat ă: „Inf racțiunea de falsificare și punerea în circulație a banilor, hârtiilor
de valoare, a cardurilor și altor carnete de plată falsă, analiza practicii judiciare”, realizată de
autorul Gangan Bogdan reflectă o problema actuală cu care se confruntă statele atât la nivel
național cât și internațional. Cercetarea este structurată în 3 capitole de bază. Primul capitol
conține 3 subcapitole, al doilea capitol conține 4 subcapitole, iar al tre ilea capitol cuprinde 2 sub
capitole. Acestea sunt însoțite de introducere, concluzii și reomandări, anexe și bibliografie.
Bibliografia conține în jur de 70 titluri. Cele 5 anexe cuprind 9 figuri care oferă o înțelegere
profundă asupra subiectului cerceta t. Teza de master este concep ută în 63 de pagini și conține 3
tabele cu date statistice elocvente.
Cuvinte cheie : Infracțiuni economice, bani, hârtii de valoare, carduri, carnete de
plată, lege, practică juduciară
Cercetarea dată are drep t scop identificarea infracțiunilor economice și metodele de
punere în circulație a acestora prin prisma practicii judiciare, atât la nivel național cât și
internațional. Pentru a realiza acest scop am setat câteva obiective care mă vor ajuta să conturez
o concluzie relevantă:
 Analiza apariției, evoluției și răspândirii infracțiunilor economice
 Particularitățile calificării infracțiunilor economice
 Cadrul legislativ și insituțional de prevenire a infracțiunilor economice
 Calificarea infracțiunilor și anal iza juridico -penală
 Analiza practicii judiciare a infracțiunii economice la nivel național și internațional
 Metode, mijloace de protecție împotriva infracțiunilor economice
 Mijloace de prevenire și combatere a infracțiunilor de fabricare sau punere în circ ulație a
semnelor bănești sau a altor titluri de valoare falsă în statele Uniunii Europene.
 Formularea unei concluzii generale asupra cercetării și oferirea recomandărilor
Pentru a realiza obiectivele menționate mai sus au fost folosite date cantitative și calitative.
Metodologia aplicată în cercetare variază de la teorii și concepte a marilor practicieni până la
date statistice preluate din rapoarte sau instituții naționale și internaționale. Domeniul de studiu
este dreptul.
Subiectul cercetării este unul actual și de o importanță. Analiza prim prisma
monografiilor studiate, a actelor normative, a altor cercetări și a studiului de caz comparativ
contribuie la co mprehensiunea subiectului și la formarea unor concluzii din partea autorului.
Cele mai importante concluzii și recomandări ar fi: (1) Infracțiunile economice sunt într-

77
o continuă creștere datorită dezvoltării tehnologiei și apariției a noi metode inovatoa re de
falsificare și fraudare; (2) Pierderile financiare considerabile și amenințările aduse sistemului
monetar afectează și încrederea publică în mijloacele de plată, astfel influențând negativ
economia țărilor; (3) De lege ferenda se impune modificarea C odului penal al Republicii
Moldova, cu instituirea unor noi articole în cazul fabricării sau punerii în circulație a semnelor
bănești false sau a titlurilor de valoare false; (4) Crearea unei instituții publice central cu
competență economică care să se su bordoneze direct Guvernului; (5) crearea de note
informative, publicitate, demersuri către public cu scopul de informare și de protejare împotriva
acestor infracțiuni.

78
Adnotare (în engleză)
The master thesis entitled " The crime of counterfeiting and putting into circulation of money,
securities, cards and other fake payment cards, analysis of judicial practice " by Gangan Bogdan
reflects a current problem faced nowadays by states at national and international level. The
research is structured into 3 core chapters. The first chapter contains 3 s ub chapters, the second
chapter contains 4 sub chapters, and the third chapter contains 2 sub chapters. These are
supplemented by introduction, conclusion and refs, appendix and bibliograph y. The bibliography
contains about 70 titles. The 5 annexes contain 9 figures that provide a deep understanding of the
subject under consideration. The master thesis is des igned in 63 pages and contains 3 tables with
statistical data.
Key words: Ec onomic crimes, money, securities, cards, payment cards, law, judicial practice.
This research is aimed at identifying economic crimes and methods of putting them into
circulation through judicial practice, at national and international level. To accomplis h this goal,
I've set some objectives that will help me outline a relevant conclusion:
 Analysis of the occurrence, evolution and spreading of economic crimes
 The peculiarities of the qualification of economic crimes
 Legislative and institutional framework for the prevention of economic crimes
 Qualification of crimes and legal -criminal investigation
 Analysis of the judicial practice of the economic crime at national and international level
 Methods, means of protection against economic crimes
 Means for preve nting and combating the crimes of making or putting into circulation money or
other fake securities in the European Union.
 To formulate a general conclusion on research and to provide recommendations
Quantitative and qualitative data were used to achieve t he above mentioned objectives. The
methodology applied in research ranges from theories and concepts of great practitioners to
statistical data taken from national or international reports or institutions. The subject of research
is a current and of major importance. The analysis of the studied monographs, normative acts,
other researches and the comparative case study contributes to the subject's understanding and to
outlining the author's conclusions. The field of study is law.
The most important conc lusions and recommendations would be: (1) Economic crime is
increasing due to the development of technology and the emergence of innovative methods for
counterfeiting and fraud; (2) Considerable financial losses and threats to the monetary system
also affe ct public confidence in the means of payment, thus adversely affecting the economies of

79
the countries; (3) De lege ferenda it is necessary to amend the Criminal Code of the Republic of
Moldova, by introducing new articles in the case of the manufacture or putting into circulation of
false money or false securities; (4) The creation of a central public institution with economic
competence to be subordinated directly to the Government; (5) The creation of informative
notes, publicity, for the purpose of infor ming and protecting citizens against these crimes.

80
Anexe
Anexa 1
Figura 1.1

Figura 1.1 . Bancnotă cu valoare nominală de 1 leu, emisiunea 2010.
Sursa : Bancnotă cu valoare nominală de 1 leu , disponibil la :
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-1-leu-1
Figura 1.2

Figura 1.2 . Versoul bancnotei cu valoare nominală de 1 leu, emisiunea 2010
Sursa : Bancnotă cu valoare nominală de 1 leu
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-1-leu-1

81
Anexa 2
Figura 2.1

Figura 2 .1. Bancnotă modernizată cu valoare nominală de 1 leu, emisiunea 2015, în care
sunt indicate elementele de siguranță.
Sursa : Banca Națională a Moldovei, bancnotă modernizată cu valoare nominală 1 leu.
https://www.bnm.md/ro/content/elementele -de-siguranta -pe-leul-moldovenesc

Figura 2.2

Figura 2.2 . Bancnotă modernizată cu valoare nominală de 1 leu, emisiunea 2015, în care
sunt indicate elementele de siguranță sub lumina razelor ultraviolete
Sursa : Banca Națională a Moldovei, bancnotă modernizată cu valoare nominală 1 leu ,
disponibil la :https://www.bnm.md/ro/content/elementele -de-siguranta -pe-leul-moldovenesc

Anexa 3
Figura 3 .1

82

Figura 3.1 . Bancnotă cu valoare nominală de 100 lei, emisiunea 2013.
Sursa : Bancnotă cu valoare nominală de 100 lei , dipsonibil la:
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea -nominala -de-100-lei-0
Figura 3.2

Figura 3.2 . Versoul bancnotei cu valoare nominală de 100 lei, emisiunea 2013.
Sursa : Bancnotă cu valoare nominală de 100 lei , disponibil la:
https://www.bnm.md/ro/content/bancnota -cu-valoarea-nominala -de-100-lei-0

Anexa 4
Figura 4.1

Figura 4.1 . Bancnotă modernizată cu valoare nominală de 100 lei, emisiunea 2015, în care
sunt indicate elementele de siguranță.

83
Sursa : Banca Națională a Moldovei, bancnotă modernizată cu valoare nominală de 100 lei ,
disponibil la: https://www.bnm.md/ro/content/elementele -de-siguranta -pe-leul-moldovenesc
Figura 4.2

Figu ra 4.2 . Versoul bancnotei modernizate cu valoare nominală de 100 lei, emisiunea 2015,
în care sunt indicate elementele de siguranță.
Sursa : Banca Națională a Moldovei, bancnotă modernizată cu valoare nominală de 100 lei ,
disponibil la :https://www.bnm.md/ro/content/elementele -de-siguranta -pe-leul-moldovenesc

Anexa 5
Figura 5.1

Figura 5.1 . Bancnotă modernizată cu valoare nominală de 100 le, emisiunea 2015, în care
sunt indicate elementele de siguranță sub lumina razelor ultraviolete
Sursa : Banca Națională a Moldovei, bancnotă modernizată cu valoare nominală 100 de lei ,
disponibil la: https://www.bnm.md/ro/content/el ementele -de-siguranta -pe-leul-moldovenesc