De la Impozit pe Profit la Impozit Amanat

„De la impozit pe profit la impozit amânat”

Cuprins

CAPITOLUL I. Impozitul pe profit si impozitul amânat

1.1 Notiuni generale privind impozitul pe profit

1.2 Evoluția impozitului exigibil si amânat în România, în perioada 1991-2014

1.2.1 România în context european si regional, privind nivelul cotei de impozitare

1.3 Relația dintre contabilitate și fiscalitate – cauză a apariției impozitului amânat

1.4 Reglementări fiscale ale impozitului pe profit

1.4.1 Contribuabili și sfera de aplicare

1.4.2 Scutiri

1.4.3 Anul fiscal și cota de impozitare

1.4.4 Plata impozitului pe profit

1.4.5 Calculul impozitului pe profit

1.5 Referențialul contabil IAS

1.5.1 Baza fiscală și valoarea contabilă

1.5.2 Diferențe temporare impozabile și deductibile

1.5.3 Contabilizarea creanțelor și datoriilor de impozit amânat

Capitolul I. Impozitul pe profit si impozitul amânat

1.1 Noțiuni generale privind impozitul pe profit

În cadrul economic actual, un rol important pentru dezvoltarea relațiilor economice este reprezentat de impactul fiscalității atât asupra finanțelor corporative cât și asupra economiei unui stat, în ansamblul ei.

Fiscalitatea este reprezentată prin ansamblul taxelor și impozitelor, percepute de autoritățile publice, în vederea realizării funcțiilor social-economice ale statului.Fundamentul pe care este construită fiscalitatea este prevalarea impozitele,taxele și contribuțiilor.

Din literature de specialitate, menționez următoarele definiții ale impozitului:

„Impozitul reprezintă o contribuție bănească obligatorie și cu titlu nerambursabil, datorată, conform legii, bugetului de stat de către persoanele fizice și persoanele juridice pentru veniturile pe care le obțin sau bunurile pe care le posedă.”

Conform reglementărior legale „impozitul este o prevalare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabilă, efectuată de către administrația publică, pentru satisfacerea necesităților de interes general”.

Impozitul pe profit constituie un impozit direct, datorat și vărsat la bugetul statului de către contribuabilii care desfășoară activități economice în scopul obținerii unui beneficiu. Acesta reprezintă un indicator de renumerare al factorului stat, fiind una din cele mai importante surse de venit ale acestuia.

Profitul este o formă de venit realizat că urmare a investirii unui capital într-o activitate economică. Este importantă încadrarea unui venit drept profit, pentru a determina în mod corect baza de impozitare a profitului. Pentru ca venitul realizat să poată fi calificat profit, este necesar ca activitatea agentului economic să fie desfășurată cu scopul realizării unui beneficiu.

Potrivit legislației în vigoare, sunt obligați la plata impozitului pe profit entitățile economice, care desfășoară activități în scopul obținerii unui profit și nu sunt încadrate în alte categorii de impozitare, precum persoanele juridice fără scop lucrativ. Venitul obținut de către aceste organizații și care este utilizat pentru a susține o activitate de interes public, comunitar sau non-patrimonial nu este considerat drept profit.

1.2 Evoluția impozitului pe profit exigibil și amânat în România în perioada 1991-2014

În anul 1991 a fost introdus impozitul pe profit în România, prin Legea nr. 12 / 30 ianuarie 1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 25 / 31 ianuarie 1991, care a înlocuit prevederile anterioare, precum prevalările din producția netă și vărsămintele din beneficii.

Această lege a determinat contribuția tuturor entităților economice, în funcție de mărimea profitului, la stabilirea veniturilor bugetare și a constituit un prim pas pentru crearea unui cadru juridic unitar privind impozitul pe profit.

Conform acestui act normativ, impunerea se determina pe baza unor cote progresive, diferențiate pe tranșe de profit, transa până la 25 000 lei realizată de unitățile economice fiind scutită. Numărul total de tranșe era 67, iar cotele variau între 5% și 77%, aceasta din urmă fiind corespunzătoare unui profit mai mare de 955 de milioane lei. Această modalidate de impunere a îngreunat procesul de previzionare a fluxurilor fiscale monetare și a determinat o deficientă în administrarea financiară a organizațiilor.

Pentru a simplifica calculul prevalării, s-a adoptat H.G. 804 / 1991 intrată în vigoare la 01 ianuarie 1992, care a redus numărul cotelor de impozitare la 2, respectiv 30 % pentru profitul realizat până la pragul de 1 milion lei și cota de 45 % pentru profitul care depășea acest prag. Legea nr.12/1991 a mai suferit multe modificări până în anul 1994, când a fost înlocuită, și nu a reușit să îmbunătățească deficiențe precum: oferirea unui tratament discriminatoriu investitorilor străini față de cei autohtoni, erodarea bazei de impozitare prin lipsa unui ajustări neutre a acesteia în funcție de evoluția inflației, evaziunea fiscală facilitata de numeroasele scutiri, deduceri fiscale. Pe plan național, impactul negativ al acestor reglementări, a fost resimțit în scăderea ponderii impozitului pe profit în produs intern brut, de la 5.3 % în anul 1991, la 3.6% în anul 1993.

Din dorința eliminării neajunsurilor reglementărilor anterioare ca urmare a necesității armonizării legislației fiscale românești cu cea a Uniunii Europene, de la 1 ianurie 1995 a intrat în vigoare Ordonanța de Guvern nr. 70/1994 ( publicată în MO nr 246 / 31 august 1994). Noua reglementare a adus și schimbări în concepția de impunere a profitului, precum: corectarea bazei de impunere în raport cu nivelul inflației, scutirile de impozit au fost eliminate, atât cele aplicabile investitorilor români, cât și cele ce favorizau investitorii străini; se reglementează amortizarea accelerată a mijloacelor fixe; cota de impozit se reduce de la 45% la 38%, iar pentru agricultură la 25%.

În anul 1996 a fost adoptată Legea pentru aprobarea OG nr.70/1994 privind impozitul pe profit, nr.73/12 iulie 1996, publicată în MO nr.17/2 august 1196), lege care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1997. Modificările principale vizau următoarele aspecte: renunțarea la corectarea bazei de impunere cu rata inflației., posibilitatea recuperări pierderii anuale din profitul impozabil lunar obținut în următoarele exerciții financiare, fără a depăși 36 luni, etc.

Începând cu anul fiscal 2000 au intrat în vigoare noi modificări ( aduse de OUG nr 217/29 decembrie 1999, pentru modificarea și completarea OG nr.70/1994 privind impozitul pe profit, publicată în MO nr. 650/30 decembrie 1999) : reducerea cotei generale de impozitare de la 38% la 25%; considerarea că venituri neimpozabile a dividendelor primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică româna, sau străină, anularea oricăror altor prevederi legale care acordau scutiri sau reduceri de impozit pe profit. Reducerea cotei generale de impunere de la 38% la 25% a condus la scăderea impozitului pe profit în PIB ( care a înregistrat cea mai mică pondere în anul 2001, de doar 2.5%).

La data de 1 iulie 2002 a fost adoptată o nouă lege (Legea nr.414/26 iunie 2002, privind impozitul pe profit, publicată în MO nr. 456/27 iunie 2002), lege ce abroga toate regelementările anterioare din acest domeniu și urmărea crearea unui mediu de afaceri nediscriminatoriu și alinierea legislației naționale la acquis-ul comunitar.

Demersurile efectuate pentru alinierea legislației fiscale romanești la cerințele U.E. au continuat cu adoptarea Codului Fiscal ( Legea nr. 571 /22 decembrie 2003, publicată în M.O. nr. 927/23 decembrie 2003 ), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2004. Această reglementare a fost concepută în scopul creăriii unui climat favorabil de dezvoltare economică, în scopul asigurării stabilității legislației din domeniul fiscal, precum și ca un instrument de corelare a reglementărilor fiscale din România cu regulile privind impozitarea practicate la nivelul UE, în contextul aderării României. Printre cele mai importante schimbări referitoare la impozitul pe profit se număra modificarea regulii generale de calcul a impozitului, reglementarea impozitului pe dividende după data aderării României la U.E. și introducerea amortizării fiscale.

Un alt pas important privind impozitarea profitului și aducerea acestuia la tendința manifetată la nivelul U.E. s-a realizat la data de 1 ianuarie 2005. Acela a fost momentul introducerii cotei unice, ceea ce a condus la reducerea cotei legale de impozit pe profit de la 25% la 16% în dorința realizării unei relaxări fiscale, a stimulării investițiilor străine directe, precum și a reducerii economiei subterane.

În perioada următoare introducerii Codului Fiscal, acesta a suferit numeroare modificări.

De la 1 ianurie 2011 s-a reintrodus impozitul pe veniturile microprinderilor eliminându-se astfel din categoria contribuabililor impozitului pe profit, microintreprinderile care optează pentru plata respectivului impozit.

Începând cu anul 2012, declararea și plata impozitului pe profit se realizează trimestrial, cu termen până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii trimestrelor I-III, iar definitivarea și plata impozitului pe profit al anului fiscal are ca termen scadent data depunerii declarației anuale privind impozitul pe profit, respectiv la 25 martie inclusiv a anului următor.

Așadar, România prin modificarea legislației din domeniul impozitării profiturilor, a încercat armonizarea cadrului legal intern cu prevederile acquis-ului comunitar.

In ceea ce privește impozitul amânat, conform legislației fiscale in vigoare (Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal), cheltuielile si veniturile provenite din impozite amânate sunt nedeductibile, respectiv neimpozabile la calculul impozitului pe profit. Astfel, în România se aplică metoda calculului impozitului curent, cu recunoașterea numai a diferențelor permanante.

Din punct de vedere al reglementărilor contabile, începand cu anul 2012, societățile comerciale care sunt listate pe o piață de capital reglementată, au obligația de a întocmi situațiile financiare anuale in conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară.

În acest sens, entitățiile care fac obiectul O.M.F.P. nr.1286 / 2012, trebuie sa calculeze si să înregistreze impozitul pe profit distinct, pentru cel curent si cel amânat.

În perioada 1991-2014, impozitul pe profit a fost reglementat prin intermediul a numeroase acte legislative și prin intermediul a peste 33 de acte normative. Implicațiile economice ale tuturor acestor modificări survenite în ceea ce privește așezarea și perceperea impozitului pe profit s-au resimțit atât la nivelul încasărilor bugetare din impozitul pe profit, precum și în evoluția acestui impozit în PIB.

1.2.1 Romania in context european si regional, privind nivelul cotei de impozitare

La nivelul Uniunii Europene, cât și în Europa Centrală și de Est, România rămâne în continuare țara cu cele mai scăzute cote de impozit pe profit(16%). Cota medie ajustată la nivelul Uniunii Europene (23,1% în 2014), se situaeză cu aproximativ 6 puncte procentuale peste media la nivel regional (17,2%). Am exemplificat, în graficul 1.1 nivelul cotei de impozitare a profitului asupra unui eșantion format din 16 țări din Europa Centrală și de Est, date preluate din „ Brosura Fiscala pentru Europa Centrala si de Est ediție 2014” :

Din cele 16 țări, sistemul de impozitare bazat pe cote progresive este aplicat în 8 state, în timp ce cealalaltă jumătate adoptă un sistem de impozitare pe baza cotei unice. În perioada 2013-2014, Slovacia si Ucraina sunt singurele două state din regiune care au micșorat cu câte un procent cota impozitului pe profit, respectiv în prima țară avem o cota de 22%, în timp ce în Ucraina aceasta ajunge la 18%. La nivelul Uniunii Europene, există trei state care au modificat în perioada menționată nivelul cotei de impozitare. Astfel, conform ultimului raport Eurm exemplificat, în graficul 1.1 nivelul cotei de impozitare a profitului asupra unui eșantion format din 16 țări din Europa Centrală și de Est, date preluate din „ Brosura Fiscala pentru Europa Centrala si de Est ediție 2014” :

Din cele 16 țări, sistemul de impozitare bazat pe cote progresive este aplicat în 8 state, în timp ce cealalaltă jumătate adoptă un sistem de impozitare pe baza cotei unice. În perioada 2013-2014, Slovacia si Ucraina sunt singurele două state din regiune care au micșorat cu câte un procent cota impozitului pe profit, respectiv în prima țară avem o cota de 22%, în timp ce în Ucraina aceasta ajunge la 18%. La nivelul Uniunii Europene, există trei state care au modificat în perioada menționată nivelul cotei de impozitare. Astfel, conform ultimului raport Eurostat, în afară de Slovacia, alte două state membre au decis să relaxeze impozitarea directă în aceeași perioadă. Potrivit ultimului raport Eurostat, cea mai mare scădere, de 2 procente, a fost aplicată de Marea Britanie (de la 23% la 21%), aceasta fiind urmată de Slovacia și Danemarca (de la 25% la 24,5%).

În Uniunea Europeană, cea mai redusă cotă este cea a Bulgariei (10%), iar cele mai ridicate, de peste 55% sunt aplicate în Suedia și Danemarca. Cu 16%, România se încadrează în eșalonul țărilor U.E. cu cele mai scăzute rate de impozit pe venit, alături de Bulgaria, Lituania și Ungaria

1.3 Relația dintre contabilitate fiscalitate – cauză a apariției impozitului amânat

În contextul unei accentuate evoluții ale schimburilor comerciale și ale dezvoltării rapoartelor economico-financiare, atât la nivel microeconomic cât și macroeconomic se ridică problema armonizării relației dintre contabilitate și fiscalitate.

Între contabilitate și fiscalitate există o relație complexă deoarece contabilitatea reprezintă o sursă privilegiată de informații pentru organele fiscale, majoritatea obligațiilor fiscale fiind stabilite pe baza datelor din contabilitate.

Informația relevată de contabilitate este are un rol primordial pentru fiscalitate. Utilizarea informaților contabile de către fiscalitate se observa în calculul și decontarea unui impozit, taxă sau contribuție.

Contabilitatea este aceea care intermediază relația dintre fisc și acționariat, aceasta trebuind să asigure, în primul rând, reprezentarea cât mai exactă a informațiilor furnizate prin intermediul situațiilor financiare, însă în același timp, trebuie să servească și intereselor acționariatului, prin intermediul reducerii impozitului datorat statului.

Obiectivul fundamental al contabilității este obținerea unei imagini clare, complete și reale asupra activității întreprinderii, cel mai important principiu contabil este furnizarea unei imagini fidele. Cauza divergentei intre contabilitate și fiscalitate o constituie faptul că nu în toate cazurile principiile contabile privind evaluarea și calculul economic sunt aceleași cu cele fiscale, care nu se subordonează prezentării unei imagini fidele a patrimoniului.

Conducătorii întreprinderii se pot afla în situația de decerne între prezentarea unei imagini fidele sau optimizarea costul fiscal. Alegerea unei soluții din punct de vedere contabil poate atrage consecințe, penalizări fiscale.

În acest context, entitățile economice vor căuta în permanență să reducă masa impozabila a operațiuniilor desfășurate, în scopul achitării unui impozit mai mic, si nu vor respecta, astfel, aspectul fidel al realității operațiilor economice.

La nivelul întreprinderii se delimitează și funcționează în condiții de eficiență o gestiune fiscală, cum de altfel există și o gestiune comercială sau financiară. “Existența unei fiscalități a întreprinderii generează necesitatea creării unui sistem informațional care să gestioneze mulțimea regulilor fiscale privind obiectul impunerii, baza de calcul, cota de impunere, termenul de plată, facilitățile și penalitățile fiscale. Un asemenea sistem trebuie să aibă un caracter preventiv și asiguratoriu privind drepturile și obligațiile fiscale, precum și sancțiunile în cazul neregulilor”.

Dorința investitorilor de a obține profituri cât mai mari, inclusiv pe seama unor impozite și taxe cât mai reduse plătite statului, a condus în timp la concretizarea elaborării de structuri de optimizare fiscală, structuri care stau la baza conexiunii dintre contabilitate și fiscalitate.

În scopuri fiscale, interesul economic este acela de a minimiza sau amâna impozitele și taxele de plătit, în timp ce din punct de vedere al contabilității, interesul economic se reflectă cel mai bine prin dorința de a crea valoare și de a susține o imagine robustă a entității economice pe piață prin maximizarea câștigurilor.

Deconectarea contabilității de fiscalitate a determinat pe plan mondial, căutarea unor soluții optime, eforturi care s-au concretizat în ultima perioadă prin aderarea la norme contabile internaționale și care au avut un efect pozitiv în încercarea delimitării dintre contabilitate și fiscalitate. Obiectivul fundamental al contabilității îl reprezintă informarea diverșilor utilizatori, pornind de la investitori la stat și de la finanțatorul bancar la populație și poate constituii unul din fundamentele pe baza cărora deciziilor ce vor fi luate de către aceștia. Fiscalitatea se rezuma, însă la crearea de reguli de calcul al impozitelor, taxelor și contribuțiilor.

În majoritatea sistemele contabile naționale, rezultatul din situațiile financiare ale întreprinderii este folosit ca baza de calcul a impozitului pe profit de plată . În același timp însă, legislația fiscală poate reglementa sau prescrie în unele cazuri, că diferite elemente să fie, în scopuri fiscale, calculate pe baza a unor sume diferite decât cele aplicate în vederea elaborării situațiilor financiare. Efectele fiscale ale diferențelor dintre rezultatul contabil și rezultatul impozabil pentru un exercițiu dat, determina apartitia impozitelor amânate.

Diferențele dintre rezultatul contabil și cel fiscal, se realizează prin contabilizarea diferențelor temporale impozabile.

Reguli de evaluare diferite generează diferențe între profitul contabil și profitul impozabil. În consecință trebuie căutată o soluție între cele două rezultate, cel contabil și cel fiscal (impozabil), prin care să se realizeze convergența lor. Trecerea de la rezultatul contabil la cel fiscal se efectuează prin intermediul diferențelor temporale impozabile.O astfel de soluție este se realizează prin retratarea informațiilor privind rezultatul contabil consemnat în situațiile financiare pe baza regulilor și normelor stabilite prin rezultatele fiscale.Din punct de vedere metodologic, o asemenea conversie are loc direct sau indirect în perimetrul sistemului de conturi, iar ca instrument se poate realiza între bilanțul contabil și bilanțul fiscal, între contul de rezultat contabil și contul de rezultat fiscal.

Problema impozitului amânat, element de specificitate al normei IAS 12 privind impozitul pe profit, are un dublu rol, pe de o parte, prin păstrarea viziunii specifice conduce la ruperea contabilității de fiscalitate, iar pe de altă parte, asigură concilierea acestora, date fiind consecințele concretizate în diferențe temporare și permanente.

În impozitarea profitului, fiscalitatea și-a însușit unele din principiile contabilității, și anume metodele de evaluare ale patrimoniului ce trebuie să fie aceleași în tot cursul exercițiului financiar, precum și de la un exercițiu la altul. Dacă în cazuri justificate se schimbă metodele, trebuie calculate influențele asupra situației patrimoniale și financiare, precum și asupra nivelului impozitului pe profit.

Discutate într-o altă viziune, diferențele temporare reprezintă cazul în care fiscalitatea impune regulile jocului în contabilitate și cere societăților comerciale o evaluare de tip fiscal în înregistrările contabile.Impozitele amânate reprezintă astfel, o punte de legătură între diferențele rezultatului contabil și cel fiscal.

1.4 Reglementări fiscale ale impozitului pe profit în România

În prezent, în România, la baza obligației de a constitui și a plăti impozitul pe profit este Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

1.4.1 Contribuabili și sfera de cuprindere

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a) în cazul persoanelor juridice române și al persoanelor juridice cu sediul social în România,

înființate potrivit legislației europene, asupra:

profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

b) în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra:

profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil determinat la nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligațiile fiscale; (în vigoare de la 1 iulie 2013)

c) în cazul persoanelor juridice străine și persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate

în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică, asupra:

părții din profitul impozabil al asocierii care se atribuie fiecărei persoane;

d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți

imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o

persoană juridică română, asupra:

profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează

venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra:

părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

1.4.2 Scutiri

Dintre contribuabilii scutiți de la plata impozitului pe profit, enumeram :

a) trezoreria statutului și instituțiile publice, asupra fondurilor publice și veniturilor reglementate

de legea nr.500/2002si legea nr.273/2006, cu modificările și completările ulterioare

b) persoanele juridice care datorează impozit pe veniturile microintreprinderilor

c) fundațiile române

d) organizațiile nonprofit, sindicale și patronale pentru veniturile specificate la Art. 15, Alin. (2)

din Codul Fiscal, iar din veniturile provenind din activități economice, cele constituite până la

nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar care nu depășesc 10% din

veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit;

e) alți contribuabili regăsiți la Art.15, Alin (1), Pct f)- l) din Codul Fiscal

1.4.3 Anul fiscal si cota de impozitare

Anul fiscal al contribuabililor reprezintă anul calendaristic, cu excepția entităților care au ales ca exercițiul financiar să fie diferit de cel calendaristic și optează ca acesta să fie și anul fiscal.

In Romania, cota unica de impozitare este stabilita la 16%, cu exceptiile prevazute de Art.38din Codul Fiscal.

Pentru contribuabilii care realizează un impozit pe profit mai mic de 5% din veniturile activitațiilor barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, se va aplica o cotă de 5% asupra veniturilor specificate mai sus.

1.4.4 Plata impozitului pe profit

Contribuabilii au obligația de a declara și plăti impozitul pe profit anual, cu plăți realizate trimestrial. Termenul scadent este până la data de 25 inclusiv ale primei luni din trimestrul următor. Plata definitivă a impozitului anual se realizează până la termenul depunerii declarației impozitului pe profit.

Declarația anuală a impozitului pe profit se depune până la data de 25 martie a anului următor, cu unele excepții.

Începând cu 1 ianuarie 2013, contribuabilii au opțiunea de a opta pentru declararea și plata unui impozit pe profit anual, cu plati anticipate trimestrial, sistem care dacă este adoptat trebuie menținut pe parcursul a doi ani fiscali consecutivi.

1.4.5 Calculul impozitului pe profit

Impozitul pe profit este instituit asupra profitului impozabil, determinat că diferența între veniturile din orice sursă și cheltuielile realizate în vederea obținerii veniturilor, într-un an fiscal, din care sunt scăzute veniturile neimpozabile, fiind adunate cheltuielile nedeductibile. Pentru calculul profitului impozabil, se considera și elementele similare veniturilor și cheltuielilor.

Profitul impozabil se calculează că diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare

Veniturile neimpozabile sunt reglementare de Codul Fiscal prin Art.20 .

Specificăm exemplificativ următoarele: dividendele primite de la o persoană juridică străină, în condițiile Pct. a), Art.20 din Codul Fiscal; veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor, a cheltuielilor și a dobânzilor/penalităților de întârziere pentru care nu să acordat deducere,veniturile provenite din contabilizarea creanțelor privind impozitul amânat, etc.

Cheltuielile efectuate pentru obținerea unor venituri impozabile sunt considerate deductibile.

Cheltuielile ce nu admit deducere, nedeductibile, sunt încadrate în două categorii:

cheltuieli cu deductibilitate limitată, dintre care se enumeră: cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit; perisabilitățile, în limitele stabilite de lege, cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare, etc.

Cheltuieli nedeductibile, dintre care fac parte: dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile, datorate către autoritățile române/străine; cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ; cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv; cheltuielile cu impozitul pe profit datorat din sursa romana sau străină, inclusiv cheltuiala cu impozitul amânat, etc.

1.5 Referențialul contabil IAS 12

„Contabilitatea pe bază de standarde internaționale a fost implementată prima dată în România prin OMFP nr. 94/2001. Ulterior, această reglementare a fost abrogată prin OMFP nr. 1752/2005, cu modificările și completările ulterioare. Începând cu anul 2010, cadrul de reglementare aplicabil societăților din România este OMFP nr. 3055/2009”. Societatile care sunt listate pe o piata de capital reglementata, sunt obligata sa aplice, incapand cu anul 2012, la intocmirea situatiilor financiare, Standardele Internationale de Raportare Financiara.

Orice intreprindere care respecta si aplica aceste standarde trebuie sa contabilizeze si efectele fiscale ale tranzactiilor si evenimentelor.

Conform Standardului Internațional de Contabililate IAS 12 „ impozitul pe profit include totalitatea impozitelor autohtone și străine care se stabilesc asupra profiturilor impozabile.Impozitul pe profit mai include de asemenea contribuții, cum ar fi impozitele reținute, care sunt plătite de către o filială, o entitate asociată sau o asociere în participație odată cu repartizările de către entitatea raportoare”.

Impozitul datorat bugetului de stat reprezinta impozitul pe profit, in timp ce impozitul amanat constituie ansamblul consecințe fiscale ale recuperării activelor și decontării cheltuielilor.

Pentru aplicarea acestui standard este important sa cunoastem diferentele conceptuale dintre profitul impozabil si profitul contabil. „Profitul impozabil este calculat utilizând proceduri conforme cu prevederile legislației fiscale (în speță, Codul fiscal) și este bazat pe impozitul pe profit deja plătit. Profitul contabil este acel profit calculat în baza prevedenrilor contabile conforme cu stantadele internaționale de raportare financiară (IFRS)”.

Pentru tranzacțiile și alte evenimente recunoscute în afara profitului sau pierderii (fie în alte elemente ale rezultatului global, fie direct în capitalurile proprii), orice efecte fiscale aferente sunt, de asemenea, recunoscute în afara profitului sau pierderii (fie în alte elemente ale rezultatului global, fie direct în capitalurile proprii).

1.5.1 Baza fiscala si valoarea contabila

Impozitele amânate se calculează pe baza diferențelor temporare.  Acestea se determină pentru active și datorii că diferența dintre valoarea contabilă și suma atribuită în scopuri fiscale .

Valoarea contabilă a unui activ este valoarea la care activul este înregistrat în bilanț și se determina că diferența între valoarea de intrare sau valoarea reevaluată, pe de o parte, și amortizările și ajustările pentru depreciere, pe de altă parte.

Baza fiscala a unui activ (BF activ) reprezintă valoarea ce va fi dedusa în scopuri fiscale din orice beneficiu economic impozabil care va fi generat de către o entitate atunci când aceasta recuperează valoarea contabilă a activului. Dacă aceste beneficii economice nu vor fi impozabile, atunci baza fiscală a activului este egală cu valoarea sa contabilă.

Exemplu: Creanțele comerciale au o valoare contabilă de 3.150 lei, iar veniturile aferente lor au fost deja incluse în profitul impozabil. În acest caz, baza fiscala este de 3.150 lei.

. Figura 1.1 Baza fiscala a unui activ

Sursa: http://ceccar.ro/ro/?page_id=3058

Valoarea contabilă a unui datorii este valoarea la care datoria este înscrisă în bilanț și reprezintă suma ce trebuie plătită de întreprindere pentru achitarea datoriei.

Baza fiscală a unei datorii (BF datorie) este valoarea sa contabilă, mai puțin orice sumă care va fi dedusă în scopuri fiscale în perioadele contabile viitoare în ceea ce privește respectivă datorie. În cazul veniturilor care sunt încasate în avans, baza fiscală a datoriei astfel rezultate este valoarea sa contabilă, mai puțin valoarea veniturilor ce nu vor fi impozabile în perioadele viitoare.

Exemplu: Un împrumut ce urmează a fi achitat are o valoare contabilă de 1.500 lei. Rambursarea împrumutului nu va avea consecințe fiscale. Baza fiscala este 1.500 lei.

Figura 1.2 Baza fiscal a unei datorii

Sursa: http://ceccar.ro/ro/?page_id=3058

1.5.2 Diferente temporare impozabile si deductibile

Tabel 1.1 Relatia de determinare a diferentelor temporare

Sursa: proprie

Diferetele temporare impozabile sunt acele vor genera sume impozabile în determinarea beneficiului impozabil al exercițiilor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului (datoriei) va fi recuperată (decontata)

Un exemplu în acest sens este cel al unei societăți care a intregistrat în contabilitatea achiziționarea unui calculator, amortizat linear cu o durată de amortizare de 4 ani. Din punct de vedere fiscal, durata de viață a activului este reglementată la 3 ani. Rata impozitului pe profit este de 16%.

Tabel 1.2 Calculul diferentelor temporare impozabile

Sursa: proprie

În primul an, pentru a recupera valoare contabilă a activului de 9000 lei, întreprinderea trebuie să obțină profit impozabil de 9000 lei, dar nu va putea să deducă decât amortizarea fiscală de 4000 lei.

Drept urmare, entitatea va achita impozit pe profit în valoare de 160 lei atunci când va recupera valoarea contabilă a activului, recunoscând până atunci o datorie de impozit amânat.

Diferența dintre valoare contabilă de 9000 lei și baza fiscala se constituie într-o diferență temporară impozabila. În exercițiile financiare următoare, diferența temporară impozabila crește și întreprinderea trebuie să o ajusteze, înregistrând cheltuiala privind impozitul amânat.

Diferențele temporare deductibile vor genera sume deductibile în determinarea beneficiului impozabil al exercițiilor viitoare, atunci când valoarea contabilă a activului (datoriei) va fi recuperată (decontata) .

Un exemplu ar putea fi cazul unui activ care a fost reevaluat la o valoare mai mică fără ca o ajustare echivalenta să fie făcută la nivel fiscal. În acest caz, apare o diferență temporară deductibila dacă valoarea contabilă este mai mică decât baza fiscală.

1.5.3 Contabilitatea creanțelor și datoriilor de impozit amânat

În toate situațiile când apar diferențe temporare impozabile este necesară înregistrarea unei datorii cu impozitul amânat, cu excepția cazului în care datoria apar din:

Fondul comercial a cărei amortizare nu este deductibila în scopuri fiscale

Recunoașterea inițială a unui activ sau a unei datorii ca urmare a unei tranzacții care nu este o combinare de întreprinderi și nu afectează nici profitul contabil sau cel impozabil, la momentul tranzacției.

Fondul comercial constituie excedentul costului de achiziție în comparație cu valoarea justă a activului achiziționat. Deși în unele țări baza fiscala a acestuia este nulă, deoarece nu este permisă deducerea amortizării, IASB nu admite contabilizarea unei datorii de impozit amânat întrucât fondul comercial este rezidual și ar determina mărirea valorii sale contabile.

Modificarea mărimii fondului comercial este influențat de recunoașterea unei tranzacții inițiale privind activele și pasivele unei combinări de întreprinderi.În acest caz se contabilizează orice datorie sau creanța de impozit amânat. Pentru orice modificarea a rezultatului contabil sau impozabil, ca urmare a contabilizării inițiale a unui element de activ sau datorie, IAS 12 prevede și contabilizarea impozitelor amânate.

Totuși, o societate trebuie să recunoască o datorie privind impozitul amânat pentru toate diferențele temporare impozabile legate de participații în filiale, sucursale și întreprinderi asociate, precum și de interesele în asocierile în participație (joint ventures), cu excepția cazului în care sunt satisfăcute cumulativ următoarele două condiții: societatea-mamă, investitorul sau participantul la o asociere este capabil să controleze momentul reluării diferenței temporare; și există posibilitatea că diferența temporară să nu fie reluată în viitorul previzibil.

Înregistrările contabile aferente sunt:

Pentru recunoașterea datoriei de impozit amânat

6912 4412

„Cheltuieli privind impozitul = „Impozitul pe profit XXX lei

pe profit amânat” amânat”

Pentru reluarea datoriei impozitului pe profit amânat

4412 791

„Impozitul pe profit = „Venituri din impozitul XXX lei

amânat” pe profit amânat”

Un activ de impozit amânat trebuie să fie contabilizat, pentru toate diferențele temporare deductibile, în măsura în care este probabil că un beneficiu impozabil să fie disponibil, asupra căruia să se împute aceste diferențe temporare deductibile.

Un activ de impozit amânat este contabilizat pentru reportul înainte al pierderilor fiscale și pentru creditele neutilizate de impozit, în măsura în care este probabil să se dispună de beneficiile impozabile viitoare asupra cărora să se împute aceste pierderi fiscale sau credite neutilizate de impozit.

Totuși, un activ de impozit amânat nu este contabilizat, dacă el este generat de contabilizarea inițială a unui active sau a unei datorii, într-o tranzacție care nu este o grupare de întreprinderi și nu afectează nici rezultatul contabil, nici rezultatul impozabil.

În contabilitate se fac următoarele înregistrări:

Pentru constatarea creanței privind impozitul amânat

4412 791

„Impozitul pe profit = „Venituri din impozitul XXX lei

amânat” pe profit amânat”

Pentru reluarea datoriei privind impozitul amânat

.

6912 4412

„Cheltuieli privind impozitul = „Impozitul pe profit XXX lei

pe profit amânat” amânat”

Capitolul II. Prezentarea societatii „Alexandris Romania SRL”

2.1 Date generale

Alexandris Romania Srl este reprezentanta in Romania a societatii GEORGE P. ALEXANDRIS S.A., societate care activeaza in domeniul pieselor si subansamblelor pentru industrie din anul 1925.

George P. Alexandris are o experienta de 80 de ani in aceasta activitate, inceputa in Grecia, dar extinsa si in Bulgaria si Albania, pe langa reprezentanta din Romania.

Societatea Alexandris Romania Srl a fost infiintata in anul 2000, avand ca principaldomeniu de activitate „Comertul cu ridicata al altor masini si echipamente”, cod CAEN 4669, conform nomenclatorului privind clasificarea activitãților din economia naționalã – CAEN.

Sediul social se afla in Bucuresti, Soseaua Bucuresti-Ploiesti Nr.1, Sector 1, fiind inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/11433/2000 sub forma de societate comerciala cu raspundere limitata.

Capitalul social este la 31.12.2013, in valoare de 585 500 lei, format din 1 000 parti sociale cu o valoare nominala de 582.5 lei fiecare. Acesta este detinut in proportie de 100% de asociatul unic: George P.Alexandris.

2.2 Obiectul de activitate

Obiectivul principal al societatii este reprezentat de comercializarea unor game de produse folosite in fiecare sector al industriei. In continuare am exemplificat principalele domenii ale industriei unde sunt distribuite produsele firmei.

:

   Principalele grupe de produse comercializate de societate sunt :

Exista si alte grupe de produse comercializate deasemenea, dintre care amintim :

Motoare vibratoare  ( intre 750 rpm/8 poli-3000 rpm/2 poli )

Invertoare SMD ( Convertizoare de frecventa )

Curele de transmisie (trapezoidale, de transmisie, sincrone, dintate )

Fulii ( pentru curele dintate, pentru bucse conice, fulii variatoare )

Lanturi ( Gall, agricole, pt. stivuitoare, transportoare, ghidaje de uzura )

Sisteme angrenare ( cremaliere, roti, dispozitive tensionare, pinioane )

Cuplaje ( cardanice, elastice, sisteme de blocare)

Elemente antivibratie ( Unitati suspensie, Suporti antivibratie/oscilanti/motoare )

Sistemetransportoare ( cu banda PVC, cu banda modulara, culanttransportor, cu role )

Benzi transportoare ( sintetice, de cauciuc, teflon, metalice, postav, modulare )

Cupe elevatoare ( din inox, otel, plastic, adanci, deschise )

Snecurielicoidale ( din inox, din otel, flexibile, flexibile din otelcalit )

Role ( transportoare, pentru depozite, heavy duty )

Lagare, rulmenti ( din fonta, pentru industria alimentara )

Tesaturi metalice – site  (alama, galvanizata,inox, otel )

Tabla expandata ( diamond, square, round, hexagona )

Tabla perforata ( gaura rotunda, patrata, ovala, decorativa )

Cortina transparenta PVC

Societatea ofera si servicii de mentenanta, dintre care mentionam:

Reparatii reductoare

Asamblare moto-reductoare

Mentenanta Pompe de apa

Pompe cu surub

Sisteme benzi transportoare

Lipire

Imbinare cu cleme

Reglat banda

2.3Piata si principalii parteneri comerciali

Un aspect important al desfasurarii unei activitati economice si in cazul prezentat, si a unei activitati comerciale este reprezentat de analiza mediului de afaceri, a pietei si a pozitiei societatii pe piata, gradul de concurenta de pe piata precum si raportul dintre cei mai importanti parteneri comerciali, furnizorii si clientii.

La nivelul ramurei de activitate in care activeaza societatea Alexandris Romania Srl, in domeniul ”Comertului cu ridicata al altor masini, echipamente si furnituri”, pe plan national, activeaza 1 668 companii, dintre care doar 1341 au cifra de afaceri pozitiva.

Societatile comerciale din Romania, dupa codul CAEN si cifra de afaceri inregistrata in anul 2013

Sursa:https://www.anaf.ro/indicatori/indfinanciari.html

Principalii competitori, avand in vedere industria, zona geografica ( Municipiul Bucuresti, Romania) si cifra de afaceri sunt: Prosystem Print Utilaje Tipografice SRL, Fortex International Srl .

In ultimii 3 ani, societatea si-a dezvoltat politica de comercializare, avand ca urmari cresterea semnificativa a numarului de clienti si a extinderea zonei geografice de distributie. In prezent, Alexandris Romania Srl isi comercializeaza produsele in peste 10 judete din Romania.

2.4 Analiza si diagnosticul pozitiei financiare a societatii Alexandris Romania Srl pe baza bilantului contabil

Bilantul contabil furnizeaza informatii privind pozitia financiara a intreprinderii concretizata prin resursele economice pe care le controleaza, structura sa financiara, lichiditate si solvabilitate, precum si capacitatea sa de a se adapta schimbarilor mediului in care isi desfasoara activitatea.

2.4.1 Analizastructuriipatrimonialeaintreprinderii

Analiza structurii financiare isi propune comparatia intre resursele financiare si modul de utilizare a acestora, in scopul depistarii eventualelor modificari ce s-au produs in structura financiara a intreprinderii de la o perioada la alta.

Evolutiaprincipalilorindicatori din bilantulcontabilAlexandris Romania Srl

Sursa: proprie

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii diferitelor elemente patrimoniale ( de activ, capitaluri proprii sau datorii ). Ratele de structura patrimoniala ofera posibilitatea exprimarii bilantului in procente si permite identificarea caracteristicilor majore ale structurii bilantului oferind de asemenea posibilitatea realizarii de analize comparative in timp.

Structura ratelor elementelor patrimonial SC Alexandris Romania Srl

Sursa: proprie

In urma analizei ratelor activului patrimonial, in perioada 2011 – 2013 se observa ca cea mai mare pondere este detinuta de activele circulante, de peste 60%. Activele circulante au avut o tendinta de crestere in anul 2012 fata de anul precedent, cand s-a inregistrat o majorare a acestora de aproximativ 14 puncte procentuale. Acesta situatie este specifica sectorului comercial in care activeaza firma Alexandris, spre deosebire de societatile din sectorul productiv, in care este necesara o dotare tehnicas emnificativa (ponderea imobilizarilor corporale este mai mare).

Activele imobilizate au inregistrat o diminuare a ponderii in total active, in anul 2012 fata de 2011, de la 35.63% la 30.02%, ulterior aceasta ramanand constanta. Cea mai mare pondere din activele imobilizate este detinuta de imobilizarile corporale. Rata celor doua elemente patrimoniale scade ca urmare a faptului ca societatea Alexandris nu a mai realizat investitii in activele fixe, iar cele existente au fost o parte scoase din gestiune, iar o parte s-au amortizat integral.

Valoarea redusa a ratelor imobilizarilor financiare si necorporale semnifica o activitate de investitii financiare restransa pe termen lung si, de asemenea in active intangibile.

In structura activelor circulante, stocurile au avut o evolutie oscilanta. Acestea au inregistrat o scadere in anul 2012 fata de 2011 de 99534 lei, adica cu 12%, urmand ca mai apoi sa creasca in anul 2013 cu pana la aproximativ 235600 lei sau cu 30% fata de primul an de referinta.

Cea mai mare pondere din activele circulante este detinuta de creante, fapt ce se datoreazanumarului mare de clientiincertiaparuti ca urmare a unor litigii. In perioada 2012 fata de 2011, ponderea creantelor a crescut cu 532272 lei, adica cu 23% ca urmare a adoptarii unei noi politici privind majorarea termenelor de plata in cazul clientilor mai vechi de 5 ani. Ponderea creantelor in activele circulante inregistrata in anul 2013 fata de anul de baza a fost aceeasi cu valoarea realizata in anul 2011, aceea de 41%.

2.4.2 Analizasituatieifinanciare a societatiiAlexandris Romania Srl

Lichiditatea

Rata lichiditățiicurente

Rata lichiditățiiimediate

Solvabilitatea

Rata solvabilitățiipatrimoniale

Indicatorii de profitabilitate

Rata rentabilitățiicapitalului social

Rata rentabilitățiicapitaluluipropriu

Rata rentabilitățiicapitaluluiangajat

Marjabrută din vânzări

CAPITOLUL III

MONOGRAFIE CONTABILA PRIVIND IMPOZITUL PE PROFIT LA SOCIETATEA ALEXANDRIS ROMANIA SRL

Principalele operatii economico-financiare ale societati analizate, aferente anului 2014:

TRIMESTRUL I

….

…

…

…

..

..

..

..

..

..

TRIMESTRUL II

….

…

…

…

..

..

..

..

..

..

TRIMESTRUL III

….

…

…

…

..

..

..

..

..

..

TRIMESTRUL IV

….

…

…

…

..

..

..

..

..

..

ANALIZA IMPOZITULUI PE PROFIT

VAR. I

Ȋn cursul lunii 01.01.2014 se ȋnregistrează urmatoarele operații economice:

Ȋn data de 31.01.2014 societatea inregistreaza amortizarea echipamentelor tehnologice. Din situatiile financiare ale anului precedent se cunosc: echipamente achizitionate la 01.01.2013 cu valoarea de 200.000 lei. Durata de amortizare contabila : 4 ani, durata de amortizare fiscala: 5 ani. Cota de impozit pe profit: 16%.

NO: inregistrare amortizare echipamente tehnologice

CC: 6811 ,, ……….”

2813 ,,……”

Debit Credit

50 0000 6811 = 2813 50 0000

NO: analiza diferentelor de impozit amanat existente

VC echipamente = 100 000

BF echipamente = 120 000

ARTICOLUL DIN CODUL FISCAL

==> VC < BF ==> DTD =20 000 lei

Creanta de impozit amanat = 20 000 x 16% = 3 200 lei.

Debit Credit

3 200 4412 = 7912 3 200

Ȋn data de 31.12.2014 societatea inregistreaza amortizarea cladirilor.

Din situatiile financiare ale anului precedent se cunosc: Cladirea ‚A” achizitionata si data in functiune la 01.01.2011 cu valoarea de 900.000 lei. Durata de amortizare contabila : 50 de ani, durata de amortizare fiscala: 40 de ani.Cota de impozit pe profit: 16%.

NO: inregistrare amortizare echipamente tehnologice

CC: 6811 ,, ……….”

2813 ,,……”

Debit Credit

50 0000 6811 = 2813 50 0000

NO: analiza diferentelor de impozit amanat existente

VC echipamente = 100 000

BF echipamente = 120 000 ==> VC < BF ==> DTD =20 000 lei

Creanta de impozit amanat = 20 000 x 16% = 3 200 lei.

Debit Credit

3 200 4412 = 7912 3 200

Ȋn data de …….. societatea achiziționează de la furnizori marfuri ȋn valoare de 5 000 lei , T.V.A. 24 %, conform Facturii Fiscale nr. 5/02.01 .

NO: achiziție marfuri

CC: 401 ,, Furnizori” +P/C

371 ,,Materii prime” +A/D

4426 ,,TVA deductibil” +A/D

Debit Credit

% = 401 6 200

5 000 371

1 200 4426

Ȋn data de ……. societatea ȋnregistrează darea ȋn consum a marfurilor achizitionate, conform bonului de consum nr 1/ 2.01 .

NO: dare in consum materii prime

CC: 607 ,,Cheltuieli cu materii prime ” +A/D

371 „Materii prime ” –A/C

Debit Credit

5 000 607 = 371 5 000

Ȋn data de …….. societatea vinde mărfuri unui client ȋn valoare de 10 000 , T.V.A. 24 %, conform Facturii Fiscale nr 6/5.01 .

NO: vănzare mărfuri

CC: 4111 „ Clienți ” +A/D

707 „Venituri din vânzare mărfuri” +P/C

4427 „TVA colectată” +P/C

Debit Credit

12 400 4111 = %

707 10 000

4427 2 400

Ȋn data de …… societatea ȋnregistrează plata Facturii Fiscale nr 5/2.01 ȋn valoare de 6 200 lei, prin ordinul de plată nr. 2/ 6.01 .

NO: plata furnizor

CC: 401 ,, Furnizori “ –P/D

5121 ,, Cont curent la bancă ȋn lei “ –A/C

Debit Credit

6 200 401 = 5121 6 200

Ȋn data de ……. se ȋnregistrează achiziționarea de timbre poștale ȋn valoare de 50 lei cu plata ȋn numerar, conform chitanței nr 1/6.01 .

NO: achiziție timbre poșale

CC: 5321 ,, Timbre fiscale și poștale “ +A/D

5311 ,,Casa ȋn lei” –A/C

Debit Credit

50 5321 = 5311 50

Ȋn data de …….. se ȋnregistreză cheltuiala timbrelor ȋn vederea corespondenței , conform NC nr 1 / 7.01 .

NO: eliberare timbre pentru corespondență.

CC: 626 ,,Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații” +A/D

5321,, Timbre fiscale și poștale “ -A/C

Debit Credit

50 626 = 5321 50

Ȋn data de …….. societatea acordă un avans de trezorerie unui salariat ȋn scopul efectuării unei deplasări ȋn suma de 900 lei, pentru promovarea produselor, conform ordinului de deplasare nr 5/8.01 și a dispoziției de plată către casierie nr. 6/8.01 .

NO: acordare având de trezorerie

CC: 542 ,,Avansuri de trezorerie” +A/D

5311 ,, Casa in lei ” –A/C

Debit Credit

900 542 = 5311 900

Ȋn data de …….. societatea achită datoria fiscală – T.V.A. de plată aferentă lunii anterioare ȋn valoare de 20 000 lei , conform ordinului de plată nr. 3/10.01 .

NO: achiatare T.V.A. de plată aferentă lunii decembrie

CC: 4423,,T.V.A. de plată” –P/D

5121 ,, Cont curent la bancă ȋn lei “ –A/C

Debit Credit

20 000 4423 = 5121 20 000

Ȋn data de …….. se ȋnregistrează decontarea avansului de trezorerie acordat salariatului pe baza decontului de avans nr 2/12.01 .Decontul cuprinde cheltuielile de deplasare și diurna ȋn valoare de 650 lei.

NO: decontare avans trezorerie

CC: 625 ,,Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri” +A/D

542 ,,Avansuri de trezorerie ” –A/C

Debit Credit

650 625 = 542 650

Ȋn data de …….. se ȋnregistrează restituirea avansului neutilizat ȋn valoare de 250 lei către casierie, conform dispoziției de ȋncasare nr. 3/12.01

NO: restiutuire avans neutilizat

CC 5311 ,, Casa ȋn lei ” +A/D

542,, Avansuri de trezorerie” –A/C

Debit Credit

250 5311 = 542 250

Ȋn data de ……… se ȋnregistrează creanța asupra clienților pentru mărfurile vândute ȋn valoare de 12 400 lei, conform extrasului de cont nr. 3/13.01

NO: ȋncasare creanță

CC: 5311,, Casa ȋn lei ” +A/D

4111 ,, Clienți ” –A/C

Debit Credit

12 400 5311 = 4111 12 400

Ȋn data de ………. se ȋnregistrează factura de energie electrică ȋn valoare de 1 900 lei , T.V.A. 24 % , conform Facturii Fiscale nr. 7/13.01

NO: ȋnregistrare factură energie electrică

CC: 401 ,, Furnizori” + P/C

605 ,, Cheltuieli privind energia și apa ” + A/D

4426 ,, T.V.A. deductibil ” +A/D

Debit Credit

% = 401 2 356

1 900 605

456 4426

Ȋn data de …….. se ȋnregistrează vânzare mărfuri ȋn valoare de 2 000 lei , T.V.A. 24 %, conform Facturii Fiscale nr. 9/14.01

NO: vânzare mărfuri

CC: 4111 ,, Clienți ” +A/D

707 ,, Venituri din vânzare mărfuri ” + P/C

4427 ,, TVA colectată ” +P/C

Debit Credit

24 800 4111 = %

707 20 000

4427 4 800

Ȋn data de …….. se ȋnregistrează ȋncasarea creanței ȋn valoare de 24 800 lei, conform chitanței nr. 558/14.01

NO: ȋncasare creanță

CC: 5311 ,, Casa ȋn lei ” +A/D

4111 ,, Clienți ” –A/C

Debit Credit

24 800 5311 = 4111 24 800

Ȋn data de ……… se ȋnregistrează salariile datorate angajaților ȋn valoare de

20 000 lei, conform ștatului de plată.

NO: ȋnregistrare salarii datorate

CC: 641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului” +A/D

421 ,,Personal –salarii datorate ” +P/C

Debit Credit

20 000 641 = 421 20 000

Ȋn data de ……….. se ȋnregistrează reținerile din salariile angajaților : CFS 0.5%, CAS 10.5 %, CASS 5.5 % , Impozitul pe salarii 16 % ( 1 700 lei deducere fiscala ).

NO: inregistrare retineri salariale

CC: 421 ,, Personal –salarii datorate ” –P/D

4372 ,,Contribuția personalului la fondul de șomaj ” +P/C

4314 ,,Contribuția personalului la C.A.S.S.” +P/C

4312,,Contribuția personalului la A.S.” +P/C

444 ,,Impozit pe salarii” +P/C

Debit Credit

5 700 421 = %

4372 100

4314 1 100

4312 2 100

444 2 400

Ȋn data de ………. se ȋnregistrează contribuția unității la bugetul asigurărilor de stat și a fondului special

NO: ȋntregistrare contribuții patronale

CC: 645 ,,Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” +A/D

4371 ,,Contribuția unității la fondul de șomaj” +P/C

4313 ,,Contribuția unității la C.A.S.S. ” + P/C

4311 ,, Contribuția unității la C.A.S. ” +P/C

Debit Credit

5 300 645 = %

4371 100

4313 1 040

4311 4 160

NO: ȋnregistrarea fondului special

CC: 635,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe si vărsăminte” +A/D

447,,Fonduri speciale-taxe si vărsăminte asimilate” +P/C

Debit Credit

30 635 = 447 30

Se ȋnregistrează plata impozitului pe salariu, contribuția la asigurările sociale, contribuția la fondul de sănătate, contribuția la fondul de șomaj , contribuția la fondul pentru accidente de muncă si boli profesionale.

NO: plată datorii fiscale

CC: 5121,, Cont curent la bancă ” –A/C

4371 ,,Contribuția unității la fondul de șomaj” -P/D

4313 ,,Contribuția unității la C.A.S.S. ” -P/D

4311 ,, Contribuția unității la C.A.S. ”

4372 ,,Contribuția personalului la fondul de șomaj ” –

4314 ,,Contribuția personalului la C.A.S.S” -P/D

4312,,Contribuția personalului la A.S”

444 ,,Impozit pe salarii” -P/D

Debit Credit

% = 5121 11 030

100 4371

100 4372

1 100 4314

1 040 4313

2 100 4312

4 160 4311

2 400 444

30 447

Ȋn data de ……….. se ridică numerar de la bancă pentru plata salariilor in valoare de 14 300 lei , conform extrasului de cont nr. 5/31.01 si a cecului de numerar nr. 3/31.01

NO: ridicare numerar de la bancă

CC: 581,, Viramente interne” +A/D

5121,, Cont la banca in lei ” –A/C

Debit Credit

14 300 581 = 5121 14 300

NO: depunere numerar in casierie

CC: 581,, Viramente interne” –A/C

5311,, Casa in lei ” +A/D

Debit Credit

14 300 5311 = 581 14 300

Ȋn data de ……….. se ȋnregistrează plata salariilor in valoare de 14 300 lei, conform ștatului de plată .

NO: plată salarii

CC: 421,, Personal-salarii datorate” –P/D

5311,, Casa in lei” –A/C

Debit Credit

14 300 421 = 5311 14 300

Ȋn data de ……… se ȋnregistrează descărcarea gestiunii de marfă vândută in valoare de , conform notei de predare-recepție nr. 5/31.01.

NO: descărcare gestiunde de marfa vândută

CC: 371,, Mărfuri” -A/D

607,,Cheltuieli cu mărfuri”+A/D

Debit Credit

22 400 607 = 371 22 400

Ȋn data de ………. se ȋnregistreaza regularizare T.V.A , conform Notei contabile nr. 1/31.01

NO: regularizare T.V.A

CC: 4427,, T.V.A colectat” –P/D

4426,,T.V.A deductibil” –A/C

4423,,T.V.A de plată” +P/C

Debit Credit

7 200 4427 = %

4426 1 656

4423 5 544

Ȋn data de ……….. se ȋnregistreaza ȋnchidere conturi de venituri si cheltuieli, conform Notei Contabile nr. 2/31.01 .

NO: ȋnchidere conturi venituri

CC: 121,, Rezultatul exercițiului ” B/ +P/C

707,, Venituri din vănzare marfă” –P/D

Debit Credit

30 000 707 = 121 30 000

NO: ȋnchidere conturi cheltuieli

CC: 121,, Rezultatul exercițiului ” B/ +A/D

601 ,,Cheltuieli cu materii prime ”-A/C

626 ,,Cheltuieli poștale si taxe de telecomunicații” –A/C

625 ,,Cheltuieli cu deplasări, detașări si transferuri” –A/C

605 ,, Cheltuieli privind energia si apa ” –A/C

641 ,,Cheltuieli cu salariile personalului –A/C

645 ,,Cheltuieli privind asigurările si protectia sociala” –A/C

635,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsăminte” –A/C

Debit Credit

32 930 121 = %

601 5 000

626 50

625 650

605 1 900

641 20 000

645 5 300

635 30

Societatea înregistrează cheltuieli privind materialele consumabile

conform bonului de consum numărul 162 în valoare de 924.616,69 lei.

Pe data de 03.12.2013,S.C ANDRADA S.R.L înregistrează cheltuieli

privind materialele de natura obiectelor de inventar, realizate pe baza procesului verbal de dare în folosință a valorii de inventar în valoare de 6.990,4 lei .

Se înregistreză pe data de 04.12.2013 cheltuieli privind materialele

nestocate pe baza facturii numărul 1606437 în valoare de 164.409,71 lei.

S.C ANDRADA S.R.L înregistreză pe data de 05.12.2013 cheltuieli

privind combustibilul,pe baza bonului de consum numărul 165 în valoare de 1.029,63 lei.

Pe data de 08.12.2013 societatea ANDRADA S.R.L primește factura cu

numãrul 42001393 de la furnizorul Electrica S.A. cu suma de 17.051,07 lei aferente cheltuielilor cu energia electricã și apa de pe luna noiembrie 2013.

Societatea ANDRADA S.R.L înregistreză cheltuieli privind mărfurile în

valoare de 4.008.418,67 lei.

În data de 10.12.2013 societatea primește factura cu numărul 28510519

în valoare de 695,08 lei aferentă cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile.

Pe data de 11.12.2013 societatea înregistrează cheltuieli cu chiria în

valoare de 335.334,33 lei pe baza facturii numărul 25419872 emisă de proprietarul Ionescu,de pe luna noiembrie 2013.

Tot pe data de 11.12.2013 se înregistreză cheltuieli cu primele de

asigurare pe baza contractului de asigurare numărul 241235,în valoare de 12.932,64 lei.

Alte cheltuieli

S.C ANDRADA S.R.L înregistrează cheltuieli cu transportul de bunuri și

personal în data de 12.12.2013,în valoare de 303,66 lei.

În data de 13.12.2013 societatea înregistreză costuri privind deplasările

în valoare de 509,6 lei pe baza decontului de deplasare numărul 216987.

S.C. ANDRADA S.R.L. primește factura numãrul 34078406 din data de

15.12.2013 in valoare de 12.220,94 lei de la furnizorul S.C. Orange România aferentă cheltuielilor cu convorbirile + abonamentul de pe luna noiembrie 2013 .

În data de 16.12.2013 S.C. ANDRADA S.R.L. plãtește pe baza

extrasului de cont un comision bancar în sumã de 10.259,18 lei.

S.C. ANDRADA S.R.L. primește factura numãrul 8506086 din data de

19.12.2013, in valoarea de 272.245,11 lei de la S.C. Pro Expert Standard S.R.L. aferentă cheltuielilor cu prestãrile serviciilor financiar-contabile.

Societatea ANDRADA S.R.L înregistreză pe data de 20.12.201

cheltuieli cu alte impozite,taxe și vărsăminte asimilate în valoare totală de 4.410,69 lei.

S.C ANDRADA S.R.L înregistrează cheltuieli cu salariile personalului

aferente lunii noiembrie 2013,pe baza statelor de salarii,în valoare de 568.001 lei.

Societatea înregistrează cheltuieli cu tichetele de masă acordate

salariațiilor aferente lunii noiembrie 2013,în valoare de 39.983,74 lei.

S.C ANDRADA S.R.L înregistrează cheltuieli privind asigurările și

protecția socială în baza statelor de salarii,aferente lunii noiembrie 2013,în valoare de 164.686 lei.

În cursul lunii decembrie 2009 s-au derulat următoarele operații economico-financiare:

1. Se înregistrează cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar

603 = 303 2130 RON

Cheltuieli privind materiale Materiale de natura obiectelor

de natura obiectelor de inventar de inventar

2. Se înregistrează cheltuieli privind combustibilul

6022 = 401 553 RON

Cheltuieli privind combustibilul Furnizori

3. Se înregistrează cheltuieli cu servicii bancare si asimilate

627 = 5121 50 RON

Cheltuieli cu servicii Conturi la bănci în lei

bancare și asimilate

4. Se înregistrează cheltuieli privind materialele consumabile

6028 = 401 485 RON

Cheltuieli privind materiale Furnizori

consumabile

5. Se înregistrează cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații

626 = 401 205 RON

Cheltuieli poștale și Furnizori

taxe și telecomunicații

6. Se înregistrează alte cheltuieli cu serviciile executate de terți

628 = 401 522 RON

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori

executate de terți

7. Se înregistrează cheltuielile suportate de unitate cu salariile personalului

641 = 421 2500 RON

Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

8. Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale

6451 = 4311 465 RON

Contribuția unității Contribuția unității

la asigurări sociale la asigurări sociale

9. Se înregistrează contribuția unității la asigurările sociale de sănătate

6453 = 4313 130 RON

Contribuția angajatorului pentru Contribuția angajatorului pentru

asigurările sociale de sănătate asigurările sociale de sănătate

10. Se înregistrează contribuția unității pentru ajutorul de șomaj

6452 = 4371 13 RON

Contribuția unității Contribuția unității la fondul de șomaj

pentru ajutorul de șomaj

11. Se înregistrează contribuția unității la asigurări sociale de sănătate pentru concedii și indemnizații

6453 = 4373 21 RON

Contribuția angajatorului pentru Ajutor de șomaj

asigurările sociale de sănătate

12. Se înregistrează cheltuieli cu servicii executate de terți

628 = 401 19 RON

Alte cheltuieli cu servicii Furnizori

executate de terți

13. Se înregistrează cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor

6811 = 2813 1500 RON

Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalațiilor, mijloacelor

privind amortizarea de transport, animalelor și plantațiilor

14. Se înregistrează venituri din lucrări executate și servicii prestate

411 = 704 18925 RON

Clienți Venituri din lucrări executate

și servicii prestate

15. Se înregistrează venituri din dobânzi bancare

5121 = 766 12 RON

Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi

La sfârșitul lunii decembrie se calculează impozitul pe profit pe trimestru IV 2009 astfel:

Venituri totale = 52 437 RON

Cheltuieli totale = 25 830 RON

Profit brut = venituri – cheltuieli

Profit brut =26 607 RON

Profit impozabil =26 607 *16% = 4 257, înregistrarea contabilă fiind:

691 = 441 4 257 RON

Cheltuieli cu impozitul Impozit pe profit

pe profit

La sfârșitul lunii decembrie se înregistrează închiderea conturilor de cheltuieli și venituri. Închiderea conturilor de cheltuieli la sfârșitul lunii decembrie:

121 = % 13120 RON

Profit și pierdere 603 2130 RON

6022 553 RON

627 50 RON

6028 485 RON

626 205 RON

628 541 RON

641 2500 RON

6451 465 RON

6453 151 RON

6452 13 RON

6811 1 500 RON

691 4 527 RON

Închiderea conturilor de venituri la sfârșitul lunii decembrie

% = 121 18 937 RON

18 925 RON

12 RON

Societatea a înregistrat impozit pe profit până la trimestrul IV în valoare de 8.478 RON, înregistrarea contabilă fiind:

= 441 8 478 RON

Cheltuieli cu impozitul impozit pe profit

pe profit

Societatea a depus trimestrial declarațiile privind obligațiile de plată la bugetul de stat, inclusiv impozitul pe profit.

Se înregistrează plata impozitului pe profit la bugetul statului

441 = 5121 8 478 RON

Impozit pe profit Conturi la bănci în lei

Impozitul pe profit aferent trimestrului IV în valoare de 4.527 va fi virat la bugetul de stat până pe data 25.04.2010.