De la Turism la Agroturism. Aspecte Particulare Privind Desfasurarea Activitatii Intr O Pensiune Agroturistica

Economie

De la Turism la Agroturism. Aspecte Particulare Privind Desfasurarea Activitatii Intr O Pensiune Agroturistica

Byadmin ianuarie 1, 2024

CUPRINS

LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR

Lista tabelelor

Tabel 1 Motivațiile desfășurării agroturismului……………………………………………………….10

Tabel 2 Structuri de cazare turistică din satul Ciocănești………………………………………….17

Tabel 3 Evenimente și manifestări din Ciocănești……………………………………………………18

Tabel 4 Analiza SWOT pentru satul Ciocănești……………………………………………………….20

Lista imaginilor

Imaginea 1 Simbolul satului turistic Ciocănești………………………………………………………15

Imaginea 2 Model de casă din satul Ciocănești………………………………………………………15

Imaginea 3 Preparate tradiționale…………………………………………………………………………22

Imaginea 4 Cameră dublă din pensiunea agroturistică Viorica, Ciocănești………………..24

Imaginea 5 Cameră single din pensiunea agroturistică Viorica, Ciocănești…………………24

Imaginea 6 Sala de mese din pensiunea Viorica, Ciocănești……………………………………..25

Imaginea 7 Cursuri de echitație oferite de pensiunile agroturistice din Ciocănești………..25

Imaginea 8 Arta încondeierii ouălor……………………………………………………………………….26

Imaginea 9 Festivalul Național al Păstrăvului din Ciocănești…………………………………….26

Imaginea 10 Portul popular din satul Ciocănești………………………………………………………27

Lista figurilor

Figura 1 Organigrama unei pensiuni agroturistice……………………………………………………23

Lista graficelor

Graficul 1 Scopul vizitei la pensiune………………………………………………………………………31

Graficul 2 Alegerea sejurului într-o pensiune agroturistică……………………………………….31

Graficul 3 Gradul de satisfacție al clienților…………………………………………………………….32

Graficul 4 Determinarea revenirii la pensiune…………………………………………………………33

Graficul 5 Vârsta respondenților……………………………………………………………………………33

Graficul 6 Localizarea respondenților…………………………………………………………………….33

Graficul 7 Venitul lunar al respondenților……………………………………………………………….34

Graficul 8 Mediul de proveniență al respondenților………………………………………………….34

Graficul 9 Studiile respondenților…………………………………………………………………………..34

INTRODUCERE

În lucrarea de licență având ca titlu „De la turism la agroturism. Aspecte particulare privind desfășurarea activității într-o pensiune agroturistică” am abordat turismul în toată complexitatea lui, punând accent pe importanța dezvoltării spațiului rural, a industriei și a producției de bunuri materiale în dezvoltarea acestuia prin analiza pensiunilor agroturistice și raportarea turiștilor la această componentă.

Spațiul rural deține o mare varietate de resurse locale care vor trebui valorificate superior pentru a avea loc o dezvoltare și o diversificare a producției potrivit cerințelor pieței.

Preocupările dezvoltării agroturismului vin în întâmpinarea motivațiilor de a satisface atât nevoile de odihnă și recreere activă a populației de la ora;e sau din zonele aglomerate, cât și a valorificării resurselor locale ce pot satisface cerințele turiștilor.

Agroturismul reprezintă o reală șansă pentru economia locală. Agroturismul creat și asistat crează principalele motivații în antrenarea și dezvoltarea unor inițiative, a unor activități tradiționale care multă vreme au fost neglijate, a unor meșteșuguri, în crearea și consolidarea unor creații artistice locale, legarea unor prietenii, satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale turiștilor, activității care diminuează viața economică locală.

Cunoașterea, cercetarea, ameliorarea și dezvoltarea spațiului rural sunt activități de importanță vitală pentru o țară, atât prin dimensiunea spațiului rural, exprimată prin suprafața deținută, cât și prin ponderea populației ocupate în activități productive, de servicii social-culturale, de habitat și de turism.

Lucrarea mea de licență am structurat-o în două părți astfel: în prima parte am abordat turismul și agroturismul din viziunea mai multor specialiști, autori și am prezentat atât elemente de agroturism din țara noastră, cât și agroturismul din diferite colțuri ale lumii.

În a doua parte am prezentat satul turistic Ciocănești, județul Suceava, România, fiind în opinia mea cel mai reprezentativ sat autentic, care păstrează toate tradițiile și care împreună cu instituțiile locale și comunitatea locală practică agroturismul. Tot în această parte, am prezentat modul de desfășurare a activității într-o pensiune agroturistică, argumentând prin exemple de la pensiunile agroturistice din Ciocănești, dar și prin aplicarea unor chestionare atât administratorilor de pensiuni agroturistice cât și clienților acestora.

Am ales această temă deoarece sunt interesată de acest domeniu de activitate, îmi place să analizez modul de trai al oamenilor de la țară care realizează venituri din diferite activități de turism, practică agroturismul și încearcă să transmită tradițiile urmașilor lor.

PARTEA 1

ANALIZA LITERATURII DE SPECIALITATE

1.1 Aspecte generale ale turismului

În contextul mediului economic actual, caracterizat de globalizare, dezvoltare tehnologică continuă, turismul reprezintă în acest moment o activitate destul de importantă, care antrenează în desfășurarea ei mai mulți specialiști din diverse sectoare: economie, geografie, sociologie etc.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, turismul este definit ca fiind totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afară locului lor de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări etc.). Activitatea cu caracter recreativ sau sportiv, constând din parcurgerea pe jos sau cu diferite mijloace de transport a unei regiuni pitorești sau interesante dintr-un anumit punct de vedere.

Autorii Alecu și Constantin spun despre turism că este dependent de mediul înconjurător, acesta reprezentând materia sa primă, obiectul și domeniul de activitate și de desfășurare a turismului, fiind purtătorul resurselor sale.

Nistoreanu a enumerat principiile turismului durabil:

activitatea turistică trebuie inițiată cu mijloace proprii ale comunității locale, iar aceasta trebuie să-și mențină controlul asupra dezvoltării turistice;

turismul trebuie să ofere rezidenților locuri de muncă care să ducă la îmbunătățirea calității vieții comunității locale;

trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toare nivelurile: național, regional și local bazat pe standarde internaționale deja acceptate;

trebuie realizate programe educaționale și de training pentru îmbunătățirea managementului în domeniul protecției resurselor naturale și culturale.

Pentru a realiza o legătură între turism și mediul natural, este necesar definirea conceptului de ecoturism. Societatea Internațională de Ecoturism definește ecoturismul astfel: călătoria responsabilă în arii naturale, care conservă mediul și susține bunăstarea populației locale.

În Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ecoturismul este definit ca: Turism care se face în mijlocul naturii, cu respectarea mediului și menținerea echilibrului natural.

Conform autorului Hornoiu valorificarea cadrului natural reprezintă una din cerințele fundamentale ale ecoturismului.

1.2 De la turism la agroturism

Turismul rural este considerat unul din cele mai importante întâmplări importante ale secolului XX.

Talanga, definește turismul rural ca fiind o formă de turism care asigură un contact nemijlocit al turistului cu mediul fizic și antropic din spațiul rural și îi oferă acestuia posibilitatea de a cunoaște și a paticipa la viața cotidiană a populației locale.

În viziunea Organizației Mondiale a Turismului, turismul rural este o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată și condusă în spațiul rural de către populația locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-istorice și umane) precum și dotările, structurile turistice, inclusiv pensiunile și fermele agroturistice.

Alecu și Constantin , prezintă evoluția activităților de turism rural în România. Apariția turismului în România are un caracter istoric. În ultimii treizeci de ani, a apărut turismul rural, respectiv agroturismul fiind în strânsă legătură cu crearea unor condiții economice și sociale numite premise ale apariției turismului rural și agroturismului.

În literatura de specialitate sunt prezentate câteva studii de caz în ceea ce privește turismul rural în țările centrale.

Turismul rural în Bulgaria este promovat cu susținerea statului bulgar. În Bulgaria a fost mereu o grijă în plus pentru a creea localități rurale ca fiind centre unicate având ca scop turismul internațional. Transformarea spațiului de cazare în sat turistic este realizată de o comisie formată din Sfatul Popular, iar Balkanturist asigură contracte de închiriere cu oamenii din zonă, mai ales pentru turiștii străini. Perioada în care persoanele din satele turistice asigură turiștilor cazare și alte servicii este apreciată ca fiind vechime în câmpul muncii.

În SUA, turismul rural este apreciat de turiștii locali dar și de cei străini pentru suprafețele naturale și culturale. SUA a adoptat două decizii importante cu privire la dezvoltarea turismului rural și anume: înființarea Fundației Naționale pentru Turism Rural și a Organizației non profit pentru susținerea dezvoltării turismului rural, precum și un program pentru conducerea turismului numit „Programul Național”. Crearea Fundației Naționale a Turismului Rural (FNTR) a dezvoltat politica federală și rezoluțiile strategice. Această organizație are menirea de a planifica, dezvolta și introduce proiecte și programe pentru dezvoltarea turismului prin atragerea de noi turiști.

FNTR a devenit instrumentul principal pentru ascensiunea turismului rural. Congresul a

acceptat însemnătatea turismului pentru economia rurală. Menirea fundației este de a ajuta la dezvoltarea Americii Rurale, susținând promovarea turismului în acele locuri cu rolul de a crește numărul de vizitatori. Autorii din domeniul turismului rural mai pun în discuție și cazul turismului rural în Malaezia. Industria turismului în Malaezia a devenit una dintre cele mai importante activități din țară.

Locul de ascensiune Brunei-Indonezia –Malaezia – Filipine de curând înființată, a făcut un potențial turistic foarte ridicat. Sabah este unul dintre statele din Malaezia și membru al Zonei de creștere Brunei- Indonezia- Malaezia- Filipine, este înzestrat cu o natură bogată și cu o diversitate etnică. Turismul rural este crescut în Sabah, turiștii putându-se caza și încerca diverse activități de la sate, pot servi din bucătăria locului, viziona dansurile specifice și cumpăra diverse obiecte lucrate manual.

Turismul rural își pune amprenta în viața economică și social politică a satului românesc.

În contextul actual, organizațiile specializate în activitățile de turism rural sunt în număr foarte mare. Aceste societăți au apărut înainte de 1989, funcționând și astăzi pe baza altor elemente din zilele noastre.

Pentru creșterea și dezvoltarea turismului rural, Organizația Satelor Românești (OVR) pune în discuție problema satelor turistice. Autorii Alecu și Constantin menționează că în anul 1997 a fost elaborat un „Program de dezvoltare a satelor agroturistice”, iar miezul acestui program este”Asociația locală penucătăria locului, viziona dansurile specifice și cumpăra diverse obiecte lucrate manual.

Turismul rural își pune amprenta în viața economică și social politică a satului românesc.

În contextul actual, organizațiile specializate în activitățile de turism rural sunt în număr foarte mare. Aceste societăți au apărut înainte de 1989, funcționând și astăzi pe baza altor elemente din zilele noastre.

Pentru creșterea și dezvoltarea turismului rural, Organizația Satelor Românești (OVR) pune în discuție problema satelor turistice. Autorii Alecu și Constantin menționează că în anul 1997 a fost elaborat un „Program de dezvoltare a satelor agroturistice”, iar miezul acestui program este”Asociația locală pentru dezvoltarea turismului”.

În mai multe zone rurale cu potențial turistic s-a înființat Asociația Sătească de Turism (AST). La această asociație devin membri locuitorii satului care oferă servicii agroturistice, dar și celelalte persoane care oferă servicii conexe.

La nivel național, a fost creată Federația Națională de Turism Rural (FNATR). Această organizație se ocupă cu dirijarea întregii activități de turism din România, stabilește diverse relații cu parteneri și alte asociații din domeniu, organizează cursuri de pregătire și stabilește împreună cu instituțiile abilitate toate elementele de ordin turistic .

Turismul rural de astăzi este o veridicitate, iar dezvoltarea turismului spre spațiul rural este într-o continuă ascensiune.

Oamenilor din satele turistice le lipsesc cunoștințele și ceea ce presupune a fi un manager, elemente necesare în procesul de desfășurare a activității turistice.

Turismul rural a existat mereu, dar a fost studiat din punct de vedere științific în urmă cu puțin timp. Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turiști este nevoie de o promovare continuă, care să permite transferul de informații utile potențialilor clienți.

Promovarea pe internet a turismului rural este una precară, din cauza costurilor ridicate. O pagină standard de internet pentru o pensiune din mediul rural ar trebui să conțină o descriere a zonei din care face parte, cu relief, climă, faună etc, câteva informații cu privire la obiceiurile zonei, tradiții și oferta propriuzisă de servicii oferite: camere, personal, prețuri, mijloace de acces etc. Promovarea unei astfel de pagini poate fi făcută cu ajutorul unui program de promovare a turismului rural, prin intermediul unui alt site de specialitate cum ar fi www.turism.ro sau pe cont propriu.

Agroturismul este o componentă a turismului rural având un aport destul de mare în ceea ce privește valorificarea resurselor turistice locale și în nivelul de trai al locuitorilor, precum și în dezvoltarea economică a localității rurale.

Conform cu Dicționarul Oxford agroturismul este o formă de turism în care turiștii din străinătate vin să viziteze zonele rurale și locuiesc cu cetățenii acelor zone.

În literatura de specialitate, se specifică faptul că teritoriul României este foarte bine proporționat, acesta fiind un avantaj pentru dezvoltarea economică și turistică. O strategie de dezvoltare agroturistică necesită o delimitare teritorială a resurselor agroturistice, luând în considerare calitatea produselor cu destinație agroturistică, acestea reprezentând un segment definitoriu într-o zonare agroturistică. Aceste delimitări ale spațiilor teritoriale agroturistice, se execută în funcție de prioritățile aflate în spațiul ei, putând fi complexe, adică la nivel macroteritorial (zone, localități, centru) sau specializate (sate sau gospodării agroturistice).

Conform elementelor existente în literatura de specialitate, o delimitare agroturistică trebuie să respecte anumite etape:

– Identificarea în primul rând a patrimoniului agroturistic din lucrările de zonare turistică existente și actualizate, ajutând la analiza resurselor agroturistice din punct de vedere al funcționalității și al rentabilității acestora.

– Trebuie stabilită și analizată o formă de agroturism cu ajutorul unei analize SWOT care presupune remarcarea puntelor tari și punctelor slabe pentru fiecare spațiu agrogeografic.

– O altă etapă în delimitarea agroturistică este selecția și clasificarea în funcție de elementele de turism și activitățile agricole .

– Ultima etapă reprezintă propriuzis delimitarea zonei agroturistice, aici stabilindu-se limitele zonelor agroturistice, în care sunt evidențiate: structura zonei, specificul economic și natural al fiecărei zone .

Delimitarea zonei agroturistice are o importanță națională, deoarece se concretizează o legătură între turism și agricultură cu urmări asupra dezvoltării și modernizării spațiului rural românesc.

Practicarea turismului cu ajutorul pensiunilor agroturistice, are ca scop următoarele: valorificarea de resurse (naturale, umane, financiare), echilibrul forței de muncă, creearea de noi locuri de muncă și înlăturarea unei posibile amenințări cum ar fi exodul persoanelor în zona urbană cea mai apropiată. Luând ca exemplu agroturismul în zona montană, creșterea animalelor ajută la creearea unor produse agroalimentare naturale. Conform literaturii de specialitate există un document, în care se va prezenta activitatea desfășurată de pensiunile și gospodăriile turistice, într-un an de zile, numit CARTEA PENSIUNII TURISTICE RURALE.

1.3 Fundamentele și obiectivele agroturismului

Agroturismul se dezvoltă în zone naturale puternic modificate de om. Agroturismul utilizează pentru cazare și servirea mesei numai pensiunile turistice și agroturistice, utilizând un mediu nepoluat, obiceiurile și tradițiile locului. Agroturismul devine un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potențialul său agricol, silvic, turistic și tehnico-economic.

Numărul de locuri de cazare este un alt element care deosebește agroturismul de alte forme de turism. Legislația romană a stabilit limita de 8 camere.

În opinia lui Nistoreanu, din punct de vedere al spațiului de cazare, al bazei materiale, agroturismul poate fi definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent în gospodăria țărănească, pregătită și amenajată special pentru primirea oaspeților. Din punctul de vedere al activităților care gravitează în jurul gospodăriei țărănești, agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească, spre consumul persoanelor care, pe o perioadă determinată, vin în mediul rural pentru relaxare, odihnă și agrement , cure terapeutice , tranzacții sau afaceri , pentru satisfacerea unui hobby , inițierea în arta meșteșugurilor tradiționale, pentru studii și documentare precum și pentru multe alte activități specifice.

De asemenea agroturismul este un sistem complex ale cărui elemente componente se afla într-o strânsă relație de interdependent.

Mitrache pe baza studiilor efectuate a ajuns la concluzia că agroturismul poate fi privit ca un sistem asupra căruia se exercită numeroase influențe din mediul extern și care la rândul său, influențează acest mediu.

Agroturismul depinde foarte mult de ospitalitatea comunității rurale, de originalitate și particularitățile ei, de relațiile stabilite între ea și turism.

În tabelul numărul 1 prezentăm motivațiile desfășurării agroturismului, după Stoian Maria et al.:

Tabelul numărul 1 Motivațiile desfășurării agroturismului

Sursa: După Stoian Maria și colaboratorii

Agroturismul utilizează ospitalitatea localnicilor, deoarece este o formă de turism unde omul reprezintă elementul esențial și central. Omul este caracteristica principală ce detașează agroturismul de celelalte forme de turism. Este de remarcat faptul că țăranul nu percepe nicio plată turistului care îi apreciază munca, gospodăria. Este vorba de un spirit românesc al ospitalității, privit ca element de originalitate și calitate, cu repercusiuni pozitive asupra creșterii atracției turistice.

Relațiile interumane, ospitalitatea localnicilor și a gazdei pot determina revenirea turiștilor. Atmosfera caldă, primitoare, sunt elemente care pot determina turistul să revină. Agroturismul este singură ramură a turismului care oferă petrecerea timpului liber în aer curat și în mijlocul unei familii primitoare.

Punctele forte în agroturism sunt: originalitatea, specificitatea și idealismul oferite de localnici.

Produsele agroalimentare trebuie să se ridice la un nivel foarte înalt, pentru a determina pe turistul care le consumă să mai revină în acele locuri, să-și amintească de mirosul laptelui proaspăt de la vacă sau de apa proaspătă de izvor.

În regiunile rurale, relația AGROTURISM – CALITATE reprezintă o condiție a succesului.

Oridniul 1296/15.04.2010 al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului prezintă criteriile obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare de tip pensiune agroturistica.

În conformitate cu acest act normativ, pensiunile agroturistice sunt definite ca fiind structuri de primire turistică, având o capacitate de cazare de până la 8 camere, funcționând în locuințele cetățenilor sau în clădiri independente, care asigură în spații special amenajate cazarea turiștilor și condițiile de pregătire și servire a mesei, precum și posibilitatea participării la activități gospodărești sau meșteșugărești”.

Pensiunile agroturistice desfășoară cel puțin o activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea plantelor. Aceste activități fie se desfășoară sezonier sau trebuie să aibă caracter de repetabilitate.

1.4 Studii și cercetări în domeniul agroturismului

În studiile de specialitate realizate de Andrei și Kruzslicika, s-a demonstrat că astăzi turismul în zonele rurale este foarte apreciat și solicitat de oamenii care trăiesc și muncesc în condiții stresante. Nu este un produs care elimină complet stresul, dar turismul rural și agroturismul sunt o posibilitate de a te întoarce la natură, la ceea ce este pur. În România, turismul rural și agroturismul au existat dintotdeauna, dar empiric și neorganizat.

În România există multe sate care au condiții prielnice, naturale pentru turism în diverse forme și, de asemenea, împrejurimile pitorești, cu case confortabile și ferme, cu oameni ospitalieri, care au propriile lor tradiții culturale și artistice, cu meșteșugari talentați și artizani. Din păcate, aceste sate, sunt insuficient valorificate în materie de turism.

Dezvoltarea durabilă a turismului și agroturismului este un proces lung de schimbare care poate permite utilizarea pe termen lung a mediului, așa fel încât dezvoltarea economică să rămână posibila în timp. Dezvoltarea durabilă a agroturismului românesc va juca un rol important în dezoltarea unei politici naționale și de perspectivă.

O altă cercetare despre agroturism a fost realizată în Croația. Scopul acestui studiu realizat de Kristina Brscic a fost examinarea impactului agroturismului în agricultură. În Croația termenii de agroturism și turism rural nu sunt bine definiți. Pentru acest studiu este luată în calcul definiția dată de OECD (The Organisation for Economic Co-operation and Development) (1994). Potrivit acestei definiții, agroturismul este o parte a turismului rural. Turism rural este împărțit pe agroturism, ecoturism și turism aventuros.

În cadrul acestui studiu au fost observate 43 de gospodării agroturistice din județul Istria. Județul Istria este o regiune turistică dezvoltată, unde agroturismul este în ascensiune.

Un alt studiu reprezentativ pentru turismul rural și agroturismul din alte țări, este cel prezentat de OECD, pentru Austria.

Zonele rurale în Austria sunt definite ca fiind zone non-urbane potrivit conceptului regiunilor urbane elaborat de Fuchs (1997). Zonele rurale sunt predominant caracterizate prin densitatea scăzută a populației și un nivel ridicat de activitate agricolă.

Rolul agriculturii în zonele rurale din Austria are multe aspecte care depasesc producția de produse agroalimentare. Pe lângă producția agroalimentară, principalele funcții din agricultură sunt frecvent rezumate sub conceptul de multifuncțional. Din 1990, multifuncționalul agricol a fost intens discutat în Austria, în principal în zonele muntoase, care acoperă aproximativ 80% din terenul total.

În contextul multifuncțional, funcțiile agriculturii pot fi rezumate după cum urmează:

Funcția de producție (de exemplu, produse agroalimentare).

Functia economica (efectele directe și indirecte asupra locurilor de muncă, generarea de venituri).

funcția spațiala (infrastructura drumurilor).

Functia ecologica(ex: echilibrul ecologic, întreținerea și conservarea resurselor naturale).

Functii sociale și culturale (ex. serviciile, activitățile locale, patrimoniul tradițional).

Functia de agrement (de exemplu, turismul, agro-turismul, activități de timp liber).

Aproape 80% din terenurile agricole din Austria se găsesc în regiunile cu condiții climaterice și topografice nefavorabile și astfel se califică drept zone defavorizate. Astfel de zone sunt de obicei ocupate de pășune și sunt adesea situate în locații alpine și montane. În aceste zone agricultura se caracterizeaza prin fermele de mici dimensiuni. Conform informațiilor din cadrul rapoartelor agricole BMLFUW (The Austrian Federal Ministry of Agriculture, Forestry, Environment and Water Management), dimensiunea medie a fermelor este în creștere, iar numărul lor începe să scadă.

Industria agro-alimentară poate servi ca sursă de venituri alternative și suplimentare. Din 1999, industria agro-alimentară a reprezentat aproape, în mod constant, 5% din Produsul Intern Brut al Austriei.

PARTEA 2

CERCETARE PRACTICĂ

2.1 Prezentarea localității CIOCĂNEȘTI, județul SUCEAVA

Potențial natural

Comuna turistică Ciocănești este așezată din punct de vedere geografic în partea de sud – vest a județului Suceava, la o distanță de 106 km de reședința de județ. Comuna este dispusă de o parte si de alta a râului Bistrita Aurie și a drumului național 18, pe o distanță de 16 km în bazinul superior al râului Bistrita, la o altitudine de 800-900 m pe vale. Comuna Ciocănești se învecinează cu următoarele comune: Cârlibaba (N-NV), Dorna Candrenilor (V), Fundul Moldovei (NE), Pojorâta (E) și Vatra Dornei (SE).

Teritoriul Comunei Ciocănești include: munții Suhard și Obcina Mestecănișului. Partea vestică a teritoriului comunei Ciocănești, aparține munților Suhard, este alcătuită din versanți care coboară spre nord-est: Vf. Icoana(1593 m). Relieful este fragmentat de numeroși afluenți care coboară spre Bistrița Aurie, (pârâul Diaca, pârâul Humoru, pârâul Recele, pârâul Suharzel ). Partea nord-estică și estică a zonei aparține Obcinei Mestecănișului.

Comuna Ciocănești este o regiune umedă, ceea ce permite dezvoltarea pădurilor de molid și a pajiștilor bogate.

Potențial antropic

Obiective istorice, culturale și artistice

Ospitalitatea din comună Ciocănești face parte din taina ospitalității Bucovinene, cu acele tradiții alese în tehnica primirii oaspeților, recunoscută și apreciată de cei care au avut parte de ea. Comuna Muzeu Ciocănești a fost atestată în anul 1400. Ciocănești a fost prima așezare locuită apărută în calea domnitorilor Moldovei, începând cu Bogdan și Dragoș, până la Ștefan Cel Mare și Sfânt. Denumirea Comunei Ciocănești vine de la meșterii ciocănari de arme din atelierele lui Ștefan cel Mare. În anul 1774, localitatea Ciocănești este prezentată în documentele austriece, cu prilejul anexării Nord-Vestului Moldovei, denumit mai apoi Bucovina (Țara Pădurilor de Fagi), la Imperiul Habsburgic. În anul 1918, Tratatul de la Paris-Verssailles atestă faptul că Bucovina, din care făcea parte și localitatea Ciocănești, revine României

.

Imaginea numărul 1 Simbolul satului Ciocănești

Casele din comună Ciocănești sunt decorate cu motive tradiționale care se regăsesc pe bendițele, catrințele, cămășile și alte obiecte din portul popular al românilor.

Imaginea numărul 2 Model de casă din satul Ciocănești

În Ciocănești exista o biserică ortodoxă din lemn, construită încă din secolul al XIX-lea, în anul 1859. Comuna păstrează fondurile etnografice, folclorice și mărturiile despre vechile ocupații ale locuitorilor acestor pământuri, despre datinile și obiceiurile din sat, cântece și dansuri, arta portului popular, precum și meșteșugurile artistice. Locuitorii practică și astăzi ocupațiile tradiționale: creșterea animalelor, exploatarea forestieră. Casele se diferențiază în această zonă față de alte zone prin zugrăveala exterioară.

În comună Ciocănești exista numeroase și importante unități cu caracter social – cultural:

– Ludoteca La Furnica (prima din Bucovina ), în comuna Ciocănești din anul 1999;

– Casa de cultură Florin Gheuca din comuna Ciocănești;

– Biblioteca comunală Florin Gheuca Ciocănești;

– Casa muzeu Țăran Leonina în satul Ciocănești;

Sezonul turistic în comuna Ciocănești are caracter permanent. Principalele trasee turistice importante și vizitate de turiști pentru frumusețea lor sunt:

– Obcina Mestecănișului – 6 km;

– Cabana Mestecăniș. – 7 km;

– Cimitirul Eroilor – 3 km;

– Drumul Tătarilor –3,5 km;

– Cabana Mestecăniș –8 km;

– Traseul turistic Recele – Plaiul lui Ivan – 4 km;

– Schitul Sfânta Cruce – 6 km;

– Muntele Suhard – 7 km;

– Peștera ciocănarilor –4 km;

– Comuna Fundu Moldovei – 11km;

– Schitul Sfinții Apostoli Petru și Pavel-3 km;

Transport

Principala cale rutieră ce traversează comuna este DN 18 Iacobeni -Cârlibaba – Borșa, traversând satele Ciocănești și Botoș. Există și o rețea de drumuri comunale și locale, facilitând accesul către locuințele cetățenilor comunei Ciocănești, către pensiunile agroturistice din această zonă, către pășunile comunale, păduri sau schituri. Numele acestora sunt de cele mai multe ori după denumirea pârâului sau văii din apropiere: Brezuta, Recele, Puiu, Humoru etc.

Cazare

Comuna Ciocănești se mândrește cu numeroase centre agroturistice dezvoltate, cu un număr de 15 pensiuni omologate și 15 pensiuni agroturistice în curs de omolgare. Pensiunile omologate sunt clasificate la 1, 2 și 3 margarete. În tabelul numărul 2 voi prezenta structurile de cazare turistică.

Tabel numărul 2 Structuri de cazare turistică din satul Ciocănești

Sursa: http://www.ciocanestibucovina.eu

Divertisment

În comuna Ciocănești au loc anual manifestări ce aduc un mare aport pentru dezvoltarea patrimoniului cultural național și universal. Astfel de manifestări sunt: Festivalul Național al Ouălor Încondeiate, Festivalul Național al Păstrăvului și Festivalul Național de Datini și Obiceiuri din Străbuni. La Ciocănești s-a înființat o școală de artă a încondeierii ouălor, sub conducerea celor mai talentate încondeietoare, școala fiind frecventată atât de copii din localitate, cât și din țară, dar și din străinătate.

Festivalul Național al Păstrăvului găzduiește de asemenea o serie de manifestări : corale creștine, spectacole omagiale, momente religioase, comemorări istorice, plutărit concursuri de, pescuit sportiv, gastronomice,parada portuiui popular, spectacole folclorice și de divertisment, expoziții, degustări de vinuri, muzica de fanfara, baluri, mese câmpenești și cine tradiționale.

La Ciocănești apare periodicul cultural – informativ JURNAL DE CIOCĂNEȘTI.

În tabelul numărul 3 voi prezenta principalele evenimente și manifestări din comuna Ciocănești.

Tabelul numărul 3 Evenimente și manifestări din satul Ciocănești

Principalele forme de turism practicate în comuna Ciocănești sunt următoarele:

Turismul cultural prezintă mari posibilități de atracție pentru turiștii străini. O atracție deosebită a zonei este constituită din activitățile artizanale ce au loc aici: pictarea icoanelor, încondeierea ouălelor, meșteșugul lemnului, sculptori în lemn, țesutul și lucrăturile din piele, blănărie, măști populare.

Turismul rural , cuprinde activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune, prestare de servicii suplimentare), dar și cea economică. Spațiul rural prezintă un potențial turistic ridicat care există atât în zonele montane, cât și în cele submontane.

Turismul pentru echitație – S-a construit un adăpost pentru 10 cai, cu un spațiu de cazare pentru călăreți și o mini pista de călărie.

Turismul pentru sporturi de iarnă este practicat în zona, dar acesta poate cunoaște o extindere mult mai mare.

Turismul extrem se poate desfășura într-un mediu în care condițiile geografice sunt favorabile. Munții care străbat comuna oferă acele condiții pentru practicarea activităților specifice turismului de aventură. În perioada verii, Munții Suhard, sunt pe placul celor care doresc să practice sportul cunoscut sub numele de mountain – biking. Un alt sport extrem practicat la Ciocănești este parapanta, datorită condițiilor deosebite oferite de Munții Suhardului, în special în Vârful Oușorul.

În continuare voi prezenta o analiză SWOT pentru comunca Ciocănești.

Tabelul numărul 4 Analiza SWOT pentru satul Ciocănești

Am realizat această analiză SWOT în urma observării directe a satului turistic Ciocănești.

Datorită poziției geografice, a potențialului natural, precum și a potențialului antropic, obiective turisice, evenimente și tradiții ale zonei, satul turistic Ciocănești din județul Suceava mi-a atras atenția în mod deosebit după ce l-am vizitat. Ospitalitatea oamenilor, atmosfera de liniște, lipsa stresului din mediul urban, atrage turiștii în acest sat anual, datorită seriilor de evenimente culturale, cum ar fi Festivalul Național al Păstrăvului, Festivalul Încondeierii Ouălor, al traseelor turistice existente, exemplu Munții Suhard, dar și datorită activităților pe care aceștia le pot face împreună cu proprietarii pensiunilor agroturistice, cum ar fi: mulsul oilor/vacilor, grădinărit, pescuit, plimbări cu sania trasă de cai iarna.

2.2 Descrierea activităților desfășurate în cadrul

pensiunilor agroturistice

Conform prevederilor Ordinului Ministrului Turismului nr. 510/2002, amplasarea pensiunii turistice rurale trebuie să fie realizată în locuri ferite de poluare și de orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viața turiștilor.

Pentru ca activitatea unei pensiuni agroturistice să se desfășoare în condiții bune, trebuie să aibă următoarele utilități: alimentare cu apă, racord la rețeaua de canalizare sau canalizare în sistem propriu, alimentare cu energie electrică, sistem de încălzire casa să asigure temperatura în spațiile destinate cazării de cel puțin 18 grade C în sezonul rece, precum și un sistem de evacuare a deșeurilor menajere.

Grupurile sanitare destinate turiștilor trebuie să fie obligatoriu în interiorul încăperii, mereu la dispoziția acestora. În camerelor destinate turiștilor nu se admit obiecte personale ale proprietarilor.

Spațiile de cazare turistică pot fi structurate în :

Camere

Garsoniere

Apartamente

Camera trebuie amenajata astfel încât să asigure turistului odihnă și posibilitatea de a desfășura diferite activități.

De exemplu, Pensiunea Viorica din comună Ciocănești, clasificată la 2 margarete, dispune de 12 camere, în fiecare cameră mobilată în stil tradițional, cu un pat dublu, iar în funcție de cerere se mai pot monta încă 1 sau 2 paturi.

La pensiuni de 4 stele, exemplu Pensiunea Gabimar, comună Ciocănești, proprietarii sunt obligați ca peste salteaua normală să mai așeze o saltea de lână de aproximativ 5 cm, pentru a spori confortul turistului.

Conform Ordinului Ministrului Turismului nr.510/2002, spațiile pentru prepararea și servirea mesei în cadrul pensiunilor agroturistice trebuie să fie diferențiate în funcție de categoria de clasificare acordată.

În cazul pensiunilor agroturistice, alimentele se produc și se prepară chiar în gospodărie. În cadrul pensiunii Viorica, produsele lactate sunt din gospodărie, proprietarii având stane cu oi, vaci, dar și grădină de legume și livada. Proprietara pensiunii, doamna Viorica, este cea care prepară bucatele pentru turiști. Din meniul dumneaei, am ales să amintesc aici doar câteva bucate alese, specifice zonei sucevene: borș moldovenesc, borș de pește, tochitura moldovenească, păstrăv cu mujdei de usturoi etc.

Imaginea numărul 3 Preparate tradiționale

Chiar dacă în cadrul unei pensiuni personalul este mai puțin, este necesară coordonarea activităților, pentru bună desfășurare a întreprinderii. Fiecare lucrător trebuie să înțeleagă și să execute clar sarcinile și responsabilitățile astfel încât îmbinarea dintre sarcinile lui și celălalt coleg să fie corectă.

Voi prezenta în figura 1 organizarea activității într-o pensiune agroturistică.

Figura 1 Organigrama unei pensiuni agroturistice

În organizarea activității unei structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, respectiv a unei pensiuni, se pleacă de la conceptul de ospitalitate, care înseamnă, în primul rând, satisfacerea nevoilor de adăpost (cazare) și cea de hrană, dar și a altor necesități/dorințe cerute de turist, de călător.

În cazul unei pensiuni agroturistice, toți lucrătorii sunt în permanență în legătură cu clienții lor, dar în special proprietarul, care trebuie să le ofere atât serviciile de bază cât și confort, siguranță și liniște.

Din cadrul departamentului recepție/holul pensiunii, proprietarul este cel care primește clienții, înregistrează datele, încasează, gestionează cheile de la camere, ține evidența plecărilor și ieșirilor clientului, însoțește clientul până în cameră și rezolvă eventualele probleme care apar pe timpul șederii clientului.

Curățenia în cameră este realizată de proprietar sau de un angajat/ă dacă pensiunea este de dimensiuni mai mari. Camerele trebuie să fie mereu curate, aerisite, pregătite pentru clienți, împreună cu grupurile sanitare care trebuie dezinfectate zilnic.

În pozele următoare voi prezenta camerele, grupurile sanitare, sala de mese și bucătăria din pensiunea agroturistică Viorica, Ciocănești, județul Suceava.

În pozele alăturate sunt prezentate camerele din cadrul pensiunii agroturistice Viorica, cu 2 paturi, amenajate tradițional, cu pături țesute, pereții sunt îmbrăcați în carpete țesute, la fel si pardoseala, acoperită cu covor țesut.

Imaginea numărul 4 Cameră dublă din pensiunea agroturistică Viorica, din Ciocănești

Camerele unei pensiuni trebuie să fie mereu aeresite, curate, cu un miros plăcut. Gazdele pensiunii trebuie să asigure confortul și liniștea turiștilor pe parcursul sejurului .

Imaginea numărul 5 Cameră single din pensiunea agroturistică Viorica, Ciocănești

Imaginea numărul 6 Sala de mese din pensiunea agroturistică Viorica, din Ciocănești

În oferta pensiunilor agroturistice sunt incluse și activități pentru turiști care au loc în gospodăria pensiunii, cum ar fi: mulsul oilor, plimbările la stâni, plimbările iarna cu sania trasă de cai, cursuri de încondeiere, echitație, foc de tabăra, grătar , foișor.

Imaginea numărul 7 Cursuri de echitație oferite de pensiunile agroturistice din Ciocănești

Echitația este una din activitățile preferate de copii, chiar dacă la început li se pare ceva periculos și au o oarecare reținere. În zona turistică Ciocănești, această activitate este pusă la dispoziția turiștilor de către pensiunile agroturistice

Imaginea numărul 8 Arta încondeierii

Arta încondeierii ouălor în satul turistic Ciocănești este o tradiție păstrate din străbuni. În anul 2005 în Ciocănești s-a înființat un muzeu, numit Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești, cuprinzând colecții cu peste 2000 de ouă pictate de artizani locali.

Imaginea număru 9 Festivalul Național al Păstrăvului din Ciocănești

Festivalul Național al Păstrăvului Ciocănești este organizat de Primăria și Consiliul Local din satul Ciocănești, împreună cu localnicii. Gospodinele se adună la un concurs de gătit. Prima zi a festivalului este destinată paradei portului popular din zona Ciocănești.

Imaginea numărul 10 Portul popular din satul Ciocănești

Gazdele pensiunilor agroturistice atunci când primesc turiști și îi cazează, încearcă să le ofere confortul și acea stare de liniște, care să le reamintească turiștilor de copilărie, de bunici, de obiceiurile și tradițiile de odinioară.

2.3 Metodologia cercetării

Scopul cercetării:

Modul de desfășurare al activității într-o pensiune agroturistică, stabilirea cerințelor turiștilor și compararea acestora cu ceea ce oferă administratorii de pensiuni agroturistice urmărind îmbunătățirea acestora pentru atragerea unui număr mai mare de clienți.

Obiectivele de cercetare:

Ob 1. Identificarea dorințelor turiștilor cu privire la agroturismul din zona Ciocănești, județul Suceava

Ob 2. Stabilirea motivelor ce stau la baza înființării unei pensiuni agroturistice

Ob 3. Identificarea principalelor servicii pe care le oferă o pensiune agroturistică

Ipoteze de cercetare:

Ip 1 Majoritatea turiștilor provin din mediu urban iar aceștia caută să se relaxeze prin vizitarea unei pensiuni agroturistice și prestarea unor activități noi specifice zonei

Ip 2 Sursele de informare specifice agroturismului sunt în mod special internetul și ofertele agențiilor de turism

Ip 3 Gradul de satisfacție a turiștilor după vizitarea unei pensiuni agroturistice este unul mediu.

Metoda de cercetare utilizată în acest capitol este analiza pe bază de chestionar. Astfel, am alcătuit două chestionare (atașate ca anexe), unul destinat turiștilor prin care urmăresc să identific în primul rând dacă le place să călătorească, dacă au vizitat o pensiune agroturistică și dacă au vizitat-o, care a fost scopul vizitei și ce anume i-a determinat să aleagă un sejur acolo.

Așadar, m-a interesat în mod special să identific sursele de informare utilizate atunci când s-au căutat aceste pensiuni agroturistice, să precizeze importanța serviciilor oferite de gazdele pensiunii agroturistice, care consideră că sunt dezavantajele unei pensiuni agroturistice, în ce măsură sunt mulțumiți de serviciile oferite de pensiunile agroturistice de la noi din țară, ce i-ar determina să revină la o pensiune agroturistică, ce activități au desfășurat în cadrul pensiunii pe care au vizitat-o, activitățile care le-ar desfășura în cadrul pensiunii pe care au vizitat-o. Pe lângă toate acestea, întrebările de încheiere au fost cele legate de reședința turistului, vârsta, venitul, mediul de proveniență și nivelul de educație.

Al doilea chestionar, destinat administratorilor de pensiuni agroturistice, conține întrebări prin care doresc să identific motivația inființării unei pensiuni, piața țintă, mediul din care provin clienții, mijloacele de promovare utilizate, principalele servicii pe care le oferă, prin ce anume se diferențiază pensiunea de concurență, care este perioada din an în care înregistrează cei mai mulți turiști, importanța cerințelor clienților pe o scală de la 1 la 5, prețurile unui pachet turistic, scopul vizitei turiștilor și câte nopți petrece în cadrul acesteia și cu ce scop o vizitează, cât au investit ultima dată în pensiune. Astfel, aici am adăugat întrebări prin care doresc să identific dacă turiștii participă la activitățile gospodărești și ce fel de activități preferă turiștii.

Pentru realizarea cercetării, am ales un eșantion de 25 de turiști din zona Ciocănești și 3 administratori de pensiuni, iar rezultatele obținute au fost analizate cu ajutorul programului tabelar Microsoft Office 2013, prin crearea unor tabele ce au generat anumite grafice reprezentative pe care le voi reda mai jos adăugând interpretările din perspectiva mea personală.

2.4 Interpretarea rezultatelor chestionarelor aplicate

administratorilor de pensiuni agroturistice din satul Ciocănești

În ceea ce privește chestionarul cu privire la desfășurarea activității în pensiunile agroturistice adresat administratorilor de pensiuni agroturistice din zona Ciocănești, am reușit să discut în mod special cu 3 dintre aceștia.

La întrebarea De ce ați ales înființarea unei pensiuni agroturistice? am aflat că principalele motive care au stat la baza înființării unei astfel de pensiuni sunt: sursa de venit pentru familie deoarece este favorabilă zona, pentru a interacționa cu oamenii curioși să descopere lucruri noi în natură sau pentru că pensiunea este diferită prin alimentația oferită turiștilor din producție proprie.

Din cei trei respondenți, la întrebarea Care este piața dumneavoastră țintă? au specificat familia, cu sau fără copii. Având în vedere piața țintă, familia, rezultă că ambianța este una plăcută, prielnică pentru șederea familiilor, cele cu copii fiind mai atrase de mediul natural de faptul că cei mici pot admira și învăța în același timp lucruri noi, despre produsele agroturistice, despre viața la țară. Mediul din care provin clienții este cel urban ceea ce înseamnă că aceștia sunt cei mai interesați să viziteze aceste pensiuni pentru relaxare, odihnă, activități în aer liber.

La întrebarea Prin ce mijloace vă promovați pensiunea și pachetele turistice? am primit următoarele răspunsuri: internet (prin site-ul oficial) sau agențiile de turism ce fac diferite oferte turiștilor. Principalele servicii oferite de către administratorii de pensiuni agroturistice sunt cazarea, alimentația și alte servicii conexe.

La întrebarea în care trebuiau să specifice prin ce se diferențiază de o pensiune turistică am primit răspunsuri diferite cum ar fi: modul de obținere și preparare al alimentelor, accesibilitatea și serviciile extra oferite de către aceștia ceea ce înseamnă că ei se raportează la unicitatea pensiunii tocmai pentru a atrage astfel mai mulți clienți. Perioada cea mai aglomerată cu turiști este perioada de primăvara și vara ceea ce înseamnă că în lunile de toamnă și iarna oamenii preferă să nu viziteze astfel de pensiuni din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

Prețurile unui pachet turistic variază de la 200 lei la 500, uneori fiind și sub 200 în funcție de perioada când se dorește achiziționarea acestuia ceea ce înseamnă că orice își poate permite să petreacă o anumită perioadă la pensiunea agroturistică pentru a se relaxa, pentru a învăța diverse meșteșuguri /tradiții /obiceiuri sau din curiozitate, așa cum au menționat administratorii de pensiuni că turiștii doresc în medie să petreacă două nopți.

Când ați realizat ultima dată investiții în pensiunea dumneavoastră? La această întrebare majoritatea respondenților au răspuns că ultima investiție in cradul pensiunii lor s-a înregistrat în urmă cu trei ani ceea ce înseamnă că o dată efectuate investițiile nu este necesară o altă investiție decât doar atunci când întradevăr este necesar, dar faptul că modernizarea pensiunii aduce mai multi turiști în general este valabilă, deoarece orice turist, fie el din mediul urban, fie din mediul rural, dorește ca acolo unde merge să se relaxeze, să găsească curățenie și o parte din potențialii noștri clienți pot fi mai pretenioși în ceea ce privește condițiile oferite de o astfel de pensiune, de aceea se simte necesitatea păstrării unei condiții optime.

La întrebarea Ce fel de activități preferă turiștii? din răspunsurile respondenților reiese faptul că turiștii participă la activitățile gospodărești, majoritatea doresc să se implice în activitățile gospodărești, deoarece sunt din mediul urban și doresc să evadeze puțin din rutina cotidiană și vor să încerce ceva nou specific zonei respective dar să nu necesite efort fizic prea mare sau supunerea unor riscuri ridicate, turiștii preferând să participe la activități de relaxare, discuții despre mediul natural, pescuit, călărie, vânătoare și alte activități odihnitoare.

2.5 Interpretarea rezultatelor chestionarelor aplicate turiștilor

În cele ce urmează voi prezenta rezultatele obținute la al doilea chestionar aplicat pe 25 respondenți (turiști). Astfel, prima întrebare a fost cea cu referire la plăcerea față de a călători unde toți respondenții au răspuns afirmativ de asemenea și la întrebarea dacă au vizitat o pensiune agroturistică doar unul din cei 25 respondenți au spus că nu au vizitat o astfel de pensiune.

Scopul vizitei la o pensiune agroturistică reiese și din graficul de mai jos unde pot afirma faptul că 20 dintre cei intervievați au răspuns că relaxarea este motivul pentru care vizitează o astfel de pensiune, ceilalți spunând că au fost cu scopul de a practica turismul sau pentru o conferință.

Grafic numărul 1 Scopul vizitei la pensiune

Ce anume i-a determinat pe turiști să viziteze o pensiune reiese din graficul de mai jos, astfel fiind intrebați acest aspect majoritatea au răspuns că mediul natural îi determină pe cei mai mulți dintre ei să aleagă un sejur la o pensiune, celălalte răspunsuri fiind legate de calitatea serviciilor, amabilitatea gazdelor, mâncarea sau o combinație unor răspunsuri multiple cuprinzându-le pe toate acestea.

Grafic numărul 2 Alegerea sejurului într-o pensiune agroturistică

Sursele de informare pe care le-au folosit cei intervievați a fost în mod special internetul așa cum reiese și din următorul grafic, dar aici adăugând și mass media, agențiile de turism, recomandările precum și variante de răspunsuri multiple.

În ceea ce privește atenția acordată serviciilor oferite de gazdele pensiunilor agroturistice răspunsurile au tins spre foarte important în mod special la primirea realizată de gazde, atenția acordată față de turiști dar și alimentația. Organizarea evenimentelor și activităților situându-se pe o importanță mai scăzută fiind conștienți că aflându-se în grup ei pot realiza activități împreună fără a fi necesară o intervenție din partea gazdei cu activități deja pregătite ci doar cu locuri special amenajate pentru desfășurarea acestora.

Dezavantajele unei pensiuni agroturistice în opinia respondenților au fost inexistența confortului, monotonia, lipsa restaurantelor în mare parte, lipsa turiștilor, lipsa cunoașterii servicilor de calitate, lipsa curățeniei, insectele care pot intra in pensiune, turiști puțini, aglomerație, lipsa de diversitate culinară, lipsa ospialității, prețul ridicat, locația, poziționarea geografică în cadrul obiectivelor turistice. Aceste răspunsuri i-ar putea ajuta destul de mult pe administratorii de pensiuni agroturistice, prin aceste răspunsuri observându-se care sunt minusurile unei pensiuni agroturistice din perspectiva turiștilor și ar trebui să încerce pe cât posibil să le diminueze, prin reamenajarea acestora, micșorarea prețurilor pachetelor turistice.

Gradul de satisfacție al turiștilor se situează la nivelul parțial mulțumit așa cum reiese și din graficul atașat mai jos.

Graficul numărul 3 Gradul de satisfacție al clienților

Determinarea revenirii la o astfel de pensiune este generată de zona turistică, de ospitalitatea gazdelor sau o combinație de răspunsuri multiple combinând răspunsurile profesionalismul gazdelor, ofertele de preț, calitatea serviciilor oferite în proporție mai mică. Unii turiști consideră că poți să revii la o anumită pensiune dacă ospitalitatea gazdelor este una de nivel ridicat. De asemenea, faptul că respondenții au ales mai multe răspunsuri putem spune că la baza revenirii într-o pensiune stau mai mulți factori, fiecare situândiu-se pe un loc mai impotant sau mai puțin important, în funcție și de preferințele turistului.

Graficul numărul 4 Determinarea revenirii la pensiune

Activitățile desfășurate de turiști în cadrul pensiunii sunt următoarele: pescuit, grădinărit, atv-ul, trasee montane, concursuri de dans, călărie, grătar, drumeții, foc de tabără, dans, activități rachete de aer, activități sportive, înot și activitățile pe care și le-ar dori să le realizeze pe lângă cele de mai sus sunt: vânatoare, paint ball, muls vaca, bucătărie specifică zonei, tras cu arcul. Pot afirma că turiștii se îndreaptă spre activități mai aventuroase, pline de adrenalină.

Dintre cei intervievați majoritatea turiștilor sunt din Iași, alții din Piatra Neamț, Vaslui Vrancea, Republica Moldova și Germania iar vârstele celor intervievați fiind cuprinsă între 21 de ani și 30 de ani, unul având vârsta cuprinsă între 31-50 ani, și altul până în 20 de ani.

Graficul numărul 5 Vârsta respondenților Graficul numărul 6 Localizarea respondeților

Se poate observa că majoritatea respondenților sunt tineri, care doresc pentrecerea timpului liber într-o pensiune de tip agroturistic. În ceea ce privește mediul de proveniență, observăm că există atât turiști români cât și din străinătate. Faptul că turiștii din străinătate vizitează o pensiune agroturistică din țara noastră nu poate fi decât un motiv de bucurie și mândrie din punctul meu de vedere.

Graficul numărul 7 Mediul de proveniență al respondenților

Venitul celor intervievați fiind cuprins în mod special sub 700 de lei, iar mediul de proveniență urban cu un nivel de educație studii universitare.

Graficul numărul 8 Venitul lunar al respondenților Graficul numărul 9 Studiile respondenților

Ca urmare a aplicării acestui chestionar am constatat că studenții cu venituri medii sunt cei care își doresc cel mai mult să viziteze pensiunile agroturistice și aici fac referire la cei din mediul urban.

Cea mai buna metodă de a scapa de stres, de toate problemele de servici si toate celelalte apasari, este o vacanta. Una departe de casa, de oras, de aglomeratie. Toata lumea vrea sa aiba parte de o eliberare, o deconectare de tot si toate.

De cele mai multe ori, impreuna cu familia si cu cei dragi. Cea mai buna alegere, o faci in functie de buget si preferinte. Evident, daca dispunem de o suma mare de bani, ne putem permite si vacante exotice. Iar pentru cei ce prefera modestia, tara noastra deosebit de bogata in locuri frumoase, retrase si linistite, ofera de asemenea colturi de rai speciale pentru o excursie, o vacanta.

2.6 Concluziile cercetării

Ceea ce își doresc turiștii este de a căuta acel spațiu valorificat de natură, diferent de cel în care trăiește cotidian, de a presta activități diferite și specifice zonei respective, de a servi mâncărurile oferite de pensiuni specifice zonei și de a se relaxa în aer curat.

Turismul contribuie ca factor determinant pentru progresul economic general, ca aport în creșterea produsului intern brut, la echilibrarea balanței de plăți externe și la ameliorarea calității vieții.

În România agroturismul constituie o șansă pentru gospodăria rurală, gospodărie căreia, în general îi este caracteristică economia de subzistența. Și dacă avem în vedere faptul că în perioada actuală se manifestă o cerere crescândă a clientelei europene pentru o astfel de formă de turism, rezultă de aici încă o motivație pentru practicarea agroturismului.

În zona Ciocănești, pensiunile agroturistice se bucură de un număr important de turiști, sezoanele cele mai aglomerate fiind vara și primăvara.

Definiția de bază a agroturismului trebuie să pornească de la necesitatea găsirii de soluții pentru gospodăriile rurale, în sensul ridicării veniturilor prin valorificarea potențialului economic al acestora, îmbunătățind servicii de găzduire și de valorificare a produselor proprii și locale.

Din definiția dată agroturismului extragem faptul că acesta trebuie tratat ca un sistem complex ale cărui elemente componente se află într-o strânsă relație de interdependență.

Pe baza cercetării efectuatate am ajuns la concluzia că agroturismul poate fi privit ca un sistem asupra căruia se exercită multe influențe din mediul extern și care, la rândul său, favorizează mediul extern.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

O altă modalitate de a defini agroturismul este aceea de a-l privi ca pe o activitate practică ce prezină o latură intrinsecă a economiei locale. În cadrul sistemului economic la nivel local, agroturismul are un rol de regulator. Agroturismul se realizează prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare și a diverselor servicii puse la dispoziția de către gospodăriile și fermele agroturistice. Scopul acestei activități este același ca la orice altă activitate economică, de a obține venituri.

Veniturile obținute din agroturism au, de regulă, un caracter complementar, gospodăria sau ferma agroturistică realizează în general, venituri de bază din activitatea agricolă sau din alte tipuri de activități (prelucrarea materiilor prime agricole sau neagricole, artizanat și altele).

Privit ca o activiate practică, agroturismul are un caracter complex, îmbinând armonios : cadrul natural, oferta de cazare, serviciile agroturistice. Toate acestea sunt puse la dispoziția turiștilor prin intermediul unor tehnici și metode ce îmbracă forma unor programe oferite pieții turistice.

Există în România numeroase sate ce dispun de condiții naturale bune pentru practicarea turismului și care beneficiază, de asemenea de un cadru construit pitoresc, cu case și gospodării confortabile, cu oameni ospitalieri ce au o tradiție culturală și artistică proprie, cu meșteșugari și artizani talentați.

Dar tot atât de numeroase sunt și cazurile în care aceste zone, reprezentând un bogat și important patrimoniu local sunt puțin valorificate. Locuitorii și gospodăriile satului se deplasează la oraș pentru a-și valorifica produsele proprii și pentru a-și găsi un loc de muncă.

Pentru a pune în valoare patrimoniul neutilizat și pentru a sprijinii satul este necesar să găsim soluția prin care sa determinăm orașul să privească la sat. Pentru aceasta, cred că ar trebui încurajat mai mult comerțul produselor autohtone, țăranii având posibilitatea de a-și comercializa produsele alimentare sau nealimentare în marile lanțuri de magazine. Organizarea mai multor evenimente mare amploare în zonele rurale consider că ar ajuta la îmbunătățirea imaginei satelor din România.

Preocupările dezvoltării agroturismului vin în întâmpinarea motivațiilor de a satisface atât nevoile de odihnă și recreere activă a populației de la orase sau din zonele aglomerate, cât și a valorificării resurselor locale ce pot satisface cerințele turiștilor.

Agroturismul reprezintă o reală șansă pentru economia locală. Agroturismul creat și asistat crează principalele motivații în antrenarea și dezvoltarea unor inițiative, a unor activități tradiționale care multă vreme au fost neglijate, a unor meșteșuguri, în crearea și consolidarea unor creații artistice locale, legarea unor prietenii, satisfacerea nevoilor materiale și spirituale ale turiștilor, activității care diminuează viața economică locală.

Gospodăria rurală caracterizează oferta de cazare și de servicii agroturistice și crează motivația gospodarului de a pregăti și a amenaja interiorul și exteriorul gospodăriei în scopul obținerii de venituri, stimulează gospodarul să investească în propria gospodărie, să dezvolte activități complementare preocupărilor sale. Gospodarul va intra în competiție, își va desfășura de acum activitatea într-un mediu concurențial și va fi obligat să devină competitiv, să ridice calitatea serviciilor și a produselor proprii pentru a fi solicitat.

Clienții pensiunilor agroturistice crează cererea locală de produse alimentare proaspete, produse de mica industrie, artizanat. El este amatorul traseelor montane, pline de adrenalină, a momentelor de recreere, solicitând servicii de calitate înaltă și stimulând creativitatea gospodarului.

Satul agroturistic reprezintă spațiul real de atracție, spațiul în care se asamblează toate elementele de dezvoltare locală. Apare interesul de susținere a satului, de imbunătățire a infrastructurii, de construire a unei vieți spirituale a satului în vederea obținerii de venituri suplimentare și a dezvoltării economice locale. Se crează astfel suportul îmbunătățirii serviciilor publice.

Instruirea gospodarului în pregătirea ofertei de cazare, informarea turiștilor, poate fi realizată de un ‘’asistent’’ agroturistic. Acesta poate fi un agent local sau național, condiția care se impune fiind armonizarea concepțiilor tuturor ‘’actorilor’’ implicați și a modalității lor de acțiune.

Pentru a putea intra în circuitul agroturistic, orice gospodărie trebuie să fie evaluată si să dețină un certificat de conformitate, certificat obținut ca urmare a îndeplinirii condițiilor cerute.

Activitatea agroturistică poate fi privită ca un sistem integrat de activități ce se desfășoară în mediul rural, activități ce se află în relații de interdependență și care au ca scop final dezvoltarea generală a zonelor rurale.

Activitatea agroturistică poate reprezenta un instrument de măsurarea a calității vieții, de cuantificare a nivelului de trai pentru anumite grupuri sociale.

RECOMANDĂRI

Susținerea promovării turistice prin sprijin financiar în realizarea unor ” imagini de marcă” pentru recunoașterea unor produse turistice românești;

Sprijinirea parteneriatului dintre sectorul de stat și cel privat, cu acordarea unor reale facilități de sprijin pentru sectorul privat;

Acordarea unor scutiri de impozite pe o durată de 5 ani din momentul înființării și clasificării pensiunii agroturistice;

Sprijinul financiar pentru o promovare agresivă pe piața externă a produsului turistic rural românesc prin elaborarea unor materiale promoționale: cataloage regionale, broșuri, Cd-rom;

Participarea la târguri de turism și agroturism din străinătate;

Modernizarea și întreținerea corespunzătoare a infrastructurii;

Creșterea calității serviciilor agroturistice prin modernizarea pensiunilor agroturistice;

Sporirea fondurilor necesare includerii ofertei turistice rurale românești în cataloagele marilor firme touroperatoare din lume;

Amplificarea „excursiilor de ospitalitate” la care participă reprezentanți mass-media din străinătate, cu accent pe turism rural, pentru promovarea imaginii României

În urma cercetării efectuate și în urma analizei literaturii de specialitate despre agroturism și activitățile care au loc într-o pensiune agroturistică pot concluziona astfel: agroturismul este o ramură importantă a turismului, care a început să se dezvolte în urmă cu puțin timp, dar cu posibilități mari de dezvoltare, în special în zonele din județul Suceava, cum ar fi Comuna Ciocănești, unde agroturismul este dezvoltat, datorită potențialului natural cât și potențialului antropic, oferta de structuri de cazare fiind una foarte variată. Serviciile oferite de gazdele pensiunilor agroturistice sunt variate, începând cu adăpostul, mâncarea tradițională gătită cu produse din grădinile gazdelor, naturale până la activități de divertisment și agrement, cum ar fi: echitația, vânătoarea, pescuitul, învățarea unor meșteșuguri tradiționale, cum ar fi: încondeierea ouălor. Din punctul meu de vedere, dacă ar exista mai multe fonduri destinate acestui tip de turism și promovarea acestuia ar fi una de tip intensiv, veniturile țării ar fi majorate și imaginea României s-ar îmbunătăți considerabil.

BIBLIOGRAFIE

Alecu,Ioan Niculae si Constantin, Marian , „Agroturism si Marketing Agroturistic”, Editura Ceres, Bucuresti, 2006

Nistoreanu, Puiu ,Ecoturism și turism rural

Dictionarul explicativ al Limbii Romane, editia 2009

Hornoiu, Remus Ion , „Ecoturismul –Orientare prioritara in dezvoltarea durabila a comunitatilor locale”, editura ASE, Bucuresti, 2009

Talaga, Cristian, „Turism rural- Note de curs”, editura Creditis

Glavan V, „Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism” editura Economica, Bucuresti 2003

Robinson M., Sharpley R, Evans N., Long P, Swarbrooke J., „Developements in urban and rural tourism , Reflections on International Tourism”, Business Education Publishers Ltd.2000

Nistoreanu, Puiu si Gheres, Marinela , “Turism Rural –TRATAT” , Ed. C.H.Beck, Bucuresti

Mitrache, S. si colaboratorii, ”Turism rural si agroturism””, Ed Fax Press , Bucuresti 1996

Stoian, Maria si colaboratorii “Manualul lucratorilor din gospodariile agroturistice ” editura Universitaria, Craiova 2007

Institutul de cercetari economice “Gheorghe Zane” , filiala Iasi a Academiei Romane , “Studii si cercetari realizat in domeniul economiei turismului”, Iasi, 1999

Andrei, Daniela și Kruzslicika, Mihaela „Developement of tourism and agro-tourism infrastructure in romanian rural areas during 2000 – 2012” , Romanian Academy, Center for agro and biodiversity studies, Bucharest, România

Kristina, Brscic,The impact of agrouturism on agricultural production Topusko, Croatia, November 23-25 2006, Journal of Central European Agriculture Vol 7 (2006) No 3

The role of agriculture and farm household diversification in the rural economy of Austria, www.oecd.org

BMLFUW, 2007 (Federal Ministry for Agricultural and Forestry, Environment and Water Management) http://www.bmlfuw.gv.at/en.html

Site-uri:

http://www.ciocanestibucovina.eu/despre_noi.html

www.oecd.org

http://www2.unwto.org/

Home

Ordine legislative:

Ordin nr.1296 din 15 aprilie 2010 pentru aprobarea normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice- Ministerul dezvoltarii Regionale si Turismului

Ordinul 1296/15.04.2010 al Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice

ANEXE

Chestionar aplicat turiștilor din zona Ciocănești, județul Suceava

Bună ziua, mă numesc CUCORANU ELENA VALENTINA, sunt studentă în anul III, la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor , specializarea ECTS. În scopul efectuării unui studiu privind atitudinea turiștilor asupra pensiunilor agroturistice, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări. Vă mulțumesc.

Vă place să călătoriți?

DA

NU

Ați vizitat o pensiune agroturistică?

DA

NU

Care a fost scopul vizitei la respectiva pensiune?

Afaceri

Relaxare

Conferință

Practicarea turismului

Altele………………………….

Ce va determinat să alegeți un sejur într- o pensiune agroturistică ?

Mediul natural

Calitatea serviciilor

Mâncarea

Activitățile din gospodărie

Amabilitatea gazdelor

Care sunt sursele de informare pe care le folosiți atunci când căutați o pensiune agroturistică?

Internet

Agenții de turism

Mass-media

Pliante/cataloage

Recomandări făcute de prieteni/rude

Precizați pe o scara de la 1 la 5 (1= deloc important, 5=foarte important) importanța serviciilor oferite de gazdele pensiunii agroturistice pentru dumneavoastră:

Care considerați că sunt dezavantajele unei pensiuni agroturistice?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Sunteți mulțumit/ă de serviciile oferite de pensiunile agroturistice de la noi din țară? Nota 1 pentru variabila deloc și nota 5 pentru foarte mulțumit.

Ce v-ar determina să reveniți la o pensiune agroturistica?

Ospitalitatea gazdelor

Calitatea serviciilor oferite

Profesionalismul proprietarilor

Ofertele/ reducerile de preț

Zona turistică

Ce activități ați desfășurat în cadrul pensiunii pe care ați vizitat-o?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Care sunt activitățile care v-ar plăcea să le învățați în cadrul unei pensiuni agroturistice?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Care este reședinta dumneavoastră?( judetul, tara)

…………………………………………………………………………………………………………..

În ce categorie de vârstă vă situați?

Până în 20 ani

21-30 ani

31-50 ani

Peste 50 ani

Care este venitul dumneavoastră lunar?

Sub 700 lei

Între 701-900 lei

Între 901-1000 lei

Peste 1000 lei

Mediul de proveniență

Rural

Urban

Nivel de educație

Liceu

Studii universitare

Studii postuniversitare

Chestionar aplicat administratorilor de pensiuni agroturistice din zona Ciocănești, județul Suceava

Bună ziua, mă numesc CUCORANU ELENA VALENTINA, sunt studentă în anul III, la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor, specializarea ECTS. În scopul efectuării unui studiu privind desfașurarea activității în pensiunile agroturistice, vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la următoarele întrebări. Vă mulțumesc.

De ce ați ales să înființați o astfel de pensiune?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care este piața dumneavoastră țintă?

Copii

Tineri cu vârste între 20-35 ani

Familii fără copii

Familii cu copii

Altă categorie…………………………………..

Din ce mediu provin clienții dumneavoastră?

Urban

Rural

Prin ce mijloace vă promovați pensiunea și pachetele turistice?

Mass-media

Agenții de turism

Pliante/broșuri

Internet

Care sunt principalele servicii pe care le oferiți?

Cazare

Cazare și alimentație

Cazare +alimentație+alte servicii

Alte servicii………………………………………….

Prin ce vă diferențiați de o pensiune turistică?

Modul de obținere și preparare al alimentelor

Mediul natural

Accesibilitatea

Serviciile extra oferite

În ce perioadă din an înregistrați cei mai mulți turiști?

Primăvara

Vara

Toamna

Iarna

De sărbători

Altă perioadă……………………………..

Pe o scară de la 1 la 5( 1= deloc importante, 5=foarte importante), precizați cât de importante sunt pentru dumneavoastră următoarele cerințe ale clienților?

Care sunt prețurile unui pachet turistic la pensiunea dumneavoastră?

Sub 200 lei

201-300 lei

301-500 lei

Peste 501 lei

De obicei, care este scopul vizitei turiștilor dumneavoastră?

Relaxare

Afaceri

Pentru a învăța diverse mesteșuguri/tradiții/obiceiuri

Curiozitate

Câte nopți petrece, în medie, un turist în pensiunea dumneavoastră?

2 nopți

4 nopți

6 nopți

Peste 6

Cand ați realizat ultima dată investiții în pensiunea dumneavoastră?

În urmă cu mai mult de 5 ani

În urmă cu 3-5 ani

Ultimii 3 ani

Credeți că modernizarea pensiunii vă va aduce mai mulți clienți?

Da

Argumentați………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Nu

Argumentați………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Turiștii participă la activitățile gospodărești?

DA, În ce măsură ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

NU

Ce fel de activități preferă turiștii?