De la Forța Internațională de Asistență de Securitate(ISAF) la misiunea „Resolute Support” Abstract Războiul din Afganistan din anul 2001 până în… [631115]

1
Varga Flaviu Claudiu
Studii de Securitate
anul III, grupa V
De la Forța Internațională de Asistență de Securitate(ISAF) la misiunea
„Resolute Support”

Abstract
Războiul din Afganistan din anul 2001 până în prezent, numit și „Războiul contra
terorii”, un război care a fost coordonat la nivelul Statelor Unite ale Americii de 3
președinți(George W. Bush, Barack Obama, Donald Trump), din acest fapt putându -ne da
seama și de anvergura sa. Acest război a fost declanșat o dată cu atacurile teroriste din 11
septe mbrie 2001, dar invazia oficială a avut loc la data de 7 octombire 2001. Privind acest fapt,
situația internațională s -a schimbat, aducând în fața ei cumplitul fenomen al terorismului
contemporan și principalele metode de materializare ale acestuia. A fost un „punct de plecare”
din privința politicilor de securitate pentru combaterea terorismului, provocând un val de
modificări la nivel legislativ și instituțional, precum și un val de solidaritate față de societatea
Statelor Unite ale Americii, nemaivăzut î n perioada contemporană, bineînțeles, cu foarte mari
implicații psihologice întipărite foarte bine în conștiința societății americane și nu numai.
În ceea ce privește Alianța Nord -Atlantică, aceasta de -a lungul timpului și -a extins
conceptele strategice, a nticipând oportun viitoarele amenințări la mediul de securitate. Astfel,
lupta alianței contra terorismului a început oficial la nivel militar prin misiunea ISAF, care a
fost continuată de misiunea Resolute Support.

Cuvinte cheie: NATO, Forța Internațională de Asistență de Securitate, Resolute
Support, concepte strategice, terorism, Operațiunea Enduring Freedom, misiune.
Listă Abrevieri:
NATO -Organizația Tratatului Atlanticului de Nord
ISAF – Forța Internațională de Asistență de Securitate
RS-Resolute Support
OEF -Operațiunea Enduring Freedom
PRT-Echipă Provincială de Reconstrucție
ONU -Organizația Națiunilor Unite
SUA -Statele Unite ale Americii

2
1.NATO spre combaterea terorismului
Până în anul 1999, conceptele strategice(„documente oficiale care subliniază
scopul,natura și principalele sarcini de securitate”1) ale NATO au fost bazate în special pe
componenta militară și rolul acesteia în apărarea colectivă și în dezvoltarea forțelor statelor
membre pentru a face față riscurilor și amenințărilor di n perioadele respective. Astfel de
exemple sunt: DC 6/1 – „Strategia Inițială de Descurajare și Specializarea Apărării”, care a fost
valabila între anii 1949 -1951(„această strategie specifica că alianța trebuia să efectueze cu
promptitudine bombardamente st rategice prin toate mijloacele posibile, cu toate tipurile de
arme, fara excepție”)2; MC 14/3 „Strategia Răspunsului Flexibil” adoptată la data de 12
decembrie 1967(„prevedea o combinare a descurajării nucleare puternice cu forțe convenționale
mai numeroas e și mai bine pregătite pentru o apărare avansată”3), etc.
După căderea „Cortinei de Fier” 1989, aceasta însemnând o barieră(politică, militară,
ideologică între Europa Occidentală și Europa Răsăriteană), evident, contextul internațional s -a
schimbat, prin urmare și Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și -a adaptat conceptele
strategice în conformitate cu mediul de securitate. Așadar, în urma Summit -ul de la Roma
(1991), a fost adoptat un nou conceptul strategic care descrie noul mediu de securitate și își
stabilește noile preocupări, in conformitate cu acesta. Astfel, apar noi obiective și sarcini
precum: „menținerea păcii, menținerea unei capabilități militare pentru prevenirea războiului și
pentru asigurarea unei apărări eficiente, dezvoltarea capa cității de gestiune și răspuns ,”4 etc.
Odată cu adoptarea conceptului strategic adoptat la Summit -ul de la Washington(1999),
a fost extinsă sfera conceptului de securitate, depășind bariera tradițională referitoare doar la
dimensiunea militară(de apărare). Astfel sunt identificate noi riscuri: „terorismul, sabotajul,
crima organizată și întreruperea fluxului de resurse vitale, precum și mișcările mari de oameni
necontrolate ar putea genera probleme de securitate și stabilitate”5.
Putem consider a ca în urma Summit -ului de la Washington, conceptul strategic a extins
obiectivele alianței, în cele din urmă și capabilitățile acesteia de a face față noului mediu de
securitate, iar acesta a fost un punct de plecare în privința luptei NATO contra teroris mului,
deoarece de la acest Summit, toate întâlnirile următoare au inclus pe agendă lupta contra
terorismului.
Lupta efectivă a alianței NATO și evident implicarea tuturor statelor, „a luat naștere”
dupa atacul terorist efectuat de gruparea al -Qaida. În ur ma acestor evenimente, NATO a invocat

1 Ioan Manci, Introducere în studii de securitate și strategice, Cluj-Napoca, Ed. CA Publishing, 2014
, p.247.
2 Ibidem, p.249.
3 Ibidem, p.255.
4 [Autor necunoscut], The Alliance's New Strategic Concept ,
https://www.nato.int/cps/em/natohq/official_texts_23847.htm , accesat în data de 11.04 .2019.
5 [Autor necunoscut], The Alliance's Strategic Concept ,
https://www.nato.int/cps/ie/natohq/official_texts_27433.htm , accesat în data de 11.04 .2019.

3
articolul 5 la mai putin de 24 de ore, pentru prima dată în istorie, considerând acest atac terorist
adresat asupra întregii alianțe, continuând cu misiunile militare în interiorul granițelor afgane.
Articolul, face re ferire la apărarea colectivă, astfel: ,, Părțile convin că un atac armat
împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat
un atac împotriva tuturor părților și, în consecință, sunt de acord că, dacă are loc un a semenea
atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la autoapărare individuală sau colectivă,
recunoscut prin art. 51 din Carta Orga nizației Națiunilor Unite, va sprijini partea sau părțile
atacate, prin realizarea imediată, individual și împreună cu celelalte părți, a oricărei acțiuni pe
care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, în vederea restabilirii și menținerii
securității în spațiul Atlanticului de Nord. .”6.

2.Startul Războiului. NATO în Afganistan
În ceea ce privește startul războiului, acesta s -a menținut la nivel declarativ, respectiv
politic. Este evident faptul că întreaga adminsitrație americană din perioada respectivă, a fost
luat în calcul declanșarea unui război împotriva Afganistanului, în contextul în care insurgenții,
respectiv teroriștii al -Qaeda se adăposteau în baze aflate pe teritoriul afgan, sprijinit evident de
către regimul taliban.
La ni vel militar și oficial, Războiul din Afganistan, unul dintre cele mai complexe
războaie ale perioadei contemporane, a început prin declanșarea OEF la data de 7 octombrie
20017, odată cu bombardamentele aeriene în vederea distrugerii taberelor Talibane. În ceea ce
privește începutul acestei operațiuni avea niște obiective bine stabilite: „distrugerea de tabere
teroriste în Afganistan, capturarea liderilor organizației teroriste al -Qaeda, precum și
diminuarea/distrugerea tuturor activi tăților teroriste din teritoriul Afgan.”8 Dacă în ceea ce
privește primele două obiective, subiectul era foarte clar, cu obiective bine definite, ultimul
obiectiv, „diminuarea/distrugerea tuturor activităților teroriste din teritoriul Afgan”, avea sa fie
unul foarte greu de realizat. Prin această afirmație, expusă și de Secretarul apărării al Statelor
Unite ale Americii din perioada respectivă, avea să ducă războiul la cu totul alt nivel. De altfel,
acest obiectiv fiind și cel mai greu de realizat, tocmai d in pricina diversității taberelor de
insurgenți în teritoriul Afgan și ulterior apariția de noi rețele teroriste.
În ceea ce privește ISAF, aceasta a fost în special destinată cu asigurarea securității
pentru reconstrucția Afganistanului, spre deosebire de OEF, care avea un caracter ofensiv,
îndreptat spre combaterea terorismului, astfel OEF fiind operațiunea care a acționat în paralel
sub conducerea SUA.

6 Ibidem.
7Sarah da Mota, NATO, Civilisation and Individuals.The Unconscious Dimension of International
Security , Lausanne, Editura Palagrave Macmillan, 2018, p. 212 .
8Frank A. Clements, Conflict in Afghanistan.A Historical Encyclopedia , Santa Barbara, Editura ABC
Clio, 2003, p. 189 .

4
La data de 20 decembrie 2001, Consiliul de Securitate al ONU, a înființat ISAF având
următoarele obiect ive: „În sprijinul Guvernului Republicii Islamice Afganistan, se vor desfășura
operațiuni pentru reducerea capabilității și voinței de a realiza acțiuni insurgente, pentru
creșterea capacității și capabilității Forțelor de securitate Afgane, facilitarea de zvoltării
guvernamentale și socio -economice, realizarea unui mediu sigur și stabil de securitate, în
vederea realizării unei păci durabile benefice pentru populație.”9 Această coaliție, a fost
condusă de NATO, începând cu anul 2003, iar primul comandant a l coaliției a fost Generalul
John McColl, din cadrul forței militare a Regatului Unit, comanda europeană s -a extins până la
data de 200610, când SUA a preluat comandamentul misunii, dar tot în numele Alianței Nord
Atlantice, cu alte cuvinte, NATO și -a asumat un rol principal în ceea ce privește combaterea
terorismului internațional.
Misiunea s-a creat în confirmitate cu Conferința de la Bonn11. În cadrul acestei
conferințe au fost luate în calcul mai multe aspecte cu privire la situația din interiorul granițelor
afgane, dar și cu privire la modul în care acest conflict afectează situația internațională. Războiul
contra terorii, având evident implic ații internaționale.
Inițial, obiectivul ISAF în teritoriu s -a rezumat la apărarea și menținerea securității
capitalei Kabul și a împrejurimilor acesteia, dar treptat misiunea a luat o mare amploare, astfel
până la sfârșitul acesteia, misiunea a măsurat ap roximativ , „130.000 de trupe din 50 de state
membre NATO și partenere.”12 Luând în considerare numărul mare de trupe și state implicate,
evident și aria de responsabilitate a misiunii a crescut semnificativ. În cele din urmă, dezvoltarea
misiunii conform NATO, s -a desfășurat pe 4 nivele:
Nivelul 1: Spre n ord
În ceea ce privește acest nivel, Consiliul Nord -Atlantic a autorizat Comandantul Suprem
al Forțelor Aliate din Europa, James Jones, pentru extinderea misiunii ISAF, de la zona capitalei
Kabul, până în provincia Kunduz. Acest fapt fiind realizat prin preluarea comandei de la o
echipă provincială de reconstrucție germană.
Este de menționat faptul ca Echipele Provinciale de Reconstrucție, sunt „ sunt echipe de
mici dimensiuni formate din militari și civil i, care își desfășoară activitatea în provinciile
Afganistanului, pentru a asigura securitatea diferitelor acțiuni în cadrul ajutorului acordat și a
contribui la asistența umanitară sau la îndeplinirea sarcinilor de reconstrucție, în zonele cu nivel
înalt de insecuritate sau conflicte în curs de desfășurare.”13

9 Adrian R. Lewis, The American Culture of War. The History of U.S Military Force from World War
ll to Operațion Enduring Freedom , New York, Editura Routledge, 2018, p. 400.
10 Ibidem.
11 Textul Conferinței de la Bonn , 5 decembrie 2001, https://www.washingtonpost.com/wp –
srv/world/texts/bonnagreement.html??noredirect=on , accesat în data de 12.04.2019
12 [Autor necunoscut ], NATO and Afghanistan , https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_8189.htm ,
accesat în data de 13.04.2019.
13 William Maley, Echipele Provinciale de Reconstrucție din Afganistan – cum au ajuns în această
țară și încotro se îndreaptă , Revista NATO, 2007,
https://www.nato.int/docu/review/2007/issue3/romanian/art2.html , accesat în data de 13.04.2019

5
Un aspect foarte imporant în ceea ce privește misiunea, este că aceasta a fost constituită
din aceste Echipe Provinciale De Reconstrucție, astfel încă din definiția acestora putem observa
caracterul de susținere a Guvernului Afgan, precum și a societății afgane, nicidecum caracterul
invaziv sau goana după resurse.
Revenind la nivelul de extindere nordic, la 31 decembrie 2003, componenta militar ă a
PRT Kunduz a fost plasată sub comanda ISAF, fiind real izat și primul pas în ceea ce privește
extinderea misiunii. La data de 28 iunie 2004, a avut loc Summitul NATO, în care s -a pus
problema înființării altor PRT în mai multe regiuni din nordul țării: Mazar -e Sharif, Meymaneh,
Feyzabad și Baghlan. În cele din urmă, misiunea a ajuns să măsoare 3.600 km2, când a fost
finalizată această etapă la data de 1 octombrie 2004.14
Nivelul 2 : Spre vest
Odată cu stabilizarea regiunii nordice, expansiunea s -a produs în flancul vestic. Astfel,
la data de 31 mai 2006, ISAF a preluat comanda a două PRT -uri suplimentare în provinciile
Herat si Farah, precum și a unei baze logistice în aceste zone. În vederea c onsolidării poziției
de securitate și asistență, s-au introdus alte două PRT -uri unul în Chaghcharan, capitala
provinciei Ghor, și unul în Qala -e-Naw, capitala provinciei Badghis. În aceste circumstanțe,
coaliția internațională aflată la comanda NATO, a re ușit să stabilizeze aproximativ 50% din
teritoriul afgan.15
Nivelul 3: Spre sud
În continuare s -a dorit expansiunea misiunii, astfel la data de 31 iulie 2006, ISAF a
preluat mai multe forțe regionale din cadrul coaliției conduse de SUA , astfel s -a dorit extinderea
influenței în 6 provincii: Daykundi, Helmand, Kandahar, Nimruz, Uruzgan și Zabul. Tot în
cadrul acestui proces de dezvoltare, s -a ajuns la o expansiune militară dublă, de la 10.000 de
soldați la 20.000 după, iar evident aria de influență a cresc ut și ea la aproximativ trei sferturi din
teritoriul Afganistanului.16
Nivelul 4: Expansiunea spre Est
La data de 5 octombrie 2006, ISAF a ajuns la etapa finală de implementare și extindere,
astfel au preluat trupe de la coaliția condusă de SUA, în vederea asigurării securității centralizate
asupra statului.17
În ceea ce privește efectele misiunii, acestea au fost predominant pozitive: s -a dezvoltat
sistemul politic democratic al Afganistanului(în anul 2004 fiind elaborată constituția statului și
având loc primele alegeri democratice), îmbunătățirea sistemului de infrastructură, asigurarea
serviciilor publice (sistemul public fiind accesat de 65% din afgani, dar o problemă o constituie
calitatea acestuia) , promovarea și protejarea drepturilor omului (o probelmă în ceea ce privește

14 [Autor necunoscut ], ISAF `s Mission in Afghanistan ,
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_69366.htm , accesat în data de 14.04.2019
15 Ibidem .
16 Ibidem .
17 Ibidem .

6
acest aspect este dată de faptul că oricine poate să își exercite dreptul, până în momentul în care
aduce o atingere religiei islamice) , dezvoltarea libertății de exprimare și educație , dezvoltare
economică pe baza proiectel or de reconstrucție, astfel populația având acces la salarii stabile .
Din prisma eșecurilor, există două eșecuri majore: sistemul de justiție și securitate.
Sistemul de justiție afgan este lipsit de onestitate și dominat de corupție. Corupția este
prezent ă atât în sistemul de justiție cât și în sistemul politic, iar din această privință sentințele
sunt date preferențial.
În ceea ce privește securitatea, Afganistanul a fost dintotdeauna un spațiu dominat de
conflicte, iar în prezent „Războiul contra terorii ” prelungește această stare conflictuală. La nivel
intern continuând sa existe conflicte etnice (prin prisma diversității etnice, Afganistanul fiind
un stat în care sunt recunoscute 14 grupuri etnice), dar amenințarea predominantă o reprezintă
în continuar e acțiunile insurgenților.
După 13 ani de desfășurare a misiunii ISAF, a fost dat startul altei misiuni, respectiv
Resolute Support. Astfel, la 1 ianuarie 2015, succesoarea ISAF număra aproximativ „12.905
trupe, în topul contribuitorilor aflându -se SUA cu 6.800 de militari, urmată de Georgia cu 870
și Germania cu 850. În partea opusă, țara cu cel mai mic număr de participanți a fost Luxemburg
cu 1 soldat, urmat de Islanda cu 2 și Estonia cu 4.”18
Dacă ISAF, a avut un caracter predominant non combatant, misiu nea RS se voia a fi o
misiune total necombatantă, principalul său obiectiv fiind susținerea instituțiilor statale și
forțelor de securitate în vederea formării lor continue. Acest obiectiv a fost unul de lungă durată
fiind pusă problema autosusținerii Afga nistanului, fără a fi nevoie de intervenția externă în ceea
ce privește stabilitatea statală, socială, economică, etc.
Astfel, în prezent sunt dispuse aproximativ 16.000 de trupe, care fac parte din 39 de state
membre NATO și alte state partenere. În anul 2018, la Summit -ul NATO de la Bruxelles, Qatar
și Emiratele Unite Arabe19 și-au manifestat interesul de participare alături de alianța Nord
Atlantică. Pe lângă această misiuni de asistență în diferite domenii, misiunea RS este și de a
susține armata afgană financiar, până în anul 2024.
Astăzi, obiectivele RS în contiuare sunt îndreptate spre dezvoltarea sustenabilității
instituțiilor statale (planificare operațională, dezvoltare bugetară, managementul și dezvoltarea
personalului, susținere logistică, dezvol tarea statului de drept). Acestea sunt îndreptate evident
și spre dezvoltarea socială/construirea unui mediu de securitate propice dezvoltării (în acest sens
personalul militar dezvoltă acțiuni de la transportul în siguranță a copiilor la unitățile de
învăț ământ până la acțiuni contra insurgenților sau combaterea traficului de droguri) .

18 Tom Lansford, Afghanistan at war. From the 18th-Century Drurrani Dynasty to the 21st Century ,
Santa Barbara, Editura ABC Clio, 2017 , p. 123.
19 [Autor necunoscut], Resolute Support Mission in Afghanistan ,
https://www.nato.int/cps/en/na tohq/topics_113694.htm , accesat în data de 14.04.2019 .

7
3. Concluzii
În ceea ce privește conflictul, consider că acesta nu va avea un final, deoarece
organizațiile teroriste nu se vor opri din efectuarea de atentate sub diverse forme. Războiul din
Afganistan, este un conflict foarte complex, cu implicații istorice majore, precum și cu
implicații ideologice la care organizațiile teroriste țin foarte mult. În viitor terorismul global va
rămâne cea mai mare amenințare la adresa securității trans -atlantice, dar consider ca NATO va
reuși să facă față noilor amenințări, diminuându -le cât mai mult cu putință. Această opinie, se
bazează pe faptul că începând cu Summit -ul de la Washington(1999), până la Summit -ul de la
Bruxelles(2018), ter orismul a ocupat un loc important pe agenda acestor întâlniri, iar în
continuare se va asigura, o adaptare continuă a instituțiilor, principiilor și relațiilor
internaționale.
Din privința operațiunilor militare desfășurate de NATO, și-a asumat un rol principal
în ceea ce privește combaterea terorismului internațional , dar alianța și -a păstrat caracterul
defensiv, cele două mari misiuni executate, ISAF și RS, având în principal scopul de
reconstrucție a statului Afganistan. Prezența NATO în Afganistan, a încurajat mai multe state
să contribuie la dezvoltarea reconstucției, fapt care a dus la o dezvoltare treptată și durabilă în
societatea afgană.

8
Bibliografie
1.Clements, Frank, Conflict in Afghanistan.A Historical Encyclopedia , Santa Barbara, Editura
ABC Clio, 2003.
2.Lansford Tom, Afghanistan at war. From the 18th-Century Drurrani Dynasty to the 21st
Century , Santa Barbara, Editura ABC Clio, 2017
3.Lewis, Adrian, The American Culture of War. The History of U.S Military Force from World
War ll to Operațion Enduring Freedom , New York, Editura Routledge, 2018.
4.Manci, Ioan, Introducere în studii de securitate și strategice, Cluj-Napoca, Ed. CA
Publishing, 2014.
5.Mota, Sarah, NATO, Civilisation and Individuals.The Unconscious Dimension of
International Security , Lausanne, Editura Palagrave Macmillan, 2018.

Surse electronice:
1.SAMAR, Sima, Afghanistan: ce a mers bine și ce a mers
rău, http://www.nato.int/docu/review/2011/Afghanistan -2011/afghanistan -Samaar –
rightwrong/RO/index.htm , Revista NATO, 2011.
2.William , Maley, Echipele Provinciale de Reconstrucție din Afganistan – cum au ajuns în
această țară și încotro se îndreaptă , Revista NATO, 2007,
https://www.nato.int/docu/review/2007/issu e3/romanian/art2.html , accesat în data de
13.04.2019
3.ISAF `s Mission in Afghanistan , https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_69366.htm ,
accesat în data de 14.04.2019
4.NATO and Afghanistan , https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_8189.htm , accesat în data
de 13.04.2019.
5.Resolute Support Mission in Afghanistan ,
https://www.nato.int/cps/en/natohq/topics_113694.htm , accesat în data de 14.04.2019.
6.Textul Conferinței de la Bonn, 5 decembrie 2001, https://www.washingtonpost.com/wp –
srv/world/texts/bonnagreement.html??noredirect=on , accesat în data de 12.04.2019
7.The Alliance's New Strategic Concept,
https://www.nato.int/cps/em/natohq/official_texts_2384 7.htm , accesat în data de 11.04.2019.
8.The Alliance's Strategic Concept,
https://www.nato.int/cps/ie/natohq/official_texts_27433.htm , accesat în data de 11.04.2019.