Dec. 2016Dec. 2017Dec.2018Grad de echipare (mil. clienți persoane fizice)(nr. produse client) [621703]

1
“UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” Rm. VÂLCEA Facultatea de Management, Marketing în Afacerile Economice Specializarea: Standarde, Reglementări și Politici Contabile LUCRARE DE DISERTAȚIE ANALIZA RENTABILITĂȚII LA BRD – Groupe Société Générale Coordonator științific: Prof. Dr. Marius GUST Absolvent: [anonimizat] 2020

2 CUPRINS Introducere………………………………………………………………..4 1. Rentabilitatea în instituțiile bancare 1.1 Conceptul de rentabilite………………………………………………..6 1.2 Contabilitatea-sursă de informații pentru analiza rentabilității….……7 1.3 Particularități ale rentabilității în mediul bancar…….………………11 1.4 Modele de analiză a rentabilității în mediul bancar……. …………….13 2. Poziționarea BRD în sistemul bancar românesc 2.1 Diagnoza juridică a BRD……………………………………………..17 2.2 Diagnoza comerciala a BRD……………….…………………………18 2.3 Diagnoza manageriala a BRD…………………………………………20 3. Analiza rentabilității la BRD 3.1 Analiza dinamică și structurală a profitului la BRD…………………. 3.2 Modele de analiză a profitului la BRD………………………………. 3.3 Modele de analiză a ratelor de rentabilitate la BRD…………………. 4. Impactul riscurilor asupra rentabilității în mediul bancar 4.1 Riscuri bancare…………………………………………….…………. 4.2 Corelații risc bancar-rentabilitate…………………………………….

3 4.3 Cuantificări ale impactului riscurilor bancare asupra rentabilității la BRD ……………………………………………………………………………. 5. Posibilități de creștere ale rentabilității la BRD ( concluzii)…………. 6. Bibliografie ……………………………………………………………..24

4 INTRODUCERE Actualitatea temei de cercetare- “ Analiza rentabilității la BRD – Groupe Société Générale” are un rol foarte important în domeniul financiar-economic dat fiind faptul că instituțiile bancare dețin cel mai important rol în sectorul bancar , o bună funcționare a unităților economice și a economiei în ansamblu, astfel că de-alungul timpului s-a creat o preocupare permanentă prin a crea un sistem bancar funcțional, capabil să ofere o gamă largă de produse și servicii care să poată satisface și cele mai exigente nevoi ale tuturor potențialilor clienți. Această lucrare se concentrează în mod specific asupra sistemului bancar, ca segment indispensabil al ansamblului economic. Am ales această temă datorită impactului pe care sistemul bancar îl are în întreaga economie și ținând seama că o economie de piată nu poate funcționa fără bănci profitabile și bine consolidate. Actualitatea lucrării constă în necesitatea creării unui sistem de analiză bancară care să furnizeze informații, argumente dar și soluții pentru a evita declanșarea anumitor fenomene care să ducă la vulnerabilitatea sectorului bancar românesc. Lucrarea are ca domeniu de cercetare abordarea sistematică a activității bancare sub forma unei analize a principalelor coordonate privind analiza rentabilității, diagnoza juridica, comercială a BRD, riscul și impactul riscului asupra rentabilității bancare. Prin monitorizarea riscurilor bancare se înțelege identificarea, evaluarea și controlul unei bănci, permit identificarea problemelor cu care se confruntă o bancă, iar gestiunea riscurilor bancare constă în ansamblul metodelor de administrație a riscurilor bancare în vederea limitării și finanțării lor, precum și diminuării expunerii la risc a fiecărei bănci. Potrivit expunerii făcute referitor la riscurile semnificative ale instituțiilor bancare, le-am selectat pentru a le analiza, pe cele pe care le-am considerat cu impactul cel mai mare asupra activității lor, și anume: riscul de credit, riscul de

5 piață ( riscul ratei dobânzii și riscul valutar ) riscul de lichiditate și riscul operațional.

6 1. RENTABILITATEA ÎN INSTITUȚIILE BANCARE 1.1 Conceptul de rentabilitate Rentabilitatea reprezintă posibilitatea de a fi rentabil, de câștig, de beneficiu. Studierea profitului în diferite mărimi nu reprezintă decât un punct al analizei rentabilității, pentru scoaterea în evidență a raționamentului este necesară raportarea la alți indicatori, ratele furnizate oferind informații economico-financiare complexe. Rentabilitatea unei bănci comerciale reprezintă o notă cantitativ-calificativă a eficienței utilizării și gestionării banilor și a altor resurse de către instituțiile de credit. Principala măsură a eficacității în funcționarea băncii o reprezintă profitul. În procesul de calcul se ia în considerare diferența dintre veniturile și cheltuielile unei instituții financiare pentru o anumită perioadă de timp, iar din rezultatul acestor calcule se determină raportul pe ultimul an. 1 Analiza rentabilității băncii este efectuată următoarea ordine:2 – se calculează indicii reali ai rentabilității pe baza formularelor financiare trimestriale sau anuale; – se face o analiză comparativă a dinamicii profiturilor și a coeficienților obținuți; – se identifică factorii și impactul acestora asupra tendințelor profitabilității; – se evaluează relația dintre factorii identificați anterior, managementul riscului financiar și lichiditatea bilanțului financiar. În analiza financiară a instituției bancare, principalele rate de rentabilitate sunt: rata rentabilității economice, rata rentabilității financiare și rata rentabilității comerciale.3 1 Zaharia Ovidiu, Roman Mihaela, „ Analiza statică a activității economice și a gestiunii financiare a înteprinderii”, Editura ASE, București, 2002, p.134 2 Stancu Ion, " Analiză financiară", Editura Economică, București, 2007, p.74

7 Rata rentabilității caracterizează gradul de rentabilitate, singurul care face diferența între instituții cu același beneficiu dar cu rentabilități diferite, ca urmare a unor costuri diferite. Numai după raportarea beneficiului la costuri se poate stabili gradul de rentabilitate al fiecărei instituții și eficiența activității desfășurate.4 În ansamblul indicatorilor economic-financiari rata rentabilității se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficiență ai activității înteprinderii. Analiza profitului poate oferi informații cu privire la rentabilitatea absolută a instituției analizate. Atât pentru diagnosticul intern cât și pentru utilizatorii externi ai informației privind instituția financiar-bancară, cunoașterea capacității de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativă. Drept urmare, se impune compararea mesei profitului cu alte mărimi, în special cu mărimile care exprimă efortul depus pentru obținerea mesei profitului, degajându-se astfel rate ale rentabilității, care, din punct de vedere al analizei au o mai mare capacitate informațională. Determinarea volumului de vânzări care va asigura o cantitate operațională fără pierderi se realizează cu ajutorul pragului de rentabilitate. Pragul de rentabilitate reprezintă punctul la care veniturile din vânzări acoperă integral costurile, profitul operațional ( până la plata dobânzilor și impozitului pe venit) este nul, el pune evidența pe nivelul de activitate care trebuie să îl realizeze instituția pentru a nu avea pierderi. Potrivit unor studii statistice realizate pe modelele unor economii occidentale, se apreciază că situația instituțiilor în raport cu pragul de rentabilitate poate fi: – instabilă: atunci când veniturile din vânzări se află cu până la 10% față de pragul de rentabilitate; – stabilă: atunci când venitul din vânzări este cu 20% mai mare față de pragul de rentabilitate; 3 Gheorghiu Alexandru, „ Analiză economico-financiară la nivel microeconomic”, Editura Economică, București, 2004, p.27 4 Ghoerghiu Alexandru, idem p.29

8 – confortabilă: atunci când veniturile din vânzare depășesc cu 20% pragul de rentabilitate. 1.2 Contabilitatea- sursă de informații pentru analiza rentabilității: contul de profit și pierdere Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, în care scop se ocupă cu "măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor fizice și juridice", în care scop "trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori".5 Rentabilitatea este categoria economică ce exprimă capacitatea de obținere a profitului în cadrul înteprinderii, de unde rezultă și performanța acesteia. Obiectivul major al înteprinderii este marimea “averii” participanților ( acționari, salariați, creditori ), cât și creșterea valorii sale, pentru asigurarea propriei dezvoltări. Realizarea acestui obiectiv este condiționată de desfășurarea unei activități rentabile, care să permită remunerarea factorilor de producție și a capitalurilor utilizate, indiferent de proveniență. Orice afacere implică o investiție care are drept consecință rezultatul așteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se pot forma noi surse disponibile pentru alte investiții: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltări, creșterea de rezerve. 5 Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1)

9 Rentabilitatea rezultă din compararea efectelor concretizate în venituri cu eforturile depuse reflectate în cheltuieli aferente. După modul în care se realizează comparația între efect și efort, în analiza rentabilității se utilizează două serii de indicatori de evaluare care se exprimă în mărimi relative și absolute. Indicatorii în mărimi absolute se obțin sub forma unor marje ( diferențe) între venituri si cheltuieli, iar indicatorii în marimi relative se obțin sub forma unor rate ( rapoarte) între diverse rezultate și cheltuieli sau capitaluri utilizate. Marjele caracterizează insuficient gradul de rentabilitate al înteprinderii, deoarece pot exista unități foarte rentabile cu marje mici și invers, rentabilități slabe cu marje mari. Numai ratele caracterizează real gradul de rentabilitate, exprimând în mod cât mai sintetic eficiența cheltuielilor sau a utilizării capitalurilor. Analiza rentabilității se realizează pe baza datelor din contul de rezultat Profit și pierdere, situație financiară anuală redactată în termeni de flux, care cuprinde ansamblul fluxurilor ce permit crearea “ bogăției” plecând de la ansamblul cheltuielilor și veniturilor. Soldul net al contului ( creditor sau debitor) reflectă performanța înteprinderii, respectiv capacitatea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar prin utilizarea resurselor existente. 1. Cheltuieli financiare 1. Venituri financiare (+) B. Rezultat financiar (-) (+ ) C. Rezultat curent (A+B) (-) 2. Cheltuieli extraordinare 2. Venituri extraordinare (+) D. Rezultat extraordinar (-) Cheltuieli totate Venituri totale (+) E. rezultat brut (C+D) (-) Impozit pe profit (+) Rezultatul net al exercitiului (-) Tabel nr.1 Conținutul contului de profit și pierdere, sursa-BRD

10 Altfel spus, contul de profit și pierdere reflectă performanța întreprinderii, respectiv, capacitatea de a genera profit, care se exprimă prin aptitudinea acesteia de a genera fluxuri viitoare de numerar (venituri) prin utilizarea resurselor existente (cheltuieli ale perioadei), permițând să se stabilească gradul de eficiență în utilizarea de noi resurse.6 Conturile de pierderi și cheltuieli constau în: cheltuieli de exploatare, costurile legate de funcționarea unei instituții financiare și cheltuielile pentru acoperirea riscurilor financiare – acestea includ cheltuielile pentru creșterea și valorificarea fondurilor de rezervă, utilizate ulterior pentru acoperirea operațiunilor care înregistrează pierderi. Un astfel sistem de grupare al veniturilor și cheltuielilor permite băncilor comerciale să-și evalueze metodele de formare a profitului, precum și perspectivele de sporire a rentabilității în funcționarea lor actuală.7 1.3 Particularități ale rentabilității în mediul bancar Evoluția rentabilității în ultimii ani este datorată mai multor cauze:8 Tendința de concentrare a întreprinderilor a condus la dezvoltarea investițiilor de talie mare, a căror rentabilitate se întinde pe mai mulți ani, ceea ce a impus băncilor și instituțiilor financiare elaborarea și folosirea unor metode de analiză mai perfecționate în vederea acordării sau refuzului unor credite. Imposibilitatea băncilor de a cere garanții pentru a-și acoperi riscul de non-plată le-a obligat să pună la punct analize ale riscului economic și financiar, deoarece noțiunea de lichiditate a devenit insuficientă pentru angajamentele pe termen lung. Dezvoltarea mijloacelor moderne de finanțare a impus aprofundarea studiului echilibrelor financiare și costului capitalului, indiferent 6 Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1) 7 Rotaru, Constantin, ,,Managementul performanței bancare”, Editura Expert, București, 2001, p.83 8 Rădulescu Magdalena, " Gestiune bancară", Editura Economică, Pitești, 2010, p.10

11 de proveniența lui. Constrângerile politicii creditului, ratele înalte ale dobânzii, inflația, variațiile cursului de schimb au acutizat problemele financiare ale întreprinderii. Dezvoltarea internațională a societăților a condus la căutarea unor tehnici adaptate pentru efectuarea de comparații între situațiile financiare și contabile ale diferitelor țări. Astfel, rentabilitatea vizează răspunsul la patru întrebări esențiale privind următoarele aspecte: 1) Creșterea: cum s-a desfășurat activitatea întreprinderii în perioada examinată și care a fost ritmul creșterii acesteia în raport cu ritmul sectorului. 2) Rentabilitatea: dacă rezultatele obținute sunt pe măsura mijloacelor folosite și dacă creșterea a fost însoțită de o rentabilitate suficientă. 3) Echilibrul: care este structura financiară a întreprinderii și dacă aceasta este echilibrată, în contextul raportului între masele de capitaluri pentru un suprt financiar convenabil. 4) Riscurile: care sunt ele, dacă întreprinderea prezintă puncte de vulnerabilitate și dacă există un risc de faliment crescut sau nu. Cunoașterea rezultatelor și a modului în care s-au format și repartizat ele între partenerii interni și externi ai întreprinderii permite evaluarea performanțelor întreprinderii, care se reflectă în echilibrul financiar. Aici se urmărește în primul rând dacă structurile financiare ale întreprinderii sunt echilibrate, în sensul aptitudinii întreprinderii de a face față angajamentelor pe termen scurt și lung, ceea ce impune examinarea solvabilității și lichidității întreprinderii. În al doilea rând, interesează modul în care este finanțată întreprinderea, ceea ce impune cunoașterea structurii capitalului prin ponderea capitalului propriu și a datoriilor. Din compararea rezultatelor obținute cu capitalurile utilizate, apare rentabilitatea economică și rentabilitatea financiară de care se leagă riscurile. În al treilea rând, trebuie să se vadă dacă în cursul evoluției sale întreprinderea a știut să-și mențină echilibrul financiar, ceea ce impune studierea

12 fluxurilor financiare în timpul unuia sau mai multor exerciții. Aici interesează care au fost în această perioadă utilizările noi ale întreprinderii (investiții corporale, necorporale, financiare, rambursarea împrumuturilor) și de ce noi resurse a dispus întreprinderea în aceeași perioadă (autofinanțare sau credite). 1.4 Modele de analiză a rentabilității în mediul bancar Principalele modele de analiză a rentabilității în mediul bancar sunt: 1. Rata rentabilității economice se determină ca raport între profitul net si activul total al băncilor și exprimă rentabilitatea unilizării activelor, adica profitul net obținut de o unitate monetară de active. Rata rentabilității economice în sistemul bancar este expresia rentabilității de ansamblu a unei societăți bancare. Se mai numește și profitul la active, sau rentabilitatea activelor și măsoară efectul capacității manageriale de a utiliza resursele financiare și reale ale societății bancare pentru a genera profit.9 Rentabilitatea economică se calculează ca raport între profitul net și activul total al băncilor. Exprimă deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetară de activ: RE RE – rata rentabilitatii economice PN – profitul net al bancii AT – activul total al bancii Rata rentabilității economice arată efectul capacității manageriale de a utiliza resursele băncii ( proprii și atrase ) în scopul obținerii de profit. Se apreciază ca ROA este cel mai relevant indicator al eficienței bancare deoarece 9 Rădulescu Magdalena, idem p.15 100´=ATPN

13 exprimă rezultatul net ( în primul rând ) ca performanță a managemantului activelor, în condițiile unui volum dat al resurselor. 10 Un trend în scădere al acestei rate arată că banca întâmpină dificultăți. Un trend în creștere este expresia unor rezultate pozitive dar poate fi și expresia asumării unui risc excesiv de către bancă. Mărimea tipică a acestei rate este de 1-2%. 2. Rata rentabilității financiare se determină ca raport între profitul net și capitalul propriu și oferă informații cu privire la profitul înregistrat pe unitatea de valoare contabilă a investiției acționarilor în bancă. Rentabilitatea financiară se determină ca raport între profitul net și capitalul propriu. reprezintă deci, procentual, profitul net adus de o unitate monetară de capital: RF RF – rata rentabilitatii financiare PN – profitul net al bancii CP – capitalurile proprii ale bancii Rata rentabilității financiare este cea mai semnificativă expresie a profitului bancar din perspectiva acționarilor deoarece evidențiază efectul angajării lor în activitatea bancară. În practica internațională, nivelul standard al rentabilității financiare este un procent de 15-20%. 3. Efectul de pârghie sau Multiplicarea capitalului este un indicator sintetic care evidențiază gradul în care utilizarea unor resurse atrase suplimentar duce la creșterea rentabilității capitalului propriu. Efectul de pârghie se calculează ca: 10 Rădulescu Magdalena, idem p.16 100´=CPPN

14 EM = EM – efectul de levier CP – capitalurile proprii ale bancii AT – activul total al bancii Este un indicator de structură care se exprimă în unități de măsură absolute și are în general valori mai mari decât 10. 4. Rata profitului net se calculează ca raport procentual între profitul net și veniturile totale. Se calculează ca raport procentual între profitul net și veniturile totale, după cum urmează: PM = PM – rata profitului PN – profitul net al bancii VT – venitul total al bancii Acest indicator sintetic al performanțelor bancare este denumit și marja netă. Venitul total al băncii este format din veniturile din dobânzi și alte venituri precum cele din comisonane, consultanță sau alte servicii financiare netradiționale aducătoare de venituri. Mărimea acestui indicator depinde de presiunea fiscală, de gradul de concurență din sistemul financiar-bancar și de eficiența activității băncii. În general, valoarea acestui indicator ar trebui să se încadreze în intervalul 10-12%.11 5. Gradul de utilizare a activelor este un indicator care depinde de mărimea dobânzii pe piață și de structura activelor bancare și se calculează ca raport procentual între venitul total din operațiile bancare și totalul activelor și arată veniturile totale care se obțin din utilizarea activelor ( venituri din dobânzi, comisioane, taxe și venituri nonprofit ). Se calculează ca raport între totalul 11 Rădulescu Magdalena, idem p.17 CPAT
100´VTPN

15 veniturilor și totalul activelor. În practica internațională, nivelul standard al gradului de utilizare a activelor este de 10-12%.12 AU =+ AU – rata utilizarii activelor VT – venitul total al bancii AT – activul total al bancii 12 Rădulescu Magdalena, idem p.18 100100´=´ATVDATVT100´ATAV

16 2. POZIȚIONAREA BRD ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC 2.1 Diagnoza juridică a BRD BRD Groupe Société Générale este societate pe acțiuni admisă la tranzacționare pe o piață reglementată și funcționează ca o persoană juridică română, în conformitate cu reglementările privind piața de capital și cu legislația bancară. 13 Atunci când folosim cuvăntul „diagnoză”, ne referim la acele investigații făcute asupra unei organizații sau a unui subsistem organizațional, care folosesc concepte țintind la a examina starea actuală a organizației, în vederea punerii la dispoziția clienților a informațiilor valide necesare pentru creșterea eficienței organizației. 14 Obiectul de activitate al BRD în constituie:15 a) Atragerea de depozite și alte fonduri rambursabile; b) Acordarea de credite, incluzând: credite de consum, credite ipotecare, factoring, finanțarea tranzacțiilor comerciale; c) Operațiuni de plăți d) Participarea la emisiunea de valori mobiliare și alte instrumente financiare, prin subscrierea și plasamentul acestora ori prin plasament și prestare de servicii legale de astfel de emisiuni. Metodologiile de analiză și diagnoză a subsistemelor economice furnizează un set structurat de principii, etape, metode și tehnici cu valoare de linii directoare, în contextul cărora analistul poate să-și adapteze în mod coerent conceptele pe care le utilizează în conceptul complex de analiză și diagnoză 13 Act Constructiv al BRD Groupe Société Générale S.A reactualizat p.1 14 Conf. Univ. dr. Dragoș Iliescu, “ Diagnoza Organizațională”, Editura Universitară, București, 2009, p.4 15 Act Constructiv al BRD, idem p.5

17 juridică, sau într-o viziune mai largă în procesele de investigare, modelare și proiectare a sistemelor.16 Analiza și diagnoza juridică a sistemelor economice din cadrul BRD furnizează un arsenal de metode și tehnici numite generic metodologii care permit identificarea „ stării de sănătate” a instituției/ afacerii și a eventualelor simptome și cauze care le determină și le afectează.17 Analiza sistemelor în mediul artificial ( firme, bănci, afaceri ) privite ca sistemele multiagent, prin analogie cu comportamentul sistemelor din natură, inclusiv cel biologic, a condus în ultimii ani la o nouă și fructuoasă abordare a problematicii analizei și diagnozei juridice. 18 În concluzie, obiectivul juridic este de a aprecia riscurile inerte situației juridice și verificarea aspectelor juridice legale de estimarea posibilităților viitoare. Mijloacele de realizare constau în utilizarea documentelor și informațiilor primite din partea instituției bancare, precum și a datelor și informațiilor complementare și suplimentare obținute din afara instituției. 2.2 Diagnoza comercială a BRD Abordările din domeniul bancar au evoluat alert, de la utilizarea unor metode și modele statistice ( bazate pe datele contabile ale băncii, care sugerează metode antefaliment ) și până la modele de inteligență artificială ( axate pe simptomele insolvenței sau în general ale eșecului afacerii/băncii ) și care îmbină abordările cantitative cu cele calitative ale stării financiar-contabile, fiind susținute de rezultatele de vărf ale tehnologiei informației.19 16 Păun Mihai, Bădescu Alexandru, Albu Cristian, “ Analiza sistemelor economice-studii de caz”, Editura Matrix, București, 2008, p.67 17 Dulcea Cristian, „ Diagnoza instituțiilor economico-financiare”, Editura Economică, București, 2009, p.755 18 Ciobanu George, Băncilă Iulian,” Analiza sistemelor complexe”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 2002, p.106 19 Ciobanu Georghe, Băncilă Iulian, idem p.127

18 Rezultatul diagnozei comerciale al băncii BRD poate varia continuu, într-un interval definit ca limită inferioară de eșec, iar la limita superioară de performanță. Indicatorii utilizați în stabilirea performanței sunt: satisfacția consumatorilor, reputația băncii, satisfacția angajaților, calitatea produselor comercializate, stabilirea relațiilor de lungă durată cu clienții. Opusul stării de performanță se poate evidenția prin eșec. Produsele și serviciile bancare ale BRD sunt oferite unei clientele destul de diversificate care în funcție de amploarea activității desfașurate se grupează în 2 mari categorii: persoane juridice ( corporate ) și persoane fizice ( retail ). Persoanele juridice: activitatea cuprinde produse de genul creditelor de trezorerie, credite ipotecare, credite de dezvoltare, credite sindicalizate, garanții bancare. În aceste activități sunt necesare aptitudini profesionale de specialitate, întrucât produsele sunt mai complexe și de valori mai mari iar clienții sunt companii mijlocii și mari. Din aceste motive, calitatea seriviciilor, personalizarea produselor, gradul de risc asumat de bancă, relația bancă-client și reputația băncii sunt de cele mai multe ori determinante pentru opțiunile clienților. Persoanele fizice ( retalil ): în această categorie se încadrează activitățile destinate persoanelor fizice ce nu desfășoară activități economice, dar sunt admise și companii mici ca cele comerciale, prestări de serivcii, etc. Produsele de retail sunt reprezentate de creditul de consum, creditul ipotecar, garanții bancare, depozite bancare la vedere și la termen, precum și de serviciile de plăți electronice, plăți prin carduri, canale alternative ( internet, telefonie mobilă ), schimb valutar. O abordare comercială o reprezintă imaginea de ansamblu, cât de bine este văzută de clienți sau potențiali clienți. O imagine comercială nu are nevoie de reclamă.La 31 decembrie 2018 Banca avea 723 agenții față de 31.12.2017 unde erau 760 agentii care asigură distribuția produselor și a serviciilor sale pe întreg teritoriul țării. De asemenea, gradul de echipare pentru clienții persoane fizice a continuat să crească, de la 4,16 la 31 decembrie 2017 la 4,23 la 31

19 decembrie 2018, beneficiind de amplificarea cererii pentru soluții de bancă la distanță. Începând cu data de 15 august 2019, BRD a decis stoparea transferului internațional în parteneriat cu Western Union.20
Tabel nr. 2, „ Gradul de echipare ( clienți persoane fizice) ( nr produse/client) în perioada decembrie 2016-decembrie 2018, realizat de autor pe baza sursei „ Raport Anual al Consiliului de Administrație BRD 2018”. Se poate observa o creștere ascendentă în cei 3 ani studiați. Dacă în decembrie 2016 aveam undeva la 4,07 mil clienți persoane fizice, în decembrie 2018 aveam puțin peste 4,2 mil. clienți. Gradul de echipare pentru clienții persoane fizice a continuat să crească pe baza intensificării relațiilor comerciale. Aceasta a atins 4,29 la 31 decembrie 2019 față de 4,23 la 31 decembrie 2018. BRD a obținut o cotă de piață de 11,3% după total active, la 31 decembrie 2019, conform calculelor Băncii Naționale a României. Totalul activelor a crescut cu aproape 3,3% la nivelul Băncii față de finalul anului 2018. 20 Raport Anual al Consiliului de Administrație al BRD, decembrie 2018 3,9544,054,14,154,24,25
Dec. 2016Dec. 2017Dec.2018Grad de echipare (mil. clienți persoane fizice)(nr. produse / client)

20 Active (mil lei) Dec-17 Dec-18 Dec-19 Dec-19 vs. Dec-18 Disponibilități și conturi la Banca Centrală 7,682 6,022 6,843 13.6% Credite și avansuri acordate instituțiilor de credit 2,487 3,298 3,392 2.8% Credite și avansuri acordate clientelei, nete 27,873 28,893 29,467 2.0% Alte instrumente financiare 14,093 14,533 14,424 -0.8% Active imobilizate 992 1 ,004 1 ,425 41.8% Alte active 365 339 304 -10.3% Total active 53,491 54,089 55,853 3.3% Tabel nr 3 " Poziția financiară -active la BRD
Soldul creditelor nete acordate clienților a crescut în dinamică anuală cu 2,0% la nivelul Băncii, atât pentru segmentul retail, cât și pe cel non-retail,
53,49154,08955,853
52,00052,50053,00053,50054,00054,50055,00055,50056,00056,500
201720182019Reprezentare grafică a activelor la BRD pentru anii 2017-2019

21 impulsionat în principal de creșterea creditelor către clienții persoane fizice și mari companii. Tabel nr.4 Situația comparativă a elementelor de pasiv la BRD Datorii si Capitaluri Proprii (mil lei) Dec-17 Dec-18 Dec-19 Vs Dec-18 Sume datorate instituțiilor de credit 935 314 431 37.2% Sume datorate clienților 44,387 45,316 46,040 1.6% Alte pasive 1 ,141 1,132 1,487 31.3% Capitaluri proprii 7 ,028 7,327 7,895 7.8% Total Datorii și Capitaluri proprii 53,491 54,089 55,853 3.3% Grafic nr.1 Reprezentare grafică situației comparative a totalului datoriilor si capitalului propriu
Din analiza tabelară reiese că banca continuă sa se bucure de o bază de finanțare stabilă și solidă. Datoriile privind clientela au crescut cu 1,6% și au
53,49154,08955,853
5252,55353,55454,55555,55656,5
201720182019

22 reprezentat 82% din totalul datoriilor și capitalurilor proprii la nivelul băncii. Creșterea a fost impulsionată de intrări mai mari de la clienți persoane fizice și companii mici și medii, în timp ce economiile clienților mari companii s-au redus, abordarea fiind ajustată în mod pragmatic datorită situației de lichiditate a băncii. Tabel nr.5 Structura capitalurilor proprii la BRD Capitaluri proprii (mil lei) Dec-17 Dec-18 Dec-19 Vs Dec-18 Capital social 2,516 2,516 2,516 0.0% Alte rezerve 62 (3) 179 n.a. Rezultat reportat și rezerve de natura instrumentelor de capital 4,451 4,815 5,201 8.0% Total capitaluri proprii 7 ,028 7 ,327 7,895 7.8% Tabel nr 6. Reprezentare grafică a totalului capitalurilor proprii între anii 2017-2019

7,0287,3277,895
6,46,66,877,27,47,67,88
201720182019

23 Capitalurile proprii au crescut cu 7,8% la nivelul băncii, în comparație cu 31 decembrie 2018, creștere determinată de rezerve pozitive din reevaluarea instrumentelor de datorie care sunt contabilizate la valoare justă prin alte elemente ale rezultatului global. 2.3 Diagnoza managerială a BRD Diagnoza Organizațională Managerială furnizează atât o sinteză a punctelor forte și domeniilor de dezvoltare pentru întregul grup de manageri al companiei, cât și instrucțiuni pentru trainingurile de dezvoltare a abilităților manageriale. Informațiile concret furnizare de diagnoza managerială sunt următoarele:21 • sinteză cuprinzătoare pentru executiv; • analiză a setului de abilități critice – ce identifică abilitățile cele mai importante specifice companiei; • concordanța managerilor privind abilitățile critice; • o expunere completă a stadiului dezvoltării managementului organizației; • o analiză comparativă a seturilor de abilități – ce identifică prioritățile de dezvoltare din cadrul companiei; • o analiză completă a necesităților de training din cadrul organizație. Resursele băncilor sunt constituite din resurse proprii și resurse atrase. Resursele proprii sunt constituite din capitalul subscris de acționari și beneficiile distribuite și înglobate în diferite fonduri de rezervă sau de risc. Deținerea capitalului propriu contribuie la asigurarea stabilității băncii și 21 Raportul Administrațiilor asupra situațiilor financiare individuale, întocmite pentru Exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018

24 eficienței activității, dar importanță deosebită are la inițierea activității băncii (emisiunea acțiunilor, imobile, mobilier, seifuri, programe, contracte, etc.). Necesitatea capitatului bancar este indiscutabilă și se referă în primul rând la mijloacele alocate de către fondatorii băncii și e compus, în general, de capital acționar, rezerve și profit nerepartizat (resursele financiare proprii). După gradul de stabilitate resursele proprii includ:22 Resurse stabile, care pot fi plasate pe termen lung (capital social, fondul de rezervă); resurse temporare, care pot fi plasate pe termen foarte scurt (rezerve pentru pierderi la credite, dividendele de plată, rezerve temporare); capitalul bancar are rol important la începutul desfășurării activității, pe perioada activității și la lichidare. Funcțiile principale a capitalului propriu (resurse financiare proprii) sunt: de protecție, presupune posibilitatea achitării în cazul lichidării băncii și tot odată presupune menținerea solvabilității băncii prin intermediul rezervelor ce permit asigurarea activității băncii, chiar și în condiții de apariții a unor pierderi; operativă, constă în alocarea resurselor în vederea procurării activelor necesare la etapa inițială a formării băncii, este utilizată mai târziu pentru asigurarea continuității băncii; de reglementare, se referă la posibilitatea de influențare de către autorități de a fixa cerințe față de mărimea capitalului băncii, determinând prin aceasta un raport între capital și totalitatea operațiunilor ce le poate efectua banca. Capitalul propriu al băncii este constituit din: • Capital social, care este valoarea aporturilor de la acționari. • Surplusul de capital (capital suplimentar) format din contul diferenței de prețuri în rezultatul plasării acțiunilor și valorii nominale la emisia acțiunilor. Resursele atrase pot fi grupate, în funcție de caracteristica funcțională în două categorii: 23 22 Politica Comercială a BRD în calitate de operator independent, 31 decembrie 2018 23 Analiza Activității Economico Financiare la BRD, 31 decembrie 2018

25 – resurse depozit sunt resurse atrase și existente funcțional în portofoliul băncii sub forma: conturilor de disponibilități ale agenților economici, persoanelor fizice și juridice, instituțiilor financiare și publice. Aceste resurse prezintă o volatilitate ridicată, pentru atragerea clienților, în deosebi a celor mari, banca trebuind să reducă comisioanele și să crească calitatea serviciilor oferite; – depozitelor la vedere, care au un grad mare de lichiditate, banca oferind dobânzi mici, aceste resurse având însă grad mare de volatilitate, adesea băncile restricționând operațiunile cu aceste conturi; depozitelor la termen, bonificate la dobânda pieții, diferențiat în funcție de perioada de maturizare. Un instrument specific al acestei resurse îl reprezintă certificatele de depozit. Certificatele de depozit sunt titluri de valoare cu o circulație de până la 1 an. Certificatele de depozit sunt titluri de valoare ale pieței monetare; depozitele instituțiilor financiare internaționale, depozitele corespondente ale altor bănci sau sumele în tranzit între unitățile băncii și resurse nondepozit sunt procurate de bancă în situații dificile, disfuncționale și pot căpăta următoarele forme: împrumuturi de la Banca Centrală (credite de refinanțare), precum credite de licitație, credite structurale, credite lombard (overdraft) etc; împrumuturi pe piața interbancară, de la alte bănci, la care se apelează în cazul unei crize acute de lichidități și vânzarea temporară a bonurilor de trezorerie, emiterea obligațiunilor și cambiilor bancare. Cambiile bancare sunt titluri de valoare ale pieței monetare, cu o circulație de până la 1 an. Obligațiunea reprezintă partea capitalului de împrumut a băncii. Obligațiunile sunt titluri de valoare ale pieței de capital, cu o circulație pe perioadă mai mare de 1 an. Diagnoza managerială cuprinde toate politicile si procedurile privind managementul resurselor umane, de la modul în care se face recrutarea și selecția angajaților și a voluntarilor, acolo unde este cazul, până la instruirea si la modalitatea de evaluare a performanțelor acestora.

26 BRD – Groupe Société Générale a adoptat sistemul unitar de administrație în deplină concordanță cu obiectivele unei bune guvernante corporative, a transparenței informației corporative relevante, a protecției acționarilor și a altor categorii de persoane interesate, precum și a unei funcționări eficiente de piață bancară. Membrii Organului de Conducere îndeplinesc condițiile și criteriile de eligibilitate în " Politica de selecție, monitorizare și planificare a succesiunii membrilor organului de conducere", necesare administrarii/conducerii eficiente a BRD – Groupe Société Générale, respectiv: – dispun de o bună reputație și expertiză necesară pentru exercitarea responsabilităților în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase; – dispun de experiență profesională care presupune cunoștințe teoretice și practice adecvate naturii, măririi și complexității activității Băncii și responsabilităților încredințate, precum și experiența într-o funcție de conducere, dobăndită într-o entitate comparabilă ca dimensiuni și activitate cu Banca; – asigură condițiile competenței colective a Organului de Conducere pentru o administrare și conducere eficientă și performanța activității Băncii; – alocă suficient timp pentru exercitarea responsabilităților conferite de lege și de organele statutare; – demonstrează implicare și angajament în exercitarea responsabilităților conferite de lege și de organele statutare.24 24 Analiza Activității Economico Financiare la BRD, 31 decembrie 2019

27 3. ANALIZA RENTABILITĂȚII LA BRD 3.1 Analiza dinamică și structurală a profitului la BRD Profitul reprezintă principala sursă din care băncile își constituie fonduri de rezervă, contribuind în acest fel, la îmbunătățirea capitalizării băncii, protejându-le față de eventualele pierderi înregistrate în exercițiile financiare. Pentru evidența interdependenței în evoluția performanțelor bancare și pentru a evidenția principalele modalități de acțiune pentru îmbunătățirea acestora, profitul, ca sumă în expresie absolută, trebuie raportat la principala lui determinare, rezultând un set de indicatori.25 Tabel nr 7. Situația comparativă de profit sau pierdere a băncii pentru perioada 2017 – 2019 este prezentată mai jos:12 Milioane RON 2017 2018 2019 19/18 Venit net bancar 2,641 2,981 3,170 6.3% – venituri nete din dobanzi 1,604 1,869 2,024 8.2% – comisioane, nete 726 759 767 1.0% – alte venituri bancare* 311 352 379 7.7% Cheltuieli operationale (1,388) (1,400) (1,580) 12.9% – cheltuieli cu personalul (691) (716) (770) 7.6% – taxa pe active financiare – – (75) n.a. – alte cheltuieli (697) (684) (735) 7.4% Rezultat operational brut 1,254 1,581 1,590 0.5% Costul net al riscului 376 246 224 -9.1% Rezultat brut 1,630 1,828 1,814 -0.8% 25 Loredana Ciurlău, " Analiză financiar-bancară", Universitatea Economică, Târgu Jiu, 2009, p.18

28 Rezultat net 1,380 1,546 1,529 -1.1% Din analiza Contului de Profit si Pierdere rezultă că: venitul bancar este alcătuit din suma veniturilor nete din dobânzi, comisioane nete și alte venituri bancare (comisioane din schimbarea cardului bancar). Dacă în anul 2017 banca avea un venit de 2,641 mil. lei, în anul 2019 banca avea un venit net de 3,170 mil. lei, cu 6,3% mai mult față de 2018. Se poate observa o creștere a venitului bancar pe cei 3 ani studiați. Cheltuielile operaționale sunt formate din suma cheltuielilor cu personalul, taxa pe activele financiare și alte cheltuieli. Dacă în anul 2017 cheltuielile operaționale au fost de 1,388 mil. lei, în anul 2019 banca a avut 1,580 mil. lei cheltuieli operaționale, cu 12,9% mai mult față de anul 2018, fiind o creștere pe fiecare an studiat a cheltuielilor. Rezultatul operațional brut a fost de 1,254 mil. lei în 2017 și 1,590 mil. lei în anul 2019, cu o creștere de 0,5% față de anul precedent. Costul net al riscului în 2017 a fost de 376 mil. lei față de 224 mil. lei în anul 2019, cu o scădere de -9,1% fată de anul precedent. Se poate observa o scădere anuală a costului net al riscului. Rezultatul brut a fost de 1,630 mil. lei în anul 2017 și 1,814 mil. lei în anul 2019, cu o scădere de -0,8% față de anul 2018 dar cu o creștere față de anul 2017. Rezultatul net este de 1,380 mil. lei în anul 2017 și 1,529 mil. lei în anul 2019, având o scădere de -1,1% față de 2018 dar avănd o creștere față de 2017. 3.2 Modele de analiză a profitului la BRD Determinarea profitului în perioada analizată se poate vizualiza cu ajutorul graficelor individuale, care permit o sesizare mai rapidă a evoluției veniturilor si a cheltuielilor totale.

29 Gr Evoluția veniturilor în perioada 2017-2019 ( mil. lei )
Evoluția cheltuielilor în perioada 2017-2019 (mil. lei )

0500100015002000250030003500
201720182019264129813170
12501300135014001450150015501600
201720182019138814001580

30 Așadar, profitul brut poate fi calculat ca diferență între veniturile totale și cheltuielile totale: Pentru anul 2017: P"#$%&'=V*$%&'−C*$%&'= 2661 mil. lei- 1388 mil. lei= 1253 mil.lei Pentru anul 2018: P"#$%&-=V*$%&-−C*$%&-= 2981 mil. lei- 1400 mil. lei= 1581 mil.lei Pentru anul 2019: P"#$%&.=V*$%&.−C*$%&.= 3170 mil. lei- 1580 mil. lei= 1590 mil. lei Evoluția profitului net în perioada 2017-2019
Analizănd tabelul de mai sus, se poate observa o creștere masiva a profitului în anul 2018 față de 2017 cu aproape 328 mil. lei, față de anul 2019 unde creșterea raportata la anul precedent a fost de numai 9 mil. lei. Evoluția calității activelor bancare prezintă o importanță deosebită în analiza de ansamblu a performanțelor bancare și se realizează cu ajutorul
02004006008001000120014001600
201720182019125315811590

31 indicatorilor calității activelor, care pun în evidență structura activelor unei bănci din punct de vedere al performanțelor și din punct de vedere al capacității de a produce venituri. Pentru evaluarea activelor bancare am folosit o serie de indicatori, cei mai importanți fiind următorii: 1. Ponderea creditelor în total active= =/0123*1*4*56 5/*381 *100 (mii lei) Indicatori 2018 2019 Credite 28.893 29.467 Total Active 54089 55853 Provizioane 52,92 138,67 2018: $-.-.:;<%-.*100= 53,4% 2019: $..<=';;.-;:*100= 52,75 %

32 Ponderea creditelor în total active în perioada 2018-2019
Din analiza indicatorilor putem observa faptul că creditele dețin o pondere însemnată în totalul activelor. Ușoara scădere a ponderii creditelor în total active reflectă o scădere a riscului asumat. Aceasta indică o creștere a gradului de lichiditate a băncii pentru că creditele presupun imobilizări de fonduri pe diferite termene. 2. Gradul de acoperire al creditelor prin provizioane = >0483?345@1/0123*1* 100 2018:;$..$$–.:*100 = 0.183% 2019 : &:-.='$.<='*100 = 0.470%
52,40%52,50%52,60%52,70%52,80%52,90%53,00%53,10%53,20%53,30%53,40%53,50%
2018201953,41%
52,75%

33 Gradul de acoperire al creditelor prin provizioane în perioada 2018-2019
3. Rata profitului brut = >04"3* #0A*81@3*A03 *4*561 *100 2019 : &-&:.=&:&'%.&:*100 = 57.20% 2018 : &-$'.;;$.-%..&*100 = 61.3% 0,183%0,470%
0,000%0,050%0,100%0,150%0,200%0,250%0,300%0,350%0,400%0,450%0,500%
20182019

34 Evoluția profitului brut în perioada 2018-2019
Acest indicator reflectă valoarea veniturilor obținute pentru realizare și prezintă gradul în care centrul de profit realizează dezideral maximizării veniturilor în condițiile minimizării cheltuielilor. 4. Evoluția ratei profitului brut =>04"3* #0A*81@3*A03 *4*561 *100 2019 : &-&:.=&:&'%.&:*100=57.20% 2018 : &-$'.;; $.-%..&*100=61.3% Nivelul acestui indicator relevă obținerea unor rezultate bune, fără asumarea unor riscuri excesive de către bancă. Veniturile au crescut în timp ce profitul brut a scăzut ceea ce relevă o creștere a cheltuielilor, ceea ce ar putea însemna că gestionarea resurselor nu a fost foarte bună. 61,30%
57,20%55,00%56,00%57,00%58,00%59,00%60,00%61,00%62,00%
20182019

35 Evoluția ratei profitului brut în perioada 2018-2019
5. Rata profitului net = >04"3* @1**4*56 5/*381 * 100 2018 : &;<=;<%-. *100=2.85% 2019 : &;$.;;-;: *100=2.73% 61,30%
57,20%55,00%56,00%57,00%58,00%59,00%60,00%61,00%62,00%
20182019

36 Evoluția profitului net în perioada 2018-2019
Din calcularea indicatorului rata profitului net, se observă scaderea profitului net de la 2,85% la 2,73% în anul 2019. 6. Lichiditatea creditelor arată gradul de lichiditate al creditelor, respectiv capacitatea de rambursare a acestora, creditele fiind apreciate cu un grad de lichiditate redus. Indicatorul se calculează ca raport procentual între total credite și total active, nivelul său ridicat indicând o lichiditate scăzută a activelor. lichiditatea creditelor = /0123*15/*381* 100 2018 : :%'=-<'%;<%-.:;<* 100 = 56.88% 2019 : :%.;;;&=;;-;:$:.∗100=55.42%
2,66%2,68%2,70%2,72%2,74%2,76%2,78%2,80%2,82%2,84%2,86%
201820192,85%2,73%

37 Evoluția lichidității creditelor în perioada 2018-2019
7. Solvabilitatea reflectă capacitatea băncii de a susține cu ajutorul capitalului întreaga activitate, calculându-se ca raport procentual între capitalul propriu și total active ( sau credite sau surse atrase ). solvabilitate =/5>3*56A6 >04>03A /0123*1 * 100 2018 : ':$'<%.:%'=-<'%*100= 23.81% 2019 : '-.;$–:%.;;;&=*100 = 25.50% 56,88%
55,42%54,50%55,00%55,50%56,00%56,50%57,00%
20182019

38 Evoluția solvabilității în perioada 2018-2019
Dată fiind creșterea capitalului propriu al băncii în intervalul 2018-2019, se observă creșterea solvabilității băncii pusă în evidență de acest indicator. 3.3 Modele de analiză a ratelor de rentabilitate la BRD Măsurarea rezultatelor managementului bancar, de optimizare a fluxurilor elementelor de activ în corelație cu volumul și structura activelor atrase se datorează rentabilității. Prima metodă de analiză a rentabilității este chiar indicele de rentabilitate care se calculează astfel: Rentabilitatea = >04"3* #0A* /E16*A3163 *4*561 * 100 2019 : &-&:.=&:&'%.&:*100=57.20% 23,81%25,50%
22,50%23,00%23,50%24,00%24,50%25,00%25,50%26,00%
20182019

39 2018 : &-$'.;; $.-%..&*100=61.3% Evoluția rentabilității în perioada 2018-2019
În urma calcului ratei rentabilității celor 2 ani studiați, putem observa ca rentabilitatea în anul 2019 a scăzut față de anul 2018 cu aproximativ 4,1%. Al doilea model de analiză a rentabilității este rentabilitatea financiară, care se calculează astfel: Rentabilitatea financiară =FGHIJK LMKNOFJKOP FGHFGJQ * 100 Indicele rentabilității financiare pentru anii 2018-2019 61,30%
57,20%55,00%56,00%57,00%58,00%59,00%60,00%61,00%62,00%
20182019

40 Din calculele indicatorului de rentabilitate financiară se observă o scădere a profitului net de la 21,1% la 19,3 %. Al treilea model de calcul al rentabilității este indicele rentabilității economice, care se calculează astfel: Rentabilitatea economica = >04"3* @1**4*56 5/*381 * 100 2018 : &;<=;<%-. * 100=2.85% 2019 : &;$.;;-;: * 100=2.73% Indicele rentabilității economice pentru anii 2018-2019 21,10%
19,30%18,00%18,50%19,00%19,50%20,00%20,50%21,00%21,50%
20182019

41 Din calculul indicatorului de rentabilitate economică se observă scăderea profitului net de la 2,85 % în anul 2018 la 2,73 % în anul 2019. Al patrulea model de analiză a rentabilității bancare este indicatorul efectului de pârghie, care se calculează astfel: Efectul de pârghie =*4*56 5/*381/5>3*56 >04>03A 2018 : ;<%-.':$'%x100=73.82% 2019 : ;;-;:'-.;%x100=70.74% Indicatorul efectului de pârghie pentru anii 2018-2019 2,85%
2,73%2,66%2,68%2,70%2,72%2,74%2,76%2,78%2,80%2,82%2,84%2,86%
20182019

42 Din calculul indicatorului efectul de pârghie se observă o scădere a activelor de la 73,82% în anul 2018 la 70,74% în anul 2019.
69,00%69,50%70,00%70,50%71,00%71,50%72,00%72,50%73,00%73,50%74,00%
2018201973,82%
70,74%

43

44 6. BIBLIOGRAFIE 1. Ciobanu George, Băncilă Iulian,” Analiza sistemelor complexe”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 2002, 2. Dulcea Cristian, „ Diagnoza instituțiilor economico-financiare”, Editura Economică, București, 2009, 3. Gheorghiu Alexandru, „ Analiză economico-financiară la nivel microeconomic”, Editura Economică, București, 2004 4. Iliescu Dragoș, “ Diagnoza Organizațională”, Editura Universitară, București, 2009 5. Păun Mihai, Bădescu Alexandru, Albu Cristian, “ Analiza sistemelor economice-studii de caz”, Editura Matrix, București, 2008 6. Rădulescu Magdalena, " Gestiune bancară", Editura Economică, Pitești, 2010 7. Rotaru, Constantin, ,,Managementul performanței bancare”, Editura Expert, București, 2001 8. Stancu Ion, " Analiză financiară", Editura Economică, București, 2007 9. Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Georgescu Nicolae, „ Analiza economico-financiară”, Editura Economică, București, 2004 10. Zaharia Ovidiu, Roman Mihaela, „ Analiza statică a activității economice și a gestiunii financiare a înteprinderii”, Editura ASE, București, 2002 • Legea contabilității nr.82/1991, republicată în iunie 2007, art.2, al (1) • Act Constructiv al BRD Groupe Société Générale S.A reactualizat p.1 • Raport Anual al Consiliului de Administrație al BRD, decembrie 2018 • Raportul Administrațiilor asupra situațiilor financiare individuale, întocmite pentru Exercițiul încheiat la 31 decembrie 2018 • Politica Comercială a BRD în calitate de operator independent, 31 decembrie 2018 • Analiza Activității Economico Financiare la BRD, 31 decembrie 2018 • Analiza Activității Economico Financiare la BRD, 31 decembrie 2019

45