De ce avem nevoie de etică și integritate in mediul academic [613717]

1

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI – FACULTATEA DE DREPT
MASTER DREPTUL MUNCII – RELA ȚII DE MUNCĂ ȘI
INDUSTRIALE

REFERAT LA ETICĂ ȘI INTEGRITATE ACADEMIC
De ce avem nevoie de etică și integritate in mediul academic?

Masterand: [anonimizat]

2

I. Introducere :
Pentru redactarea acestei lucr ări am luat în considerare Ghidul pentru scrirea academică de
unde am înțeles importanța originalitații precum ș i criteriile de stabilire a originalitații unei lucr ări
având în vedere nivelul pregătirii universitare. Pentru master am i dentificat două componente de
stabilir e a originalitații lucrarii : abordarea preponderentă va fi analitică (60% va reprezenta
documentare și 40% inovare ) iar scopul academic urmărit este reprezentat de ,,Originalitate
simplă ” care poate să includ ă reformularea materialului sau prezentarea informațiilor într -o maieră
proprie.
,,Estelle M. Phillips și Derek S. Pugh (1994), citați de Chris Hart (1998, 24), au identificat diverse
moduri de a fi original în domeniul cercetării științifice:
➢ a efect ua cercetări empirice (de teren, concrete) pe teme care nu au mai fost abordate;
➢ a da o interpretarea nouă unor idei vechi ;
➢ a aduce noi dovezi pentru problematicile deja cunoscute;
➢ a elabora sinteze noi;
➢ a utiliza cunoștințele acumulate în studier ea realităților socioculturale din alte țări;
➢ a experimenta metode și tehnici de cercetare în contexte socioculturale diferite ;
➢ a realiza cercetări interdisciplinare ;
➢ a privi dintr -o perspectivă teoretică diferită realitățile socioculturale ;
➢ a prezenta cunoștințele dobândite într -o manieră care nu a mai fost încercată. ”
Consider c ă este important să existe un set de reglementări referitor la etică și integritate
academică deoarece lucrările originale asigură progresul societății . Oamenii ar trebui s ă fie
responsabili și în loc de plagiat ar trebui să își direc ționeze energia pentru a crea lucr ări proprii ,
originale, inovatoare, puncte de vedere pers onale .
II. Scurt istoric al eticii academice
În încercarea noastră de a defini și explica ce este etica și morala observăm că pentru fiecare
dintre noi înseamnă altceva , noi specia um ană trecem informațiile primite prin propriul filtru de
unde rezultă multitidinea de răspunsuri care sunt foarte diferite sau to tal opuse .

3

Pritchard și Gol dfarb (2007) susțin că : „Etica este despre ceea ce este corect sau greșit, bine sau
rău, drept sau nedrept, responsabil sau neresponsabil, obligatoriu sau permisibil, lăudabil sau
condamnabil. Ea este asociată cu vina, rușinea, indignarea, resentimentul, empatia, compasiunea
și grija. Etica este interesată atât de caracter cât și de conduită. Se adresează atât unor probleme
de politici publice, cât și unor probleme personale”.
Deontologia sau știința moralei este stiința care studiază obligațiile și datoriil e morale. Aici sunt
incluse și regulile , normele morale, valorile personale care s -au tot schimbat și reformulat de -a
lungul istoriei omenirii .
Pe masură ce oamenii au evoluat și condițiile lor de viață s -au îmbunatațit observ ăm că nevoile lor
nu s-au schimbat ci doar modul prin care acestea sunt împli nite. Mai jos în piramida lui Maslow
observăm clasificarea nevoilor umane și vom încadra etica la rubrica de Autorealizare care se afla
în vârful piramidei definită fiind de nevoia de adev ăr și dreptate.

Ca o consecință a evoluției societă ților și a modu rilor lor de constitu ire, pe măsură ce oamenii au
descoperit și implementat noi sisteme de confort material și spiritual apar noi criterii de evaluare
personală . Descoperirea internetului precum și accesul la informații au influențat în mod pozitiv Autorealizarea
Nevoia de
recunoaștere
socială
Nevoi sociale și de
apartenență
Siguranță și securitate personală
Nevoi fiziologice primare

4

accesul la conceptul de etică și deontologie în generat precum și etică academică în mod particular.
Oamen ilor din zilele noaste le sunt accesibile informați despre morală și etică , răm âne sa vedem
în timp în ce m ăsură vor valorif ica această șansă providențială.

III. Corpul lucrării

1. Standarde academice comunitate academică valorizează încrederea, corectitudinea ,respectul
și încurajează activ studen ții să acționeze cu onestitate și integritat e.

2. Judeca tă academică este o judecată care se face cu privire la o chestiune în care opinia unui
expert este suficientă. Judecata academică se dezvoltă de -a lungul timpului și reflectă fidel
caracteristicile societății și a mediului academic la un moment dat .

3. Person alul academic poate apela la software -ul electruniv ” Turnitin sau la alte mijloace pentru
a colaționa textul scris cu sursa originală.
Judecata academică combinată cu software -ul de detecr tare sunt considerate modalități de succes
în combaterea ac telor de conduită academică incorecte.

4. Abateri academice : O conduită academic ă incorectă este clasificată în trei domenii:

➢ plagiat,
➢ coluzi une
➢ înșelăciune și fraudă.

5. Plagiatul reprezintă însușirea procedurilor , rezultatelor s au textelor , a ideiilor unei alte personae ,
fără a f ace distincție de metoda prin care au fost obținute și care sunt prezentate ca fiind creație
proprie. Prin acest procedeu sunt prejudiciate proprietatea intelect uală precum și drepturile de
autor ale creatorului

6. Diferite tipuri de plagiat :

5

➢ Preluarea integrală a unui text
➢ Copiere parțială a unui text
➢ Copiere amestecată din mai multe texte
➢ Copiere deghizată
➢ Copiere pri n repovestire
➢ Auto -plagierea

7. Coluziune este atunci când doi sau mai mulți studenți colaborează, fără permisiune, pentru a
produce
evaluări individuale care, comparativ, se suprapun semnificativ în conținut, ordine, structură și /
sau format.
Exemplele de coluziune includ , dar nu se limitează la:

➢ colaborarea neautorizată între studenți pentru a produce același lucru sau substanțial
lucrări similare pe care apoi le reclamă ca fiind proprii;
➢ un student care depune munca unui alt student (parțial sau în ansamblu) ca fiind propriu;
➢ permiterea unui alt student să vadă o lucrare de curs evaluată înainte ei au depus acea
lucrare (unde elevii pot fi colegi de curs sau din ani de studiu dife riți);

8. Înșelăciune și fraudă :
Înșelăciunea implică acționarea într -un mod necinstit pentru a obține un avantaj neloial în
comparație cu alti studenti.
Înșelăciune constă și achiziționarea sau comandarea unei evaluări de la un serviciu de scrie re
profesional sau terță parte și prezentându -l ca fiind crea ție proprie, precum și comand a către un
terț să traducă o evaluare dintr -o limbă în alta.

IV. Analiza dilemelor academic e

Diferența dintre o dilemă etică și una morală :

6

Dilema etică presupune respectarea regulilor în detrimentul con științei personale cu mențiunea
că există posibilitatea ca valorile personale po t determina o persoană să ia în considerar e
practicile incorecte.
Dilemă morală presupune o expunere a unei situații care implică un conflict moral între două
acțiuni, principii .

Pentru a rezolva o problema de etică academică propun folosirea unor metode care în timp și-au
dovedit utilitatea și eficien ța.
Analiza SOAR se concentrează pe ceea ce se poate face, mai degrabă dec ât să ia în considerare
aspectele care ar trebui evitate.
Puncte tari Oportunitați ( O)
Aspirații ( A) Rezultate ( R)

Analiza SWAT se concentreaza pe înteg ansamblul interior și exterior în evaluarea unei situa ții
Puncte tari (S) Punte slabe ( W)
Oportunități ( O) Amenințări ( T)

Propun mai jos un m odel de analiză a unei dileme etice în mediul academic care în viziunea mea
ar fi foarte utilă pentr u rezolvarea conflictelor de natură etică în mediul academic.

Reducerea riscurilor și identificarea eticii, moravurilor, valorilor, problem elor juridice și politicilor
implicate, precum și diferențierea între dimensiunile personale și cele profesionale pot ajuta la
procesul decizional în dileme etice .
Tabelul următor este o ilustrare a modului în care acești fa ctori ar putea fi luați în considerare :
Etică personală și profesională, valori și principii morale :
Profesional Pers onal
Etică

Care standarde și ce astept ări relevante sun t
prezentate în Codul de Etică și Deontol ogie
profesională care se a plică profesiei mele ?

Cum intră în co nflict o spe ță anume cu
principiile etice?
Valori și credinț e personale

Ce valori personale ap ăr în acest caz și de unde
provin ele?

Ce valori profesionale sunt reliefate î n Codul
de Etică și Deontol ogie profesională și care
dintre ele se regăsesc în cazul meu?

7

➢ În cazul în care principiile etice intră în
conflict , pentru soluționar ea acestor
conflicte vom lua decizii respect ând
principiile etice . ➢ În cazul în care se ivește un conflict
între evaluarea personală și cea
profesională, cum pot sa gestionez
evaluarea personală, astfel încât sa
rămân în conformitate cu etica
profesională ?
➢ Unde pot apela pentru a primi
clarificări referitoare la clarificarea
valorilor personale ?
Cadru legislativ, politici publice și
regulamente

Există obligații legale în acest caz?

Cum mă direcționeaz ă Codul de Etică și
Deontologie p rofesională care mi se aplică?

Există conflicte între etica profesională care mi
se aplică și obligațiile legale în vigoare
aplicabile profesiei mele?

➢ Obligațiile prev ăzute de lege
prevalează eticii pro fesionale în cazul
în care cel e două intră în conflict
➢ Obligațiil e legale înlocuiesc etica
profesională
➢ Politicile publice nu ar trebui să
împiedice prectica etică a activitații
profesionale Principii morale

Cum afectează comportamentul meu relația
mea cu ceilalți?

Ce mi -aș dori să fac comparativ cu ce a r
trebui să fac?

Cum actionează celelalte per soane impl icate și
cum mi-aș dori eu să reacționeze?

➢ Este necesar a se face distincția între
comportamentul personal și obligații

Universitățile se confruntă în mod obișnuit cu dileme etice în practică, iar mediul academic își
infuzează cursurile cu etică și valori profesionale pentru a ajuta studenții să se pregătească pentru
această eventualitate. Standardele academice impun ca studenții să învețe cum să „aplice principii
etice de muncă socială pentru a ghida practica, să se angajeze în luarea deciziilor etice, să
recunoască și să gestioneze valorile personale într -un mod care să permită valorilor profesionale
să ghideze pra ctica și să tolereze ambiguitatea în soluționarea conflictelor etice ”
Studenții se familiarizează cu Codul de etică, învață unul dintre diferitele modele de luare a
deciziilor etice și, la un moment dat în educația lor vor scrie o lucrare pe o dilemă etică.
Cu toate acestea, studenții nu sunt învățați în mod frecvent cum să recunoască ce este o dilemă
etică. Identificarea corectă a un ei dileme etice este primul pas în rezolvarea acesteia .

8

Ce este o dilemă etică?
Există trei condiții care trebuie să fie prezente pentru ca o situație să fie considerată o dilemă etică.
➢ Prima condiție o reprezintă situațiile în care o persoană, trebuie să ia o decizie despre ce
acțiune este cea mai bună. Situațiile care sunt incomode, dar care nu necesită o alegere, nu
sunt dileme etice.
➢ A doua condiție pentru dilema etică este aceea că trebuie să existe diferite cursuri de
acțiune pentru a alege.
➢ În al treilea rând , într -o dilemă etică, indiferent de cursul acțiunii, un principiu etic este
compromis. Cu alte cuvinte, nu există o soluție perfectă.

Pentru a determina ce constituie o dil emă etică, este necesar să facem o distincție între etică, valori,
moravuri și legi și politici.
Etica reprezintă standarde le care sunt utilizate de către membrii unei profesii sau grupuri pentru a
determina care este cursul corect al a cțiunii într -o situație. Etica se bazează pe criterii logice și
raționale pentru a ajunge la o decizie, un proces esențial cognitiv
Pe de altă parte, valorile descriu idei pe care le apreciem sau le premiem. A aprecia ceva înseamnă
că ne este drag . Ca atare, există adesea un sentiment sau o componentă afectivă asociată valorilor .
(Adesea, valorile sunt id ei pe care aspirăm să le atingem, precum egalitatea și justiția socială.
Morala descrie un cod de conduită comportamental căruia i se atribuie un individ. Sunt obișnuiți
să negocieze, să sprijine și să ne întărească relațiile cu ceilalți
În cele din urmă, legile și politicile publice sunt adesea implicate în cazuri complexe, iar studenți lor
le este recoman dat să urmeze un curs de etică și integritate academică .
De asemenea, este esențial să se facă distincția între etica și valorile personale și profesionale .
Conflictele dintre valorile personale și cele profesionale nu ar trebui considerate dileme etice din
mai multe motive :
➢ Deoarece valorile implică sentimente și sunt personale, procesul rațional utilizat pentru
rezolvarea dilemelor etice nu poate fi aplicat conflictelor de valori.

9

➢ În plus, atunci când o persoană alege să devină membru al unei profesii, el sau ea sunt de
acord să respecte standardele profesiei, inclusiv Codul etic și valorile acesteia.
➢ Cazurile judiciare recente au susținut dreptul unei profesii de a se aștepta ca membrii
acesteia să adere la valorile și etica profesională.
Prin urmare, deși pot fi dificile și incomode, conflictele care implică valori personale nu ar trebui
considerate dileme etice.

Două tipuri de dileme etice

O dilemă etică „absolută” sau „pură” a pare numai atunci când două (sau mai multe)
standarde etice se aplică unei situații, dar sunt în conflict între ele.
Cu toate acestea, există unele situații complicate care necesită o decizie, dar pot implica și
conflicte între valori, legi și politici. Deși acestea nu sunt dileme etice absolute, putem considera
că sunt dileme „aproximative”.
De exempl u, o dilemă aproximativă apare atunci când un profesor universitar este obligat în mod
legal să facă un raport asupra rezultatelor studen ților și are preocupări cu privire la comunicarea
informațiilor. Profesor ul poate întâmpina tensiune între cerința legală de raportare și dorința de a
respecta confidențialitatea. Cu toate acestea, deoarece Codul deontologic recunoaște obligația
profesorilor universitari de a respecta cerințele legale și de transmite rapoartele solicita te, din punct
de vedere tehnic, nu există o dilemă etică absolută. Cu toate acestea, profesorul universitar
experimentează aceasta ca o dilemă și trebuie să ajungă la o rezoluție.
V. Concluzie
În cazul în care întâmpinăm o dilemă etică treb uie sa stabilim dacă este vorba despre o dilomă
etică absolută sao o dilemă etică aproximativă.
Vom face distincția între dimensiunile personale și cele profesionale și vom identi fica aspectele
etice, mo rale, legale și valorice din situație.

10

După efectuarea acestei analize preliminare , un m odel etic de luare a deciziilor poate fi aplicat în
mod corespunzator.

Bibliografie :
1. "Etică și integritate academică" – Emanuel Socaciu, Constantin Vică, Emilian Mihailov,
Toni Gibea, Valentin Mureșan, Mihaela Constantinescu, editura Universității din
București, 2018
2. "Etică și integritate academică – Instrumente suplimentare" – Toni Gibea, Constantin Vică,
Emilian Mihailov, Emanuel Socaciu, Valentin Mureșan, editura Universității din
București, 2018
3. "Formarea de comportamente și atitudini adecvate din punct de vedere deontologic în
munca intelectuală a studenților – Etică și integritate academică" – Prof. dr. ing. Dorin Bică,
Șef lucr. Dr. ing. Sorina Moica, Șef lucr. Dr. ing. Elena Harpa, Șef lucr. Dr. ing. Sorin
Albu, Lector dr. Andreea Ban -, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie
din Tărgu Mureș – Facultatea de inginerie, 2018

Legisla ție:
1. Legea educației naționale nr. 1/2011
2. Legea 206/2004
3. Legea nr. 8/1996, republicata ,

Site-uri:
https://dex.ro/
https://animv.ro/wp -content/uploads/2016/10/Ghid -pentru -scrierea -academic%C4%83.pdf
https://www.counsellingconnection.com/wp -content/uploads/2009/10/report -4-reflective –
practice -supervision -self-care.pdf
https://www.bps.org.uk/sites/www.bps.org.uk/files/Policy/Policy%20 –
%20Files/BPS%20Practice%20Guidelines%20%28Third%20Edition%29.pdf

11

https://dreptmd.wordpress.com/cursuri -universitare/etica -si-deontologia -juridica/deontologia -si-
etica -autoritatii/