– de la mărturia vechilor greci la m ărturisirea patristic ă – [608932]
Universitatea „Ovidius” din Constan ța
Facultatea de Teologie
ȘCOALA DOCTORAL Ă
Imagine și simbol în fresca Vorone țului
– de la mărturia vechilor greci la m ărturisirea patristic ă –
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Coordonator:
Prof. univ. dr. Gheorghe F. ANGHELESCU
Doctorand: [anonimizat]
2013
1
CUPRINS
Introducere
Partea I-a: Perspective genera le de abordare a problematicii
Cap. I. Un secol de cercetare a pi cturii murale medievale din Moldova
1.1. Dezvoltarea crescând ă a interesului acordat cercet ării picturii murale medievale din
Moldova 1.2. Repere metodologice semnificative
1.2.1. Monografia, piatr ă de temelie pentru cunoa șterea picturilor murale din bisericile
bucovinene 1.2.2. Eseul de interpretare – sintez ă culturală pentru sus ținerea unor ipoteze culturologice
1.2.3. Deducerea aspectului și semnifica țiilor iconografiei rare șiene direct din apologetica
Ortodoxiei R ăsăritene
1.3. Exegeza Cinului
1.4. Istoria cercet ării profețiilor Înțelepților Antichit ății
Cap. II. Perspectiva teologic ă: Teologia Icoanei
2.1. Principalele izvoare ale Teologiei Icoanei
2.1.1. Icoana – obiect al tradi ției
2.1.2. Gândirea patristic ă: elaborarea Doctrinei Icoanelor
2.1.3. Gândirea post patristic ă: aprofundarea Teologiei Icoanei
2.2. Temele esen țiale ale Teologiei Icoanei
2.2.1. Noțiunea de Icoan ă
2.2.2. Rațiunea existen ței Icoanelor și legitimitatea uzului (întrebuin țării) lor
Cap. III. Perspectiva filosofic ă: Învățătura Sfin ților Părinți și interferen țele ei cu
Filosofia Greac
ă Veche
3.1. Filosofia Greac ă Veche, fereastr ă către Teologia Cre ștină
3.2. Raportarea Teologiei cre știne la Filozofie
3.3. Filosofia patristic ă și Filosofia greac ă
3.4. Cele trei elemente constitu tive ale gândirii patristice: Teologie, Filosofie și
Desăvârșire
3.5. Estetica medieval ă
Partea a II-a: Coordonatele spa țio-temporale ale iconogr afiei artei bizantine și a picturii
feudale române ști
Cap. IV. Arta bisericeasc ă bizantină
4.1. Recurs la istorie 4.2. Pictura mural ă bizantină. Clasicismul bizantin
4.2.1. Doctrina imaginilor
4.2.2. Erminiile
4.3. Bizanț după Bizanț
4.3.1. Evul mediu românesc. Cultur ă și spiritualitate
4.3.2. Epocile lui Ștefan cel Mare și Petru Rare ș
Cap. V. Cinul, tem ă unică în lumea cre știn ortodox ă
5.1. Ierarhia cereasc ă și Ierarhia p ământeasc ă
5.2. Iconografie 5.3. Semnifica ții
2
Cap. VI. Cronologia apari ției și dezvoltarea temei iconografice Înțelepții elini –
prevestitori ai mântuirii 6.1. Imaginile și profețiile Filosofilor în pictura mural ă
6.2. Asocierea temei În țelepților antici la compozi ția Arborele lui Iesei
6.3. Izvoare medievale
6.3.1. Redac țiile grecești ale profe țiilor Înțelepților Antichit ății din pictura mural ă
6.3.2. Profe țiile Înțelepților Antichit ății în operele de art ă și în literatura de expresie slavon ă
și slavo-rus ă
6.3.3. Spusele Înțelepților Antichit ății din pictura exterioar ă moldoveneasc ă ce NU sunt
incluse în culegerile biza ntine sau slavone de profe ții
Partea a III-a: Temele iconografice Sfinții Părinți și Înțelepții antici în pictura exterioar ă
a Bisericii Sfintei M ănă
stiri Voroneț
Cap. VII. M ănăstirea Vorone ț – vatră de cultur ă și civilizație
7.1. Repere istorice 7.2. Iconografie vorone țeană
7.2.1. Pictura interioar ă
7.2.2. Pictura exterioar ă
Cap. VIII. Sfinții Părinți în reprezentarea Cinului de la Vorone ț
8.1. Iconografia Cinului
8.2. Evanghelia și Apostolul în ac țiune
8.3. Semnifica ții teologice și sens cultural-istoric
Cap. IX. Înțelepții Voronețului
9.1.
Identificarea numelor și reprezentarea grafic ă
9.2. Profe țiile Înțelepților Antichit ății
9.3. Semnifica ții teologice și sens cultural-istoric
Concluzii Bibliografie
I. Surse și izvoare fundamentale (Izvoa re biblice, Opere patristice, Opere filosofice, C ăr i
liturgice și de rit, Documente de arhiv ă i manuscrise).
II: Instrumente de lucru (dic ționare, enciclopedii, lexicoane, tratate/manuale universitare și
alte materiale de referin ță majoră).
III. Căr i, studii, articole (Volume de autor, Culegeri de studii și articole/ Studii și articole în
culegeri, Studii i articole în period ice, Cataloage, expozi ii, albume).
IV. Fresca Vorone țului.
V. Resurse electronice.
Anexe
1. Cinul în pictura exterioar ă moldavă
2. Filosofii și Arborele lui Iesei în pict ura Moldovei medievale
3. Profeții ale Înțelepților antici
4. Sfinți Părinți în pictura M ănăstirii Vorone ț
5. Înțelepții Vorone țului
Abstract
Cuvinte cheie: iconografie vorone țeană, teme iconografice, sfin ți părinți, înțelepții antici,
filozofie patristic ă, teologia icoanei, arta bizantin ă, icoana bizantin
ă, Moldova medieval ă,
pictura mural ă medieval ă, mănăstirea Vorone ț.
3
Imagine și simbol în fresca Vorone țului
– de la mărturia vechilor greci la m ărturisirea patristic ă –
Rezumat
Imaginea i simbolul sunt două realități indisolubile prin care spiritul uman este ajutat s ă
simtă și să cunoască taina prezen ței reale a lui Dumnezeu în sâ nul Bisericii. Este specific
cultului ortodox faptul c ă, prin intermediul simbolului, realismul liturgic nu con ține doar
anamneza evenimentelor evanghelice și ecleziale în reprezent ări simbolice sau figuri estetice,
ci chiar împlinirea, actualizarea lor continu ă. Arta ortodox ă nu este o disciplin ă anexă a
Teologiei, este mai degrab ă aplicarea ei practic ă și efectiv tr ăită, dreapta credin ță fiind norma
dreptei pream ăriri.
Dintre toate contribu țiile române ști la patrimoniul Artei universale, cea care a reu șit să
atragă mai mult aten ția speciali știlor și a amatorilor este, neîndoi elnic, pictura exterioar ă din
Moldova secolului al XVI-l ea. În bogata sa bibli ografie, studiul sincretic al diferitelor teme
iconografice a r ă
mas un domeniu oarecum marginal. Victim ă a diviziunii închise în sine a
disciplinelor, acesta a f ăcut cel mai adesea obiectul unor studii doar teologice, istorice,
literare, de istorie a artei și abia mai recent a unor studii comparate.
Întemeindu-m ă pe aceste realit ăți și pe voința de a arăta cum anume Teologia Sfin ților
Părinți își găsește aplicarea în în țelegerea picturii murale mediev ale din Nordul Moldovei, am
abordat în teza de doctorat reprezentarea Sfin ților Părinți și a Înțelepților antici în pictura
murală exterioar ă a Mănăstirii Vorone ț ca Imagine și simbol.
Alegerea acestor reprezent ări se impunea între toate ce lelalte, dat fiind faptul c ă cele două
ansambluri iconografice în care sunt incluse ( Arborele lui Iesei și Cinul/Rug ăciunea tuturor
Sfinților), alături de Judecata de Apoi, sunt emblematice pentru pictura exterioar ă a Bisericii
Sfântul Gheorghe de la Mănăstirea Vorone ț: din întreaga lume bizantin ă, Cinul i Arborele
lui Iesei de aici sunt cel mai bine conservate, iar compozi ția lor este și cea mai riguroas ă,
Vorone ul se v ădește încă o dată ca o realitate iconografic ă cu valoare de simbol i putere
de exemplu pentru întreaga pictura mural ă post-bizantin ă. Obiectivele prezentei teze nu se
rezumă doar la atât. Ele vizeaz ă, în acela și timp, sistematizarea izvoarelor, stabilirea
interdependen ței între mărturiile cuprinse în tradi ția patristic ă, contextul istoric și climatul
spiritual în care s-a re alizat pictura exterioar ă și mărturiile zugrăvite în fresca Vorone țului, și,
pe baza lor, emiterea unor ipoteze legate de motiva ția apariției acestor teme în pictura
exterioară moldoveneasc ă.
4
Partea I-a: Perspective genera le de abordare a problematicii
Prima parte a lucr ării fixează cadrul teoretico-metodol ogic în care se situeaz ă abordarea
picturii murale din Moldova medieval ă. Întrucât aceast ă problematic ă beneficiaz ă de o
bibliografie substan țială, lucrarea debuteaz ă cu un capitol de istoriografie (cap.I: Un secol de
cercetare a picturii murale medievale din Moldova) care încerc ă o sistematizare pe axa timp a
principalelor direc ții de cercetare. Nu este vorba aici de o prezentare a surselor, nici de
explorarea lor exhaustiv ă, ci de constituirea argumenta ției necesare pentru trecerea de la
iconografie la iconologie . Pentru c ă picturile murale nu sunt accesibile decât dac ă ochiul este
învățat să le „asculte” ca atare, urm ătoarele capitole sunt alocate stabilirii coordonatelor
cadrului general de analiz ă: perspectiva teologic ă – Teologia Icoanei (cap. II) și perspectiva
filosofică – Învățătura Sfinților Părinți și interferen țele ei cu Filosofia greac ă veche (cap. III).
Cap. I. Un secol de cercetare a pi cturii murale medievale din Moldova
Frescele exterioare moldovene ști, împărătești mantii colorate care, în secolul al XVI-lea,
au fost așezate pe umerii de piatr ă ai ctitoriilor domne ști”(V. Drăguț,1982) au reu șit să atragă
atenția amatorilor și speciali știlor înregistrându-se un secol de cercetare a picturii murale
medievale din Moldova.
De la sfâr șitul secolului al XIX-lea șicontinuândcu prima parte a secolului XX, frescele
postbizantine ale bisericilor buc ovinene au fost redescoperite de istorici, întâi de cercet ători
amatori locali, apoi de istoricul de art ă vienez Josef Strzygovski, al c ărui elev polonez,
Wladislaw Podlacha, a realizat prima monograf ie a acestor picturi. Studierea lor a luat
amploare prin activitatea unor bizantinologi ale c ăror opere r ămân și astăzi lucrări de
referință: francezii Charles Diehl, Louis Brehiér, Henri Focillon, Paul Henry, André Grabar,
arhitectul spaniol Puig i Cadafalch și istoricul de art ă britanic David Ta lbot Rice. În țara
noastră, ele au atras aten ția și pasiunea unor personalit ăți de prestigiu, precum Vasile Grecu,
Nicolae Iorga, Gheorghe Bal ș, I. D. Ștefănescu, George Oprescu, Virgil V ătășianu, Petru
Comarnescu, Grigore Nandri ș. Un bogat tezaur de informa ții asupra picturii murale medievale
din Moldova îl cuprind numeroasele articole și studii mai mici, r ăspândite în revistele
noastre biserice ști mai ales: Biserica Ortodox ă Română, Glasul Bisericii, Mitropolia
Moldovei.
Din cea de a doua parte a secolului al XX-lea, se constat ă nu numai o
dezvoltare a interesului acordat picturii murale medievale române ști dar și un spirit
nou, de just ă înțelegere și prețuire a acestor valori al e artei bizantine. Contribu țiile
„școli” întemeiate de Vasile Dr ăguț sunt materializate în articolele și studiile publicate, în
comunicările susținute la diferite manifest ări științifice, albumele dedica te monumentelor din
nordul Moldovei, re-editarea unor texte de cercetare istoriografic ă la interval de mul ți ani de
5
la elaborare, utilizând un impresionant aparat critic și, nu în ultimul rând, cursurile de ghizi
organizate pentru muzeografii din m ănăstirile din Moldova. În diferite lucr ări, bizantinologi
de peste hotare, oameni de cultur ă și specialiști din țara noastr ă demonstreaz ă, în spiritul unei
înalte rigori științifice, că arta moldoveneasc ă datorată meșterilor lui Ștefan cel Mare, Petru
Rareș, Alexandru L ăpușneanu sau Ieremia Movil ă nu este, a șa cum unii mai înclin ă să creadă,
un fenomen provincial și secundar al artei bizantine . În ultimele dou ă decenii, se continu ă
tradiția albumelor și a lucrărilor editate de oameni de cultur ă, dar cercet ările se orienteaz ă mai
mult spre crearea unor teologii și filosofii în imagini (Anca Vasiliu, Ileana St ănculescu) și spre
prezentarea rela ției dintre modific ările estetice și restaurare (Ovidiu Boldura). Alte lucr ări,
mai detaliate, abordeaz ă conținutul programelor iconografice ale unor monumente restaurate.
O prețioasă contribuție este adus ă din perspectiv ă transdisciplinar ă de istoricul Andrei E șanu,
și istoricul de art ă Constantin Ion Ciobanu.
Este semnificativ faptul c ă, în cercetarea picturii murale medievale, putem desprinde o
evoluție a ipostazelor metodol ogice: de la studiul științific riguros monografic (Wladyslaw
Podlacha, 1910), prin eseul de interpretare (Grigore Nandri ș, 1962) pentru a ajunge la o nou ă
ipostază metodologic ă – deducerea aspectului și semnifica țiilor iconografiei rare șiene direct
din Apologetica Ortodoxiei R ăsăritene (Vasile Dr ăguț, 1986). Aceast ă ultimă direcție
metodologic ă, deopotriv ă inaugural ă și recapitulativ ă, determin ă orientarea eminamente
duhovniceasc ă a structurii expozitive a discursului, ale c ărei concluzii mizeaz ă, pentru prima
dată, exclusiv pe fundamentul religios al iconogr afiilor, schimbarea cheii de decriptare ale
originii și motivației programului iconografic rare șian, început în vremea lui Ștefan cel Mare.
În bibliografia studiat ă nu am putut identifica nici o lucrare care s ă se refere explicit la
iconografia Sfin ților Părinți în pictura exterioar ă din Moldova medieval ă, prezența Sfinților
Părinți fiind doar semnalat ă în cadrul marilo r teme iconografice Cinul, Judecata de Apoi,
scene din via ța Sfinților (Sf. Nicolae, Antonie, Pahomie). Interpret ările eterogene propuse de
diferiți cercetători (Wladislaw Podlacha, Paul Henry, I. D. Ștefănescu, André Grabar, Sorin
Ulea, Virgil V ătășianu, Vasile Dr ăguț, Grigore Nandri ș, Ene Brani ște, Wilhelm Nyssen,
Răzvan Teodorescu, Sorin Dumitrescu, Anca Vasiliu ș.a.) probeaz ă, o dată în plus,
complexitatea mesajului acestei teme iconografice, lipsa unor fenomene similare în pictura
altor țări ortodoxe și dependen ța exegezei de conjunctura istoric ă, de opțiunile ideologice sau
religioase ale semnatarilor studiilor, precum și de instrumentarul științific al perioadelor în
care au fost efectuate interpret ările.
Profețiile și imaginile în țelepților elini au servit drept obiect de studiu mai multor
generații de savan ți. Constantin Ion Ciobanu (2007) realizeaz ă o prezentare a principalelor
contribuții aduse de-a lungul timpul ui în cercetarea „profe țiilor” înțelepților antici. În istoria
modernă, cercetarea acestor profe ții începe acum 300 de ani, când a fost publicat ă epistola lui
6
Richard Bentley „ad Millium”. Studiile fundamentale au fost realizate abia în prima jum ătate
a secolului al XX-lea și aparțin bizantinologul grec Nikos A. B ees, filologului austriac Adolf
von Premerstein și filologului german Hartmut Erbse. În a doua jum ătate a secolului XX apar
studii importante refe ritoare la spusele și imaginile filosofilor antici. Am re ținut doar câteva
elemente semnificative pentru tema noastr ă din contribu ția adusă de cercet ătorul bulgar Ivan
Dujcev, cercet ătorul sârb Dejan Medakovi ć, cercetătoarea rus ă N. A. Kazakova, profesorul
grec K. Spetsieris și istoricul de art ă bulgar Atanas Bojkov. Cercet ările realizate de speciali ști
români asupra prezen ței înțelepților antici în pictura mural ă din Bucovina se înscriu
semnificativ în istoria cercet ării temei, îndeosebi prin Vasile Grecu, Ștefan Bârs ănescu,
Grigore Nandri ș, Silviu Dragomir.
Lecturate pentru prima dat ă sau corectate în baza manuscriselor de epoc ă, inscripțiile
slavone din frescele moldave, pre zente în partea a II-a a lucr ării lui Constantin Ion Ciobanu,
ne-au oferit posibilitatea continu ării investiga țiilor din perspectiva raportului text scris –
imagine pictat ă în cazul special al Bisericii Sfântul Gheorghe a Sfintei M ănăstiri Vorone ț.
Cap. II. Perspectiva teologic ă: Teologia Icoanei
Sfinții Părinți au fost cei care au pus la punct o prim ă Teologie a Icoanei demnă de acest
nume. Ea, aceast ă învățătură apoteotic ă, recapituleaz ă, în registrul maturit ății, toată
reflecția teologic ă a Răsăritului Bizantin, stabilind – pentru totdeauna – contrapunctul vizual
al comuniunii euharistice. (W. Nyssen, 1973). Este semnificativ faptul c ă duminica în care s-a
săvârșit actul solemn de cinstire a Sfintelor Icoane, prima din postul Pa știlor, s-a numit
Duminica Ortodoxiei , iar înfățișări ale Sinoadelor sunt pr ezente în pictura mural ă moldavă.
Elaborarea și aprofundarea Teologiei Icoanei a revenit apoi posterit ății teologice,
reprezentat ă în timpurile mai apropiate de Serghe i Bulgakov, Hans Urs von Balthasar, Leonid
Uspensky, Pavel Evdokimov, Christoph von Schönborn și, nu în ultimul rând, desigur,
Părintele Dumitru St ăniloae. Gra ție neobișnuitei anverguri a resurselor, dar și seninătății sale
funciare, P ărintele St ăniloae a putut evita, în edificarea Teologiei Icoanei, cadrul prea
circumstan țiat, limitativ, inerent literaturii de factur ă polemică, pentru a- și situa demersul în
sfera peren ă a marii Teologii, Iconologie patristic ă, pentru a edifica, în capitolele principale,
cel puțin, o Iconologie ortodox ă.
Potrivit perspectivei teologice , Icoana dezv ăluie omului modern atributele sale: ea este
realistă și simbolic ă, personal ă și comunitar ă, temporal ă și eshatologic ă, imanent ă și
transcendent ă, transformatoare, doxologic ă și liturgică. Icoana ortodox ă devine astfel expresia
exterioară a stării de transfigurar e a omului, a Sfin țirii Sale în lumina divin ă necreată (IPS
Pimen, 2007).
7
Cap. III. Perspectiva filosofic ă: Învățătura Sfinților Părinți și interferen țele ei cu Filosofia
Greacă Veche
Gândirea Sfin ților Părinți poartă hlamida imperial ă a grației și a frumosului întrucât
ritmul și armonia orchestreaz ă elementele constitutive ale gândirii patristice. (I.
Coman,1997). Filosoful cre știn se servește de haina și decorul elinilor, da r în ceea ce prive ște
adevărul și înălțimea, acestea le ia de la noi (P.F. Daniel, 2010) pentru c ă este un singur loc
unde se afl ă izvorul adev ăratei învățături venite de la Însu și Dumnezeu, neîmpu ținată de-a
lungul veacurilor, ci pururea proasp ătă…Acest loc este Biserica Ortodox ă a lui Hristos,
izvorul este Harul Preasfântului Duh, iar adev ărații dascăli ai dumnezeie știi dogme ce se
revarsă din acest izvor sunt Sfin ții Părinți ai Bisericii Ortodoxe . (Ieromonahul Damaschin,
2005)
Dacă Vechiul Testament poate fi considerat, dup ă cuvântul Sfântului Apostol Pavel, ca
un pedagog c ătre Hristos pentru evrei, tot astfel și Filosofia antic ă a îndeplinit, în lumea
păgână, același rol de pedagog spre Hristos .(D. Popescu,1983). Ca o dovad ă a prețuirii lor, în
pictura mural ă, reprezentarea genealogiei Mântuitorului ( Arborele lui Iesei ) este înso țită de
chipurile În țelepților Antichit ății. Filosofia greac ă se deschide spre ceea ce deja se închegase
ca filosofie a viitorului. C ăci de câteva secole, odat ă cu creștinismul și, se înțelege că,
înlăuntrul său, dar radiind, o nou ă filosofie (posibil ă) devenea tot mai real ă. (G. Vlăduțescu,
1995)
În pictura mural ă, prin cuvintele de pe filactere, sensul prezen ței Înțelepților antichit ății
este extins de la domeniul istoric la cel simbolic: filosofii și scriitorii greci sunt pu și în slujba
Celui dorit de popoare , ca unii care au r ăspândit și în afara Israelului cuno ștința despre El,
cunoștință care tinde dup ă E l î n s e n s u l î n c a r e S f .Clement de Alexandria vorbe ște despre
Logosul seminal .
Partea a II-a: Coordonatele spa țio-temporale ale iconogr afiei artei bizantine și a picturii
feudale române ști
Partea a doua este rezervat ă studiului imaginii și simbolurilor iconografice din
perspectiva paradigmei culturale bizantine și postbizantine: Arta bisericeasc ă bizantină (cap.
IV), reprezent ările Sfinților Părinți în pictura mural ă exterioar ă (cap. V: Sfinții Părinți. Teme
iconografice ) și cronologia apari ției și dezvoltării temei : Înțelepții elini – prevestitori ai
mântuirii (cap. VI). Analiza comparativ-cronologic ă realizată își propune s ă demonstreze c ă,
și în cazul celor dou ă teme, așa cum afirma Nicolae Iorga, totul este strict bizantin și, în
același timp, totul este foarte nou .
Cap. IV. Arta bisericeasc ă bizantină
Societatea medieval ă prezenta o lume pentru care adev ărul este ceva deja existent,
conceput și absolut întruchipat în concep ția creștină despre lume. Acest adev ăr și-a găsit
8
expresie în toate manifest ările culturale medievale. Din aceast ă cauză vorbim despre
sincretismul medieval , care nu ne permite întotdeauna s ă deslușim clar Știința, Teologia,
Filosofia, Literatura cultivat ă, etc. una de alta. Cre știnismul le face s ă fie permanent una în
alta ca un tot întreg.
În raport cu împrejur ările istorice, pictura mural ă a străbătut un neîncetat proces de
transformare iconografic ă și formală, ceea ce face posibil ă și chiar oblig ă delimitarea unor
epoci istorice cu personalitate proprie. F ără să ne propunem s ă facem un inventar al
controverselor privitoare la procesul de constituire, la aria teritorial ă și la problemele de stil
ale artei bizantine, apare ca necesar ă evocarea unor aspecte semnif icative pentru tema noastr ă
(4.1.1. Repere istorice).
Pictura bizantin ă e o imagine pentru ochii interiori, ea trece dincolo de aparen ța ființelor
și a lucrurilor tocmai pentru a le transmite esen ța. Giorgios Kordis (2008) recupereaz ă, pentru
Erminia picturii bizantine, adev ărul fundamental conform c ăruia lumea aceasta creat ă de
Dumnezeu și toate posibilit ățile de rodire sau de exprimare închise poten țial în ea, au un
singur scop, acela de a func ționa ca mijloc de comunicare prin participare între oameni și
Dumnezeu precum și între oameni într-olalt ă.
Arta religioas ă în genere și arta eclezial ă în special a fost și este definit ă ca artă prin
excelență canonică. Decurgând din autoritatea spiritual ă a Sinților Părinți, conform unei
practici statornicite, devenit ă tradiție, consfin țită ca atare de Sinodul al VII-lea ecumenic,
caracterul quasi-normativ al artei cre știne are în vedere mai degrab ă conținutul, concep ția,
decât expresia care las ă meșteșugul la latitudinea artistului.
În cadrul artei bizantine, fiecare popor și-a exprimat sufletul s ău și acela al epocii.
Iconografia, bizantin ă la origine, în liniile mari și în spiritul s ău, a evoluat în timp în leg ătură
cu împrejur ările sociale și istorice, încorporând și fructificând aportul și geniul arti știlor
creatori.
Pentru că influența Bizanțului în aria cre știnismului r ăsăritean nu a fost o realitate
politică, ci una spiritual ă și culturală, după căderea Constantinopolului, r ămân vii civiliza ția,
instituțiile, tipul de sistem politic, arta bizantin ă și tot ceea ce d ă expresia acelei sinteze,
împlinite peste veacuri, între mo ștenirea intelectual ă elenistică, dreptul civil roman și religia
ortodoxă. Situate la locul de întâlnire al marilor culturi europene, Țările Române au fost, de-a
lungul Evului mediu, vetre de art ă cu autentic ă personalitate, în m ăsură să interpreteze în
forme strict originale modelele propuse de Orient ul bizantin, pe de o parte, de Occidentul
romanic, gotic sau baroc, pe de alt ă parte.
Bogată în conținut, impresionant ă și autentică, artă româneasc ă medieval ă aduce mărturia
unui lung trecut de munc ă și constituie, în acela și timp, un izvor elocvent de în țelegere a
9
Evului Mediu, care la noi, st ăruie până în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Ea
reprezintă și una din contribu țiile noastre la Arta Europei.
În secolele XV-XVI, Moldova trece printr-o epoc ă de glorie atât în plan militar-politic
cât și cultural. Aceasta a f ăcut posibile performan țele remarcabile aproape în toate domeniile
de activitate cultural-artistic ă medieval ă. Spre deosebire de arhitectur ă, în care elementul
occidental joac ă un rol important, pictura moldoveneasc ă a rămas fidelă esteticii bizantine. Nu
întâmplător în aceast ă perioadă a apărut cel mai original fenomen al artei medievale
românești, unic pe lume: pictura exterioar ă, care acoper ă în întregime fa țadele bisericilor.
După căderea Constantinopolului sub puterea otoman ă, arta veche româneasc ă a continuat
să înfloreasc ă, diversificându-se neîncetat, dovad ă că ființa ei nu a fost nicidecum condi ționată
de existen ța Bizanțului. Dimpotriv ă, după dispariția imperiului bizantin, țările române au
exercitat chiar o influen ță semnificativ ă asupra multor centre din Orientul ortodox,
determinând noi fenomene și forme artistice, exemplul cel ma i concludent fiind oferit de
realizările de la muntele Athos, din secolele XVI—XVII. Bizanț după Bizanț se impune cu
prestigiu ca o realitate istoric ă și cultural-artistic ă favorizat ă de existen ța generoaselor focare de
cultură și artă din țările române. Arta româneasc ă nu a fost, câtu și de puțin, un fapt periferic,
nici un epigon al culturii și artei bizantine: Ea este opera colectiv ă a unui popor care a știut
să se opună grelelor vitregii cu care l-a confruntat istoria și care nu a încetat nici o clip ă să
creeze întru frumos, f ăcând să vibreze în asprimea zidurilo r sau în modular ea culorilor,
permanenta sa aspira ție către libertate . (N. Iorga, 1972)
Mai mult decât atât, faptul c ă pictura exterioar ă din Moldova medieval ă nu este un
fenomen de împrumut, ci s-a constituit și dezvoltat în arealul nord-carpatic-bucovinean este
probat și de evolu ția istorică a acestei picturi, de înnoirile de tehnologie necesare unor fresce
expuse intemperiilor, de particularit ățile arhitectonice ale l ăcașurilor moldave din sec. al XVI-
lea, interiorul c ărora, fiind lipsit de nave late rale, nu permitea prezentarea plenar ă a
programului iconografic ortodox constituit la acea epoc ă. Poate c ă, în ingeniozitatea lor,
zugravii români au v ăzut o reprezentare simbolic ă: lumea vechi-testamentar ă de afară (dar și
cultura vremii lor și a noastr ă, deopotriv ă, cultura de exterior ) și lumea cea nou-testamentar ă
dinlăuntru, prefigurat ă de primele și conținută de ele, ad ăpostită de biseric ă, promisiunea
mântuirii. (W. Nyssen, 1978).
Cap. V. Cinul , temă unică în lumea cre știn ortodox ă
Temă principal ă a picturii exterioare și cheia întregului program iconografic, ampla
compoziție desfășurată pe suprafa ța exterioar ă a pereților altarului bisericilor rare șiene nu
poate fi explicat ă și înțeleasă fără a face apel la principala ei surs ă de inspira ție, care
este cunoscuta oper ă teologică Ierarhia cereasc ă și Ierarhia bisericeasc ă a Sfântului Dionisie
Areopagitul.
10
Sfințita rânduial ă are drept scop asem ănarea și unirea cu Dumnezeu, pe cât este cu
putință, avându-l pe El drept c ălăuzitor. Deoarece comuniunea cu Dumnezeu nu se poate face
decât prin rug ăciune, aceast ă Ierarhie este înf ățișată ca o procesiune cosmic ă surprinsă în actul
rugăciunii și întruchipeaz ă participarea laolalt ă a ordinelor fiin țelor mai presus de ceruri și a
celor ce au fost sfin țiți prin tainele ierarhice și prin tradi ție, pentru s ăvârșirea sfințitei slujbe de
introducere în cele tainice, la Marea Liturghie care întâmpin ă cea de-a Doua Venire a Fiului
lui Dumnezeu. Străduindu-se s ă reproduc ă o imagine perfect ă (a lui Dumnezeu), ele se înal ță
din toate puterile c ătre Arhetipul lor și la rândul lor se apleac ă, asemenea divinit ății, către
esențele inferioare, ca s ă le transforme, scria părintele Dumitru St ăniloae. În pofida faptului
că în sens descendent legea ierarhiei cetelor preo țești inițiatoare și sfințitoare se mai sl ăbește
în raport cu aceea a cet elor care sunt cur ățite (călugării, poporul sfânt și catehumenii), unitatea
universală este riguros men ținută. In viziunea areopagic ă, Liturghia și Biserica devin o
singură coralitate p ământească și cerească.
În seria frescelor exterioare, frescele absidei se constituie într-o unitate de sine st ătătoare.
Ele se alc ătuiesc din figuri izolate i prezint ă o trecere în revist ă a tuturor tipurilor principale
de sfin i, cunoscu i în iconografia bizantin ă din secolele al XV I-lea i al XVII-lea.
În Moldova medieval ă, această temă iconografic ă este tratat ă peste tot dup ă același
principiu, rezultând o id entitate aproape total ă a programului iconografic. Frescele
absidei sunt a șezate simetric: personajele principale situate pe linia mijlocie a absidei
răsăritene grupeaz ă în jurul lor, de ambele p ărți, câteva rânduri de sfin ți, care de obicei sunt în
oarecare leg ătură între ei. O astfel de înf ățișare a principalelor ipostaze dumnezeie ști este
necunoscut ă vechii picturi bizantine. Ea se întâlne ște în mozaicurile și frescele bisericii Karye
Cami din Constantinopol, da r apare în pictura mural ă începând cu secolul al XVI-lea, mai
ales sub influen ța miniaturilor care ilustreaz ă psaltirile și comentariile textelor psalmilor.
Chiar și speciali ști care sunt de p ărere că acest prototip nu a fost elaborat în
Moldova recunosc faptul c ă este vorba cel pu țin de o versiune moldoveneasc ă a lui, dacă
nu chiar de o viziune original ă, datorată Mitropolitului c ărturar Grigorie Ro șca, o
compoziție comparabil ă cu giganticele iconostase ruse ști. Artistul care zugr ăvea aceste
numeroase personaje – sau cel care-i indica programul – î și dădea perfect seama de
importanța subiectului: alegerea absi delor, loc dintre cele mai onorabile din biseric ă, o
dovedește din plin, dar minu țiozitatea execu ției ne arat ă grija cu care a fost alc ătuită
compoziția, ca și respectul fa ță de Ierarhie.
Analiza acestei teme explic ă atât consecven ța programului iconografic al picturii
murale cât și semnifica ția sa: o viziune a Bisericii triumf ătoare, de la corurile îngere ști
(puterile cere ști ce ridic ă imnuri de slav ă lui Dumnezeu) la figurile al e istoriei Bisericii pe
care credinciosul trebuie s ă le venereze și, la nevoie, s ă le imite (profe ții care au vestit
11
venirea Mântuitorului, apostolii care i-au r ăspândit înv ățăturile, episcopii care au fost
urmașii lui, mucen icii, duhovnicii și sfinții sihaștri care i-au închinat propria lor via ță și
uneori i-au și adus-o drept jertf ă, pentru a da ascultare poruncilor Sale). Toți aceștia sunt
grupați potrivit unei foarte sa vante ierarhii, dar c ălugării, aflați în partea de jos, fac în
același timp, s-ar putea spune, leg ătura între cer și pământ. Ei atest ă, prin îns ăși
prezența lor, că îndeplinirea strict ă a îndatoririlor vie ții monahale are drept rezultat
așezarea lor în l ăcașul dreptferici ților, încurajându- și astfel fra ții din m ănăstirea
respectivă să-i imite. Prin mijlocirea Icoanei, între cre știnul care se roag ă și taina sau persoana
reprezentate iconografic se stabile ște o adev ărată relație personal ă. Iată de ce Ortodoxia
afirmă rolul diaconal al actelor sacramentale ca și al Icoanei, care es te acela de a sluji –
prin sfințirea inimii și minții omene ști – la întruparea tot mai deplin ă a împărăției lui
Dumnezeu în realit ățile cele mai concrete ale lumii.
Cap. VI: Cronologia apari ției și dezvoltarea temei iconografice Înțelepții elini –
prevestitori ai mântuirii
Epocile elenistic ă și romană imperială au lăsat moștenire Bizan țului numele și spusele
legislatorilor și moraliștilor perioadei arhaice (s ec.VII-VI î. Hr), cunoscu ți în istoria Filosofiei
ca cei șapte înțelepți ai Antichit ății.
Elementul profetic prezent în spusele înțelepților, legislatorilor și scriitorilor antici are o
istorie milenar ă și descinde înc ă din sursele literare ale Antichit ății târzii și ale Imperiului
Bizantin timpuriu. Pe parcursul istoriei bizantine, spusele în țelepților antici s-au transformat
într-un gen de literatur ă oracular ă, de factur ă populară. Menirea acestei literaturi era s ă
confirme, prin autoritatea legendarilor filosofi, juste țea Teologiei cre știne, a dogmelor
referitoare la Sfânta Treime și la neprih ănirea Fecioarei, la cea de a doua venire a lui Mesia și
la venerarea Mariei în calitate de Theotokos (Mamă a lui Dumnezeu). Apeleaz ă la acest gen
de literatur ă populară chiar și unii Părinți ai Bisericii (în special Sf. Chiril al Alexandriei).
Moldova a jucat un rol important în definitivarea redac țiilor slavone a profe țiilor
înțelepților antici. Acest lucru devine evident dac ă compar ăm variantele sârbe ști,
moldovene ști și rusești ale redac țiilor slavone a acestor profe ții. Variantele prezente în pictura
exterioară moldavă din secolul al XVI-lea, ocup ă un loc intermediar între variantele
profețiilor corespunz ătoare din ultimul capitol al Albinei sârbești – pe de o parte – și
variantele din Viața despotului St efan Lazarevici și din manuscrisele ruse ști (Tușin,
Cronograful rus etc.) – pe de alt ă parte.
Conservarea precar ă a chipurilor și a inscrip țiilor Înțelepților Antichit ății din pictura
murală bizantină și post-bizantin ă a simplificat și a deformat substanțial problema originii
imaginii conjugate a Arborelui lui Iesei și a Filosofilor p ăgâni.
12
Partea a III-a: Temele iconografice Sfinții Părinți și Înțelepții antici în pictura exterioar ă
a Bisericii Sfintei M ănăstiri Voroneț
Cea de a treia parte î și propune s ă releve împletirea dimensiunilor anterior prezentate în
iconografia vorone țeană – Mănăstirea Vorone ț, vatră de cultur ă și civilizație (cap. VII),
descrierea și decriptarea prezen ței Sfinților Părinți și a Filosofilor antici în programul
iconografic al Bisericii Sf. Gheorghe de la Mănăstirea Vorone ț: Sfinții Părinți (cap. VIII) și
Înțelepții elini (cap. IX) conducând la in terpretarea semnifica ției teologice a prezen ței acestor
teme în programul iconografic al Moldovei medievale și demonstrarea caracterul lor profund
tradițional și patristic. Al ături de semnifica țiile teologice și valoarea artistic ă a reprezent ărilor
este subliniat sensul lor cultural-istoric.
Cap. VII. M ănăstirea Vorone ț – vatră de cultur ă și civilizație
Mănăstirea Vorone ț ocupă un loc aparte în istoria Bisericii, artei și culturii române ști. În
cele peste șase secole de la întemeierea m ănăstirii putem distinge trei importante perioade
istorice: prima, de la întemeierea a șezământului monahal cu c ălugări din timpul domniei lui
Alexandru cel Bun (cel mai probabil din perioada 1400-1410) și până la 1785 când este
desființată de către autorit ățile austriece; a doua, de la 1785 pân ă în 1991, când biserica este
transformat ă în biseric ă parohială și mai apoi monument istoric și a treia, de la redeschidere (1
aprilie 1991) pân ă astăzi, reînviat ă, ca mănăstire de călugărițe.
Biserica actual ă a Mănăstirii Vorone ț este ctitoria sl ăvitului voievod Sfântul Ștefan cel
Mare , ridicată în 1488, în numai trei luni și trei săptămâni (din 26 mai pân ă la 14 septembrie,
când a și fost sfin țită cu hramul ales de Sf. Daniil Sihastrul, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,
Purtătorul de biruin ă), așa cum arat ă inscripția care a ajuns pân ă în zilele noastre, a șezată
deasupra u șii de intrare din tinda ad ăugită, în pronaosul bisericii. În secolul al XVI-lea – mai
precis în 1547 – un ucenic al s ău, Mitropolitul Grigorie Ro șca a mărit biserica ștefaniană,
adăugându-i pe latura vestic ă un pridvor închis (unde și-a pregătit și lui mormântul), dup ă
care a purces îndat ă la împodobirea întregului l ăcaș cu picturi pe fa țade. Tot atunci a fost
pictat și interiorul pridvorului. Astfel, Mitropolitul Grigorie Ro șca este considerat al treilea
ctitor al M ănăstirii Vorone ț – după Sfântul Ștefan cel Mare și Sfântul Daniil Sihastrul. Printr-o
fericită coinciden ță de opțiuni stilistice, frumoaselor picturi interioare din epoca Sfântului
Ștefan cel Mare, caracterizate prin sobrietate și alură bărbătească, le corespund pe fa țade,
fresce cu o ținută asemănătoare .(V. Drăguț, 1982).
În ceea ce prive ște iconografia vorone țeană, deși tendința este de a citi ansamblul de teme
pornind de la punctul ce ntral al bisericii (r ăsăritul cu Cinul ), pentru a încheia cu Judecata de
apoi de pe fațada de vest, o manier ă care are ca scop purta rea omului spre mântuire trebuie să
înceapă cu pragul Judecății, trecând prin istoria lucr ării lui Dumnezeu pentru mântuirea
13
omului ( Arborele lui Iesei mărginit de imaginile Înțelepților Antichit ății, Viețile Sfinților
Nicolae, Ioan cel Nou de la Suceava și Antonie cel Mare ) pentru a sim ți salvarea final ă, prin
contopirea în lumea celest ă, împreun ă cu Toți Sfinții din Cin.
Dezvoltarea acestor teme din pictura postbizantin ă a secolului al XVI-lea, la Sfânta
Mănăstire Vorone ț are, alături de semnifica țiile teologice și de valoarea artistic ă a
reprezentărilor, un sens cultural-istoric. Împreun ă cu celelalte monumente medievale din
nordul Moldovei, Sfânta M ănăstire Vorone ț dovede te c ă țara cârmuit ă de tefan cel Mare
i Sfânt și Petru Rare ș nu a fost un inut de margine, f ără identitate i viito r, ci un veritabil
focar de cultur ă, iradiind o spirit ualitate robust ă, deschisă spre toate orizonturile. i pentru a
primi, dar i pentru a d ărui. Este evident c ă cei care au realizat pictura exterioar ă aveau o
dezlegare oficială de la canoane. Planuril e iconografice au fost z ămislite în mintea lui
Grigorie Ro șca, eruditul mitropolit al Moldovei care a urm ărit personal realizarea operei
călugărilor-zugravi anonimi.
Voronețul nu este o supravie țuire ci o prezență, nu este un simbol ci o mărturie.
Remarcabil ă sinteză a patrimoniului spiritual, cultural și artistic al unui neam într-o perioad ă
crucială a istoriei sale, biserica M ănăstirii Vorone ț și-a legitimat locul pe planul valorilor
universale. Prin tot ceea ce a fost și este Sfânta M ănăstire Vorone ț, eternizeaz ă frumusețea,
gândirea, jertfa și credința neamului românesc. Credin ța crește prin puterea artei iar arta
izvorăște din Credin ță.
Cap. VIII. Sfinții Părinți în reprezentarea Cinului de la Vorone ț
Marea procesiune de sfin ți de la Vorone ț este rodul unei atente selec ții ce vădește o
deosebită înțelegere și iubire pentru gândirea patristic ă duhovniceasc ă a creștinismului,
păstrată integral în Liturghie și spiritualitatea ortodox ă. Sfinții Părinți reprezenta ți în șirul al
treilea al Cinului sunt o autentic ă ilustrare a adev ărului că tot ce a înv ățat Hristos, tot ce au
predicat Apostolii, Sfin ții au împlinit în via ța lor și astfel, au demonstrat c ă înaltele înv ățături
despre virtute ale Noului Testament pot fi împlinite de c ătre semenii lor . Viețile Sfinților,
Acatistele și Mineiele sunt semnificative m ărturii ale imaginii acestor Sfin ți Părinți în
conștiința Bisericii: Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat nu pentru a pl ăti prețul unei jigniri aduse
de om lui Dumnezeu, prin p ăcat, ci pentru a îndumne zei treptat pe om. Via ța creștinului,
primind în sine Duhul lui Hristos, urc ă cu ajutorul Lui, pe scara virtu ților, până la unirea
deplină cu Hristos prin iubire . (D. Stăniloae, 1978)
În Cin își găsește întemeierea proprie tot ce este înf ățișat din vie țile sfinților pe pere ții de
miazănoapte, de miaz ăzi sau de apus. Aceasta înseamn ă că viețile sfinților locali (Sfântul Ioan
cel Nou de la Suceava) sau cea a Sfântului Ma re Mucenic Gheorghe patronul Bisericii, a
Sfântului Nicolae, a sfin ților părinți ai monahilor ca Sfântul Cuv. Antonie cel Mare sunt
14
îndreptate și ele în cadrul mi șcării figurilor Vechiului și Noului Testament c ătre punctul unic
al întreitei veniri a Fiului Omului în timp, astfel încât din gesturile tuturor chipurilor c ălătoare
se poate desf ășura forma de via ță rugătoare, adora ția rugătoare în fa ța lui Dumnezeu care a
intrat în istorie.
Amploarea dat ă la Vorone ț temei Marea Rug ăciune se încadreaz ă tendinței spre
interpretarea problemelor teologice pe care le pune întregul s ău program iconografic.
Rugăciunea tuturor sfin ilor poate și trebuie s ă fie considerat ă mai mult decât atât. Marea
Rugăciune a Cinului era legat ă, pentru oamenii Moldovei, de o patetic ă și stringent ă
actualitate: ap ărarea prin rug ăciunea Sfin ților a țării primejduite: o invocație la sprijinul
Sfinților pentru ap ărarea Moldovei în fa ța amenin țării semilunei (P. Comarnescu, 1967) dar
i replica iconodul ă la refuzul și reprimarea cultului ma riologic, cultului sfin ților, a
tradițiilor Ortodoxiei sau a monahismului, de c ătre creștinismul protestant (V. Drăguț,1978).
Aici și astfel se întrege ște simbolul profund al picturii exteri oare vorone ene, în care sacrul și
profanul se contopesc într-o crea ție unică, majestoas ă prin amploarea concep ției, prin
adâncimea sentimentului, prin frumuse țea expresiei.
Cap. IX. Înțelepții Voronețului
Din întreaga lume bizantin ă, Arborele lui Iesei de la biserica Sf. Gheorghe a Sfintei
Mănăstiri Vorone ț este cel mai bine conservat, iar compozi ția lui se v ădește a fi și cea
mai riguroas ă.
Judecând prin analogie, alegerea num ărului de 12 în țelepți la Vorone ț nu pare nici ea
întâmplătoare. Știut fiind c ă Biblia ofer ă o întreag ă simbolistic ă a numerelor prezente cu o
multitudine de semnifica ții, reamintim aici c ă numărul 12, num ărul apostolilor, dar și al
lunilor anului, al semnelor zodiacale ce se reg ăsesc în Judecata de Apoi , este considerat
simbolul echilibrului divin. O semnifica ție tradițională simbolic ă îl poate ata șa odată în plus
Arborelui lui Iesei , fiind similar cu num ărul triburilor israelite din Pentateuh .
Pe banda vertical ă din stânga Arborelui, starea de conservare a numelor filosofilor și a
inscripțiilor de pe filacterele pictate las ă mult de dorit dar starea de conservare a imaginilor
înțelepților pictați în dreapta este cu mult mai bun ă, putându-se citi cu u șurință atât inscrip țiile
de pe filactere cât și numele filosofilor. Dac ă luăm în considerare ultimele lucr ări, rezultă că
în pictura exterioar ă la Vorone ț sunt reprezenta ți filosofii Aristotel, Platon, Pitagora, Socrate
și Porfirie, marii scriitori ai Antichit ății Homer și Sofocle, istoricul Tucidide și o Sibilă. Două
nume rămân neidentificate.
În dezacord cu Erminia , la Vorone ț, filosofii și scriitorii reprezenta ți impun prin vigoarea
pe care o afi șează (dealtfel doar la Sucevi ța sunt bătrâni!). Ve șmintele lor sunt lungi și le imită
pe cele regale sau princi are din tipurile biblice. Țin în mân ă filactere desf ășurate cu inscrip ția
15
spusei sau profe ției lor. Nici unul nu are nimb în jurul capului dar to ți au coroane, cu cinci
ramuri împodobite cu pietre, simbol al maiest ății spiritului lor.
Deși nici unul din textele de pe filactere nu con ține extrase din operele Înțelepților
Antichității, totuși ele se constituie în fondul în baza c ăruia pot fi considera ți fereastră
deschisă spre creștinism. E vădit că Înțelepții Antichit ății, care prin coroane sunt reprezenta ți
ca niște regi, chiar dac ă sunt în afara Israelului, prin cunoa șterea și prin cuvintele lor, stau în
legătură cu acea f ăgăduință care înainteaz ă de la Iesei, tat ăl lui David, prin to ți regii Israelului,
spre acel împ ărat care, ca Mesia, este Mântuitorul tuturor popoarelor.
La Sfânta M ănăstire Vorone ț, profețiile Înțelepților greci se deschid în coloana din stânga
sus, cu recunoa șterea Crea ției: Cu adevărat Unul Dumnezeu ne-a f ăcut pe noi Cerul și
pământul Și tot ce este în ele (filacterul atribuit lui Sofocl e), cuvinte care sunt o afirma ție de
credință amintind de începutul Bibliei: La început a f ăcut Dumnezeu cerul și pământul (Fac.
1,1). În continuare, filacterele în țelepților Vorone țului glăsuiesc: Cu cuvântul Domnului
cerurile s-au înt ărit și cu duhul gurii Lui toat ă puterea lor, când va veni (filacterul lui Homer,
al doilea de sus), Ca o lumin ă va străluci pe pământ între popoare [Hristos]… (filacterul lui
Porfirie, al șaselea de sus).
Textele de pe filactere din coloana din dreapta sus țin mărturisirea c ă Cel ce Se na ște din
Fecioară ca om e Dumnezeu : Va veni jos Fiin ță de nealc ătuită natură, de la preacurata
Fecioară, asemeni Domnului mireas ă, învierea tuturor d ăruind . (Aristotel), Hristos are a se
naște din fecioara Maria și crez întru Dânsul, iar pe vremea împ ăraților Constantin și Elena
mă va vedea soarele (Platon), Din pântece de mireas ă, cu totul neîntinat ă Fecioară, iaste să
se întrupeze … Dumnezeu,… de care se cutremur ă cerurile și gândurile oamenilor (Sibila),
Preaînaltul Dumnezeu va coborî și între oameni va tr ăi… (Pitagora). Elementele iconografice
cuprinse în Arborele lui Iesei și în reprezent ările Înțelepților Antichit ății formează un sistem
cu semnifica ții teologice care se cuvine a fi în continuare asociat cu Judecata de Apoi ,
amplasată pe peretele vestic al bisericii. Tem ă cu caracter eshatologic, Judecata de Apoi
închipuie sfâr șitul vieții temporale, Învierea la via ța eternă și mântuirea, a șa cum e prevestit ă
în profeția atribuit ă lui Socrate ( Eu sper intangibil(ul?) s ă se nască din Fecioar ă și să învie
morții ca să-i judece…). Reamintim aici c ă, la Vorone ț, ambele teme ocup ă câte un întreg
perete al bisericii.
16
Concluzii
Teologia este nu numai c uvânt, expresie verbal ă, ci i icoan ă, reprezentare simbolic ă.
Biserica istoric ă locală a avut geniul i metoda de a crea analogia Bisericii cere ti i
pământe ti în simboluri i imagini; credin a cre tin ă a condus la crea ia cultural ă de
excep ie reprezentat ă în monumente de arhitectur ă i pictur ă. Teologia româneasc ă din
secolul al XVI-lea i de mai târziu nu poate fi în țeleasă fără a lua în considerare originea și
expresia ei iconografic ă și arhitectural ă. Prin aceasta iconografie unic ă se pun în lumin ă unele
din marile coordonate ale Ortodoxiei române ti de totdeauna: coinciden a dintre istoria
bisericeasc ă i cea na ional ă, pe de o parte, i dintre acestea i istoria biblic ă a mântuirii,
pe de altă parte.
Bogăția materialelor care se refer ă la iconografia Vorone țului împline ște tabloul artei
medievale moldave și pune în lumin ă unitatea în diversitate a aces tuia. În cadrul sistemului
iconografic cu profunde semnifica ții teologice, temele iconografice Cinul / Rug ăciunea
tuturor sfin ilor i Înțelepții eleni – prevestitori ai mântuirii se cuvine a fi în continuare
asociate cu Judecata de Apoi (temă cu caracter eshatologic, ce închipuie sfâr șitul vieții
temporale):
Și așa cum, Având pe Hristos ca pe Cel care a luat chip în ăuntrul lor,
stau alături Celui ce lumineaz ă în chip neapropiat,
așa sfârșitul se face în ei începutul slavei
și, ca să fac înțelesul mai clar,
în sfârșit vor avea începutul, iar în început sfâr șitul (Simeon, Noul Teolog, Imnul I)
Sfin ii i Înțelepții Voronețului nu sunt ilustra ții ale vreunui text, chiar dac ă fac
referință la texte canonice sau filocalice, ci sunt discursu ri de sine st ătătoare pe teme comune
cu cele din textele canonice, hagiografi ce, filocalice. Mae trii Vorone ului nu- și permit
orice fel de transmitere, ci una selec ționată, corespunz ătoare unor riguroase norme valorice.
irurile Sfin ilor din Ierarhia cereasc ă i pământeasc ă i coloanele În țelepților Antici ce
înso esc Arborele lui Iesei trebuie privite ca o încercare de selec ție și de comunicare c ătre
urmași a celor care au condus umanitatea pe trepte înalte, pline de via ță spirituală. Nu poate fi
vorba de o simpl ă preluare de Sfin ți Părinți sau Înțelepți antici ale și la voia întâmpl ării. Cu
toții aparțineau acestui spa țiu spiritual putând fi considera ți autohtoni. M ăicuța Stareță,
stavrofora Irina Pântescu spunea în textul ales drept motto al m onografiei Vorone ului
realizată de Acad. Andrei E anu: Ca să cunoști frumuse țea material ă de la Vorone ț, trebuie
să ai frumuse țe spiritual ă.
Semnificativ este faptul c ă originalitatea picturii medi evale moldave nu se sprijin ă pe
argumente eterogene. Sensul trebuie c ăutat în imagini, nu în documente sau în contextul
istoric. Acestea din urm ă pot lămuri unele detalii, dar nu explic ă ansamblul, a șa cum alte
17
exemple de pictur ă exterioar ă din Grecia sau din Italia arat ă mai degrab ă diferența
fundamental ă și nu constituie nicicum un model pentru reprezent ările de la Vorone ț. A căuta
cheia în pictura îns ăși este o adev ărată încercare. Privirea noastr ă, dominat ă de o tendin ță
aproape natural ă de a citi imaginile, este la început un obstacol. Limbajul figurativ are regulile
lui; este complex, codificat, str ăvechi. El era lesne accesibil celui care împ ărtășea aceeași
paradigm ă culturală, dar e greu accesibil privirii cont emporane determinat e de alte coduri și
de un raport saturat de vizual.
Noutatea științifică a demersului acestei lucr ări constă în abordarea sincretic ă prin care se
încearcă, în perspectiva specificit ății patristice, recuperarea doctrinei P ărinților, vizualizarea
iconică și interpretarea ei în lumina Icoanei, precum și completarea problematicii interpret ării
frescelor medievale cu raportul text scris – imagine pictat ă, introducerea în circuitul științific
a unor surse de ordin istoric, literar și artistic, care (de și au fost și sunt cunoscute
cercetătorilor din alte domenii) au r ămas, totuși, până în prezent, la perife ria sferei de interese
a iconologiei medievale.
18
BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă
I. Surse și izvoare fundamentale
Biblia sau Sfânta Scriptur ă. Ediție jubiliar ă a Sfântului Sinod al B. O.R., versiune diortosit ă
după Septuaginta, redactat ă și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul
Clujului, EIB, Bucure ști, 2001.
Noul Testament , traducere Bartolomeu Anania, EIB, Bucure ti, 1993.
Everghetinos, vol. I Cartea I (temele 1- 25), vol. II. Cartea I (temele 26-50), edi ie bilingv ă
cu un text stabilit pe baz a tradi iei manuscrise, Sfânta Mare M ănăstire Vatoped,
Muntele Athos, 2011, 2010.
Opere patristice:
Atanasie cel Mare, Scrieri I – II (Cuvânt împotriva elinilor, Cuvânt despre întrupare
Cuvântului, Trei cuvinte împotri va arienilor; Epistole, Viata Cuviosului Parintelui nostru
Antonie ), în PSB vol. 15 i 16; stud iu introductiv, traducere i note de Pr. Prof. Dumitru
Stăniloae, EIB Bucure ti, 1987, 1988.
Sfântul Chiril al Alexandriei, Scrieri (I – IV), în PSB vol. 38, 39, 40, 41; traducere. Pr. Prof.dr.
Dumitru St ăniloae, EIB, Bucure ti, 1991, 1992, 1994, 2000.
Clement Alexandrinul, Cuvânt de îndemn c ătre elini (Protrepticul), Pedagogul, în PSB 4,
traducere, note i indici de Pr. Prof. D. Fecioru, EIB, Bucure ti, 1982.
Clement Alexandrinul, Stromate, în PSB 5, Traducere, note si indici de Pr. Prof. Dumitru
Fecioru, EIB, Bucure ști, 1982.
Clement Alexandrinul, Gnoza i gnosticii. Fragmente din Theodot i din coala numit ă
„orientală”, în vremea lui Valentin; introducere, traducere i note Lucian Grozea, Edit.
Paideia, Bucure ti, 1999.
Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete și Scoliile Sfântului Maxim M ărturisitorul,
traducere, introducere și note de Dumitru St ăniloae, ed. îngrijit ă de Constan ța Costea,
Edit. Paideia, Bucure ști, 1996.
Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri I, în PSB 29, traducere de Pr. Prof. D. St ăniloae i Pr. Ioan
Buga. Note de Pr. Prof. D. St ăniloae i indice de Pr. Ioan Buga, EIB Bucure ti, 1982.
Sfântul Grigorie de Nyssa, Scrieri II, în PSB 30, Studiu introductiv, traducere si note de Pr.
Prof. Teodor Bodogae, EIB Bucure ti 1998.
Sfântul Grigorie Teologul, Cele cinci cuvânt ări teologice, traducere, introducere și note de
Dumitru St ăniloae, Edit. Anastasia, Bucure ti, 1993.
Sf. Grigorie de Nazianz, Opere dogmatice , traducere, studii și note de Ghe Tilea, Edit. Herald,
București, 2002.
Sfântul Ioan Damaschin, Cele trei tratate contra iconocla știlor, traducere și note de Pr. Prof.
Dumitru Fecioru, București, EIB, 1998.
Sfântul Ioan Damaschin, Despre cele dou ă voințe ale lui Hristos, traducere din limba greac ă
de Olimp C ăciulă, postfață de John Meyerdorff, cronologie, note bibliografie și indici de
Bogdan T ătaru-Cazaban, Edit. Anastasia, Bucure ști, 2004.
Sfântul Ioan Damaschin, Dogmatica , traducere, introducere și note de Dumitru Fecioru, EIB,
București, 2001.
Sfântul Ioan Gur ă de Aur, Scrieri I, II Omilii la facere (1-33; 34-67), în PSB 21, 22;
traducere, introducere, in dice i note de Pr. D. F ecioru. EIB, Bucure ti 1987
19
Sfântul Ioan Gur ă de Aur, Scrieri III Omilii la Matei (1-90) în PSB vol . 23; traducere,
introducere, indice i note de Pr . D. Fecioru, EIB, Bucure ti 1994.
Sfântul Ioan Gur ă de Aur, Omiliile la statui, traducere din limba greac ă Pr. Prof. Dumitru
Fecioru, EIB, 2007.
Sf. Iustin Martirul și Filosoful, Apologia a doua în favoarea cres tinilor, Dialogul cu iudeul
Trifon, în PSB vol. 2, Apologeți de limba greac ă, traducere, introducere, note și indice de
T. Bodogae, Olimp C ăciulă, D. Fecioru, EIB, Bucure ti, 1980.
Sfântul Marcu Evghenicul, Opere, vol.I (ediție bilingv ă), coord. Cristian Chivu, introd., note,
traducere: Marcel Hanche ș, Cristian Chivu, Cornel Coman, Adrian T ănăsescu, Cristina
Rogobete, Emanuel Dumitru, Marios Pilavakis și Caliopie Papacioc, Edit. Pateres, 2009.
Sfântul Maxim M ărturisitorul, Scrieri I (Ambigua. Tâlcuiri ale unor locuri cu multe si adânci
în elesuri din sfin ii Dionisie Areopagitul i Grigorie Teologul ) i II ( Epistole) în
P S B v o l . 8 0 i 8 1 , Traducere, introducere și note de Dumitru Staniloae, EIB,
Bucure ti, 1983, 1990.
Sfântul Maxim M ărturisitorul, Mystagogia, Cosmosul și sufletul, chipuri ale Bisericii , cuvânt
înainte și traducere Dumitru St ăniloae, EIB, Bucure ști, 2000
Sfântul Maxim M ărturisitorul, Răspunsuri c ătre Talasie , trad. Dumitru St ăniloae, coord.
Vasile Răducă, în „Filocalia” , vol. III, Edit. Humanitas, Bucure ști, 2004.
Sfântul Maxim M ărturisitorul, Ambigua, traducere Dumitru St ăniloae, EIB, Bucure ti, 2006
Sfântul Simeon Noul Teolog, Țelul vieții creștine, Edit. Anastasia, Bucure ști, 1996.
Sf. Teodor Studitul, Iisus Hristos, prototip al icoanei Sale, Tratate contra iconomahilor ,
traducere Ioan I. Ic ă jr., Edit. Deisis, Alba Iulia, 1994.
Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri I (Omilii la Hexaemeron 1 – 9, Omilii la Psalmi, Omilii și
cuvântări) în PSB vol. 17, Studiu introductiv, traducere, note si indici de D. Fecioru. EIB,
Bucuresti, 1986.
Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri II (Asceticele, Regulile morale, Constitutiile ascetice) în PSB
18, Studiu introductiv, traducere, note si indici de Iorgu D. Ivan, EIB, Bucure ti, 1989.
Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri III (Despre Sfântul Duh, Epistole 1 – 366) , în PSB vol. 12,
Studiu introductiv, tradu cere, note si indici de Constantin Corni țescu și Teodor Bodogae,
EIB, Bucure ti, 1988.
Sfântul Vasile cel Mare, Cuvânt c ătre tineri, Edit. Arhi episcopiei Sucevei i R ădău ilor
Suceava, 2009.
Origen, Scrieri alese I , în PSB, vol. 6, traducere de Teodor Bodogae, Nicolae Neaga și Zorica
Latcu, studiu introductiv și note de Teodor Bodogae, EIB, Bucure ști, 1981.
Fericitul Augustin, Scrieri , în PSB, vol. 64, traducere și indice de Nicol ae Barbu, introducere
și note de Ioan R ămureanu, EIB, Bucure ști, 1985.
Toma de Aquino, Summa Theologiae, Opere I: Despre Dumnezeu, studiu introductiv de
Gheorghe Vl ăduțescu, traducere din latin ă de Gheorghe Sterpu, Paul G ăleșeanu, Edit.
Științifică, 1997.
Toma de Aquino, Summa Theologiae , I, coord., traducere Alex ander Baumgarten, Edit.
Polirom, 2009.
Boethius, Scrieri (Articole teologice despre Mângâierile filosofiei), EIB, Bucure ști, 1992.
Tertulian, Tratate dogmatice și apologetice , ediție bilingv ă, introducere și traducere D.
Pîrvuloiu, Edit. Polirom, Ia și, 2007.
20
Opere filosofice:
Aristotel, Despre suflet , traducere Alexander Baumgart en, Edit. Humanitas, Bucure ști, 2005.
Aristotel, Despre cer, traducere erban Nicolau, Edit. Paideia, 2005.
Aristotel, Metafizica , traducere Gheorghe Vl ădu escu, Edit. Paideia, Bucure ști, 2000.
Platon, Opere , seria complet ă, 7 volume, edi ie îngrijit ă de Petru Cre ia i Constantin
Noica, Edit. tiin ific ă i Enciclopedic ă, Bucure ti, 1976 – 1993.
Plutarh, Despre oracolele delfice , Iași – Bucure ști, Edit. Polirom, 2004.
Plutarh, Vie i Paralele, traducere, not ă introductiv ă, noti e introductive i note de N. I.
Barbu Edit. tiin ific ă, București, 1960-1971.
Diogenes Laertios: Despre vie ile i doctrinele filosofilor , traducere C.I.Balmu ș, studiu
introductiv și comentarii de Aram M. Frenkian, Edit. Polirom, Ia și, 1997.
Căr i liturgice și de rit:
Acatistier, EIB, Bucure ti, 1971.
Ceaslov, Tipografia Sfintei Monastiri Neam ul, 1848.
Mineiul pe Ianuarie, Iulie, August, Septembrie, Octombrie, Noiembrie, Decembrie, EIB,
București, 1997, 2002, 1989, 2003, 2004, 2005, 1991.
Mineiul pe Februarie, Edit. Reîntregirea, Alba Iulia, 2002.
Mineiul pe Martie, Aprilie, Mai, Iunie, Ed it. Reîntregirea, Alba Iulia 2001.
Molitvelnic, EIB, Bucure ti, 1937 / 2006.
Octoih Mare, ed. a patra, Tipografia c ăr ilor biserice ti, Bucure ti, 1942.
Penticostar, EIB, Bucure ti, 1999.
Petru Movil ă, Mărturisirea Ortodox ă,
prefața și trad. Traian Diaconescu, Edit. Institutul
European, Ia i, 2001.
Proloagele, Vie ile Sfin ilo r i cuvinte de înv ă ătură tipărite prin str ăduin a i osteneala
cu un studiu introductiv i binecuvântarea IPS dr. Nestor Vornicescu, diortosite i
îmbogă ite Arhim. dr. Benedict Ghiu , Ed it. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991.
Psaltirea Proorocului i Împ ăratului David , reproduce textul îndrepta t ortografic al edi ei
din 1843 de la M ănăstirea Neam , Edit. Cartea ortodox ă / Edit. Alexandria 2004.
Nicolae Velimirovici, Cântare de laud ă la Sfântul Ioan Gur ă de Aur, în „Proloagele de la
Ohrida”, vol. II, Edit. Egumeni a , 2010.
Tipicon al Sfântului Sava cel Sfin it, Arhiepiscopia Sucevei i R ădău ilor, Edit. Bucovina
istorică, Suceava, 2002.
Triodul , EIB, Bucure ti, 2010.
Viața și Acatistul Sf. Grigorie Teologul , Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Edit. Doxologia,
2010.
Documente de arhiv ă i manuscrise:
21
Balan Teodor, Documentele m ănăstirilor din Bucovina, Studiu (inclusiv M ănăstirea
Vorone ) în Directia judetean ă a Arhivelor na ionale filiala Suceava, fondul personal
Teodor Balan, inv. 405, pachet 2, cota 1 – 13.
Catalog de documente moldovene ti din Arhivele Statului, vol. I-V i supliment 1,
Bucure ti.
Cronica ob tii Mănăstirii, mss., Vorone .
Grecu Vasile, Cărți de pictur ă bisericeasc ă bizantin ă. Introducere și ediție critică a
versiunilor române ști atât dup ă redacțiunea lui Dionisie din Furna, tradus ă la 1805 de
arhimandritul Macarie, cât și după alte redac țiuni mai vechi traduceri anonime, Cern ăuți,
Tiparul „Glasul Bucovinei”, 1936.
Mitric Olimpia, Manuscrise române ti din Moldova. Catalog, Prefa a de Gabriel Strempel,
Edit. Junimea, Ia i, 2006.
Mitric Olimpia, Cartea româneasc ă veche în jude ul Suceava, Catalog, Cuvânt înainte I C
Chi imia, Edit. Universit ă ii tefan cel Mare, Suceava, 2005.
Mitric Olimpia, Filacterele Sfin ilor P ărin i din Cinul Vorone ean, mss Vorone .
Tetraevanghelul Mitropolitului Grigorie de la Vorone ț, 1550, mss pe pergament, scriptor
diaconul Mihail, de redac ție medio bulgar ă, ferecat în aur și argint în 1557.
II: Instrumente de lucru (dic ționare, enciclopedii, lexicoane, tratate/manuale
universitare sau alte materiale de referin ță majoră):
Anghelescu Gheorghe F.(coord.), Părintele Dumitru St ăniloae, un urma vrednic al
patristicii clasice (bio-bibliografie), Edit. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2008.
Balca Nicolae, Istoria Filozofiei Antice , EIB, Bucure ști, 1982.
Banu Ion (coord.), Filosofia Greac ă până la Platon , vol. I, part. I și a II-a, vol II, part I și a II-
a, Edit. Științifică și Enciclopedic ă, București, 1979 și 1984.
Băbuș Emanoil, Bizanțul. Istorie și spiritualitate, ed. a II-a revizuit ă și adăugită, Edit. Sophia,
Bucure ti, 2010.
Bălan Ioanichie, Patericul românesc. Ce cuprinde via ța și cuvintele unor sfin ți și cuvioși
părinți ce au nevoit în m ănăstirile române ști(sec.III-XX) , Ed. a-V-a, Edit. Mănăstirea
Sihăstria, 2005,
Biblia Patristic ă: Index des citations et alusions bibl ique dans la litter ature patristiques, 4
vol., Centre d analise et de documentations patristiques, Edition du C.N.R.S., Paris,
1983 -1987.
Blackburn Simon, Dicționar de Filosofie , Colecția „Oxford”, trad. Iricinschi C ătălina, Ertesz
Laurian Sabin, Torres Liliana, Czobor Miha ela; Edit. Univers Enciclopedic, Bucure ști,
1999.
Braniște Ene, Liturgica general ă, EIB, Bucuresti, 1993
Brehiér Louis, Civilizația bizantin ă, traducere Nicolae Spin cescu, control traducere și note de
subsol Alexandru Madearu, Edit. Științifică, București, 1994.
Bria Ioan, Dicționar de Teologie Ortodox ă A-Z, Edi ia a II-a revizuit ă și completat ă, EIB,
București, 1994.
Cărțile populare în lite ratura româneasc ă, vol. I și II, ediție îngrijit ă și studiu introductiv de
Ion C. Chi imia i Dan Simionescu, Edit. pentru literatur ă, București, 1963.
Chifăr Nicolae, Istoria cre știnismului, vol. II, Edit. Trinitas, 2000.
22
Chirițescu N., Todoran Isidor, Petreu ță I., Teologia dogmatic ă și simbolic ă, Edit. Rena șterea,
Cluj-Napoca, 2010.
Clément Élisabeth, Demonque Laurence Hansen-Love Chantal, Kahn Pierre, Filosofia de la A
la Z, Edit. All Educa țional, Bucure ști 2000.
Coman Ioan G., Patrologie , vol. I – III, EIB, Bucure ști, 1984, 1985, 1988.
Delvoye Charles, Arta bizantin ă, trad. Florica-Eugenia Condurach i, 2 vol., Edit. Meridiane,
București, 1976.
Diaconescu Mihai, Prelegeri de estetica Ortodoxiei, 2 vol., Edit. Doxologia, 2009.
Dictionnaire Encyclopedique du Christianisme Ancien , 2 vol., adaption française sous la
direction de François Vial des deux premie rs volumes du "Dizionnario patristico e di
antichita cristiane", 3 vol., éd. sous la direction de Angelo Di Bernardino, Edition du Cerf, Paris, 1990.
Dicționar Biblic , 3 vol., Edit. Alfred Keun, trad. din francez ă de Constantin Moisa, Edit.
Stephanus, Bucure ști, 1995, 1996, 1998.
Dicționar Biblic , Edit. J.D. Douglas , Societatea Misionar ă Română, trad. din englez ă de Liviu
Pop, John Tipei, Edit. Cartea Cre ștină, Oradea, 1995.
Dicționar de art ă, vol. 2, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1998.
Dicționar Oxford al Sfin ților, Edit. Univers Enciclopedic, Bucure ști, 1999.
Didier Julia, Dicționar de Filosofie , Colecția „Larousse”, trad. de Leonard Gavriliu, Edit.
Univers Enciclopedic, Bucure ști, 1999.
Diehl Charles, Bizanț. M
ărire și decădere, traducere de I. Bi ciolla, ed. II, Bucure ști: Edit.
Națională–Ciornei, 1940.
Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine , trad. și îndreptare C. S ăndulescu – Verna, Edit.
Sophia, Bucure ti, 2000
Drîmba Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol 3 și 4, Edit. Științifică, București, 1990 și
1995.
Eliade Mircea /Culianu Petru, Dicționar al religiilor, Edit. Humanitas, Bucure ști, 1993.
Eliade Mircea, Tratat de Istorie a Religiilor , Edit. Humanitas, Bucure ti, 1992.
Farrugia S.J., Eduard G. (coord.), Dicționarul Enciclopedic al R ăsăritului Cre știn, traducere
din italian ă de Adrian Popescu etc., Ed it. Galaxia Gutenberg, Târgu L ăpuș, 2005.
Fauré Elie, Istoria Artei. Arta medieval ă, vol. 3, trad. Irina Mavrodin, Edit. Meridiane,
București. 1970.
Gândirea Evului Mediu. Între Antichitate și Renaștere, traducere, selec ția textelor, note de
Octavian Nistor, Vol. 1 și 2, Edit. Minerva, Bucure ti, 1984.
Gilbert Katharine Everett, Kuhn Helmut: Istoria esteticii , ediție revăzută și adăugită, în
românește de Sorin M ărculescu, prefa ță de Titus Mocanu, Edit. Meridiane, Bucure ști
1972.
Gilson Etiènne, Filozofia în Evul Mediu , trad. din francez ă de Ileana St ănescu, Edit.
Humanitas, Bucure ști, 1995.
Grecu Vasile, Cărți de pictur ă bisericeasc ă bizantin ă. Introducere și ediție critică a
versiunilor române ști atât dup ă redacțiunea lui Dionisie din Furna, tradus ă la 1805 de
arhimandritul Macarie, cât și după alte redac țiuni mai vechi traduceri anonime, Tiparul
„Glasul Bucovinei”, Cern ău i, 1936
23
Hamman Adalbert, Părinții bisericii, traducere din francez ă de Ștefan Lupu, Edit. Sapientia,
Iași, 2005.
Huisman Denis, Dicționar de opere majore ale filosofiei , trad. din francez ă de Cristian Petrru
și Șerban Velescu, Edit. Enciclopedic ă, 2001.
Ionescu R ăzvan, Lemeni Adrian, Dicționar de Teologie Ortodox ă și Știință, Edit. Curtea
veche, Bucure ști, 2009.
Iorga Nicolae, Istoria Bisericii Române ști și a vieții religioase a românilor , ediția a II-a, vol. I
și II, Bucure ști, Edit. Ministerului de Culte, 1928 și 1930, Bucure ști, 2001.
Kelly J., Initiation à la Doctrine des Pères de l' Église, traduction en français de C. Tunmer,
Edition du Cerf, Paris, 1968.
Lazarev Viktor, Istoria pictur ii bizantine, vol. I – III, traducere Florin Chiri țescu, prefa ță de
Vasile Dr ăguț, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1980.
Libera Alain de, Gândirea Evului Mediu, Edit. Amarcord, Timi șoara, 2000.
Lossky Vladimir: Introducere în teologia ortodox ă, trad. L. și R. Rus, Edit. Enciclopedic ă,
București, 1993.
Matsoukas Nikolaos A., Istoria filosofiei bizantine cu o anex ă despre scolasticismul Evului
Mediu, traducere de Constantin Coman, Nicu or Deciu, Edit. Bizantin ă, București, 2011.
Matsoukas Nikos A., Teologia dogmatic ă și simbolic ă, vol. 2, trad. Nicu șor Deciu, Edit.
Bizantină, București, 2006.
Meyendorff John, Teologia bizantin ă. Tendințe istorice și teme doctrinare , trad. A. Stan, EIB,
București, 1996.
Mircea Ioan, Dicționar al Noului Testament, EIB, Bucure ști, 1995.
Moreschini Caudio, Istoria filosofiei patristice , traducere de Alexandra Che șcu, Mihai Silviu
Chirilă și Doina Cernica, Ia și, Edit. Polirom, 2009.
Naum Alexandru, Istoria Artei de la începutul cre știnismului pân ă în sec. al XIX-lea, Edit.
Paideia, 2000.
Papadopoulos Stylianos G., Patrologie. Introducer e, Secolele II și III, vol. I, trad. din grece ște
de Adrian Marinescu, Edit. Bizantin ă, București, 2006.
Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfin ilor B ătrâni, Episcopia Ortodox ă
Alba Iulia, 1994.
J.-P.Migne, Patrologiae. Cursus completus. Patres graeci. Paris.
Păcurariu Mircea, Cultura teologic ă româneasc ă. Scurtă prezentare istoric ă, Edit. Basilica a
Patriarhiei Române, Bucure ști 2011.
Pătrașcu Damian Gheorghe, Patrologie și Patristic ă. Secolele I – IV , vol. I, Edit. Serafica,
Roman, 2006.
Reale Giovanni, Istoria Filosofiei Antice , Vol. III, Platon și Academia Antic ă, traducere din
limba italian ă Mihai Sârbu, Galaxia Gutenberg, 2009.
Rice David Talbot, L` art of Byzantium, London, 1959.
Rus Remus, Dicționar enciclopedic de literatur ă creștină din primul mileniu , Edit. Lidia,
Bucure ti, 2002.
Savin Ioan Gheorghe, Apologetica , vol. I-II, edi ție de Radu Diac, Edit. Anastasia, Bucure ști,
2002.
Singer Peter (ed.), Tratat de etic ă, trad. V. Boari et al., Edit. Polirom, Ia și, 2006.
24
Stăniloae, Dumitru, Teologia Dogmatic ă Ortodoxă, vol. I, II, III, EIB, Bucure ști, 1996, 1997,
1997.
Tănase Alexandru, O istorie umanist ă a culturii române ști, V.I, Iași, Edit. Moldova, 1995.
The Cambridge History of Later Greek and Erly Medieval Philosophy, edit. by
A.H.Amstrong, Cambridge University Press, Cambridge, 1970.
The Oxford Dictionary of the Christian Churh, edit. by F.L. Cross, F.A. Livingstone Oxford
University Press, Oxford, 1988.
Tilich Paul, Histoire de la pénsée chrétienne , traduction de l'anglais par L. Jospin, Edition
Payot, Paris, 1970.
Vătășianu Virgil, Istoria artei feudale în țările române , vol. I, Bucure ști, 1959.
Vie ile sfin ilor de peste tot anul dup ă Mineie : Edit. BOR, 2003.
Viețile Sfinților retipărite i ad ăugite cu aprobarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe
Române dup ă edi ia din 1901-1911, sub îngrijir ea P. C. Protos Ioanichie B ălan, Edit.
Episcopiei Romanului i Hu ilor, (volumele consacrate lunilor septembrie-aprilie)
1991/1998 i Edit. Episcopiei Ro manului (volumele consacr ate lunilor mai-august).
Vlăducă Ion, Elemente de Apologetic ă ortodoxă, Edit. Bizantin ă, București, 1998.
Vlăduțescu Gheorghe, Enciclopedia filosofiei grece ști, Filosofi, filosofii, concepte
fundamentale, Edit. Paideia, Bucure ști, 2001.
Vlăduțescu Gheorghe, Filosofia în Grecia Veche , Edit. Albatros, Bucure ști, 1984.
Vlăduțescu Gheorghe, Filosofia primelor secole Cre tine , Edit. Enciclopedic ă București,
1995.
Vocabular de Teologie Biblic ă, publicat sub conducerea lui Xavier Léon – Dufour etc., Edit.
Episcopiei Romano – Catolice de Bucure ști, Bucure ști, 2001.
Voicu Constantin, Patrologie, vol. II – III, prefa ă de P.F. Daniel, Edit. Bazilica a Patriarhiei
Române, Bucure ti, 2009 – 2010.
III. Căr i, studii, articole.
a) Volume de autor:
Abelard, Dialog între un filosof, un iudeu și un creștin, Ediție bilingv ă, traducere & note F.
Bogoiu & S. Sorta, Edit. Polirom, Ia și, 2008
Andreev Ivan Mihailovici: Teologia apologetic ă ortodoxă, traducere A. Florescu, Edit.
Sophia, Bucure ști, 2003.
Anghelescu Gheorghe F., Timp i dincolo de timp. Considera ii din antropologia patristic ă
clasică i răsăriteană, Edit. Universit ă ii Bucure ti, 1997.
Anghelescu Gheorghe F., Cunoa terea lui Dumnezeu între gândirea filosofic ă i
apologetica cre tin ă. O încercare de abordare , Pro Axe Mundi, Bucure ti, 2001.
Anghelescu Gheorghe F., În elesuri despre apropierea omului de Dumnezeu i
îndumnezeirea persoanei umane, Succi nte opinii patristice i filosofice , Pro Axe Mundi,
Bucure ti, 2003
Bădeliță Cristian, Pe viu despre P ărin ii Bisericii, Edit. Humanitas, Bucure ti, 2003.
Borella Jean, Criza simbolismului religios , Edit. Institutul European, Ia i, 1995.
Bulgakov Serghei, Icoana și cinstirea sfintelor icoane, traducere român ă a lucrării Ikona i
ikonopocitanie, Paris, 1931, Edit. Anastasia, Bucure ști, 2000.
25
Calinic Boto șăneanu, Logica trinit ății, Edit. Gedo, Cluj Napoca, 2005.
Chateaubriand René de, Geniul cre știnismului , traducere M. Vazaca, Edit. Anastasia,
București, 1998.
Chiril Ieromonahul, Din în elepciunea Sfin ilor P ărin i ai Bisericii i a vechilor filozofi
greci, traducere Țârlescu Ion Andrei, Edit . Bunavestire, Bac ău, 2011.
Ciobanu Constantin Ion, Stihia profeticului , Surse literare ale imaginii „Asediul
Constantinopolului” și ale „Profe țiilor” înțelepților antichit ății din pictura mural ă
medievală moldavă, Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Științe a Moldovei,
Chi inău, 2007
Clement Olivier, Puterea credin ței, Edit. Pandora, Târgovi ște, 1999.
Coman Ioan G.: „ i cuvântul trup s-a f ăcut”. Hristologie i mariologie patristic ă, Edit.
Mitropoliei Banatului, Timi oara, 1993.
Coman Ioan G., Probleme de filozofie și literatur ă patristică, EIB, Bucure ști, 1995.
Corneanu Nicolae, Patristica mirabilia, Pagini din lite ratura primelor veacuri cre tine, Edit.
Mitropoliei Banatului, Timi oara, 1987.
Damian Theodor, Implicațiile spirituale ale Teologiei Icoanei , prefață Dumitru Radu, Edit.
Sophia, Bucure ști, 2010.
Daniel, Patriarhul BOR, Teologie și spiritualitate , Edit. Basilica a Patriarhiei Române,
București, 2010.
Daniel, Patriarhul BOR, Comori ale ortodoxiei. Explor ări teologice în spiritualitatea liturgic ă
i filocalic ă, Edit. Trinitas, Ia i 2007.
Darnu Stelian, Influența platonismului în gândirea cre ștină a primelor secole , Edit.
Mitropoliei Oradea, 1997.
Dionisie din Furna, Carte de pictur ă, București, Edit. Meridiane, 1979.
Drăguț Vasile, Arta româneasc ă: preistorie, antichitate, ev mediu, rena ștere, baroc , EIB,
Meridiane, Bucure ști, 1982.
Eliade Mircea, Imagini i simboluri , Edit. Humanitas Bucure ti, 1994.
Eliade Mircea, Sacrul i profanul , Edit. Humanitas, Bucuresti, 1995.
Elian Alexandru, Bizanțul, Biserica și Cultura româneasc ă, Edit. Trinitas, Ia și, 2003.
Eșanu Andrei, Din vremuri cople ite de greut ă i. Schi e din istoria culturii medievale din
Moldova, Chișinău, 1991.
Eșanu Andrei, Cultură i civiliza ie medieval ă româneasc ă (Din evul mediu timpuriu pân ă
în secolul al XVII-lea), Chișinău, Edit. ARC, 1996.
Evdochimov Paul, Arta Icoanei o teologie a frumuse ții, traducere Grigore și Petru Moga,
Edit. Meridiane, Bucure ști, 1993.
Evdochimov Paul, Cunoașterea lui Dumnezeu în tradi ția răsăriteană, Invațătură patristică,
liturgică și iconografic ă, traducere, prefa ță și note de Vasile R ăducă, Asociația Christiana
București, 1995.
Florenski Pavel, Iconostasul, Edit. Anastasia, Bucure ști, 1994.
Garidis Miltiadis Miltos La peinture murale dans le mo nde orthodoxe après la chute de
Byzance (1450-1600) et dans les pay s sous domination etrangère, Athènes, Edit. C
Sanos, Librairie des amis des livres , 1989,
Goff Jacques le, Imaginarul medieval , București, Edit. Meridiane, 1991.
26
Grabar André, L’Art de la fin de l’Antiquité et du Moyen Âge , Paris, Fondation Schlumberger
pour les études byzantines , V. I– II, 1968;
Grecu Vasile, Cărți de pictur ă bisericeasc ă bizantin ă. Introducere și ediție critică a
versiunilor române ști atât dup ă redacțiunea lui Dionisie din Furna, tradus ă la 1805 de
arhimandritul Macarie, cât și după alte redac țiuni mai vechi traduceri anonime, Cern ăuți,
Tiparul „Glasul Bucovinei”, 1936.
Hamman Adalbert, Părinții Bisericii , traducere Ștefan Lupu, Edit. Sapientia, Ia și, 2005.
Ică jr. Ioan I., Sfântul Iustin Filosoful Martir, dosarul autobiografic, hagiografic i liturgic,
Edit. Deisis Sibiu 2011 .
Ică Ioan, Kalomiros Alexandros, Kuraev Andrei, Costache Doru; Sfinții Părinți despre
originile și destinul cosmosului și omului, ed. a II-a revizuit ă, volum realizat și prefața de
Ioan Ică, Edit. Deisis, Sibiu, 2003.
Iorga Nicolae, Istoria românilor în chipuri i icoane , cu o introducere de Andrei Pipide, Edit.
Humanitas Bucure ti, 2012.
Iorga Nicolae, Bizanț după Bizanț, (traducere dup ă Nicolae Iorga, Byzance aprés Byzance.
Continuation de la vie byzantine , Bucure ti, 1935, Institutul de Studii bizantine); Edit.
Enciclopedic ă română, București, 1972.
Iorga Nicolae, Sinteza bizantin ă, Edit. Minerva, Bucure ști, 1972.
Kelly J., Initiation à la Doctrine des Pères de l'Eglise , traduction en française de C. Tunmer,
Edition du Cerf, Paris, 1968.
Kordis Georgios, Ritmul în pictura bizantin ă, Cuvânt înainte Petros Faratakis, traducere i
prefa ă la edi ia româneasc ă Mihai Coman, Edit. Bizantin ă, București, 2008.
Lemeni Adrian, Adevăr și comuniune, Edit. Basilica a Patriarhiei Române, Bucure ști, 2011.
Leontiev Konstantin, Bizantinismul și lumea slav ă, traducere de Elena Pârvu, cu un cuvânt
introductiv de Claudio Mutti, Edit. Anastasia, Bucure ti, 1999.
Louth Andrew, Dionisie Areopagitul, o introducere , Edit. Deisis, Sibiu, 1997.
Louth Andrew, Originile tradi ției mistice cre știne. De la Platon la Dionisie Areopagitul,
traducere Elisabeta Voichi ța Sita, Edit. Deisis, Sibiu, 2002.
M le Emile, L`Art religieux du XII siècle en France, Paris, 1993.
Marrou Henry-Irénée, Patristică și umanism, traducere Cristina și Costin Popescu, Edit.
Meridianer, Bucure ști, 1996.
Melchisedec, Tratat despre cinstirea i închinarea icoanelor, Edit. Sophia, Bucure ti, 1980.
Meyerdorff John, Teologia bizantin ă. Tendințe istorice și teme doctrinare , traducere A. Stan,
EIB, Bucure ști, 1996.
Mihalcu Mihail, Leonida D. Mihaela, Din tainele iconarilor români de alt ă dată, Edit. Eikon,
Cluj Napoca, 2009.
Morar Nicolae, Genialitate i harism ă. Filosofi greci i teologi cre tini, Edit. Marineasa,
Timi oara, 2006.
Moreschini Claudio; Norelli Enrico: Istoria literaturii cre știne vechi grece ști și latine. Vol. I
– De la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare , trad. H. St ănciulescu și G. Sauciuc, Edit.
Polirom, Ia și, 2001; Vol. II/1 & II/2 – De la Conciliul de la Niceea pîn ă la începuturile
Evului Mediu , trad. E. Caraboi, D. Cernica, E. Stoleriu și D. Zămosteanu, Edit. Polirom,
Iași, 2004.
Nandriș Grigorie, Umanismul picturii murale post biz antine, vol II: Umanismul picturii
murale post bizantin e din estul Europei, București, Edit. Meridiane, 1985.
27
Nyssen Wilhelm, Theologie des Bildes , Edit. Koinonia- Oriens, Köln, 1998.
Panofsky Erwin, Artă și semnifica ție, București, Edit. Meridiane, 1980.
Păcurariu Mircea, Cultura teologic ă româneasc ă. Scurtă prezentare istoric ă, Edit. Basilica a
Patriarhiei române, Bucure ști, 2011.
Pimen Suceveanul, Învățătura ortodox ă despre icoane ; Edit. Arhiepiscopiei Sucevei și
Rădăuților; Suceava, 2007.
Plămădeală Antonie, Tradiție și libertate în spiritualitatea ortodox ă, cu pagini de Pateric
românesc și o prefață de dr. Dumitru St ăniloae, Edit. Reîntregirea , Alba iulia, 2004.
Podlacha Wladislaw , Pictura mural ă din Bucovina în „Umanismul picturii murale bizantine”,
vol. I, prefa ă de Vasile Dr ăgu , traducere de Grigore Nandri ș și Anca Irina Ionescu,
note Grigore Nandri ș și Anca Vasiliu, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1985.
Popescu Dumitru, Teologie și cultură, EIB, Bucure ști, 1983.
Popescu Teodor M., Biserica și cultura , EIB, Bucure ști, 1996.
Quenot Michel, Icoana, fereastr ă spre absolut , Edit. Enciclopedic ă, București, 1993.
Radu Dumitru Gh., Despre înnoirea și îndumnezeirea omului în Hristos, Edit. Mitropolia
Olteniei, Craiova, 2007.
Schönborn Christoph, Icoana lui Hristos. O introducere teologic ă, traducere Pr. Dr. Vasile
Răducă, Edit. Anastasia, Buc.1984. 1996
Semen Petre i Petcu Liviu, Părin ii capadocieni , Edit. Funda iei Academice AXIS, 2009.
Semen Petre, Chif ăr Nicolae, Icoana – teologie în imagini, Edit. Corson, Ia și, 1999.
Sendler Egon, Icoana, chipul nev ăzutului , Edit. Sofia, Bucure ști, 2005,
Sendler Egon, Icoanele bizantine ale Maicii Domnului, traducere M ăriuca și Adrian
Alexandrescu, Edit. Sophia, 2008.
Simon Marcel, La civilisation de l’Antiquité et le Christianisme , Paris, Edit. Arthaud, Série
„Les Grandes Civilisations”, 1972.
Solcanu Ion I., Artă și societate româneasc ă (secolele XIV – XVIII) , Bucure ști Edit.
Enciclopedic ă, 2002.
Stănculescu Ileana, Il giudizio universale nella pittura murale esterna del nord della
Moldovia, Centro di eccelenza per lo studio dell’immagine, Università di Bucarest,
prefazioni C ătălina Velculescu, Henry Mavrodin, Edizioni Aspasia, Bologna, 2011
Stăniloae Dumitru, Sfânta treime sau la început a fost Iubirea , EIB, Bucure ti, 2005
Stăniloae Dumitru, Chipul nemuritor al lui Dumnezeu, Edit. Mitropoliei Olteniei, Craiova,
1987.
Stăniloae Dumitru, Spiritualitate i comuni une în Liturghia ortodox ă, Ed. I. Edit. Mitropoliei
Olteniei, Craiova, 1986, ed a II-a, EIB, Bucure ti, 2004.
tefănescu Melchisedec, Tratat despre cinstirea i închinarea icoanelor, Edit. Sophia,
Bucure ti, 1980.
Ștefănescu I.D., L’ illustration des Liturgies dans l’art de Byzance et de l’Orient , Bruxelles,
Edit. Université libre de Bruxelles, Institut de philologie et d’histoire orientales, 1936.
Ștefănescu I.D., Iconografia artei bizantine și a picturii feudale române ști, Edit. Meridiane,
București, 1973.
Tarabukin Nikolai Mihailovici, Sensul icoanei , traducere Vladimir Bulat, Edit. Sophia,
București.
28
Tatakis Basile, Filosofia bizantin ă, trad. din limba francez ă Eduard Florin Tudor, studiu
introductiv și postfață Vasile Adrian Carab ă, prefață Emile Brehier, Edit. Nemira,
București, 2010.
Tenace Michelina, Creștinismul bizantin (istorie, Teologie, tradi ții monastice), Edit. Cartier,
Chișinău, 2005.
Theodorescu R ăzvan, Solcanu Ion, Sinigalia Tereza, Artă și civilizație în timpul lui Ștefan cel
Mare, România, Ministerul Culturii și Cultelor, 2004.
Theodorescu R ăzvan, Bizanț, Balcani, Occident la începutur ile culturii medievale române
(secolele X – XIV) , Edit. Academiei Române, Bucure ști,1974.
Theodorescu R ăzvan, Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii
(1550 – 1800) , Vol. I, Edit. Meridiane, Bucure ști,1987.
Tristan Frédérick, Primele imagini cre știne. De la simbol la icoan ă, sec. II – VI, traducere
Elena Buculei, Ana Boro , Edit. Meridiane, Bucure ști. 2000.
Uspensky Leonid, Ce este icoana? , traducere Vasile Manea, Edit. Reîntregirea, Alba Iulia,
2005.
Uspensky Leonid, Lossky Vladimir, Călăuziri în lumea icoanei, traducere Anca Popescu,
Edit. Sophia, Bucure ști, 2003.
Uspensky Leonid, Teologia icoanei în Biserica Ortodox ă, traducere și studiu introductiv
Teodor Baconsky, Edit. Anastasia, 1994 (re ed. 2009?).
Vasilescu D., Ene Elena, Icoană și iconari în România: cât Bizan ț, cât Occident? , Edit.
Trinitas, Ia și, 2009.
Vasiliu Anca, Monasteres de Moldavie: XIVe – XVIe siecles . Les Architectures de l’image,
Milano-Paris, Edit. Humanitas, Editoriale Jaca Book, Éditions Paris-Méditerranée, 1998.
Vătășianu Virgil, Pictura mural ă din Nordul Moldovei, București, Edit. Meridiane, 1974.
Vlăduțescu Gheorghe, Interferen țe, Edit. Academiei Române; Bucure ști, 2010.
Winkler Dietmar W. etc., Bisericile din R ăsărit. O scurt ă introducere, traducere din german ă
de Ileana Sgarbur ă, Edit. Arhiepiscopiei Romano – Catolice de Bucure ști, Bucure ști,
2003.
b) Culegeri de studii și articole/ Studii și articole în culegeri
Academia Român ă, Secția de științe istorice și arheologie, Istoria românilor, vol. IV De la
Universalitatea cre ștină la Europa „patriilor”, comitetul de redac ție al volumului acad.
Ștefan Ștefănescu, acad. Camil Mure șan, redactori responsabil i, prof univ.dr. Tudor
Teoteoi, secretar, Edit. Enciclopedic ă, București, 2001.
Achimescu Nicolae, Dumnezeu cel mai presus de noi în DTF, p. 122 – 13
Afloroaie tefan, Idei i reprezent ări ontologice în pr oximitatea teologiei , în DTF, p. 27-34
Alexandrescu Adrian Matei, Pentru o erminie a sfin ților români , în vol. „Studia Historica et
Theologica – Omagiu Prof. Emilian Popesc u”, Edit. Trinitas, Ia i, 2003, p. 227 – 237.
Anghelescu Gheorghe F., La valeur de la notion du temps dans la philosophie de la science et
dans la theologie patristique orientale de langue grecque. Diverge nce et convergence în
„Analele Universit ă ii Craiova, DrobetaTurnu Severin Seria Colegiu, f,a sc.2 – tiinte
Socio-Umane anu III, nr. 6, p. 150-159.
Balș Gheorghe, Bisericile moldovene ști din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea , București,
Institutul de arte grafice E. Marvan 1933; ( Începuturile arh itecturii biserice ști din
Moldova , discurs rostit în ședința solemnă a Academiei, 9 iunie 1925.)
29
Bodogae Teodor, Cultura teologic ă în Răsărit, în „Istoria bisericeasc ă universal ă”, vol. I, ed.
a II-a, EIB, Bucure ști, 1975. p. 376 — 389.
Cinstirea Sfintelor icoa ne în Ortodoxie. 1220 de ani de la Sinodul al VII-lea Ecumenic ,
Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Comisia Român ă de studiu și Istoria cre știnismului,
Neamț 2007, Edit. Trinitas, 2008.
Ciobanu Constantin Ion, „Cinul" din pictura exterioar ă a Moldovei și „iconostasul înalt rus ",
în vol. „Art ă, Istorie, Cultur ă. Studii în onoarea lui Marius Porumb”, Cluj-Napoca, 2003.
Coman Constantin, Prin fereastra bisericii sau o lectur ă teologic ă a realit ă ii, Edit.
Bizantină Bucure ti, 2007.
Eșanu Andrei, E șanu Valentina, Epoca lui Ștefan cel Mare. Oameni, destine și fapte, Edit.
Institutului cultural Român, Bucure ști, 2004.
Eșanu Andrei, E șanu Valentina, Moldova medieval ă, Structuri militare și ecleziastice, Studii.
Edit. Arc, Chi șinău, 2001.
Garidis Miltiadis Miltos, La peinture murale dans le monde orthodoxe après la chute de
Byzance (1450-1600) et dans les pay s sous domination etrangère, Athènes, Edit. C
Sanos, Librairie des amis des livres, 1989.
Gândirea Evului Mediu. Între Antichitate și Renaștere, traducere, selec ția textelor, note de
Octavian Nistor, Vol. 1 și 2, Bucure ști, Edit. Minerva, 1984.
Gavriluță Nicu, Religie, filozofie i dialog intercultural, în DTF, p. 73 – 121.
Grabar André, L’origine des façades peintes des églises moldaves, în „Mélanges offerts a
Nicolae Iorga”, Paris, 1935, p.365 – 383;
Grecu Vasile, Antike Philosophen in der Kirchenmalerei des Morgenlandes, în „Comptes
rendus du Congres des études byzantines de Bucarest”, Bucure ști, 1923.
Grecu Vasile, Contribuții la studiul izvoarelor manualului de pictur ă bizantină, în „Închinare
lui Nicolae Iorga cu prilejul împlinirii vîrste i de 60 de ani”, Cluj, Edit. Institutului de
Istorie Universal ă, 1931, p.189-195.
Grecu Vasile, Filosofi p ăgâni și sibile , Extras din „Arta și tehnica grafic ă”, Caiet 10,
București, 1940, p.30-41.
Guliciuc Emilia, Sub strașinile credin ței, în "Sfânta M ănăstire Vorone ț. 520 de ani. 25 mai –
14 septembrie 2008", Edit. Mu șatinii, Suceava, 2009, p.163-171.
Guliciuc Viorel, O dublă mișcare a gândului, în "Sfânta M ănăstire Vorone ț 520 de ani. 25
mai -14 septembrie 2008", Edit. Mu șatinii, Suceava, 2009, p.171-175.
Henry Paul, Folklore et iconographie religieuse. C ontribution a l’étude de la peinture
moldave , în „Bibliotheque de l’Institut françai s de Hautes-Études en Roumanie”I ,
Mélanges, 1927, p. 63-97.
Henry Paul, Quelques notes sur la representation de l’Hymne Akathiste dans la peinture
murale exterieure de Bukovine , în „Extrait de la Bibliotheque de l’Institut français de
Hautes-Études en Roumanie, II, Mélanges,1928”, Bucure ști, 1929, p. 33-49;
Istudor I., Un fenomen de alterare a culorilor în pictura mural ă de la Vorone ț, p. 65 – 66;
Noțiuni de chimia picturii , p.92. în: “Sfânta M ănăstire Vorone ț 520 de ani. 25 mai -14
septembrie 2008”, (coord. m onahia Gabriela PLATON), Edit. Mu șatinii, Suceava, 2009.
Filosofia bizantin ă, trad din limba francez ă Eduard Florin Tudor , studiu introductiv și
postfață Vasile Adrian Carab ă, prefață Emile Brehier, Edit. Nemira, Bucure ști, 2010.
M le Emile, L'art religieux aux XII siécle en France , a II a edi ie, Paris, 1924, „Melanges”,
1928. Institut Français des Hautes Etud es en Roumanie, II, Bucarest, 1929.
30
Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Hristos în Moldova, vol. I. Antologie de documente și
studii privind Mitropo lia Moldovei, 1401-2001, Edit. Trinitas, Ia și 2001.
Nasta Aurora, Sources orientales dans l’iconographie su d-est européenne. L’arbre de Jessé ,
în Actes du premier Congres international des études balkaniques et sud-est européennes:
Sofia, 26.08.1966 – 01.09.1966, T.II, Archéologie, Hi stoire de l’antiqu ité, Arts. Sofia,
1969, p. 899 – 909.
Nyssen Wilhelm, Cu privire la Teologia Icoanelor, studiu de didicat cu fidelitate Prea
Fericutului Patriarh al Bisericii ortodoxe Româ ne Justinian i tuturor prietenior cu ocazia
Anului Nou 1973, Ed. Patriarhiei Române, Bucure ti, 1973.
Obreja Daniela R ăducănescu, Încifrarea și descifrarea textului bib lic prin simbolul iconic în
vol. Conferin ța națională Text și discurs religios, vol. I, Iași 2009, p. 464 – 468.
Olinici Cosmin, Ipostaze ale apofatismului în dial ogul dintre teol ogie i filozofie în DTF p
382-403
Onica Stelian, Rezonan e iconografice capadociene, în „Din comorile teologiei P ărin ilor
Capadocieni”, Edit. Doxologia, Mitropolia Moldovei i Bucovi nei, Ia i, 2010, p.251-
257.
Pătrașcu Damian-Gheorghe (coord), Creștinism și filosofie în sec. I-III , Edit. Serafica, 2009.
Popescu Dumitru, Rapports au XIV Congrés Intern ational Des Études Bizantines ,
rev.:„Teologie și cultură”, EIB, Bucure ști, 1983.
Repertoriul picturilor medievale din România , sec. XIV- 1450 în „Pagini de veche art ă
româneasc ă”, Vol. V, cuvânt înainte și coordonator Vasile Dr ăguț, autori: Bratu, Anca,
Breazu Monica, Istudor Ion, Mocanu Maria, Po pescu Maria Irina, Tugearu Liana, Edit.
Academiei RSR, Bucure ști, 1985.
Reșcanu tefan, Dimitrie Cantemir – istoric al religiilor în „Dimitrie Cantemir – savant de
dimensiune european ă: 300 de ani de la plecarea de la domnie. Simpozion na ional
Târgovi te Bucure ti Constan a, 2011”, coor d. Gheorghe F. Anghelescu, Edit. Mica
Valahie, Bucure ti, 2012.
Sf. Vasile cel Mare . Închinare la 1630 de ani, «STUDIA BASILIANA» 3, Sympozion
Cernica 2008, culegere și publicare Emilian Popescu și Mihai Ovidiu C ățoi, Edit.
Basilica a Patriarhiei Române, Bucure ști, 2009.
Simionescu Dan, Sibilele în literatura român ă, în Contribu ții privitoare la istoria literaturii
române, Bucure ști, 1928.
Stăniloae Dumitru, Studii de teologie dogmatica ortodoxa , Edit. Mitropoliei Olteniei,
Craiova, 1990.
Stăniloae Dumitru, O teologie a Icoanei / studii, volum îngrijit de Ștefan Ionescu – Berechet,
Matei Alexandru: Postfa ă Taina icoanei la P ărintele Stăniloae, Edit. Anastasia, 2005.
Ștefănescu I.D., L’illustration des Liturgies dans l’art de Byzance et de l’Orient , Bruxelles,
Edit. Université libre de Bruxelles, Institut de philologie et d’histoire orientales, 1936.
Teodorescu R ăzvan, Solcanu Ion, Sinigalia Tereza, Artă și civilizație în timpul lui Ștefan cel
Mare, România, Ministerul Culturii și Cultelor, 2004.
Teoteoi T., V ătășianu Virgil, Cultura în secolele XIV-XVI în „Istoria românilor vol. IV. De la
Universalitatea cre ștină către Europa Patriilor ”, Comitetul de redac ție al vol. acad. Ștefan
Ștefănescu și acad. Camil Mure șanu, redactori responsabili, prof. univ. dr. T. Teoteoi,
secretar, Edit. Enciclopedic ă, 2001
Trubețkoi, Trei Eseuri despre icoan ă, tradusă de Boris Buzil ă, Edit. Anastasia, 1965.
Vlăduțescu Gheorghe, Argumentul ontologic în constru ția filosofic ă în DTF, p 7-17
31
c) Studii i articole în periodice:
Alexandrescu Adrian Matei, Duminica Ortodoxiei i cinstirea sfintelor icoane , în „ST”
XXXVI (1984) nr. 7-8, p. 533 – 546.
Alexandrescu Adrian Matei, Despre organizarea lucr ărilor de pictur ă bisericeasc ă, în „BOR-
CII”, 1984, nr. 9 – 10, p. 613 – 622.
Anghelescu Gheorghe F., Energia Logosului în filosofia antic ă de limbă greacă în „Teologia
pontica”, Anul I (2008), nr. 3-4, iul. -dec., Universitatea Ovidius Constan ța.
Bârsănescu Ștefan, Filosofii de la Sucevi ța în „Magazin istoric”, anul I, nr. 8, Bucure ști, 1967.
Braniște Ene, Teologia icoanelor în „ST” seria II, anul IV, nr. 3-4, mar.-apr., 1952.
Braniște Ene, Iconografia cre ștină ca disciplin ă de studiu și cercetare în „ST” seria II, anul
XIV, nr. 5-6, mai-iunie, 1962.
Buchiu Ștefan, Chipul lui Dumnezeu în om, temei al aspira ției omului c ătre Dumnezeu, în
„BOR”, an CXVI, nr. 7-12, iul.-dec., 1998.
Caraza I., Sfânta Scriptur ă și Sfintele Icoane la Sfin ții Părinți în „GB”, nr.1-4, 2003.
Ceremuhin P. A., Caracteristicile teologici bizantine, traducere Baraschiv V. Ion, în „MB”,
nr. 4-6, an XVI, 1966. p. 398-409.
Ciobotea Daniel, Iconografia ortodox ă – memoria vizual ă a Bisericii, în „Ort”, 3/1989, p.
113.
Ciobotea Daniel, Timpul și valoarea lui pentru mântuire în ortodoxie, în „Ort”, an XXIX,
nr.2, apr.-iun. Bucure ști, 1997, p. 196-207.
Cojocaru Constantin, Mitropolitul Grigorie Ro șca, în „MMS” Studii, XXXX, 1978, nr. 1-2,
p. 61-70.
Coman Ion G., Frumusețea gândirii patristice , în „GB”, nr. 1-4, 1997.
Corneanu Nicolae, Literatura autohton ă a Evului Mediu timpuriu și confluen țele ei europene
– Literatura pont o-danubiano-carpatic ă și contextul ei european în „Daco-Romania”,
revistă de studii și cercetări despre literatura str ăromână, an I, nr.5, 2007.
Costea Constan ța, The Life of Saint Nicholas in Mol davian Murals. From Stephen the Great
(1457–1504) to Jeremiah Movila (1596–1606) , în „RRHA-BA”, XXXIX – XL,
2002/2003, p. 25–50.
Crăciunaș Irineu, Bisericile cu pictur ă exterioar ă din Moldova , în „MMS”, 1969, nr. 7 – 9,
p. 406 – 444; 1970, nr. 3 – 6, p. 133-153 i nr. 9 – 10, p. 480 – 520.
Drăguț Vasile, Du nouveau sur les peintures mura les extérieures de Moldavie.
Considerations historiq ues et iconografiques , în „RRHA-BA”, 1987, nr. 1-2, p. 49 – 84.
Dumitrașcu Nicu, Considera ții asupra primei perioade iconoclaste , în „AB”, nr. 10-12/1995,
p. 47-55.
Dumitrașcu Nicu, The Icon: The Unwritten Theology of Divine Light [with Patristic
References] , în „Annali di Studi Religiosi”, Bologna, 8/2007, p. 141-142.
Fecioru D., Teologia icoanelor la Sf. loan Damaschin în „Ort” anul XXXIV, nr.1, p. 28-42,
1982.
Garidis Miltiadis-Miltos, Contacts entre la peinture de la Grece du nord et des zones
centrales balkaniques avec la peinture moldave de la fin du XVe siecle, în „ACIEB”, an
XIV, vol.II, 1975, p. 563-569.
32
Grecu Vasile, Versiunile române ști ale erminiilor de pictur ă bizantină, în „CC”, Anul I, 1924,
p. 109-174.
Grecu Vasile, Manualul de pictur ă a lui Dionisie din Furna în române ște, extras din „CC”,
nr. VII, 1931, p. 51 – 59.
Grecu Vasile, O ediție critică a manualului de pictur ă bizantină, în „CC”, nr. IX, 1935,
p. 105-128.
Grecu Vasile, Filosofi p ăgâni și sibile , Extras din „Arta și tehnica grafic ă”, Caiet 10,
București, 1940, p. 30 – 41.
Grecu Vasile,Erminii de pictur ă bizantină, Cernau i 1942, Institutul de arta grafic ă i editura
Glasul Bucovinei, extras din revista „Candela” anul 1939-1941
Ioniță Viorel, Sfântul Ioan Damaschin, ap ărător al cultului sfintelor icoane în „ST”, seria a
II-a, anul XXXII, nr 7-10, septembrie-decembrie 1980.
Isopescu D., Sfântul Daniil Sihastrul în „Îndrumarul bisericesc mi sionar i patriotic (III),
Edit. Mitropoliei Moldovei i Sucevei, Ia i, 1987, p. 99-102.
Istudor Ioan, Bal ș I., Contribuții la cunoa șterea materialelor folosite în pictura mural ă
exterioară a bisericilor de secolul al XVI-lea din Bucovina și la unele probleme de
tehnică, în „RM”, 1968, 5, (6), 491-497.
Lossky Vladimir, Chip și asemănare, în „ST”, seria a II-a, an XLIII, nr. 1, ian.-febr., 1991.
Lucrările simpozionului Vasile Dr ăguț – 75 de ani de la na ștere – 2003 în „BCMI”, Anul XII-
XVI, Nr. 1, Bucure ști, 2005.
Marinescu Adrian, Părintele bisericesc sau Sfântul P ărinte martor i organ al lucr ării
Sfântului Duh în biseric ă i în membrii acesteia. No iunea de p ărinte bisericesc în
tradi ia patristic ă, originea i semnifica ia ei teologic ă. Scriitorul cre tere a bisericii
vs. Scriitorul cre tin. Partea I, în „ST” seria a III/a, anul V, nr. 1, ianuarie martie 2009,
Bucure ti, p. 31 – 102.
Mysliveć J., A propos de quelques ouvrages récents su r l’art de la chré tienté orientale , în
„Byzantinoslavica”, XXX, nr. 2, Prague, 1969, p. 253 – 299.
Mysliveć J., A propos de la littérature récen te sur la peinture des icônes, în
„Byzantinoslavica” XXXI, nr. 2, Prague, 1970, p. 244 – 258.
Nasta Aurora, Sources orientales dans l’iconographie su d-est européenne. L’arbre de Jessé ,
în Actes du premier Congres international des études balkaniques et sud-est européennes:
Sofia, 26.08.1966 – 01.09.1966, T.II, Archéologie, Hi stoire de l’antiquité, Arts.Sofia,
1969, p. 899 – 909.
Păcurariu Mircea: Sfântul Ioan Gur ă De Aur în Biserica româneasc ă în „RT ”, nr.4/2007 .
Petraru Gheorghe, Învă ătura ortodox ă despre sfinte icoane, în „Îndrum ător bisericesc,
misionar u patriotic (III)”, Ia i, Edit. Mitropoliei Mo ldovei i Sucevei (III), 1987,
p. 63-71.
Popescu Dumitru, Actualitatea Teologiei trinitare a sfintilor Trei ierarhi , în rev. „Teologie și
cultură”, Bucuresti, 1993.
Rus Remus, Problema cunoa șterii în teologia Sfântul ui Grigorie de Nazianz , ziarul
„Lumina”, Duminic ă, 7 Iunie, 2009, Bucure ti.
Simpozionul Vasile Dr ăguț-75 de ani de la na ștere – 2003 în „BCMI”, anul XII-XVI, nr.1,
2005.
Stăniloare Dumitru, Hristologie și iconologie în disputa din sec. VIII—IX , în „Ort”, XXXI,
nr. 1-4, 1979, p. 15—53.
33
Stăniloare Dumitru, Lăca ul bisericesc propriu zis, cerul pe p ământ sau centrul liturgic al
crea iei, în „MO”, XXXI, 1981, nr. 3-4.
Stăniloare Dumitru, De la crea iune La întruchiparea Cu vântului i de la simbol la icoan ă
în „GB” XVI, 1957, nr. 12, p. 860-867
Stăniloare Dumitru, Simbolul ca anticipare i temei al posibilit ă ii Icoanei în „ST”, VII,
1957, nr. 7-8, p. 428-446.
Stăniloare Dumitru, Considera ii în leg ătură cu sfintele icoane, în „Gândirea”, an XXI
(1942), extras în „GB” LIII, 1997, nr. 1 – 4, p. 51 – 62.
Stăniloare Dumitru, Idolul ca chip al naturii di vinizate i icoana ca fereastr ă spre
transcenden a dumnezeiasc ă, în „Ort” XXXIV, 1982, nr.1, p.12-27.
Streza Ciprian, Sfânta Liturghie – simbol și icoană a Împărăției Cerurilor , în „RT”,
nr.3/2008.
tefănescu I. D., Relations artistiques roumano-byzantines. Aperçu général , în „ACIEB”
(XIV), V. I, Edit. Academiei RSR, Bucure ști,1974, p. 497–508;
tefănescu I. D., L’évolution de la peinture religieuse en Bukovine et en Moldavie, depuis les
origines jusqu’au XIX-e siecle. Nouvelles recherches în „Étude iconographique”, Edit.
Librairie Orientaliste Paul Geuthner, Paris, 1929;
Taylor Michael D., A historiated Tree of Jesse , în „Dumbarton Oaks Papers”, nr. 34-35,
Washington, Edit. Center for Byzantine Studies, 1980-1981, p.125 – 176.
Turcu Constantin, Daniil Sihastru. Figur ă istorică, legendar ă și bisericeasc ă, în „SCI”, an
XX(1947), vol. 3, serie nou ă, p. 256
Ulea Sorin, Originea și semnifica ția ideologic ă a picturii exterioare moldovene ști, I, în
„SCIA-AP” X, 1972
Vasiliu Anca Le mot et le verre. Une définition médiévale du „diaphane” , în „RRHA-BA”,
T. XXX, 1993.
Vasiliu Anca, L’icône et le regard de Narcisse în „Χώрα , Revue d'études anciennes et
médiévales. Philosophie, Théologie, Scie nces”, nr. 1/2003, revue annuelle, Edit.
Meridiane, Bucure ști, 2003, p. 9-38.
Watson Arthur, The Imagery of the Tree of Jesse on th e West Front of Orvieto Cathedral , în
Fritz Saxl 1890 – 1948. A volume of Memorial Essays from his Friends in England,
London, 1957, p.149 – 164.
d) Cataloage, expozi ii, albume:
Arta creștină în România, Secolul XV (Studiu introductiv și prezentarea plan șelor), IV, EIB,
București, 1985.
Arta creștină în România , vol. V și VI, studiu introductiv Vasile Dr ăguț, EIB, Bucure ști, 1989.
Arta de tradi ție bizantin ă în România / texte: Adela V ăetiși; Edit. Noi Media Print, Bucure ști,
2008.
Arta din Moldova de la Ștefan cel Mare la Movile ști. Popa Corina, Saba dos Marina Ileana,
Muzeul Na țional de Art ă al României, Bucure ști, 1999.
Arta gotic ă în România , Drăgut Vasile; Edit. Meridiane, Bucure ti, 1979.
Arta româneasc ă Preistorie, Antichitate, Ev. Mediu, Rena ștere, Baroc, Vol. I, , Edit. Meridiane,
București, 1982; editat ă și în limbile francez ă și engleză (1984). Reeditat ă, în variant ă
revăzută, Edit. Vremea, Bucure ști, 2000.
34
Bucovina. La peinture murale moldave aux XVe – XVIe siecles , Album, text de R ăzvan
Theodorescu, Edit. Comisiei Na ționale a României pentru UNESCO, Bucure ști, 1994;
Catalogul expozi ției itinerante UNESCO, Un chapitre unique de l’ar t universel: les églises à
peinture murale extérieure de la Moldavie , București, 1979.
Cultura bizantin ă în România , expoziție, Barnea Ion, Iliescu Octa vian, Nicolescu Corina,
Comitetul de Stat pentru cultur ă și artă, București, 1971.
Monumente istorice biserice ști din mitropolia Moldovei și Sucevei, Introducere Dr ăguț Vasile,
Nicolescu Corina, Edit. Mitropolia Moldovei și Sucevei, Ia și, 1974.
Patrimoniul universal. Natura și cultura protejate de UNESCO. Europa central ă și de sud-est,
Edit. Schei Bra șov, 1998.
Pictura mural ă din Moldova . Sec. XV – XVI , Album editat și în limba englez ă, germană, rusă,
franceză, spaniolă, text Vasile Dr ăguț, antologie de imagini Petre Lupan, Edit.
Meridiane, Bucure ști, 1982.
Pictura româneasc ă în imagini, Drăguț Vasile, Grigorescu Florea Da n, Mihalache Marin,
Edit. Meridiane, Bucure ști, 1976.
Repertoriul picturilor medievale din România, Anca Bratu, Monica Bre azu, Ion Istudor, Maria
Mocanu, Maria Irina Popescu, Liana Tugearu, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1983.
Sinigalia Tereza; Pu șcașu Voica Maria, Mănăstirea Probota , Edit. Meridiane, Bucure ști, 2000;
Un chapitre unique de l’art universel: les églises à peinture murale extérieure de la Moldavie ,
Catalogul expozi ției itinerante UNESCO, p refața Vasile Dr ăguț, 1979.
IV. Fresca Vorone țului.
Balș Gheorghe, Bisericile moldovene ști din veacurile al XVII-lea și al XVIII-lea , București,
Institutul de arte gr afice E. Marvan 1933.
Balș Gheorghe, Începuturile arhitecturii biserice ști din Moldova , discurs rostit în ședința
solemnă a Academiei, 9 iunie 1925.
Biserica Vorone , Edit. Junimea, Ia i, 1971.
Biserica Vorone , „MMS”, Ia i, 1966.
Boldura Oliviu, Elemente complementare privin d pictura de la biserica m ănăstirii Vorone ,
în RMI, 2007, nr. 1-2.
Boldura Oliviu, Interven ia de conserva re – restaurare , o etap ă pentru conservarea în timp
a picturilor murale de la biserica m ănăstirii Vorone , în „Sfânta M ănăstire Vorone
520 de ani: 25 mai 14 septembrie 2008. M ărturii de tr ăire în istorie”, sesiune de
comunicări (2008; Vorone ), coord. Monahia Gabr iela Platon, Edit. Mu atinii Suceava,
2009, p. 199-215.
Boldura Oliviu, Pictura mural ă din nordul Moldovei – Modific ări estetice și restaurare ,
Centrul de Cercetare, Conservare și Restaurare Bucovina, Suceava, 2010.
Boldura Oliviu, Pogonat Tatiana, Conservarea i restaurarea pict urilor murale exterioare de
la biserica monument istoric a fostei m ănăstiri Vorone , în BOR, nr. 11-12, 1989.
Bratu Bogdan, Icoana împ ărăției Pictura exterioar ă a bisericilor Moldovei, Mănăstirea
Sfântul Ioan Cel Nou, Suceava, 2010
Brătulescu Victor, Frescele de la Vorone , în „Arta grafic ă” dec. 1937, XII, p. 49-59, iunie
–sept. 1938, p.67-89, Extras Bucure ti, 1933.
Cadafalch Iosef Puig y, Les églises de Moldavie. Contributions à l'étude de l'origine de leur
forme decorative , în „Bulletin de la Seczion histori que de l’Académie Roumaine”, 1924.
35
Cinteza – Buculei Ecaterina, Le programme iconographique du narthex de l’église du
monastère de Vorone ț, în RRHA BA, XXX, 1993, p. 3–24.
Ciobanu Constantin Ion, Programul iconografic al bise ricii Sfântul Gheorghe a M ănăstirii
Voroneț, în Andrei E șanu, Valentina E șanu, „ Mănăstirea Vorone ț. Istorie. Cultur ă.
Spiritualiate ”, Edit. Pontos, Chi șinău, 2010.
Ciobanu Constantin Ion, Programul iconografic al bise ricii Sfântul Gheorghe a m ănăstirii
Voroneț, în Arta – 2010 , seria Arte vizuale , Chișinău, 2010, p. 5–21;
Ciobanu Constantin Ion, Profețiile înțelepților antichit ății de la biserica Sfântul Gheorghe a
mănăstirii Vorone ț în SCIA-AP, serie nou ă, tom 1 (45), Bucure ști, 2011, p. 12.
Comarnescu Petru, Voroneț. Fresques des XV-e et XVI-e siècles , Edit. în limbi str ăine
București,1959.
Comarnescu Petru, Îndreptar artistic al monumentelo r din nordul Moldovei. Arhitectura și
fresca în sec. XV – XVI, Casa Regional ă a Creației Populare, Suceava, 1961.
Comarnescu Petru, Voroneț, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1965 i 1967.
Costea Erast, Mănăstirea Vorone , Cernău i, 1943.
Demciuc Vasile, Via a Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava în programele iconografice ale
Bisericilor din Moldova , în „Sfânta M ănăstire Vorone 520 de ani…M ărturii de tr ăire în
istorie”, p. 151-162
Dragomir Silviu, Voroneț, canoane care nu sunt obligatorii în „Noi Tracii”, Anul XVI. Nr.
152 -153, Iulie –August, Centro Eu ropeo di studii traci, Roma, 1987.
Drăguț Vasile, Arbore, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1969.
Drăguț Vasile, Humor , Edit. Meridiane, Bucure ști, 1973.
Dumitrescu Sorin, Chivotele lui Petru Rare ș și modelul lor ceresc , Edit. Anastasia, Bucure ști,
2001.
Eglise Saint Georges du Monastere de Vorone . Saint Gerge Church of Vorone Monastery,
în România. Patrimoine mondial /wold heritage, coord. D. Lungu, T. Sinigalia. Edit.
Ministerul Culturii i Cultelor, Institutul na ional al monumentelor istorice Bucure ti
Independent film 2007.
Eșanu Andrei, E șanu Valentina, Mănăstirea Vorone ț, Istorie. Cultur ă. Spiritualitate, Seria
Istorii și documente necunoscute- IDN. Monorafii, M4, coord. Sergiu Mustea ță, Edit.
Pontos, Chi șinău, 2010.
Garidis Miltiadis Miltos, La peinture murale dans le monde orthodoxe après la chute de
Byzance (1450-1600) et dans les pay s sous domination etrangère, Athènes, Edit. C
Sanos, Librairie des amis des livres, 1989.
Grabar André, L’origine des façades peintes des églises moldaves , în “Mélanges offerts a
Nicolae Iorga”, Paris, 1935, p. 365–383;
Grecu Vasile, Influențe sârbești în vechea iconografie bisericeasc ă a Moldovei, în „CC”,
1935, p. 235 – 242
Grigorescu Ioana, Diaconu Nicolae, Prezentarea unor elemente noi ap ărute cu ocazia
restaurărilor de la Dragomirna, Sucevi ța, Tazlău și Vorone ț, Sesiunea Direc ției
Monumentelor Istorice, Bucure ști, 1963, p. 85–87;
Guliciuc Emilia, Sub strașinile credin ței, în „Sfânta M ănăstire Vorone 520 de ani…M ărturii
de trăire în istorie”, p. 163-170.
Guliciuc Viorel, O dublă mișcare a gândului, în "„Sfânta M ănăstire Vorone 520 de
ani…Mărturii de tr ăire în istorie”, p. 171-174.
36
Henry Paul, De l’originalite des peintures bucovin ennes dans l’application des principes
byzantins, în Byz, 1, 1924.
Henry Paul, Folklore et iconographie religieuse. C ontribution a l’étude de la peinture
moldave , în „Bibliotheque de l’Institut françai s de Hautes-Études en Roumanie”I ,
Mélanges, 1927, p. 63-97.
Henry Paul, L’arbre de Jessé dans les églises de Bukovine, în Extrait de la Bibliotheque de
l’Institut français de Hautes-Études en Roumanie, II , Mélanges, 1928, Bucarest, Edit.
Cultura na țională, 1929. p. 1 – 31;
Henry Paul, Monumentele din Moldova de Nord. De la origini pân ă la sfârșitul secolului al
XVI-lea. Contribu ție la studiul civiliza ției moldave , traducere din limba francez ă, Les
Églises de la Moldavie du Nord des origines à la fin du XVI siècle , ed. Ernest Leroux,
Paris, 1930 de Constan ța Tănăsescu, prefa ța și note Vasile Dr ăguț, Edit. Meridiane,
București, 1984.
Herea Gabriel, Pelerinaj în spa țiul sacru bucovinean , Edit. Patmos, Cluj Napoca, 2010.
Istudor Ioan, Biserica m ănăstirii Vorone : retrospectiv ă asupra cercet ărilor privind
materialele i tehnica picturilor murale în „Sfânta M ănăstire Vorone 520 de
ani…Mărturii de tr ăire în istorie”, p. 216-234.
Luția Oreste, Legenda Sfântului Ioan cel Nou dela Su ceava în frescurile dela Vorone ț, în
Codrul Cosminului , I, 1924, Cern ăuți, 1925, p. 279–354;
Mitric Olimpia, Reconstituirea zestei de valori bibliofile a m ănăstirii Vorone , la 520 de ani
de la fondare în „Sfânta M ănăstire Vorone 520 de ani…M ărturii de tr ăire în istorie”,
sesiune de comunic ări (2008; Vorone ), p. 245-270.
Mitric Olimpia, Nouveaux éléments c oncernant la datation des iconostases des Monastér de
Voroneț et de Moldovi ța, RRHA-BA, Tomes XLI-XLII, Edit . Academiei Române, 2004
– 2005,
Mitric Olimpia, Elemente noi privind datar ea iconostaselor de la M ănăstirile Vorone ț și
Moldovița, Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, t,XLIII,XLIV, 2006-2007, p.
165-169).
Monumentele istorice biserice ști din Mitropolia Moldovei și Sucevei (Monografie),
introducere Vasile Dr ăgu i Corina Nicolescu, Edit. Mitropoliei Moldovei i Sucevei,
Iași, 1974.
Motrici Mircea, Bucovina, icoan ă spre cer, Edit. Mușatini, Suceava, 2001.
Musicescu Maria Ana, Considera ții asupra picturii din altarul și naosul Vorone țului, în
„Cultura moldoveneasc ă în timpul lui Ștefan cel Mare ”, Edit. Academiei Bucure ti
1964, p. 363–417;
Musicescu Maria Ana, Ulea Sorin, Voroneț, edi ia a II-a, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1971.
Musicescu Maria Ana, Berza M., Mănăstirea Sucevi ța, Edit. Acad. RPR, Bucure ști,1958.
Nicolescu Corina, Miclea Ion, Moldovița. Monument historique et d’art, Bucarest, Edit.
Sport-Turism, 1978, p. 32.
Noica tefan, Arti tii Vorone ului i Leo nardo da Vinci la 500 de ani în „Sfânta
Mănăstire Vorone 520 de ani…M ărturii de tr ăire în istorie”, p. 183-188.
Nyssen Wilhelm, Pământ cântând în imagini:f rescele exterioare ale m ănăstirilor din
Moldova, Recomandare de Iustinian,Patri arhul Bisericii Ortodoxe Române, Traducere și
prefață pr. prof.dr. Dumitru St ăniloae, EIB, Bucure ști, 1978.
Pimen Suceveanul, Ac iuni pentru ocrotirea i c onservarea picturii la Vorone în
Indrumător bisericesc, misionar i patriotic (II), Edit. M itropoliei Moldove i i Sucevei,
Ia i, Mănăstirea Neam 1986, p. 97-101
37
Podlacha Wladislaw, Pictura mural ă din Bucovina în "Umanismul picturii murale post
bizantine ", vol. I, prefa ță de Vasile Dr ăguț, traducere de Grigore Nandri ș și Anca Irina
Ionescu, note de Grigore Nandri ș și Anca Vasiliu, Edit. Meridiane, Bucure ști, 1985.
Platon Gabriela, Sfânta Mănăstire Vorone ț 520 de ani. 25 mai -14 se ptembrie 2008 (coord.),
Suceava, Edit. Mu șatinii, 2009.
Platon Gabriela, Dezvăluirea sensurilor: „Judecata de Apoi de la Vorone , rev M ănăstiri
ortodoxe descoper ă locurile sfinte, 3/2010, Editura De AGOSTINI HELLAS SRL, 2010
Platon Gabriela, Memoria documentelor în „Sfânta M ănăstire Vorone 520 de ani…M ărturii
de trăire în istorie”, p. 121-141.
Platon Gabriela, Dialogul culturilor și civilizațiilor. Sfanta M ănăsire Vorone ț, în Viorel
Guliciuc (coord) Umanism educa ție, resurse umane , Edit. Didactic ă și pedagogic ă, 2011,
p.11-33.
Platon Gabriela, Iconografie vorone țeană în Andrei și Valentina E șanu, „Mănăstirea
Voroneț, Istorie. Cultur ă. Spiritualitate” , Edit. Pontos, Chi șinău, 2010.
Pogonat Tatiana, Boldura Oliviu, Conservarea și restaurarea picturilor murale exterioare de
la biserica m ănăstirii Vorone ț, în MIA. RM , Anul XX, nr. 2, Edit. Acad. Bucure ști, 1989,
p. 56–65;
Polizu Virgil, Principiul Vorone ului în „Sfânta M ănăstire Vorone 520 de ani…M ărturii de
trăire în istori e”, p. 189-198.
Sabados Marina Ileana Sabados, La datation des iconostases de Humor et de Vorone ț, în
RRHA , BA, T. XLV, Bucure ști, 2008, p. 67–76;
Sfânta M ănăstire Vorone , studiu introductiv, note i referi n e monahia Gabriela Platon,
Monica Ioana Necula, prezentare artistica Stefan Orth, re dactor de carte Margareta
Kamla, consultant tiin ific Carmen Balan, prelucrare grafic ă ing.Dorel Pavel, Edit.
Tausib, Sibiu, 2004.
Simionovici Elena, Sfânta Mănăstire Vorone ț. Vatră de istorie româneasc ă și de spiritualitate
ortodoxă, Edit. Thausib, Sibiu, 2001; Edit. Mu atinii, Suceava, 2008
Simionovici Elena, Sfânta M ănăstire Vorone . Icoane, Editura Mu atinii, 2006.
Simionovici Elena, Însemnări de minte i de suflet în „Sfânta M ănăstire Vorone 520 de
ani…Mărturii de tr ăire în istorie”, Edit. Mu atinii Suceava, 2009, p.271-275.
Sinigalia Tereza și Boldura Oliviu, Monumente Medievale din Bucovina , Edit. ACS, colec ția
„Vetre de lumin ă”, 2010.
Sinigalia Tereza, Pu șcașu Voica Maria, Mănăstirea Probota , București, Edit. Meridiane,
2000.
Solcanu Ion I. Voroneț. Tradiție și adevăr istoric , în Arta istoriei. Istoria artei. Academicianul
Răzvan Theodorescu la 65 de ani , București, Ed. Enciclopedic ă, 2004, p. 67–82;
Solcanu Ion I., Buzdugan Costache, Biserica Vorone ț, Iași, Edit. Mitropoliei Moldovei și
Sucevei, tip. M ănăstirea Neam ț, 1984.
Solomonea Carmen Cecilia, Voroneț, Popăuți, Probota și Moldovi ța. Metode tehnice ale
picturii murale , Iași, 2009.
Ștefănescu I D, L’évolution de la peinture religie use en Bukovine et en Moldavie , Paris, 1928;
Ștefănescu I D, L’évolution de la peinture religieuse en Bukovine et en Moldavie, depuis les
origines jusqu’au XIX-e siecle. Nouvelles recherches în „Étude iconographique”, Edit.
Librairie Orientaliste Pa ul Geuthner, Paris, 1929;
Ștefănescu I D, Iconografia artei bizantine și a picturii feudale române ști, Edit. Meridiane,
București, 1973.
38
Taylor Michael D., Three local motifs in Moldavian Trees of Jesse, with an ex-cursus on the
liturgical basis of the exterior mural programs, în RESEE, T. XII, nr. 2, Bucure ști, 1974,
p. 267 – 275.
Taylor Michael D., A historiated Tree of Jesse , în „Dumbarton Oaks Papers”, Nr. 34 – 35,
Washington, 1980-1981.
Theodorescu R ăzvan, Solcanu Ion, Sinigalia Tereza, Artă i civiliza ie în timpul lui tefan
cel Mare , Ministerul Cultur ii i Cultelor, 2004.
Ulea Sorin: Originea și semnifica ția ideologic ă a picturii exterioare moldovene ști, I , în
SCIA-AP X, 1972
Vasiliu Anca, Monasteres de Moldavie: XIVe – XVIe si ecles. Les Architectures de l’image ,
Milano-Paris, 1998;
Vătășianu Virgil, Pictura mural ă din Nordul Moldovei, București, Edit. Meridiane, 1974.
Voroneț, text introductiv de Maria Ana Musicescu, antologia imaginilor Sorin Ulea, Edit.
Meridiane, Bucure ști, 1969
Ulea Sorin, Originea i semnifica ia ideologic ă a picturii exterioar e moldovene ti, (I), în
SCIA, T.X, nr.1, 1963,
Zugrav, I., Monumente biserice ști din Moldova. Vorone țul. în „MMS ”, anul XXXIX, nr. 1-
2 ianuarie – februarie 1963.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: – de la mărturia vechilor greci la m ărturisirea patristic ă – [608932] (ID: 608932)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.