De Ani De Reforma A Administratiei Publice In Romania Dragos Dinca 2019 Online [621296]

20 de ani de reformă
a administrației publice
în România
Dragoș Valentin DINCĂ
Mirela MIHAIU
ECONOMICĂ Editura
Mirela MIHAIU

Dragoș Valentin DINC Ă Mirela MIHAIU

20 de ani de reform ă
a administra ției publice în România

Copertă: Mihai GĂZDARU

Revizie text: Elena CONSTANTIN

Tehnoredactare computerizat ă: Nicoleta BOBOCEA

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
DINCĂ, DRAGOȘ
20 de ani de reform ă a administra ției publice în România / Dragoș Valentin Dinc ă, Mirela Mihaiu. –
București : Editura Economic ă, 2019
Conține bibliografie
ISBN 978-973-709-913-6

I. Mihaiu, Mirela

35

Dragoș Valentin DINC Ă Mirela MIHAIU

20 de ani de reform ă
a administra ției publice în România


ISBN 978-973-709-913-6

Copyright © Editura Economic ă, 2019

Autorii sunt responsabili de clar ificarea dreptului de utilizare
a informațiilor cuprinse în lucrare.

Comenzi la:
Editura Economic ă Distribuție
Casa Presei Libere, Corp A1, Etaj 3, Cam. 48-49
014820, Bucure ști, Sector 1
Oficiul poștal 25, Ghișeul 1, Căsuța poștală 31
e-mail: [anonimizat]
Tel.: (+4) 031.432.96.02; Fax: (+4) 021.210.73.10
http://www.edecon.ro

Cuprins

Introducere …………………………………………… ……………………………………………………… …….. 7
Capitolul 1
Reforma administrației publice din România 2000-2019 …………………………………….. 11
1.1. Perioada 2000-2004 ………………………………… …………………………………………………… 13
1.2. Perioada 2004-2008 ………………………………… …………………………………………………… 40
1.3. Perioada 2008-2012 ………………………………… …………………………………………………… 48
1.4. Perioada 2012-2016 ………………………………… …………………………………………………… 73
1.5. Perioada 2016-2020 ………………………………… …………………………………………………. 123
Capitolul 2 Teme majore ale reformei administrative: funcția publică, polit icile publice,
descentralizarea …………………………………………………….. ……………………………………….. 139
2.1. Funcția publică …………………………………… ……………………………………………………… 139
2.2. Politicile publice ………………………………… ……………………………………………………… 154
2.3. Descentralizarea ………………………………….. …………………………………………………….. 168
Bibliografie ………………………………………….. ……………………………………………………… …. 189

Introducere

Motto:
„O reform ă profundă și durabilă a administra ției
presupune, indiscutabil, mai întâi o reform ă a politicului.”
Prof. univ. dr. Ioan ALEXANDRU

Administrația publică r eprezintă un ansamblu de autorități, ins tituții, entități
publice care, sub impulsul puter ii politice, are menirea să asi gure diversele
intervenții ale statului modern și ale colectivit ăților locale în viața particularilor,
prin puterea centrală, extensiile teritoriale ale acesteia sau autoritățile publice
locale.
Activitățile administrației publice au în vedere cerințe esenți ale, comune
întregii colectivități naționale sau colectivităților locale, c are exced prin
amploarea lor posibilitățile partic ularilor, cât și realizarea unor cerințe care, prin
natura lor, sunt nerentabile și nimeni nu s-ar oferi să le asig ure.
Administrația publică poate fi v ăzută ca o totalitate de servic ii publice ce
vizează anumite interese naționale , teritoriale sau locale. Ori ce activitate a unei
instituții publice contribuie dir ect sau indirect la realizarea unui serviciu public.
Administrația publică asigură, prin instituțiile sale, continui tatea statului și
a colectivităților locale, astfel că procesul de perfecționare continuă și
adaptabilitatea la realitatea socială trebuie să fie o priorita te a o r ică re i p u te r i
politice. Societatea nu poate progresa fără o administrație fun cțională, eficientă,
flexibilă și adaptată realităților sociale. Toate componentele societății sunt
influențate de administrația publică, performanțele acesteia af ectează
performanțele subsistemelor societății.
Toate guvernările de după 1989 și-au propus să reformeze admini strația
publică dar, așa cum vom vedea î n această lucrare, progrese maj ore s-au
înregistrat mai ales în perioada de preaderare la Uniunea Europ eană datorită

8 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

cerințelor impuse de aceasta. Indiferent de perioadă, temele re formei în
administrație le-au constituit funcția public ă, politicile publice ș i
descentralizarea . Au existat multe puncte comune în programele de reformă, o
reluare a acelorași subiecte care, parcă, niciodată nu au fost puse complet în
aplicare. Niciun guvern nu a pus pe primul loc reforma administra ției publice
în deplinătatea sensului s ău, ci am asistat mai degrab ă la o mimare a reformei,
lipsită de consisten ță și de o finalitate practic ă și perfect func țională.
Funcția publică, potrivit Codului administrativ, reprezintă ansamblul
atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii , în scopul exercitării
prerogativelor de putere publică de către autoritățile și insti tuțiile publice.
Fiecare strategie de reformă din ultimii 20 de ani și-a propus profesionalizarea
corpului angajaților publici por nind de la premisa că valoarea unei administrații
este dată de potențialul său uman: personal bine pregătit profe sional, care
respectă normele și valorile morale impuse de funcție, aplecat către nevoile
cetățeanului.
Politicile publice reprezintă ansamblul de măsuri concrete și proceduri
care fac parte dintr-un plan de acțiune al executivului, de can alizare a resurselor
pe anumite direcții, prin care put erea asigură realizarea scopu rilor și priorităților
convenite în programele de guvernare și care permit dezvoltarea tuturor
sectoarelor sociale esențiale. Politicile publice, cel puțin în teorie, trebuie să se
bazeze și să satisfacă nevoile societății, ale cetățeanului.
Descentralizarea este unul dintre principiile de bază pe care se
întemeiază administrația publică, alături de autonomia locală ș i deconcentrarea
serviciilor publice (art. 120 a lin. (1) din Constituția Românie i). Percepută ca un
transfer de competență administr ativă și financiară de la nivel ul administrației
publice centrale la nivelul administrației publice locale, desc entralizarea permite
gestionarea mai bună a nevoilor comunității, ale cetățenilor.
Așadar, punctul comun al celor trei teme principale de reformă este, cel
puțin declarativ, cetățeanul . Fiecare guvernare și-a propus propria strategie de
organizare/reorganizare a sistem ului administrativ astfel încât să devină tot mai
eficient și mai apropiat de cetățean, acesta fiind scopul fiecă rei strategii de
reformă administrativă.

Introducere 9

Această lucrare își propune să analizeze cele mai importante schimbări
produse în administrația publică în perioada 2000-2019, atât di n perspectiva
reglementărilor ce îi sunt aplicabile, dar și a rezultatelor ob ținute. În plan juridic,
între anii 2000-2019 au avut loc revizuirea Constituției Români ei (prin Legea
nr. 429 din 2003, de revizuire a Constituției1), adoptarea unei noi legi a
administrației publice locale (Legea nr. 215/2001), adoptarea s uccesivă a două
legi ale descentralizării, la interval de doar 2 ani (Legea nr. 339 din 12 iulie
20042, abrogată de Legea nr. 195 din 22 mai 20063), dar și reglementarea în mod
distinct a controlului societății civile asupra activității sis temului administrativ,
prin accesul la informațiile publice (Legea nr. 544/2001) și tr ansparența
decizională (Legea nr. 52/2003).
Codul administrativ4, adoptat prin OG nr. 57/2019 se dorește a fi o
reformă în sine, un reper privind unificarea reglementărilor de organizare și
funcționare a admin istrației publice.

1 Legea nr. 429 din 2003, de revizuire a Constituției, publicată în Monitorul Oficial Nr. 669 din 22
septembrie 2003.
2 Legea nr. 339 din 12 iulie 2004, Lege-cadru privind descentral izarea, publicată în Monitorul
Oficial nr. 668 din 28 iulie 2004.
3 Legea nr. 195 din 22 mai 2006, a descentralizării, publicată î n Monitorul Oficial nr. 453 din 25
mai 2006.
4 Obiectiv al Programului de Guvernare 2001-2004, elaborarea și adoptarea Codului Administrativ
a avut un parcurs îndelung; abia în 2018 proiectul începe să pr indă contur și să se apropie de finalitate
odată cu aprobarea lui în procedură de urgență de către cele do uă camere ale Parlamentului
României. După trimiterea spre promulgare Președintelui Românie i, pentru proiect se depun la
Curtea Constituțională două sesizări – una din partea președint elui, iar cea de-a doua din partea unui
grup de 44 de parlamentari din opoziție plus șase parlamentari neafiliați. Decizia CCR vine în luna
noiembrie 2018, dar motivarea s e redactează și se publică abia la 11 martie 2019; legea se întoarce
în Parlament pentru modificare d ar este respinsă mai întâi de S enat, apoi de Camera Deputaților
după ce parlamentarii refuză să facă modificări în textul legii . Cu o formă ușor modificată față de
varianta respinsă de CCR, Codul Administrativ a fost adoptat pr in Ordonanță de urgență la 25 iunie
2019 și modificat înainte de publicarea în Monitorul Oficial, t ot prin Ordonanță de urgență în ședința
de Guvern din 3 iulie 2019. Această modalitate de adoptare a un ei legi care se cerea a fi organică a
stârnit controverse în primul rând pentru adoptarea de către ex ecutiv înaintea legislativului, apoi
pentru rapiditatea derulării procedurilor de elaborare și adopt are, dar și prin lipsa de transparență
arătată pe parcursul procesului l egislativ – pornind de la lips a publicității punerii în dezbatere
publică, postarea insuficientă p e paginile de internet oficiale ale autorităților responsabile, lipsa
dialogului cu toți factorii implicați și adoptarea unei forme d iferite față de cea a proiectului lansat în
dezbatere publică.

10 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

În perioada analizată, pe lângă programele de guvernare aprobat e prin
hotărâri ale Parlamentului României de acordare a încrederii gu vernului, s-au
elaborat o serie de strategii de reformă, dezvoltare sau consol idare pentru
componente ale administrației p ublice, precum: Strategia Guvern ului pentru
accelerarea reformei în administrația publică (2001), Strategia Guvernului
privind informatizarea administrației publice (2001), Strategia p e n t r u o
reglementare mai bună la nivelul administrației publice central e 2008-2013,
Strategia pentru mai buna reglementare 2014-2020, Strategia pen tru
consolidarea administrației publice 2014-2020 (SCAP), Strategia privind
dezvoltarea funcției publice 2016-2020, Strategiile Naționale A nticorupție
2012-2015 și 2016-2020, Strategia Ge nerală de Descentralizare, Programul
Național de Reforme 2018, Strategia Națională privind Agenda Di gitală pentru
România 20205.
Chiar dacă programele de guvernare și strategiile de reformă au conținut
obiective ambițioase, acestea nu au fost niciodată pe deplin pu se în aplicare
pentru că nu a existat capacitatea administrativă și coordonare a aplicării
acestora. De cele mai multe ori, după fiecare schimbare de colo ratură politică,
guvernările următoare au evitat să continue pașii făcuți spre o anume reformă,
chiar dacă uneori s-a dovedit că progresele pentru eficientizar ea administrației
publice și creșterea satisfacției cetățeanului erau benefice.

5 Lista strategiilor/programelor este disponibilă pe https://sgg .gov.ro/new/strategy-unit-unitatea-de-
coordonare-a-strategiilor/

Capitolul 1
Reforma administra ției publice
în România 2000-2019

Administrația publică este mecan ismul care susține întregul ang renaj al
unei societăți; pentru a fi eficientă, ea trebuie adaptată perm anent condițiilor
socio-economico-culturale ale comunității naționale sau locale, raportată la
realitățile prezentului. Reforma administrației publice poate f i așadar
considerată un proces continuu de adaptare a structurilor și fu ncționalității
sistemului de guvernare la ne cesitățile celor guvernați.
Reforma administrației publice es te un concept larg, care inclu de toate
aspectele organizării sectorului public, printre care se remarc ă: „arhitectura”
generală a ministerelor și age nțiilor, organizațiile și institu țiile de la nivel local,
sistemele, structurile, procesele, motivațiile, precum și modul de supraveghere
a acestora și de adaptare periodică a sistemului6.
Ultimii 20 de ani au cunoscut schimbări importante pe scena pol itică,
alternanță la guvernare, alianțe și ruperi de alianțe între pri ncipalele partide
politice din România. Divergențel e politice dintre președintele ales al României
și majoritatea de conjunctură rezultată din alegerile parlament are au dus de
multe ori la întârzieri de numiri ale membrilor cabinetelor sau divergențe pe
teme majore ale guvernării. Aceste divergențe au condus la amân area aplicării
unor măsuri, întârzieri în adoptarea anuală a legii bugetului s au încetinirea
procesului de reformă a instituțiilor publice. Politicienii au fost preocupați mai

6 Profiroiu, Marius; Andrei, Tudorel; Dincă, Dragoș; Carp, Radu. 2006. Reforma administra ției
publice în contextul integr ării europene. Studiul nr. 3. Institutul European din România – Studii de
impact III, București, p. 4.

12 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

mult de propria imagine și criti ci adresate guvernărilor anteri oare, decât (de
programele de reformă) să conceapă programe de reforme, solide și realiste, care
să ducă în primul rând la bunăstarea cetățeanului.
Ineficacitatea programelor de guvernare, tensiunile sociale și disensiunile
din coaliții au dus la configurar ea unor guverne de conjunctură , tehnocrate, prin
care specialiști pe anu mite domenii și aparent fără culoare pol itică au fost
desemnați să încerce să redres eze situația economico-socială de la vremea
respectivă, de obicei spre f inaluri de legislaturi.
În perioada 2000-2019 au fost trei asemenea „guverne tehnocrate ”:
 Guvernul Mugur Isărescu (dec embrie 1999 – decembrie 2000);
 Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (februarie 2012 – mai 2012) – c u
premier independent, dar min iștri cu coloratură politică;
 Guvernul Dacian Julien Cioloș (noiembrie 2015 – ianuarie 2017).
Desemnarea guvernelor tehnocrate , fără susținere politică, fără a rezulta
din mecanismul democratic al al egerilor, a fost o lipsă de asum are a răspunderii
pentru programe și măsuri mai puțin populiste și mascarea incap acității de
guvernare a majorității parlamentare.
În perioada 2000-2019 au fost cinci legislaturi, dar numărul de guverne a
fost de aproape trei ori mai mare. Dacă vom considera și guvern u l a f l a t î n
funcțiune în anul 2000, ajungem la o cifră de 16 guverne, care au funcționat pe
perioade cuprinse între șapte z ile și mandat de 4 ani încheiat. Cel mai scurt
mandat l-a avut Eugen Bejinariu, care a condus Guvernul după de misia lui
Adrian Năstase până la instala rea unui nou executiv după aleger ile din 2004.
Singurul mandat încheiat la termen a fost cel dintre 2004-2008 de premierul
Călin Popescu Tăriceanu.
Au existat trei guverne demise prin moțiune de cenzură: Guvernu l Emil
Boc 1 (2009), Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu (mai 2012, după c are s-a
schimbat și raportul politic din Parlament) și Guvernul Sorin G rindeanu (2017)
care a fost demis de p ropriul partid, constituind o premieră în istorie.
Vom prezenta în continuare progr amele de guvernare, principalel e
strategii, obiective și reforme a le fiecărei guvernări, implici t ale guvernelor

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 13

desemnate7, dar și despre cadrul legislativ care a reglementat în această perioadă
administrația publică.
1.1. Perioada 2000-2004
Pentru această perioadă reprezintă repere ale reformei administ rației
publice:
 Programul de Guvernare 2001-2004 , adoptat la finele anului 2000,
după validarea alegerilor parlam entare și instalarea noului guv ern;
 Strategia Guvernului privind accelerarea reformei în administra ția
publică (2001);
 Strategia Guvernului privind informatizarea administrației
publice (2001);
 Strategia Guvernului privind dezvoltarea serviciilor publice de
gospodărie comunală (2001).
Guvernele în funcțiune între 2000-2004 au fost:
 Guvernul Mugur Isărescu
(decembrie 1999 – decembrie 2000)
În anul electoral 2000 guvernarea era asigurată de alianța CDR – USD –
UDMR (1996-2000), prim-ministru M ugur Isărescu iar în funcția d e președinte
al României era Emil Constantinescu. Se înregistrează o ușoară creștere
economică (ținta era de cel puțin 1,3%, potrivit programului de guvernare din
1999), iar România este invitată să adere la Uniunea Europeană, d a r p e n t r u
aceasta trebuia să îndeplinească o serie de cerințe interne, să -și armonizeze
legislația cu cea a Uniunii Europene – respectiv să-și însușeas că acquis-ul
comunitar. Mugur Isărescu își fundamenta programul de guvernare pe reforma
economică8: stoparea pierderilor din industrie, sprijinirea privatizării, reformă
fiscală.

7 Lista prim-miniștrilor din peri oada 2000-prezent a fost întocm i t ă c o n f o r m s i t e – l u i o f i c i a l a l
Guvernului României, disponibil la adresa http://gov.ro/ro/fost i%20ministri
8 Stenograma discursului de învestire a guvernului Mugur Isăresc u, ținut în ședința comună a
camerelor parlamentului la 21.12. 1999, postată pe site-ul Camer ei Deputaților și disponibilă la
adresa http://www.cdep.ro/pls/ste no/steno2015.stenograma?ids=48 86&idm=2&idl=1

14 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Legile aplicabile funcționării st ructurilor administrației publ ice erau Legea
nr. 37 din 19909 pentru organizarea și funcționarea Guvernului României și
Legea nr. 69 din 199110 privind administrația publică locală. Legea nr. 37/1990
reglementa, în doar 23 de articole, funcționarea Guvernului Rom âniei. Guvernul
avea o structură simplificată, iar pentru rezolvarea operativă a problemelor
curente și urmărirea aducerii la îndeplinire a măsurilor dispus e își constituise un
birou executiv compus din primul-ministru, miniștrii de stat, m inistrul
finanțelor, ministrul justiției, ministrul de interne și minist rul apărării naționale.
Pe lângă guvern funcționau, ca o rgane centrale de specialitate ale administrației
de stat, comisiile naționale și alte organe asimilate acestora, c u m s u n t
departamentele, agențiile, ofic iile, secretariatele și subsecre tariatele de stat, care
se înființau potrivit legii, cu respectarea prevederilor bugete lor alocate11. Pe
lângă primul ministru funcționau: Consiliul reformei, relațiilo r și informațiilor
publice; Cabinetul primului ministru; consilierii primului mini stru. Structura
mai cuprindea și un secretariat general, condus de secretarul g eneral al
guvernului, cu rang de ministru. Legea stabilea atribuții gener ale comune pentru
Guvern, prim-ministru și miniștr i, fără a intra în amănunte pri vind funcționarea
executivului.
În ce privește administrația pub lică locală, aceasta funcționa în baza a două
principii: al autonomiei locale și al descentralizării servicii lor publice12. Legea
nr. 69 din 1991 reglementa funcționarea autorităților publice l ocale – primarul,
consiliul local și consiliul județean –, dar aducea pe același palier și prefectul.
Astfel, același act normativ reg lementa autoritățile cărora le era aplicabil

9 Legea nr. 37 din 1990 pentru organizarea și funcționarea Guver nului României, abrogată prin art.
61 și înlocuită prin Legea nr. 90 din 2001.
10 Legea nr. 69 din 26 noiembrie 1991 a administrației publice lo cale, abrogată de art. 133 din Legea
nr. 215/2001 la data de 20 februarie 2007.
11 Art. 12 din Legea nr. 37/1990, abrogată.
12 Art. 119 din Constituția României din 1991, textul inițial din ainte de revizuirea din 2003. După
revizuire, art. este renumerotat 1 2 0 i a r t e x t u l d e v i n e „ A d m i n i s trația publică din unitățile
administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentr alizării, autonomiei locale și
deconcentrării serviciilor publice. Articolului i se adaugă și alin (2) care obligă la folosirea limbii
minorităților naționale în comu nitățile unde acestea au pondere însemnată.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 15

principiul autonomiei locale, dar și instituția reprezentantulu i guvernului în
teritoriu, care avea rolul să vegheze ca activitatea consiliilo r locale și județene
să se desfășoare conform legii13. Vechea lege a administrației publice locale
stabilea un număr mai mare de consilieri locali și județeni dec ât în prezent,
raportat la numărul de l ocuitori ai localității.
Atribuțiile consiliului local, consiliului județean, primarului ș i
președintelui consiliului județean erau enumerate fără a se fac e o distincție între
categoriile și domeniile de activit ate. Dizolvarea consiliilor locale, consiliilor
județene și demiterea primarului se făceau prin hotărâre de guv ern, la
propunerea motivată a prefectului; consiliile puteau fi dizolva te sau primarul
demis dacă au adoptat hotărâri/dispoziții repetate care au fost anulate de instanță
întrucât contravin intereselor locale sau încalcă Constituția.
Legea nr. 69 din 1991 nu avea un capitol referitor la inițiativ a cetățenească,
iar ședințele de consiliu erau publice doar când se dezbătea bu getul
local/județean. Un capitol din lege se referea la administrarea finanțelor publice,
devenit ulterior inutil prin reg lementările fiscale speciale.
La finalul anului 2000 sunt organizate alegeri parlamentare și
prezidențiale; după al doilea tur de scrutin este ales în funcț ia de președinte al
României Ion Iliescu – în mod controversat, pentru că s-a pus î n discuție dacă
se afla la al doilea sau la al treilea mandat, Constituția Româ niei limitând
numărul de mandate ale președintelui la două – iar alianța soci al-democrată care
l-a susținut – PDSR, PSDR și PUR – desemnează prim-ministrul. Î ncepând cu
alegerile din 2000, pragul electoral pentru accederea în parlam ent a partidelor a
fost ridicat de la 3% la 5%.

 Guvernul Adrian Năstase
(decembrie 2000 – decembrie 2004)
A d r ia n Nă sta se ( PD SR) d e v ine p r i m-ministru, asumându-și formare a și
conducerea unui guvern mi noritar monocolor.

13 Art. 108 din Legea nr. 69/2001, abrogată.

16 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Programul de Guvernare pentru perioada 2001-2004 stabilește ca
priorități14:
 relansarea creșterii economice;
 combaterea sărăciei și șomajului;
 refacerea autorității statul ui și a instituțiilor sale;
 reducerea birocrației, combatere a corupției și a criminalității ;
 continuarea și accelerarea procesului de integrare în Uniunea
Europeană și în NATO.
Guvernul Adrian Năstase se declara „adeptul unei maniere de luc ru bazate
pe dialog politic, social și economic și pe consultarea partene rilor politici și
opiniei publice”, pentru a asigura o bază social ă și politică s olidă de susținere a
inițiativelor și programelor guvernamentale.
Programul face o analiză a politicilor din perioada 1996-2000, care au dus
la o „desfășurare haotică a reformei economice și sociale, agra varea crizei
economice, prăbușirea nivelului de trai, politici fiscale defec tuoase, afectarea
funcționării serviciilor sociale și altele” și vine cu „soluții ” pentru redresare
economico-socială a țării. Programul începe cu măsurile urgente p e n t r u
depășirea perioadei de iarnă și pregătirea campaniei agricole d in primăvară, apoi
se ocupă de relansarea economiei. Guvernul își propunea reducer ea inflației,
atragerea de investitori, combat erea evazionismului, promovarea unor politici
coerente compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, dar și o serie de direcții
de relansare a politicilor financ iare, fiscale, monetare și bug etare.
Ca ramură prioritară a economiei naționale, se spunea că agricu ltura va fi
sprijinită prin:
 accelerarea reformei agrare;
 continuarea procesului de privat izare a societă ților comerciale c u
capital majoritar de stat;

14 Program de Guvernare pe perioada 2001-2004, prevăzut în anexa 2 din Hotărârea Parlamentului
României nr. 39 din 28 decembrie 2000 de acordare a încrederii Guvernului, publicată în Monitorul
Oficial Partea I nr. 700 din 28 decembrie 2000, postat pe site- ul Guvernului României, secțiunea
arhivă, disponibil la adresa http://arhiva.gov.ro/upload/progra m_guvernare/program%20de%20
guvernare_nastase.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 17

 promovarea unor programe de investiții;
 sprijinirea dotării tehni ce a agricultorilor;
 stimularea obținerii performan țelor în producție etc.
Programul enumeră pe rând măsurile de dezvoltare pentru fiecare sector
de activitate sau domeniu social: transporturi, infrastructură, comunicații,
turism, protecția mediului, stimularea întreprinderilor mici și mijlocii, investiții,
comerț. Unul dintre capitole est e dedicat combaterii sărăciei ș i șomajului prin
măsuri ce privesc piața muncii, politica salarială, asigurările sociale și asistența
socială.
O importanță deosebită este acordată în Programul de Guvernare
îmbunătățirii stării de sănătat e a populației, politicilor priv ind familia și protecția
copilului.
Potrivit acestui program, „statu l, prin reprezentanții săi treb uie să fie un
garant al modului de dezvoltare și supraveghere a asistenței me dicale în
România pentru toate categoriile de cetățeni (din mediul urban și rural, copii,
bătrâni, salariați, șomeri, defav orizați social, persoane cu ve nituri modeste sau
fără venituri)”. Educația, cercetarea și cultura sunt privite c a factori strategici de
dezvoltare și ca priorități naționale.
Un capitol al programului este dedicat măsurilor și acțiunilor pentru
întărirea statului de drept și reconsiderarea reformei în justi ție. Aceste măsuri
vin ca urmare a „deteriorării sistemului politic și instituțion al al statului de drept,
instabilitate legislativă, slăbire a rolului autorității statulu i”, dar și a „scăderii
stării de legalitate, răsturnarea valorilor autentice ale statu lui de drept, disoluția
autorității acestuia”. Odată cu reformarea justiției se promite ș i p u n e r e a î n
aplicare a măsurilor de combatere a corupției. Măsurile de înde plinire și
implementare a cerințelor aderăr ii la NATO sunt incluse în capi tolul referitor la
apărarea națională, ordinea publică și siguranța cetățeanului.
Alte capitole se referă la măsuri și politici privind relațiile interetnice,
politica externă și promovarea im aginii reale a României, pregă tirea României
pentru aderarea la Uniunea Europeană.

18 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Capitolul IX al Programului de Guvernare 2001-2004 avea în vede re
Reforma administra ției publice centrale și locale. Dezvoltarea regional ă.
Programul susținea accelerarea re formei administrative, prin mă suri stabilite în
urma „evaluării critice a Comisie Europene a situației actuale din acest
domeniu”, pentru realizarea criteriilor de aderare la Uniunea E uropeană.
În domeniul administrației publice, obiectivele15 stabilite prin Program au
fost16:
 restructurarea profundă a admin istrației publice centrale și lo cale;
 schimbarea de fond a raportului dintre administrație și cetățea n;
 descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei adminis-
trative și financiare;
 demilitarizarea treptată a unor servicii comunitare;
 depolitizarea structurilor administrației publice, eliminarea c lientelis-
mului politic;
 stoparea birocrației;
 coerența actului administrativ, perfecționarea managementului î n
administrație;
 aplicarea unor politici raționale d e dezvoltare ș i modernizare a
localităților rurale și urbane;
 întărirea autorității statului și a răspunderii acestuia;
 armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europ ene,
asigurarea coerenței și stabilității acestuia.
Programul de guvernare folosește s intagma „restructurarea profu ndă a
administrației publice centrale și locale”, ceea ce sugerează o reorganizare din
temelii a sistemului administra tiv românesc față de perioada an terioară.
Măsurile stabilite prin program urmăresc adaptarea administrați ei publice
românești la realitățile economice și sociale existente la acel moment,
similaritatea față de structuril e țărilor membre ale Uniunii Eu ropene, dar
păstrând elementele de tradiție a le administrației românești.

15 Într-o formă sau alta, aceste obiective au fost preluate și de programele de guvernare ulterioare
16 Programul de Guvernare 2001-2004, Capitolul IX, paragraf 9.1, p. 42.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 19

Ca măsuri principale, programul prevedea că restructurarea
administra ției publice se va realiza prin:
 restructurarea Guvernului în ve derea eficientizării actului de guvernare;
 reorientarea activității unor ministere și reducerea unui număr
important de agenții guvernamentale17;
 trecerea unor agenții guvernamen tale în subordinea sau coordona rea
ministerelor în vederea asigurăr ii unei activități coerente și eficiente, a
unor relații funcționale normale;
 înființarea unor ministere noi pentru a răspunde mai eficient
priorităților de relansare econo mică și de pregătire a aderării României
la Uniunea Europeană;
 unificarea și transformarea unor agenții guvernamentale, dovedi te ca
ineficiente, în ministere – iar aici sunt nominalizate Minister ul
Comunicațiilor și Tehnologia Info rmației, Ministerul Informații lor
Publice și Ministerul Turismului.
Este de remarcat aici că, dacă minis terele Comunicațiilor și ce l al
Turismului au avut oarecare tradiție și continuitate (vorbind d espre fiecare dintre
ele fie în varianta comasată, fi e de sine-stătătoare), Minister ul Informațiilor
Publice a fost înființat având la bază un departament, a exista t doar în Cabinetul
Năstase și a avut drept scop ges tionarea informa țiilor de inter es public deținute de
administrația publică centrală și locală. Ulterior înființării ministerului, în
octombrie 2001, este adoptată Le gea nr. 544 privind liberul acc es la informațiile
de interes public, ce prevede ca fiecare instituție să-și organ izeze compartimente
specializate de inform ații și relații publice18. Ministerul Infor mațiilor Publice a
fost desființat în 2003.
 înființarea în structura organizatorică a ministerelor a unor o ficii,
conduse de secretari de stat, pentru: relația cu parlamentul, s indicatele

17 Declarativ, toate guvernările ș i-au propus să reducă numărul d e agenții și numărul posturilor din
sectorul public. În fapt, lucrurile au stat exact invers, asist ând la o creștere constantă a numărului de
posturi și instituții.
18 Art. 4 din Leg ea nr. 544 din 2001 privi nd liberul acces la inf ormațiile de interes public, publicată
în Monitorul Oficial nr. 663 din 2 3 octombrie 2001, cu modifică rile ulterioare.

20 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

și patronatul; integrarea europe ană și relații externe; investi tori străini
și autohtoni.
 stabilirea, în conformitate cu reglementările legale, a unor st ructuri de
organizare cadru privind organizarea și funcționarea ministerel or și
agențiilor guvernamentale, prefecturilor, consiliilor județene și locale,
primăriilor; reducerea numărului departamentelor, direcțiilor g enerale,
direcțiilor, oficiilor, serviciilor și birourilor de administra ție publică
centrală și locală;
 reducerea substanțială a numărul ui persoanelor cu funcții de co nducere
din administrația publică centrală și locală (secretari general i adjuncți,
directori generali, directori gen erali adjuncți, șefi de oficii , șefi de
servicii și de birouri);
 reducerea pe ansamblu, în mod eșalonat, cu circa 30% a personal ului
din ministere și agenții guvernamentale precum și din cadrul
autorităților publice locale.
Principala preocupare a executivului a fost pregătirea României p e n t r u
aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce a determinat adoptarea d e măsuri pentru
îndeplinirea condițiilor impuse prin rapoartele de țară. Una di ntre condiții se
referea la reforma administrației publice, la acel moment consi derată
supradimensionată și puțin perform antă. Restructurarea administ rației publice
era cuprinsă, cu termene clare, în Planul de ac țiune al Programului de
Guvernare pe perioada 2001-200419, unele dintre aceste termene (prima
jumătate a anului 2001) fiind vădit nerealiste20: reorganizarea structurală a
Guvernului, a ministerelor și agențiilor guvernamentale, reduce rea numărului de
posturi de management din al doilea eșalon ierarhic și a număru lui total de
angajați din administrația public ă centrală și locală cu 30%.
Programul prevedea realizarea unei organigrame-cadru care să se adapteze
specificului fiecărei entități publice. Deși se pune accentul p e reducerea

19 Planul de acțiune al Programului de guvernare pe perioada 2001 -2004, aprobat prin Hotărârea de
Guvern nr. 455 din 09.05.2001, p ublicat în Monitorul Oficial nr . 267 din 23 mai 2001.
20 Nerealismul obiectivelor și termenelor pare a fi o constantă a programelor de reformă din ultimii
20 de ani.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 21

numărului de direcții, oficii, birouri, servicii pe de o parte, în ministere se
înființează oficii responsabile de comunicarea și relațiile cu parlamentul,
sindicate și patronat, cu mediul de investiții și responsabile de integrarea
europeană, conduse de un secretar de stat. Se reorganizează une le agenții
guvernamentale prin absorbția lor în cadrul sau în subordinea u nor ministere, iar
unele ministere își reconside ră direcțiile de activitate.
Pe de altă parte, Legea nr. 215/2001 a administrației publice l ocale prevede
un număr mai mic de consilieri a tât pentru consiliile locale, c ât și pentru
consiliile județene față de vechea Lege a administrației public e locale nr.
69/1991, ca și simplificarea procedurii de dizolvare a consiliu lui local și
demitere a primarului, pentru ca re decizia se mută de la nivelu l central (hotărâre
de guvern) la nivelul teritori al (ordin al prefectului).
Un alt obiectiv de reformă era schimbarea de fond a raporturilor dintre
administra ție și cetățean, iar acest lucru s-ar fi realizat prin:
 realizarea unui serviciu public în folosul exclusiv al cetățean ului;
creșterea rigurozității în motivarea și formularea răspunsurilo r, precum
și scurtarea termenelor în care autoritățile și serviciile publ ice au
obligația să răspundă so licitărilor cetățenilor;
 eliminarea blocajelor birocratice din administrația centrală și locală cu
care sunt confruntați cetățenii și agenții economici;
 consolidarea și lărgirea cadrulu i de participare a societății c ivile la
procesul decizional;
 perfecționarea cadrului de func ționare a democrației participat ive;
 asigurarea transparenței actelor administrative și comunicarea operativă
cu cetățenii.
Nereglementate până atunci, relațiile administrației publice cu cetățeanul
încep să se contureze și din punct de vedere normative. Așa cum precizam mai
sus, în octombrie 2001 este adop tată Legea nr. 544 privind libe rul acces la
informațiile publice, iar în februarie 2002 Guvernul emite Ordo nanța de Urgență
nr. 27 care reglementează activitatea de soluționare a petițiil or. În ianuarie 2003
Parlamentul adoptă Legea nr. 52 privind transparența decizional ă. Apar însă și

22 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

o serie de acte normative care re glementează conduita angajațil or din
administrația publică centrală sau locală: Legea nr. 360/2002 p rivind statutul
polițistului, Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a func ționarilor publici
și Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din
autoritățile și instituțiile publice. Actele normative includ ș i o serie de sancțiuni
pentru angajații din administra ția publică în cazul în care ace știa încalcă
reglementări din domeniul relației cu cetățeanul (nerespectarea termenului de
soluționare a petițiilor și atitudinea negativă în relația cu c etățenii). De remarcat
că în aceeași legislatură este adoptată și prima lege care regl ementează
comportamentul aleșilor locali și obligațiile acestora față de cetățenii – Legea
nr. 393 din 200421.
În ceea ce privește eliminarea blo cajelor birocratice din admin istrația centrală
și locală, nu se specifică exact care sunt aceste blocaje și că rui motiv s-ar datora:
dacă sunt cauzate de funcționari sau dacă se referă la blocajel e cauzate de lipsa de
colaborare dintre instituții. C oroborând reglementările adoptat e în acea perioadă
tindem să apreciem că programul se referea de fapt la blocajele ș i
disfuncționalitățile interinstituționale, la lipsa de colaborar e și cooperare, lipsa
schimbului de informații dintre instituțiile administrației pub lice. Problema este
încă de actualitate.
Participarea cetățenilor la procesul decizional a fost inițiată p r i n
Constituția României din 1991 și tangențial prin vechea lege a administrației
publice locale nr. 69/1991. Urmând tendința statelor moderne, c u o democrație
puternică, se va pune accentul și în România, cel puțin din per spectivă
legislativă, pe atragerea societ ății civile către participarea activă la procesul
decizional, în paralel cu creșterea transparenței actului admin istrativ. Pe lângă
Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni,
cadrul legislativ se îmbogățește cu prevederile Legii nr. 215/2 001 a
administrației publice locale refe ritoare la transparența deciz ională,
obligativitatea consultării cetăț enilor în procesul de adoptare a unor decizii,

21 Legea nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul
Oficial nr. 912 din 7 octombrie 2004.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 23

modalitățile de participare la dec iziile locale (referendum loc al, delegatul sătesc,
dezbateri publice etc.), Legea nr. 544/2001 privind liberul acc es la informațiile
publice, Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația
publică, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei locale
constituie un alt obiectiv al Prog ramului de Guvernare 2001-200 4:
 accelerarea procesului de desce ntralizare a serviciilor publice ș i
preluarea atribuțiilor de administrare și finanțare a unor acti vități de
către autoritățile locale și județene;
 transferarea către autoritățile publice locale a activităților și resurselor
corespunzătoare de la bugetul de s tat pentru finanțarea unor se rvicii
publice destinate comunităților lo cale (învățământ, sănătate, c ultură,
poliție comunitară, pompieri etc.)22;
 așezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor și taxelor local e, care
trebuie să devină principala sur să de alimentare a bugetelor lo cale;
 perfecționarea Legii finanțelor publice locale în scopul asigur ării
surselor de finanțare pentru funcționarea normală a serviciilor publice
ale fiecărei comunități locale; c rearea premiselor necesare pen tru
structurarea și aprobarea unor b ugete locale solid fundamentate ,
capabile să asigure finanțarea l ucrărilor de interes comunitar.
Prin descentralizare se transferă decizia, atribuțiile și respo nsabilitățile pe
anumite segmente de interes local, de la administrația centrală c ă t r e
administrația locală sau către sectorul privat, atât din punct de vedere
administrativ, cât și financiar. Legea nr. 215/2001 a administr ației publice locale
stabilește în sarcina autorităților locale (consilii locale, co nsilii județene, primar)
o serie de atribuții referitoare la serviciile publice furnizat e comunității și la buna
gestionare a acestora, atât organizatoric cât și financiar. Des centralizarea trebuie
corelată cu o politică financiară și fiscală adecvată, dimensio nată corect față de
nevoile de dezvoltare a comunității.

22 Tema descentralizării a fost s ubiect al tuturor programelor de reformă, dar niciodată transferul de
responsabilități nu a fost însoț it de un transfer adecvat al re surselor necesare realizării acestora.

24 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Demilitarizarea treptat ă, până cel târziu în anul 2002, a unor servicii
comunitare a fost un alt obiectiv al Program ului de Guvern are 2001-2004,
realizat prin:
 preluarea evidenței populației și organizarea acesteia ca servi ciu
comunitar de către administrația locală (cartea de identitate, cartea de
alegător, întocmirea listelor electorale permanente etc.);
 transferarea în subordinea instituțiilor prefectului a evidențe i
pașapoartelor, prin organizare a unui serviciu public județean
specializat;
 înființarea la nivelul fiecărei unități administrative a poliți ei comunitare
pentru ordinea publică, prin preluarea unor atribuții specifice d e l a
inspectoratele de poliție.
Acțiunile prevăzute mai sus au rolul de a contribui la întărire a măsurilor
de siguranță, de pază și securitate a cetățenilor și a bunurilo r acestora,
urmărindu-se adoptarea de urgență a unor prevederi legale în co ncordanță cu
normele din statele europene avansate.
Prin Ordonanța de U rgență nr. 83/200123 serviciul comunitar pentru
eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciul comuni tar regim permise
de conducere și înmatriculare a v ehiculelor au fost organizate în cadrul
instituțiilor prefectului. De reținut este că cele două servici i comunitare nu au
fost demilitarizate complet: ele sunt încadrate în cea mai mare măsură cu
funcționari publici cu statut special – polițiști, cărora li se aplică legislația
specifică (Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului).
Serviciile comunitare au o dublă subordonare: față de Instituți a
Prefectului, în structura cărui a se află administrativ-logistic , dar și Direcției
Generale a Pașapoartelor (DGP), respectiv Direcției Regim Permi se de
Conducere și Înmatriculări Vehic ule (DRPCÎV) cărora li se subor donează din
punct de vedere metodologic. Cele două direcții sunt structuri ale Ministerului

23 OUG nr. 83 din 30 august 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice
comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple ș i serviciilor publice comunitare
regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, publ icată în Monitorul Oficial nr. 543
din 1 septembrie 2001.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 25

Afacerilor Interne (actuala titu latură), ca și instituțiile pre fectului – acestea din
urmă prin intermediul Direcției Generale pentru Relația cu Inst ituțiile
Prefectului (DGRIP).
Instituția Prefectului este o structură civilă cuprinsă în orga nizarea unei
structuri preponderent militarizate – Ministerul Afacerilor Int erne. În proiectul
Codului administrativ respins de CCR, serviciul public comunita r regim permise
de conducere și înmatriculare vehicule ar fi trecut în subordin ea consiliilor
județene; Codul administrativ adoptat prin OG nr. 57/2019 păstr ează
subordonarea serviciului de căt re Instituția Prefectului.
Prin Ordonanța de Urgență nr. 84/200124 serviciul public comunitar de
evidență a persoanelor se organizează la nivelul consiliilor lo cale ale comunelor,
orașelor, municipiilor precum ș i la nivelul consiliilor județen e, respectiv a
municipiului București.
Din 2009, serviciul comunitar de evidență a persoanelor asigură pe lângă
întocmirea, păstrarea, evidența și eliberarea actelor de stare civilă, a cărților de
identitate, a cărților electroni ce de identitate și a cărților de alegător, cât și
desfășurarea activităților de primire a cererilor și de elibera re a pașapoartelor
simple, a permiselor de conducere, a certificatelor de înmatric ulare a vehiculelor
și a plăcilor cu numere de înmatriculare, în sistem de ghișeu u nic.
Spre deosebire de serviciile com unitare de pașapoarte, permise și
înmatriculări, serviciul comunitar de evidență a persoanelor ar e personal
preponderent civil. Și acest serviciu are o dublă subordonare, atât față de
autoritatea locală în structura căreia se află, cât și metodolo gic față de Direcția
Generală de Evidență Informatizată a Persoanei aflată în struct urile Ministerului
Afacerilor Interne. Coordonarea activității se face de către di recțiile județene de
evidență a persoanei, aflate î n subordinea consiliilor județene .
Un alt obiectiv din Programul d e Guvernare 2001-2004 ce vizează reforma
administrației este depolitizarea structurilor administra ției publice și
eliminarea clientelismului politic , iar acțiunile aplicabile acestuia sunt:

24 OUG nr. 84 din 30 august 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice
comunitare de evidență a persoanelor, publicată în Monitorul Of icial nr. 544 din 1 septembrie 2001.

26 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 respectarea legii privind statutul funcționarului public și apl icarea
consecventă a principiului angajării funcționarilor publici exc lusiv pe
criterii de competență profesională;
 promovarea în funcții publice numai pe criterii de performanță și de
moralitate, în spiritul și pe baza legii;
 gestionarea coerentă și corectă a carierei funcționarului publi c prin
salarizare corespunzătoare, s timularea și asigurarea unor condi ții
normale de lucru, în scopul respectării principiului stabilităț ii și
continuității în muncă;
 crearea unui sistem performant d e pregătire a funcționarilor pu blici și,
respectiv, a persoanelor alese în consiliile locale și județene .
Cel puțin la nivel teoretic, func ționarii publici și personalul din administrație
ar trebui să fie buni profesioniști, angajați și promovați excl usiv pe criterii de
competență profesională; în realitate, în sistemul administrati v românesc încă sunt
promovate persoane pe criteriul apartenenței politice. Indifere nt de declarațiile de
intenție enunțate de fiecare guve rnare, administrația româneasc ă este profund
politizată, aceasta fiind una din cauzele blocajelor birocratic e și nefuncționării
instituțiilor.
Funcționarii publici și personalul contractual din administrați a publică au
dreptul la o opțiune politică, în limitele reglementate de stat utele și codurile de
conduită specifice (Legea nr. 188/ 1999 privind Statutul funcțio narilor publici,
Legea nr. 7/2001 – Codul de conduită al funcționarilor publici, L e g e a n r .
477/2004 – privind Codul de conduită al personalului contractua l din autoritățile
și instituțiile publice), dar în exercitarea atribuțiilor de se rviciu trebuie să se
manifeste neutralitat ea și imparțialitatea25.
Un alt obiectiv interesant era stoparea birocra ției administra ției publice ,
prin:
 raționalizarea procedurilor adminis trative, stabilirea unor ter mene
precise de soluționare a cererilor;

25 În administrația din România se poate vorbi despre un traseism politico-administrativ: funcționari
publici ce devin politicieni și politicieni ce devin funcționar i publici.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 27

 raționalizarea circuitului documentelor;
 extinderea utilizării în administr ația publică a echipamentelor și tehno-
logiilor informatice;
 simplificarea procedurilor de e mitere a avizelor și acordurilor p r i n
generalizarea sistemului de ghișeu unic.
Termenele de soluționare a cererilor cetățenilor au fost stabil ite prin
Ordonanța de Urgență nr. 27/2002 privind reglementarea activită ții de
soluționare a petițiilor. Alte ter mene de soluționare a cereril or sunt și cele
cuprinse în Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informa țiile de interes
public. Circuitul documentelor trebuie gestionat coerent și cor ect, pentru a nu
genera întârzieri în primirea, p relucrarea și expedierea răspun surilor către
petenți. Informatizarea adminis trației publice, după 20 de ani, este încă în faza
de pionierat, ca și simplificar ea procedurilor de emitere a avi zelor și acordurilor
prin generalizarea sistemului d e ghișeu unic. Simplificarea pro cedurilor se
referă la rapiditatea de preluare a documentelor sau solicitare a interinstituțională
a acestora și nu exclude îndeplinirea tuturor condițiilor legal e și verificarea
riguroasă a documentațiilor.
Programul de guvernare 2 001-2004 își mai propunea coerența actului
administrativ și perfecționarea managementului în administra ție, prin:
 eficientizarea raporturilor din tre administrația publică centra lă și locală,
dintre autoritățile publice județene și cele din comune și oraș e;
 aplicarea unitară și eficientă a sistemului de norme și regleme ntări în
administrația publică centrală și locală;
 crearea unui sistem informaționa l integrat al administrației pu blice
centrale și locale;
 fundamentarea deciziilor privin d politicile sociale pe studii ș i expertize,
constituindu-se oficii sociologice de coordonare metodologică l a nivel
central și în cadrul consiliilor județene.
Obiectivul urmărea, printre alte le, să elimine lipsa de coerenț ă în aplicarea
cadrului legislativ în mod unitar de către toate structurile ad ministrative și lipsa
de argumentare a studiilor pe c are se bazează emiterea politici lor sociale.

28 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Aplicarea unor politici ra ționale de dezvoltare și modernizare a
localităților rurale și urbane era un alt obiectiv, realizabil prin:
 acordarea statutului de comună unui număr de peste 1.000 de sat e care
îndeplinesc criteriile legale, asigurându-se astfel apropierea autorității
administrative de cetățean26;
 organizarea ca orașe a unui număr important de comune care, pri n
dotările tehnico-edilitare se apr opie de statutul de localitate urbană;
 pregătirea condițiilor pentru organizarea administrativ-teritor ială în
conformitate cu standardel e Uniunii Europene.
Deși pare că intenția este de a apropia administrația locală de comunitate,
din păcate reorganizarea adminis trativ-teritorială a creat și d ezechilibre; multe
dintre comunele sau orașele nou create nu și-au putut susține f inanciar buna
gestionare a serviciilor și utilităților publice și nu au putut face investiții din
cauza lipsei surselor de venit, fiind nevoite să crească impozi tele și taxele doar
pentru a-și acoperi cheltuielile pentru un minim de servicii pu blice. Mare parte
dintre noile orașe nu dețineau dotările tehnico-edilitare cerut e prin legislație
pentru un astfel de statut.
Programul de guvernare și propunea și întărirea autorit ății statului și a
răspunderii acestuia , prin:
 repunerea în drepturile constituționale și legale a autoritățil or publice –
ministere și agenții guvernamentale, prefecturi, consilii județ ene,
consilii locale, primari;
 monitorizarea aplicării reformei administrative și a performanț elor
operaționale ale autorităților publice centrale și locale;
 întărirea controlului gestiunii banului public și asigurarea tr ansparenței
cheltuielilor prin informarea periodică a contribuabililor.

26 Această măsură a fost realizată în mare parte, guvernările ult erioare propunându-și exact
contrariul: reducerea numărului de unități administrativ-terito riale.
În România există 320 de orașe, dintre acestea 12 fiind municip ii de rang unu și 94 municipii de
rang doi. 29 de orașe au mai puțin de 5000 de locuitori și alte 111 au între 5000 și 10.000 de locuitori.
Așadar, 44% dintre orașe au sub 10.000 de locuitori. 55 de loca lități au dobândit statutul de oraș sau
municipiu după anul 2000, cele mai multe (30) în anul 2004.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 29

Aceste măsuri de reformă urmăresc de fapt recunoașterea autorit ății
publice și respectarea instituțiilo r de către cetățean, creșter ea vizibilității și
îmbunătățirea imaginii administrației publice prin asumarea răs punderii,
transparența operațiunilor financ iare și gestionarea eficientă a banului public27.
Ultimul obiectiv cuprins în capitol ul dedicat reformei în admin istrația
publică îl constituia armonizarea cadrului legislativ cu reglement ările Uniunii
Europene , iar acest obiectiv se reali za prin următoarele măsuri:
 asigurarea coerenței și a stabilității pe termen lung a cadrulu i legislativ
în domeniul administrației publice centrale și locale;
 inițierea unei ample acțiuni de îmbunătățire a reglementărilor existente
în domeniu și elaborarea unor reglementări noi, bazate pe princ ipiile
prevăzute de Constituție și de Car ta Europeană a Autonomiei Loc ale;
 elaborarea și înaintarea în Parlament, în cursul anului 2001, a
următoarelor proiect e pentru asigurarea unității de interpretar e și
aplicare, pentru evitarea parale lismelor, a excesului de reglem entări și
a modificărilor repetate ale aceluiași act normativ:
• Codul administrativ28;
• Codul de procedură administrativă;
• Codul electoral.
Marea majoritate a normelor ce r eglementează funcționarea și re lațiile din
cadrul administrației publice au fost adoptate în legislatura 2 001-2004 și sunt în
mare parte aplicabile și în pr ezent, cu modificările și actuali zările ulterioare sau
preluarea lor în Codul administrativ din 2019: organizarea și f uncționarea
Guvernului și a administrației publice locale, normele de condu ită și statutele
unor categorii de funcționari, relația cu cetățeanul și transpa rența procesului
decizional și a informațiilor publice.

27 Aceste măsuri nu numai că nu s-au realizat, ci încrederea publ ică și recunoașterea autorității
instituțiilor publice au fost într-o continuă scădere.
28 Au trecut 18 ani pentru a se realiza, într-o formă perfectibil ă, una dintre cele trei reglementări
propuse – Codul administrativ.

30 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Strategia Guvernului privind accelerarea reformei în administra ția
publică (2001)
Strategia29 avea drept motivație imposibilita tea de aplicare a unei reform e
economice în România în condițiile existente la acel moment, da r și necesitatea
de a îndeplini condițiile impuse României pentru aderarea la Un iunea
Europeană. Potrivit acestei Stra tegii, administrația trebuie an gajată într-un
proces de schimbare pe patru planuri:
• strategic – care să redefinească rolul statului, respectiv delimitarea
rolului acestuia de rolul organizațiilor private;
• legal – diminuare a densității legislative, utilizare mai mare a leg ilor-
cadru, creând posibilități sporite de acțiune pentru autorități le
executive;
• organizațional – orientat spre reducerea ier arhiilor, simplificarea proce-
durilor delegării execuției sarc inilor către organisme care nu fac parte
din administrație;
• cultural – urmărind o schimbare a valor ilor și a modurilor de acțiune a
aleșilor, funcționarilor, a utilizatorilor, grupurilor de inter ese și a
cetățenilor.
Punctele de plecare ale procesu lui de reformă erau stabilite as tfel:
 formularea unor obiective concrete și cuantificabile;
 creșterea capacității strategice a administrației publice de a opta pentru
diferite proiecte și de a-și defini singură prioritățile;
 articularea, într-o viziune integratoare pe termen mediu și lun g, a
transformărilor din adm inistrația publică;
 necesitatea unei mai bune reprezentări a intereselor cetățenilo r în
procesele de luare a deciziilor;
 asigurarea managementului prin obiective;

29 Strategia Guvernulu i privind accelerarea r eformei în administr ația publică, emisă în 2001,
publicată în Monitorul Oficial nr. 660 din 19 octombrie 2001, d isponibilă pe site-ul Guvernului
României, secțiunea Strategii, la adresa http://gov.ro/ro/obiec tive/strategii-politici-programe/
strategia-guver nului-privind-accelerarea- reformei-in-administra tia-publica&page=1

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 31

 consolidarea infrastructurii organizatorice pentru managementul
strategic al proceselor din domeniul economic și social;
 nevoia creșterii funcției de consultanță și monitorizare a admi nistrației.
Obiectivele Strategiei de accelerare a reformei administrației publice sunt
identice cu cele prevăzute de Programul de Guvernare 2001-2004, printre care
se numără:
 restructurarea profundă a admin istrației publice centrale și lo cale;
 schimbarea de fond a raportului dintre administrație și cetățea n;
 descentralizarea serviciilor pub lice și consolidarea autonomiei locale;
 demilitarizarea treptată a unor servicii comunitare;
 depolitizarea structurilor admin istrației publice și eliminarea
clientelismului politic;
 stoparea birocrației;
 coerența actului administrativ și perfecționarea managementului î n
administrației;
 aplicarea unor politici raționale d e dezvoltare ș i modernizare a
localităților rurale și urbane;
 întărirea autorității statului și răspunderii acestuia;
 armonizarea cadrului legislativ c u reglementările Uniunii Europ ene.
Strategia a avut ca perioadă de implementare 2001-2004 și urmăr ea
îmbunătățirea modului de lucru al administrației atât prin opti mizarea
structurilor componente ale acesteia, cât și prin schimbări ale regulilor formale
instituite de actele normative.
Etapele procesului de reformă au fost:
 analiza mediului și a resurselor interne; diagnosticul asupra s ituației de
fapt și elaborarea unei strategii;
 definirea obiectivelor/proiectelor strategiei;
 elaborarea planului strategic;
 elaborarea programului de acțiune;
 conducerea strategică.

32 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

De remarcat că strategia nu includea și o etapă finală a proces ului de
reformă, respectiv urmărirea imp lementării măsurilor reformei ș i monitorizarea
efectelor aplicării acestor măsuri, care ar fi putut arăta prog resele, realizările sau
punctele slabe ale aplicării măsurilor de reformă.
Măsurile de accelerare a reformei au fost structurate pe mai mu lte sectoare:
 strategia privind administra ția publică centrală
Măsurile de reformă încearcă să pună în valoare dreptul cetățe nilor de a
participa la procesul de luare a deciziilor publice, garantarea corectitudinii și
egalității de tratament a cetățen ilor, întărirea coordonării și colaborării dintre
instituțiile guvernamentale și atragerea cetățenilor în planifi carea și controlul
activităților din sectorul public. Strategia prevedea delimitar ea și diviziunea
funcțiilor ministerelor și agențiilor subordonate, pentru ca ac estea să fie active
în planificarea politicilor, luarea deciziilor, implementare, m onitorizare, control
și evaluare. Obiectivele strategiei vizau stabilirea responsabi lității politice și
administrative a Guvernului și îmbunătățirea calității politici lor publice ai căror
beneficiari sunt cetățenii. Elabo rarea planurilor strategice și îndeplinirea lor
trebuie să devină obiective permanente ale ministerelor, între care trebuie să se
realizeze o cooperare și un schimb de informații mai eficient p entru rezolvarea
coerentă a problemelor societății.
 strategia de dezvoltare a administra ției publice locale
Se dorea creșterea autonomiei colectivităților locale, prin înd eplinirea
următoarelor funcții: îmbunătățirea managementului în administr ația locală;
îmbunătățirea mecanismului de stabilire a bugetelor locale; dez voltarea
mecanismului investițional și org anizarea mecanismului de credi tare pentru
investiții; dezvoltarea partener iatului public-privat; facilita rea procesului de
dezvoltare economică locală; o m ai bună reprezentare a interese lor cetățenilor
în procesele de luare a deciziilo r. Administrația locală trebui e să se orienteze
către satisfacerea nevoilor cetățenilor prin asigurarea unor se rvicii publice de
calitate. Se dorea realizarea inde pendenței administrației loca le prin scăderea
fondurilor alocate de la bugetul de stat și creșterea ponderii în bugetele locale a
veniturilor proprii; utilizarea banilor publici să fie supraveg heată de către

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 33

autoritățile centrale, prin audi t intern și prin controlul soci al exercitat de către
cetățeni.
 strategia de reform ă bugetară, întărirea managementului financiar, a
controlului intern și a auditului
Scopurile acestei strategii erau: analiză a funcțiilor sectorul ui public;
transferul unor funcții ale admin istrației centrale către secto rul privat sau către
administrația locală; armonizarea bugetului cu prioritățile pol itice și cu
programele de dezvoltare economic o-socială; realizarea unui aud it intern
eficient. Consolidarea managementului financiar trebuia să se r ealizeze prin
planificarea activităților din s ectorul de stat, distribuirea f ondurilor bugetare și
monitorizarea utilizării banilor publici; un rol important în î mbunătățirea
activității ministerelor îl au con solidarea controlului intern și auditul.
 strategia de dezvoltare a unei administra ții orientate c ătre cetățean
Orientarea către rezultate și furnizarea de servicii publice de calitate,
stabilirea unor standarde în care să se încadr eze organizațiile care furnizează
servicii publice și generalizarea sistemului ghișeului unic sun t scopurile definite
de această strategie. Printre măsurile de realizare a unei admi nistrații orientate
către cetățean sunt enumerate: crearea mecanismelor de consulta re efectivă a
cetățenilor, în scopul creșterii gamei de servicii oferite și p rimirea unui feedback
privind calitatea serviciilor; i ntegrarea furnizării serviciilo r implicând o
schimbare în procesele de structură organizațională de până atu nci; utilizarea
tehnologiei informației și a comunicării; schimbarea mentalităț ii birocratice.
 strategia de dezvoltare a func ției publice
Strategia urmărește crearea unui corp al funcționarilor publici profesionist,
imparțial, onest, stabil și eficient; îmbunătățirea sistemului d e r e c r u t a r e ș i
selecție; îmbunătățirea sistemului de perfecționare profesional ă; dezvoltarea
mecanismelor ce au ca rezultat creșterea mobilității funcționar ilor publici în
funcțiile publice. Dezvoltarea func ției publice are drept compo nente:

34 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

perfecționarea cadrului legisla tiv; buna funcționare a sistemul ui de management
al resurselor umane; utilizarea unor metode moderne de conducer e30.
 strategia privind modernizarea și dezvoltarea serviciilor publice de
gospodărie comunal ă
Bazată pe descentralizarea serviciilor publice, strategia încea rcă să
responsabilizeze mai mult autoritățile locale în privința asigu rării serviciilor
publice către populație. Se încearcă creșterea gradului de acce s al populației la
serviciile de bază (alimentare cu apă, alimentare cu gaze, salu brizare,
canalizare). Reducerea gradului de monopol, corelată cu atrager ea capitalului
privat în finanțarea investițiilo r din domeniul infrastructurii locale și crearea
mecanismelor de împru mut dedicat autorităților locale au ca sco p îmbunătățirea
calității serviciilor și alinierea la exigențele Uniunii Europe ne.
Strategia de accelerare a reform ei administrației publice are î n conținut și
riscurile în implementarea reformei.
S-au identificat patru factori de blocaj în implementarea refor mei,
respectiv:
 factorii strategici (logica instituțională centralizată, complexitatea
decizională și polemicile asupra legitimității);
 factorii structurali (încetineala birocratică, sistemul de autoritate,
restricțiile juridice, mijloacele limitate, dimensiunea și comp lexitatea
structurilor administrative);
 factorii culturali (respingerea arbitrarului de natură umană, teama de
risc, reticența implementării lucrurilor noi, tradiția „continu ității”,
existența tabu-urilor);
 factorii comportamentali (absența stimulărilor individuale, lipsa
obiectivelor finale, demotivare și frustrări, comportamente de
așteptare).
Strategia identifică și factori de fragilitate , care pot duce la abandonarea
procesului de reformă după demararea implementărilor. Printre a ceștia se

30 Aceste măsuri sunt preluate în t oate procesele ulterioare de r eformă a funcției publice.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 35

enumeră: lipsa de planificare din timp, lipsa bilanțurilor și a evaluărilor,
diagnostice incomplete, compar timentarea serviciilor, diluarea
responsabilităților, reflexul recurgerii la asistența ierarhică , confuzie și prudență
față de criză, absența leaders hip-ului, neimplicarea actorilor.
Pentru planificarea, implementarea și monitorizarea reformei ad ministrației
publice s-a propus crearea unei unități centrale de reformă, ca re să armonizeze, să
coordoneze și să ghideze institu țiile în aplicarea unitară a mă surilor de reformă.

Strategia Guvernului privind informatizarea administra ției publice
(2001)31
Strategia32 promova modernizarea administrației publice, prin: informati-
zarea cu scopul creșterii eficienței administrației centrale și locale,
informatizarea serviciilor având ca beneficiari agenți economic i și cetățeni,
asigurarea accesului la informații pentru utilizatorii finali a i serviciilor
administrației. La nivelul anului 2000 prea puține instituții p ublice dețineau
computere, nu existau baze de date, instituțiile nu erau interc onectate printr-un
sistem informatic, nu aveau pagini de internet sau portaluri pr oprii. Necesitatea
informatizării a venit din nevoi a de eficientizare a activități i, a comunicării mai
ușoare între instituții, dar și a simplificării procedurilor în relația cu cetățenii.
Ministerul Administrației Publice avea obligația să creeze o un itate permanentă
pentru aplicarea acestei strategii.
Infrastructura tehnologică necesa ră planului de acțiune pentru
implementarea strategiei conține o rețea națională TI, o rețea extranet
guvernamentală care să interconect eze toate sistemele informați onale ale
administrației centrale și locale cu o alta de tip internet. Se încurajează crearea
arhivelor, garantarea calității da telor conținute și permiterea accesului larg și
complet la acestea prin intermediul portalurilor de informații. Se dorea

31 Exemplu de nerealism în formula rea unor obiective. Ex. prin st rategie se propunea ca 250.000 de
angajați din sectorul public să obțină licența ECDL.
32 Strategia Guvernului privind inf ormatizarea administrației pub lice (2001), disponibilă pe site-ul
Guvernului României, la secțiunea Strategii, la adresa http://g ov.ro/ro/obiective/strategii-politici-
programe/strategia-guvernului-pr ivind-informatizarea-administra tiei-publice&page=1

36 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

realizarea unui portal unic de reglementări juridice, a unui po rtal care să conțină
banca de date a Ministerului de Justiție și un portal care să p ermită accesul on-
line la Monitorul Oficial. Se pr evedea înființarea portalurilor de servicii: servicii
către cetățeni, servicii către agenții economici, servicii de a ngajare a forței de
muncă și un portal specializat pentru certificări. Utilizatorii urmau să aibă acces
la aceste portaluri în baza semnăturilor digitale și a cărții d e identitate
electronică33.
Informatizarea administrației publice locale aduce cu ea și înf iințarea
ghișeelor pentru furni zarea serviciilor unitare către cetățeni. Integrarea registrelor
de stare civilă trebuia să permită o mai bună verificare și evi dență a operațiunilor,
scutind cetățenii de furnizarea unor date care sunt deja în evi dențele
administrative. De asemenea, informatizarea registrelor de prop rietăți ar fi trebuit
să permită accesul și schimburil e de informații mai eficiente î ntre autorități.
Strategia de informatizare a administrației publice își propune a și emiterea
cărții electronice de identitate, care să funcționeze atât ca a ct de identitate, cât și
card de acces la toate serviciile administrative on-line ce sol icită un anumit grad
de identificare a utilizatorului.
Se preconiza eliberarea a un mili on de carduri electronice până la finele
trimestrului IV din 2003 – măsură care nu a fost pusă în practi că. Erau
promovate semnătura digitală, in formatizarea managementului doc umentelor și
activitatea de achiziții prin sist emul electronic (e-Procuremen t). Pentru
implementarea strategiei s-a pr econizat un cost total de 357,6 milioane USD.

Strategia Guvernului privind dezv oltarea serviciilor publice de
gospodărie comunal ă (2001)
A fost prima strategie34 elaborată în România care a vizat transformările
programate din sfera serviciilor publice. Strategia a fost elab orată la scurt timp

33 Nicio măsură dintre cele propuse nu s-a realizat în perioada d e implementare a strategiei.
34 Strategia Națională privind dezvoltarea serviciilor publice de gospodărie comunală pe
perioada 2001-2004 și până în anul 2030, disponibilă pe site-ul Secretariatului General al
Guvernului, la adresa http://gov.ro/ro/obiective/strategii-poli tici-programe/strategia-guvernului-
privind-dezvoltarea-serviciilor-publice-de-gospodarie-comunala& page=1

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 37

după adoptarea Legii nr. 326 din 28 iunie 2001 a Serviciilor pu blice de
Gospodărie Comunală și avea ca p rincipiu de bază crearea condiț iilor prin care să
se poată oferi consuma torilor servicii la standarde europene și prețuri accesibile.
Documentul conține un bilanț în cifre privind situația infrastr ucturii
serviciilor publice de importanță majoră existente la nivelul a nului 2001
(alimentarea cu apă potabilă a l ocalităților, canalizarea și ep urarea apelor uzate,
energia termică pentru încălzire a și prepararea apei calde mena jere, salubrizarea
localităților, distribuția gazelor naturale, distribuția energi ei electrice), a
gradului de accesibilitate a popul ației la aceste servicii de b ază și o analiză a
situației operatorilor din domen iul serviciilor publice de gosp odărie comunală.
Principalele obiective ale Strategiei pe termen mediu 2001-2004 au fost:
 descentralizarea serviciilor publice și creșterea responsabilit ății
autorităților locale cu privire l a calitatea serviciilor asigur ate;
 extinderea sistemelor centralizat e pentru serviciile cu impact major
asupra stării de sănătate și a nivelului de trai al populației (alimentare
cu apă, canalizare, salubrizare) ș i creșterea gradului de acces a l
populației la aceste servicii;
 restructurarea mecanismelor de pro tecție socială a segmentelor
defavorizate ale populației;
 promovarea principiilor economiei de piață și reducerea gradulu i de
monopol; atragerea capitalului privat în finanțarea investițiil or din
domeniul infrastructurii locale;
 instituționalizarea creditului local și extinderea utilizării a cestuia în
finanțarea investițiilor din infrastructură;
 promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă; promovarea
parteneriatului social.
Obiectivele strategice pe termen lung 2005-2030 se referă la:
 îndeplinirea exigențelor impuse prin directivele UE pentru toat e
categoriile de servicii publi ce de gospodărie comunală;
 asigurarea accesului generalizat al populației la serviciile de interes
vital (apă, canalizare, salubritate, încălzire);

38 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 deschiderea deplină a pieței serviciilor de gospodărie comunală ș i
stimularea mediului concurențial în acest domeniu;
 dezvoltarea durabilă;
 protecția mediului;
 gospodărirea cu grijă a r esurselor naturale;
 menținerea unui echilibru corect între veniturile populației și tariful
serviciilor.
Strategia punea accentul pe prom ovarea și susținerea unor progr ame de
dezvoltare și de investiții în reabilitarea și modernizarea inf rastructurii
serviciilor publice, dar își propunea și să asigure măsuri de p rotecție socială a
populației defavorizate și implementarea unor proiecte de susți nere financiară și
atragere de capital pentru sectorul serviciilor publice. Descen tralizarea
serviciilor publice și creșterea responsabilității autoritățilo r locale cu privire la
calitatea serviciilor asigurate populației se face în paralel c u extinderea prin
programe guvernamentale a sisteme lor centralizate pentru servic iile de bază
(alimentare cu apă, canalizare, s alubrizare) pentru creșterea g radului de acces al
populației la aceste servicii.
Strategia face și o evaluare a costurilor de implementare calcu late pe cap
de locuitor, diferențiate pe mediul urban/mediul rural, iar tot alul investițiilor în
serviciile de gospodărie comunală din perioada 2002-2030 s-ar r idica la 17,65
miliarde USD, fără a include investițiile pentru serviciile de transport public,
reamenajare și modernizare drumuri și iluminat public pentru ca re s-a estimat
un cost de 4.356 milioane USD. Potențialele surse de finanțare – în afara
bugetului de stat confruntat cu multiple deficite – erau consid erate: capitalul
privat, fondurile nerambursabile și creditele cu garanții de st at și ale autorităților
locale. Strategia insistă pe în ființarea unei Bănci de Investiț ii a Autorităților
Locale (BIAL), care să faciliteze investițiile în domeniul serv iciilor publice și
să fie un sprijin pentru proiec tele autorităților locale. Acest ea din urmă s-ar fi
aflat chiar printre principalii acționari ai băncii, iar partic iparea la capitalizarea
instituției bancare le-ar fi oferit o serie de avantaje: partic iparea la decizia asupra
criteriilor de finanțare, costur i mai mici de finanțare în sect orul public, condiții

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 39

mai avantajoase pentru creditele solicitate de către autorități le locale. Această
instituție financiară nu a fos t înființată niciodată.
Strategia privind dezvoltarea serviciilor publice ar aduce – te oretic – și alte
beneficii economico-sociale:
 crearea a circa 260.000 de noi loc uri de muncă în afara celor 1 50.000
existente în servicii în anul 2001;
 stimularea industriei românești producătoare de utilaje, mașini ș i
materiale necesare lucrărilor de investiții în infrastructura s erviciilor,
care ar genera alte 40.000- 50.000 de locuri de muncă;
 aportul adus bugetului prin taxe , impozite și TVA la materialel e
consumate în investiții;
 asigurarea pieței de desfacere și relansare economică, economii
importante de resurse naturale și combustibili ca urmare a scăd erii
pierderilor pe rețelele de distribuție;
 reducerea efortului bugetar pent ru plata subvențiilor la energi a termică,
urmare a scăderii costur ilor producerii acesteia.
Măsurile cuprinse în strategie nu pot fi aplicate în lipsa unui c a d r u
legislativ adecvat; un capitol al strategiei este dedicat îmbun ătățirii
reglementărilor în domeniu și necesității creării unei autorită ți de reglementare
în domeniul serviciilor publice.
Strategia mai conține elemente de reformă managerială și admini strativă,
respectiv principii care să reglem enteze raporturile dintre adm inistrația publică
locală și operatori, necesitatea reducerii numărului de operato ri pentru
eficientizarea furnizării de se rvicii de calitate, organizarea cadrului pentru
pregătirea profesională a persona lului care lucrează în domeniu l serviciilor
publice.

* * *

40 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

În perioada 2000-2004, procesul d e reformă a administrației pub lice, atât
la nivelul aparatului tehnic, cât și la nivelul aleșilor locali este perceput ca un
proces care nu a adus încă transformările așteptate. Astfel, ju mătate dintre
primari au o opinie nefavorabilă cu privire la schimbările din administrația
publică, în timp ce 36,4% dintre modernizatori35 consideră că administrația
publică este supusa unui proces de reformare într-o mică măsură36.
1.2. Perioada 2004-2008
În această perioadă nu au existat documente strategice dedicate reformei
administrației publice. Din această perspectivă, pare perioada în care a existat
cea mai mică preocupare pentru această temă. Apar referiri în Programul de
Guvernare 2005-2008 , adoptat la finele anului 2004, după validarea alegerilor
parlamentare și instalarea noului guvern.

 Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu
(decembrie 2004 – decembrie 2008)
Ca urmare a validării alegerilor din 2004, Alianța Dreptate și Adevăr
constituită din Partidul Național Liberal și Partidul Democrat își desemnează
primul ministru în persoana lui Călin Popescu-Tăriceanu. Cu spr ijinul
parlamentar al Partidului Umanist din România, al Uniunii Democ rate a
Maghiarilor din România și al minorităților naționale se consti tuie guvernul
format din PNL – PD – PUR – UDMR, plus un ministru independent (ministrul
justiției).
Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu își începe mandatul la 29 dece mbrie
2004 și îl încheie, în altă formulă, după remanierea din 2007, la 22 decembrie
2008, după validarea alegerilor di n 2008 și numirea noului Guve rn; este sigurul
prim-ministru din perioada studiată care își încheie mandatul l a termen.

35 În perioada 2001-2004 a fost creată o rețea de modernizatori a i administrației publice, rețea
inactivă, neutilizată.
36 Profiroiu, Marius; Andrei, Tudorel; Dincă, Dragoș; Carp, Radu. 2006. Reforma administra ției
publice în contextul integr ării europene. Studiul nr. 3. Institutul European din România – Studii de
impact III, București, p. 8.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 41

Programul de Guvernare 2005-200837
Potrivit Programului, opțiunile fundamentale pe care Guvernul României
le împărtășește și le promovează sunt:
1. Consolidarea statului de drep t și a democrației în România.
2. Redefinirea rolului statului prin restrângerea intervenției sale în
economie și întărirea funcțiilor acestuia de garant al legalită ții.
3. Întărirea libertăților individua le, sporirea siguranței cetă țeanului și a
familiei.
4. Garantarea și dezvoltarea pr oprietății privat e, restituirea integrală a
proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist, tratament ul egal
al proprietății.
5. Instituirea economiei de piață funcționale.
6. Stimularea spiritului întreprinzător.
7. Coeziunea economică și socială , reducerea sărăciei și a marg inalizării
sociale.
8. Egalitatea șanselor.
9. Respectarea drepturilor minorităților.
10. Integrarea deplină a României în structurile economice și d e securitate
euro-atlantice.
În această legislatură a fost adoptată Legea nr. 247 din 2005 p rivind
reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente,
care vin să completeze alte acte normative din domeniul fondulu i funciar și al
restituirii proprietă ților, respectiv:
 Legea nr. 18 din 1991 – Legea fondului funciar;
 Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile prelu ate în
mod abuziv în perioada 6 mar tie 1945 – 22 decembr ie 1989;
 Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra
terenurilor agricole și celor forestiere;

37 Program de Guvernare pe perioada 2005-2008, publicat în Monito rul Oficial nr. 1265 din 29
decembrie 2004.

42 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retroceda rea
unor bunuri imobile care au apar ținut cultelor religioase din R omânia;
 Ordonanța de urgență a Guvernul ui nr. 83/1999 privind restituir ea unor
bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor apar ținând
minorităților naționale din România.
Guvernul Tăriceanu și-a stabilit ca principii :
 Principiul comunic ării și transparen ței. Guvernul va informa
permanent publicul asupra activită ții sale, atât în stadiul de evaluare a
politicilor publice, cât și în momentul adoptării și implementă rii
deciziilor, furnizând în orice mo ment informații complete, obie ctive și
consistente de natură financiară ori în legătură cu misiunea și
planificarea sa strategică; în comunicarea publică, Guvernul va utiliza
un limbaj accesibil pentru public.
 Principiul particip ării. Calitatea și legitimitatea politicilor publice se
vor asigura prin consultarea și participarea reprezentanților c omunității
de afaceri și societății civile î n faza de concepție, elaborare ș i
implementare a politicilor publice.
 Principiul responsabilit ății. În îndeplinirea misiunii pentru care a fost
investit și subordonat unor norme etice și juridice, Guvernul p rin
reprezentanții săi, va avea func ții clare, care vor fi explicat e publicului
și își va asuma în orice moment responsabilitatea pentru activi tatea sa.
 Principiul eficien ței. Politicile publice vor fi elaborate și aplicate numai
în situația în care corespund unei nevoi, în baza unor obiectiv e bine
definite, ierarhizate și a unor evaluări de impact prealabile. Politicile
publice vor fi aplicate în termenul planificat, pentru a nu măr i costurile.
 Coerența. Politicile publice vor fi elabor ate și aplicate în mod coeren t
și ușor de înțeles atât de funcționarii publici, cât și de cetă țeni în calitate
de beneficiari sau receptori ai acestora.
Primul capitol se referă la îndeplinirea cerințelor pentru integrarea
european ă, ca obiectiv principal al Progr amului de Guvernare, prin:
 respectarea condiționalităților re zultate în urma încheierii ne gocierilor
tehnice;

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 43

 accelerarea introducerii reglementărilor europene în legislația internă,
simultan cu asigurarea transparenței cu privire la costurile pu blice și
private, urmare a intrării în e fectivitate a reglementărilor co nținute în
acquis-ul comunitar;
 fundamentarea politicilor publice pe principiile ș i orientările formulate
în documentele UE;
 creșterea capacității instituționa le a administrației publice î n special în
ceea ce privește procedurile eur opene cu privire la derularea f ondurilor
de preaderare, de coeziune și a celor structurale;
 redefinirea atribuțiilor autorităților publice, în scopul adapt ării la noile
forme de colaborare cu structurile UE;
 întărirea colaborării cu societatea civilă în scopul reducerii riscurilor
culturale datorate procesului de europenizare.
Programul de Guvernare își mai propunea măsuri în ceea ce prive ște
mediul de afaceri – incluzând aici relaxarea fiscală, consolida rea pieței
financiare, combaterea corupție i, eliminarea barierelor adminis trative la
obținerea de avize, politica de concurență, politica în domeniu l sprijinirii
IMM-urilor, piața muncii.
Politica în domeniul educației avea ca obiective:
 accesul egal și sporit la educație;
 calitatea ridicată a educației și pregătirea societății bazate pe
cunoaștere;
 descentralizarea și depolitizar ea sistemului educativ;
 transformarea educației în resursă de bază a modernizării Român iei;
 considerarea investiției în capitalul uman ca investiția cea ma i
profitabilă pe termen lung;
 reconstrucția învățământului în mediul rural;
 combinarea eficientă a educație i de elită cu educația generală;
 compatibilizarea europeană și scoaterea învățământului românesc din
izolarea din ultimii ani;
 dezvoltarea instituțională a educației permanente.

44 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Programul conținea și politici în domeniul cercetării-dezvoltăr ii și
inovării, protecția socială, în domeniul sănătății, politica ag ricolă și de
dezvoltare rurală, politica fiscal-bugetară, politica industria lă, politica în
domeniul turismului, politica de dezvoltare regională, politica privind
amenajarea teritoriului, politica în domeniul transporturilor, politica privind
protecția mediului înconjurător , politica de protecție a consum atorului, politica
în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicații, politica privind susținerea
tinerei generații, politica în domeniul culturii, politica în d omeniul cultelor,
politica în domeniul relațiilor cu românii de pretutindeni, pol itici în domeniul
relațiilor interetnice, politica în domeniul justiției, politic a de securitate
națională, politica externă, politici anticorupție.
Printre obiectivele acesteia din urmă, se urmărește reglementar ea
conflictului de interese, prin mo dificarea Legii administrației publice locale
pentru a face delimitarea funcției politice a președintelui și vicepreședintelui de
consiliu județean de cea tehnic managerială, în sensul introduc erii funcției de
manager/director general al serviciilor publice de interes jude țean; instituirea
obligației pentru membrii guvernu lui, secretarii de stat, subse cretarii de stat,
prefecți, subprefecți, președin ți și vicepreședinți de consilii județene, primari și
viceprimari, precum și funcționari publici de a nu emite un act administrativ, de
a nu încheia un act juridic ori de a nu participa la luarea une i decizii, care
produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rud ele sale de până la
gradul III inclusiv.
Protecția consumatorilor este și aceasta un domeniu nou către c are se
îndreaptă o politică publică; deși domeniul este reglementat în că din 1992, s-a
considerat că este nevoie să se dea o mai mare importanță prote jării drepturilor
consumatorilor.
Ca perspectivă, Programul își propunea în capitolul dedicat pol iticilor
pentru susținerea tinerilor, pr intre altele, eliminarea stagiul ui militar obligatoriu
până cel târziu în 2007. Acest lucru s-a produs chiar în 2007 ș i urmărea
profesionalizarea armatei, în condițiile în care România era me mbru NATO deja
de trei ani.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 45

Un capitol distinct este dedicat reformei în administra ția publică, prin
formularea a trei obiective :
• reforma serviciilor publice de bază și a utilităților publice d e interes
local;
• consolidarea procesului de descentralizare administrativă și fi scală;
• întărirea capacității instituționale a structurilor din adminis trația publică
centrală și locală.
Se urmărea aplicarea principiilor de bază ale reformei (comunic ării,
transparenței, eficienței, responsabilității, participării, coe renței, proporționa-
lității și subsidiarității), depa rtajarea responsabilităților d intre autoritățile
publice, mecanisme simple și clare de politici publice, separar ea nivelului de
elaborare a unei politici publice de implementarea acesteia, st abilirea unui
număr optim de funcționari pentru serviciile publice, monitoriz area și evaluarea
măsurilor de reformă aplicate.
Reforma administrației publice presupunea acțiuni pe mai multe paliere:
 Reforma serviciilor și a utilităților publice . În acest domeniu direcția
principală era stabilirea unor standarde de calitate și creșter ea calității
serviciilor și utilităților publice furnizate cetățenilor. Redi mensionarea
și reanalizarea serviciilor pe pa liere ierarhice și acoperirea în teritoriu
urmăreau pe de o parte eficien tizarea lor, iar pe de altă parte furnizarea
către cetățeni a unor servicii de calitate la prețuri acceptabi le.
 Continuarea procesului de descentralizare . Reprezenta continuarea
procesului de descentralizare început în 1998, desfășurată după
principiile eficacității, economicității, eficienței și cuantif icării
rezultatelor pe trei direcții: întărirea autonomiei locale, des centralizarea
administrativă și descen tralizarea fiscală.
Întărirea autonomiei locale avea loc prin:
 delimitarea competențelor și a responsabilităților;
 cooperarea cu reprezentanții comunităților locale la actul de g uvernare;
 transparența (referitoare la c onsacrarea legală a modalităților d e
participare publică la elaborarea bugetelor locale, publicarea

46 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

informațiilor privind contractele în valoare de peste 25.000 eu ro,
extinderea declarării averilor și la rudele de gradul III).
În ceea ce privește delimitarea atribuțiilor, una dintre măsuri se referea la
desființarea rolului politic al prefectului și limitarea rolulu i său la controlul
legalității.
Descentralizarea administrativ ă încerca să stabilească:
 distincția dintre demnitarul a les și funcțiile tehnice, dar și elaborarea
unui cadru normativ refer itor la descentralizare38;
 armonizarea legislației privind aprobarea investițiilor;
 codificarea legislației ce reglementează organizarea și funcțio narea
autorităților administrației publice locale, statutul aleșilor locali și
statutul prefectului, pe măsura asigurării stabilității acestei legislații;
 codificarea legislației care r eglementează serviciile și utilit ățile publice
de interes local.
Prin d escentralizarea fiscal ă se dorea recunoașterea pentru autoritățile
locale a dreptului de a-și fixa n ivelul impozitelor locale; pe de altă parte, se
continuă descentralizarea serviciilor publice și se încearcă re glementarea
împrumuturilor municipale. Se dorea elaborarea unui ghid privin d participarea
cetățenească la procesul decizional în faza de elaborare a buge tului local, dar și
reglementarea obligativității de p ublicare a execuției bugetelo r locale, cel puțin
o dată la 6 luni, iar în cazul emiterii de obligațiuni, cel puț in o dată la 3 luni.
Publicarea execuției bugetului este una dintre informațiile de interes public a
căror publicare este obligatorie, în baza Legii nr. 544/2001 pr ivind liberul acces
la informațiile de interes public.
 Capacitatea instituțională . Reforma serviciilor publice, continuarea
procesului de descentralizare, precum și îndeplinirea cu succes a
programelor economice și sociale depind de dezvoltarea capacită ților

38 În 2006 este adoptată Legea nr. 195 din 25 mai 2006, a descent ralizării, care va reglementa
principiile, regulile și competențele funcționării structurilor administrative în contextul transferului
de competență de la autoritățil e centrale către autoritățile lo cale.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 47

tehnice și organizaționale ale autorităților administrației pub lice
centrale și locale.
Printre direcții se află:
 dezvoltarea organiza țională – cu referiri la crearea și implementarea
unor standarde, ghiduri de monitorizare și evaluare a politicil or publice
și serviciilor publice;
 managementul resursei umane – aplicarea codurilor de etică
personalului din administrația publică și un sistem obiectiv de evaluare
a personalului, instruire, depolitizarea funcțiilor publice;
 întărirea legăturilor interinstitu ționale ;
 e-Government – ca și condiție de evoluție a administrației publice prin
dezvoltarea sistemului informa țional și interconectarea institu țiilor
publice.
Fără acțiuni majore, se remarcă în această perioadă modificarea unor acte
normative precum Legea nr. 215/2001 a administrației publice lo cale, Legea
nr. 188/1999 privind Statutul funcționarului public sau adoptar ea unor norme
privind funcția publică (HG nr. 1066/2008, pentru aprobarea nor melor privind
formarea profesional ă a funcționarilor publici, HG nr. 611/2008 pentru
aprobarea normelor privind orga nizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor
publici). Tot în această perioadă se adoptă o serie de acte nor mative privind
serviciile publice:
1. Legea serviciului de iluminat public nr. 230/2006, publicată în
Monitorul Oficial nr. 517/2006.
2. Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 3 25/2006,
publicată în Monitorul Oficial nr. 651/2006.
3. Legea nr. 92/2007 a serviciilor de transport public local, publ icată în
Monitorul Oficial nr. 262/2007.
4. Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice ,
republicată în Monitoru l Oficial nr. 121/2013.
5. Legea nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcțion area
asociațiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial nr. 490/2007.

48 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Tot în această perioadă apare prima reglementare unitară, consi stentă
privind achizițiile publice: Ordonanța de Urgență nr. 34 din 19 aprilie 2006
privind atribuirea c ontractelor de achiziție publică, a contrac telor de concesiune
de lucrări publice și a contract elor de concesiune de servicii.
1.3. Perioada 2008-2012
Pentru această perioadă sunt analizate:
 Programul de Guvernare 2009-2012 , adoptat la finele anului 2008,
după validarea alegerile parlamen tare și instalare noului guver n.
 Programul de Guvernare 2009-2012, adoptat la finele anului 2009,
după alegerile prezidențiale în contextul schimbărilor politice ș i a
demiterii prin moțiune de cenz ură a guvernului anterior.
 Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraț iei
publice centrale 2008-2013.
 Programul de Guvernare 2012, adoptat în februarie 2012 după
validarea unui nou Guvern, în urma demiterii prin moțiune de ce nzură
a Guvernului anterior.

 Guvernele Emil Boc 1 (23 decembrie 2008 – 22 decembrie 2009) și
Emil Boc 2 (23 decembrie 2009 – 9 februarie 2012)
Alegerile din 2008 au adus noutatea votului uninominal, combina t cu
redistribuirea ulterioară pe listă pentru mandatele rămase vaca nte (criticată
pentru inechitate), dar și cea mai scăzută cotă de participare a populației la vot
de până atunci – 39,20% din totalul numărului de alegători însc riși pe listele
electorale – și un număr mare de incidente electorale. Partidul Democrat Liberal
a obținut cele mai multe voturi atât pentru Camera Deputaților, cât și pentru
Senat, cu puțin peste Alianța PSD-PC, cu care a și realizat un consens politic
pentru formarea guvernului, deși aveau orientări politice difer ite. Este desemnat
prim-ministru Emil Boc, iar Guvernul format din nouă miniștri P D-L, zece PSD
și un independent (ministrul justiției) este instalat în urma a cordării încrederii
Parlamentului României, la 23 decembrie 2009.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 49

Această alianță a funcționat până în octombrie 2009; miniștrii de stânga
au demisionat în bloc la 1 octombrie 2009, PSD s-a retras de la guvernare, iar
Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură la 13 octombrie 2 009,
funcționând ca interimar până în decembrie. A fost primul Guver n demis prin
moțiune de cenzură în România du pă 1989. Realegerea în funcția de președinte
al României a lui Traian Băsescu a dus la realizarea unei noi a lianțe politice
pentru guvernare de către PD-L, de această dată cu UDMR, minori tățile
naționale și grupul parlamentarilor independenți – deveniți ult erior Uniunea
Națională pentru Progresul României, UNPR; Emil Boc a fost prop us pentru un
nou mandat de premier, iar noul Guvern constituit a fost valida t la 23 decembrie
2009. Acesta avea în componență: nouă miniștri PD-L, patru UDMR , unu
UNPR și trei independenți (justiție , agricultură, afaceri europ ene).

Programul de Guvernare 2009-2 012 adoptat în decembrie 2008
În contextul crizei economice mondiale, Programul39 politic al primului
Guvern Emil Boc s-a canalizat pe măsuri anticriză sau de amelio rare a efectelor
acesteia asupra economiei și nivelului de trai al cetățenilor.
Principalele măsuri pentru reduc erea impactului crizei economic e și
financiare asupra economiei și grupurilor vulnerabile au fost:
 menținerea cotei unice de impozitare de 16% și acordarea de
compensații și deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri m ici;
 ajustarea cheltuielilor bugetare în vederea diminuării deficitu lui bugetar
general consolidat până la maximum 1,7% din PIB pentru anul 200 9,
față de peste 3,5% din PIB în 2008.
Aceasta din urmă se realiza prin:
 reducerea graduală a cheltuielilor cu personalul din administra ția
publică centrală și locală până la 20% față de cele înregistrat e în 2008 –
respectiv eliminarea a 139.500 de posturi vacante și reducerea
cheltuielilor cu deplasările, spor uri, prime sau stimulente;

39 Programul de Guvernare 2009-201 2, anexă la Hotărârea Parlament ului României pentru acordarea
încrederii Guvernului, publicată în Monitorul Oficial nr. 869 d in 22 decembrie 2008.

50 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 reducerea cu 15% față de 2008 a cheltuielilor cu bunuri și serv icii și
interzicerea achiziționării pe o perioadă de 12 luni de bunuri și servicii
neesențiale funcționării instituțiilor;
 adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a p ersonalului
bugetar; raționalizarea cheltuie lilor cu prestațiile sociale;
 raționalizarea instituțională; mon itorizarea strictă a cheltuie lilor
efectuate în cadrul proiectelor de investiții în infrastructură susținute de
la bugetul de stat;
 reducerea numărului de taxe și tarife, în special cele ale căro r costuri de
administrare sunt superio are încasărilor efective.
Angajamentul pentru buna guvernare a României promova ca obiective:
1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate, în contextul crizei
economice globale.
2. Protejarea locurilor de munc ă, prioritate a perioadei urm ătoare,
precum și crearea de noi locuri de munc ă, inclusiv în mediul rural.
3. Protejarea și creșterea gradual ă a puterii de cump ărare a popula ției.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin men ținerea cotei unice de
impozitare existente de 16% și acordarea de compensa ții și deduceri fiscale
pentru persoanele cu venituri mici, precum și reducerea num ărului de taxe și
impozite.
5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuieli ale banilor publici și
trecerea la elaborarea bugetului de stat în sistem multianual.
6. Asigurarea resurselor financiare necesare sus ținerii sistemului
pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea în aceast ă categorie a pensiilor din
agricultur ă, avându-se în vedere principiile contributivit ății și solidarit ății.
7. Continuarea procesului de reform ă în domeniul justi ției în vederea
garantării independen ței acesteia, neimplic ării politicului în actul de justi ție și
asigurării accesului egal al tuturor cet ățenilor la justi ție.
8. Descentralizarea, inclusiv financiar ă, a administra ției publice prin
delimitarea clar ă a competen țelor, pe principii europene, în scopul cre șterii
autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiarit ății.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 51

9. Asigurarea unui cadru normativ și instituțional stabil în scopul
stimulării activității IMM-urilor și asigurării unui mediu de afaceri predictibil.
10. Sprijinirea, prin m ăsuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin
acordarea de subven ții și reabilitarea sistemului na țional de iriga ții.
11. Realizarea unui ritm înalt de absorb ție a fondurilor europene și
asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinan țarea proiectelor
realizate cu acestea.
12. Realizarea Programului na țional pentru construirea de locuin țe
sociale și pentru tineri.
13. Dinamizarea și simplificarea administra ției publice prin reformarea
structurilor administrative și reducerea birocra ției.
14. Dezvoltarea într-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructur ă
din România, îndeosebi a celei rutiere și feroviare, inclusiv pentru ora șele mici
și mediul rural.
15. Asigurarea securit ății energetice a României și a cetățenilor săi,
inclusiv prin promovarea tehn ologiilor ecologice alternative.
16. Reforma în domeniul educa ției, având la baz ă ridicarea nivelului de
performan ță a sistemului educa țional și asigurarea unor venituri decente pentru
cei care î și desfășoară activitatea în cadrul acestui sistem, în conformitate cu
prevederile Pactului pentru educa ție.
17. Reforma în domeniul sanitar, având la baz ă necesitatea asigur ării
calității serviciilor pentru to ți beneficiarii sistemului de asigur ări de sănătate
din România.
18. Creșterea aloca țiilor de stat pentru copii.
19. Dezvoltarea durabil ă și reducerea decalajelo r între dezvoltarea
marilor și micilor ora șe, precum și între zonele rurale și cele urbane dezvoltate.
20. Asigurarea condi țiilor necesare în domeniul cercet ării științifice și
tehnice în vederea afirm ării activit ății de crea ție și inovare, dezvolt ării unor
tehnologii autohtone avansate, cre șterii competitivit ății produselor române ști.
21. Relansarea turismului și a sportului ca domenii de importan ță
națională.

52 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

22. Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor
plătite de la bugetul statului.
23. Creșterea eficien ței activit ății parlamentare și consolidarea
credibilității acestei institu ții fundamentale a democra ției.
24. Continuarea reformei sistemului electoral.
25. Consolidarea rolului și statutului României în UE ca stat activ și
implicat, capabil s ă își promoveze interesele în strâns ă cooperare cu partenerii
săi europeni, ca al șaptelea stat în UE ca num ăr de popula ție.
Programul stabilea obiective pent ru fiecare dintre domeniile pr ecizate în
această ordine: educație; sănăta te; piața muncii; asigurări soc iale; familia,
protecția copilului și egalitatea de șanse; tineret și sport; c ompetitivitatea,
mediul de afaceri și IMM-urile ; cercetarea științifică, dezvolt area și inovarea;
infrastructura de transport; societatea informațională; agricul tură și dezvoltare
rurală; politica de dezvoltare reg ională; turism; energie și re surse minerale;
protecția mediului înconjurător; politica fiscal-bugetară; prot ecția
consumatorului; reforma administrației publice; justiție și pol itici anticorupție;
ordine publică și siguranța cetățeanului; politica externă; afa ceri europene;
cultură și culte; românii de pret utindeni; securitate națională .
Inclusă abia la Capitolul 22 din Programul de Guvernare, reforma
administra ției publice se dorea a fi o continuare a celei demarate în anii anteriori,
dar bazată pe creșterea autonomiei colectivităților locale, pri n realizarea atât a
autonomiei decizionale, cât și a celei financiare și patrimonia le, concomitent cu
declanșarea reală a procesului de descentralizare, cu respectar ea principiului
subsidiarității. Programul avea ca obiective de guvernare restr ucturarea
profundă a administrației public e centrale și locale, urmărindu -se realizarea unui
model organizațional eficient a l structurilor administrative, î n paralel cu
reducerea drastică a cheltuielilo r publice, dar și reducerea bi rocrației și
eficientizarea serviciilor publice. Noțiunile de „restructurare profundă a
administrației publice”, dar și „ reducerea birocrației” le-am î ntâlnit și în
Strategia Guvernului privind accel erarea reformei în administra ția publică
(2001), propuse și pen tru perioada 2001-2004.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 53

Direcțiile de acțiune ale reformei administrației publice au vizat:
 Descentralizarea administrativ ă. Implementarea măsurilor de
descentralizare și a competenț elor către autoritățile administr ației
publice locale se făcea pe fie care domeniu de servicii.
 Descentralizarea financiar ă. Se urmărea modificarea legislației astfel
încât să fie incluse cheltuielile de funcționare pentru servici ile publice,
finanțarea cheltuielilor de dezvol tare, coordonarea programelor d e
investiții locale. Creșterea autonomiei financiare a unităților
administrativ-teritoriale și asigurarea stabilității resurselor financiare
proprii acestora ar fi trebuit să permită colectivităților să-ș i stabilească
propriile taxe și evaluări de dezv oltare, să pri mească redirecț ionate de
la bugetul național cote-părți de falcate din impozitul pe venit în funcție
de noile competențe transferate, dar și să le fie alocate integ ral amenzile
provenite de la persoanele juri dice din raza lor de competență.
 Gestiunea resurselor umane . Măsurile se referă la un sistem de
salarizare unitar a personalului din sistemul bugetar; revizuir ea
modalităților de remunerare a ale șilor locali; dezvoltarea și
implementarea unui sistem de recrutare, evaluare și promovare b azat pe
competență; formarea continuă a funcționarilor publici; amelior area
imaginii funcției publice prin cre șterea transparenței actului
administrativ și măsuri ferme anticorupție.
 Eficientizarea achizi țiilor publice40. Printre măsurile propuse sunt:
asigurarea unor condiții de concurență pe piața achizițiilor pu blice și
descurajarea tehnicilor de monopol mascat; modificarea cadrului
legislativ privind subcontractarea pentru a facilita și partici parea IMM-
urilor la contractele de achiz iții publice; eficientizarea proc edurilor și
scurtarea termenelor de atribuire ; încurajarea concurenței core cte și
deschise.

40 În fapt, practicile din perioad a respectivă erau exact contrar iul celor enunțate, d eclarate, asumate
de către guvernanți.

54 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Creșterea transparen ței și eficienței actului administrativ . Se aveau în
vedere: creșterea gradului de corelare în procesul decizional ș i în
formularea politicilor publice; creșterea transparenței procesu lui de
formulare și implementare a politicilor publice și instituționa lizarea
participării structurilor asocia tive ale autorităților publice locale la actul
de guvernare; îmbunătățirea procedurilor de lucru în administra ție prin
adoptarea codului administrativ și a codului de procedură
administrativă; reducerea birocr ației și a costurilor de funcți onare;
introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare și evalu are a
furnizării serviciilor publice da r și introducerea standardelor de calitate
pentru serviciile publice.
 Proprietate și cadastru . Pentru prima oară printre obiectivele unei
reforme în administrația publică din perioada menționată se reg ăsesc
măsuri privind evidența teritorială a proprietăților. Obiectivu l are în
vedere clarificarea regimului proprietății și finalizarea cât m ai rapidă a
procesului de retrocedare a pr oprietăților; înscrierea corectă a
proprietății în cartea funciară, clarificarea legislației în do meniul
cadastrului, cărților funciare, ex proprierilor pentru cauză de utilitate
publică, urbanism și amenajarea teritoriului; realizarea infras tructurii de
date spațiale în vederea asigur ării suportului informațional ne cesar
adoptării unor decizii fundamentale cu privire la stabilirea li mitelor
unităților administrativ-teritorial e, infrastructură, situații de urgență
etc.; elaborarea de politici privi nd managementul teritoriului.
În perioada 2009-2012 nu se regăsesc acte normative care să reg lementeze
sau să modifice legislația existentă în domeniul fondului funci ar41, iar Legea
cadastrului și publicității imobilia re datează din 1996 (Legea nr. 7/1996,
actualizată). Chiar și în prezent, procesul de retrocedare a pr oprietăților și de
clarificare a situației terenurilor este încă departe de a fi f inalizat, ceea ce

41 Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților afișea ză pe site-ul instituției legislația în
domeniul fondului funciar; printre acestea nu se găsesc acte no rmative adoptate în perioada 2009-
2012. Secțiunea este disponibilă la adresa http://www.anrp.gov. ro/prezentare/legislatie.html

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 55

îngreunează campania de cadastrare a teritoriului și înregistra rea proprietăților
în sistemul integrat de carte func iară și cadastru. Este un pro ces anevoios, care
a generat multe conflicte interinstituționale, dar și între cet ățeni, sau între
cetățeni și administrație. Pe rolul instanțelor de judecată maj oritatea dosarelor
sunt și în prezent spețe de fond funciar; au rezultat multe ero ri administrative
sau judiciare, inechități, terenuri retrocedate fără baze legal e care au generat și
cazuri de corupție în rândul func ționarilor publici sau magistr aților.
Nu se poate spune c ă în aceast ă perioadă au existat realiz ări notabile în
domeniul administra ției publice.

Programul de Guvernare 2009-2 012 adoptat în decembrie 2009
În plină criză economică, România traversa și o criză politică la sfârșitul
anului 2009; după mai puțin de un an de guvernare, miniștrii PS D din Guvern
își dau demisia, iar partidul se retrage de la guvernare cu dou ă luni înaintea
alegerilor prezidențiale. Reales președinte, Traian Băsescu med iază o alianță
politică între PD-L, UDMR, grupul minorităților și grupul parla mentarilor
independenți, desemnându-l pr emier, ca a treia opțiune42, pe Emil Boc.
Ca preambul, în Programul de G uvernare 2009-2012 al celui de-al doilea
Guvern Emil Boc se spunea43: „Criza financiară declanșată în 2007 s-a propagat
rapid într-o economie mondială tot mai globalizată, transformân du-se în scurtă
vreme nu numai în cea mai gravă criză economică postbelică, dar și în prima
criză care prefigurează o reașezare a ordinii economice mondial e. România nu
s-ar fi putut sustrage acestui tăvălug, dar, în plus, a fost de zavantajată de lipsa
de viziune și responsabilitate politică în perioada de creștere . Pe lângă efectele
evidente de scădere a producției, creștere a șomajului, deterio rare a nivelului de
trai și sporire a incertitudin ii și instabilității, criza a pus în evidență o serie de
probleme privind eficiența unor instituții. Executivul a înțele s rapid necesitatea

42 Primele propuneri au fost Klaus Iohannis (din partea PSD-PNL) și Lucian Croitoru propus de
președintele Traian Băsescu, ambele respinse, propuneri făcute înainte de alegerile prezidențiale.
Procedura a fost înghețată și re luată după alegerile prezidenți ale, cu a treia prop unere, Emil Boc.
43 Program de Guvernare 2009-2012, publicat ca anexă la Hotărârea Parlamentului României pentru
acordarea încrederii Guvernului , în Monitorul Oficial nr. 907 d in 23 decembrie 2009.

56 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

încheierii acordului de finanțare cu instituțiile internațional e și a creșterii
capacității de absorbție a fondurilor europene. Au fost adoptat e măsuri de
reorganizare instituțională și de reașezare a finanțelor public e pe fundamente
sănătoase. Modernizarea administrației publice rămâne un obiect iv prioritar,
căruia i se subsumează o serie de reforme. Contextul actual tre buie să fie folosit
ca oportunitate pentru accelerarea modernizării instituțiilor p ublice. Întârzierea
procesului de modernizare nu poa te fi o opțiune! Sunt în joc șa nsele de
dezvoltare pe termen lung a României în cadrul UE și în cadrul unei economii
mondiale tot mai competitive.”
Tonul Programului de Guvernare este așadar schimbat față de pri mul
mandat al premierului Emil Boc: sunt eliminate acțiunile populi ste și adoptate
măsuri care să ajute România s ă depășească criza economică mond ială; ordinea
priorităților se schimbă, ca urmare a efectelor crizei economic e, a procesului de
adaptare a politicilor comunitare și a condițiilor negociate cu instituțiile
internaționale de creditare.
Programul de Guvernare cuprinde trei etape:
 Pe termen scurt , prioritatea guvernului a f ost relansarea economică și
asigurarea sustenabilității politicilor publice.
 Pe termen mediu , guvernul trebuia să se co ncentreze pe continuarea
procesului de integrare european ă, acordând o atenție specială pregătirii
pentru adoptarea euro.
 Guvernul își propunea, de asemenea, să inițieze elaborarea unui
document în baza căruia să se des fășoare o largă dezbatere priv ind
perspectivele, obiectivele și modelele de dezvoltare pe termen lung.
Motivat de procentul ridicat al deficitului bugetar înregistrat în anul 2008
(7,2% din PIB pentru primele zece luni ale anului44), Programul de Guvernare
începe cu un capitol privind buna guvernare a României și măsur i pentru
reluarea creșterii economice. Programul își propunea o listă lu ngă de obiective
fundamentale asumate și promovate de Guvern, ca „angajament pen tru buna
guvernare a României”:

44 Ibidem.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 57

1. Revizuirea Constitu ției în vederea moderniz ării statului, a
perfecționării mecanismului de func ționare a puterilor în stat și punerea în
aplicare a rezultatelor Referendumului na țional din 22 noiembrie 2009 .
Referendumul se referea la trecerea la un parlament unicameral și reducerea
numărului de parlamentari până la cel mult 300 și a fost organi zat simultan cu
primul tur al alegerilor prezidențiale, iar prezența la vot a f ost de 50,95%. Deși
rezultatul său a fost validat, referendumul nu a fost pus în ap licare pentru că nu
s-a mai realizat revizuirea C onstituției pe tema modificării le gislativului de la
parlament bicameral la parlament unicameral, care necesita orga nizarea unui alt
referendum. Referendumul privind reducerea numărului de parlame ntari și
organizarea sa în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, a fost p r i v i t c a u n
instrument de câștigare a aleg erilor de către Traian Băsescu.
2. Elaborarea unui set de m ăsuri care s ă asigure relansarea economiei și
consolidarea cre șterii economice.
3. Respectarea angajamentelo r cu FMI, Banca Mondial ă și Comisia
European ă. Imediat după instalarea Guvernului, sunt emise o serie de
reglementări fiscale cu scopul de a ține sub control deficitul bugetar și încadrarea
în condițiile impuse pentru primirea unor împrumuturi externe ( legea bugetului);
în perioada următoare s-au adoptat măsuri care vor afecta nivel ul de trai al
populației: scăderea salariilor și pensiilor, creșterea TVA și a altor taxe,
reducerea numărului de anga jați din sectorul bugetar.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin men ținerea cotei unice de
16% și reducerea num ărului de taxe și impozite . Cota unică de impozitare a
rămas de 16% până la 1 ianuari e 2018, când a scăz ut la 10%.
5. Regândirea impozitului minim obligatoriu bazat pe OUG nr. 37/2009
aprobat prin Legea nr. 227/2009.
6. Adoptarea și aplicarea Legii responsabilit ății fiscale. Trecerea la
elaborarea bugetului de stat în sistem multianual .
7. Revizuirea sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilit ății
financiare a acestuia. Se emite o nouă lege a pensiilor (Legea nr. 263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice), în vigoare și în pr ezent, reactualizată.

58 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

8. Sprijinirea prin m ăsuri concrete a agriculturii în vederea dezvolt ării
industriei alimentare, modernizarea satului și reabilitarea sistemului na țional
de irigații.
9. Restructurarea aparatului administra ției publice pe principii de
eficiență și performan ță. La finele anului 2009 este adoptată de Parlament Legea
nr. 329/2009 privind reorganizare a unor autorități și instituți i publice,
raționalizarea cheltuielilor publi ce, susținerea mediului de af aceri și respectarea
acordurilor-cadru cu Comisia Eur opeană și Fondul Monetar Intern ațional. Actul
normativ impunea, printre altele atât reducerea salariilor pers onalului bugetar,
cât și reducerea progresivă a numă rului de posturi din instituț iile publice;
reducerea numărului de posturi nu a venit însă și cu reducerea atribuțiilor și s-a
făcut mai ales la nivelul func țiilor de execuție, iar efectul a fost de dezechilibrare
a activității din administrație pri n supraîncărcarea personalul ui rămas. Pe de altă
parte, aplicarea sa punctuală, în teritoriu, a dus la multe dis ponibilizări „politice”
și la oportunitatea pentru conducătorii de instituții și autori tăți de a elimina din
sistem persoane bine pregătite dar incomode, persoanele fără su sținerea unor
factori de decizie, facilitând șantajul psihologic și amenințar ea cu destituirea.
10. Descentralizarea inclusiv financiar ă, a administra ției publice prin
delimitarea clar ă a competen țelor pe principii europene în scopul cre șterii
puterii de decizie, cu respecta rea principiului subsidiarit ății și introducerea
standardelor de cost .
11. Sprijinirea mediului de afaceri și elaborarea unui set de politici noi
pentru sprijinirea IMM-urilor .
12. Consolidarea clasei de mijloc și solidaritate pentru cei afla ți în nevoie .
13. Sprijinirea cre ării de noi locuri de munc ă, inclusiv în mediul rural;
protejarea și creșterea gradual ă a puterii de cump ărare a popula ției.
14. Realizarea Programului Na țional pentru construirea de locuin țe
sociale și pentru tineri .
15. Accelerarea sistemului de absorb ție a fondurilor europene și
asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinan țarea proiectelor
realizate .

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 59

16. Dezvoltarea în ritm rapid a infrastructurii .
17. Continuarea reformei în domeniul educa ției potrivit Pactului Na țional
pentru Educa ție.
18. Reforma în domeniul s ănătății.
19. Continuarea procesului de reform ă în domeniul justi ției în vederea
garantării independen ței acesteia, neimplic ării politicului în actul de justi ție și
asigurării accesului egal al tuturor cet ățenilor la justi ție.
20. Lărgirea sferei drepturilor minorit ăților naționale, pentru p ăstrarea
identității culturale, etnice ale comunit ăților minoritare .
21. Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova
dezvoltarea durabil ă și reducerea decalajelor în tre dezvoltarea marilor și
micilor ora șe, precum și între zonele rurale și cele urbane dezvoltate .
22. Asigurarea securit ății energetice a României și a cetățenilor săi,
inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative .
23. Asigurarea condi țiilor necesare în domeniul cercet ării științifice și
tehnice în vederea afirm ării activit ății de crea ție și inovare, dezvolt ării unor
tehnologii autohtone avansate, cre șterii competitivit ății produselor române ști.
24. Relansarea turismului și a sportului ca domenii de importan ță
națională.
25. Consolidarea rolului și statutului României în UE ca al șaptelea stat
ca mărime în UE.
Preambulul conținea și măsurile pentru reluarea creșterii econo mice; ca
motivație, se precizează că: „Pent ru a respecta angajamentele a sumate și pentru
a evita materializarea riscurilor care ar contribui la adâncire a procesului de
contracție economică și la amânarea procesului de redresare eco nomică, este
nevoie ca în primele luni din anul 2010 autoritățile române să ia o serie de decizii
nepopulare, care necesită o voință politică deosebită:
 Aprobarea de către Parlament a bugetului pentru anul 2010 până la data
de 16 ianuarie 2010, având ca parametru de bază respectarea unu i
deficit bugetar conso lidat de 5,9% din PIB.

60 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Adoptarea de urgență a Legii responsabilității fiscale care să impună
bugetarea multianuală și încadrar ea în anvelopa bugetară aproba tă
pentru ordonatorii de toate nivelurile.
 Aprobarea de către Parlament a noii legi a pensiilor, care să e limine
privilegiile în materie de pens ii și să asigure sustenabilitate a financiara
a sistemului de pensii”.
Alături de acestea, mai sunt precizate ca obiective :
 controlul eficient al cheltuielilo r curente de administrare, pe ntru a nu
periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 și a nu con duce la
reduceri substanțiale și nedorit e ale cheltuielilor de investiț ii, cu efecte
negative asupra redresării economice;
 continuarea procesului de consolidare fiscală și a agendei de r eforme
structurale începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspe ctivele
de adoptare de f acto a euro la 1 ianuarie 2015;
 creșterea semnificativă a gradului de absorbție a fondurilor de l a
Uniunea Europeană;
 aplicarea în limitele constrânger ilor bugetare a măsurilor temp orare de
sprijinire a sectorului real al economiei, acceptate de către C omisia
Europeană;
 reducerea fraudei fiscale și a arieratelor din economie;
 continuarea protejării acelor categorii de populație afectate g rav de
criza economică;
 orientarea către proiecte de investiții publice care vor atrage o parte a
forței de muncă eliberate ca urmare a efectelor adverse ale cri zei
economice;
 eliminarea cheltuielilor în exces l a nivelul întreprinderilor d e stat;
 adoptarea legii responsabilității fi scale până în martie 2010;
 continuarea reformării și simp lificării sistemului de salarizar e în
sectorul public;

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 61

 adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului
autorităților publice locale astfel încât să fie minimizate ris curile de
natură fiscală provenite di n activitatea acestora;
 accelerarea procesului de descentralizare a administrației publ ice, prin
adoptarea de măsuri concrete până la sfârșitul anului 2010, inc lusiv
alocarea resurselor financiare.
O parte dintre aceste obiective se referă la reforme în sistemu l
administrației publice, având ca fond reducerea cheltuielilor î n sistemul bugetar;
măsurile propuse vizează atât r educerea cheltuielilor administr ative și logistice,
dar și reducerea cheltuielilor cu salarizarea personalului. Scă derea veniturilor
cumulată cu reducerea progresivă a numărului de angajați din in stituțiile publice
și blocarea posturilor au dus la scăderea calității serviciilor publice, cauzată de
lipsa de personal, supraîncărcare a celor rămași și plecarea din sistem a unor
profesioniști. Limitarea cheltuielilor a condus la situații hil are în serviciile de
urgență și siguranța cetățeanului, care nu au mai reușit să asi gure scopul pentru
care funcționau – acela de a asigura siguranța și sănătatea cet ățeanului;
reducerile de salarii, pensii și cheltuieli – care nu au fost p recedate de studii de
impact – au dus la nemulțumiri și tensiuni sociale.
Reforma administrației publice , cuprinsă în Capitolul 19, are ca
obiective de guvernare:
 creșterea autonomiei colectivit ăților locale prin transferul de noi
responsabilități decizionale, precum și de resurse financiare ș i
patrimoniale, cu resp ectarea principiul ui subsidiarității;
 restructurarea administra ției publice centrale și locale , prin măsuri de
creștere a eficienței instituți onale, simplificare administrati vă, reducere
a cheltuielilor curente și creștere a transparenței în relația cu cetățenii;
 creșterea calit ății și accesului la serviciile publice .
Direcțiile de acțiune sunt, în lin ii mari, reluate din Programu l de Guvernare
adoptat în 2008 și adaptate p erioadei de criză economică:
 descentralizarea administrativă și creșterea eficienței adminis trației
publice locale;

62 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 descentralizarea financiară;
 gestiunea resurselor umane; creșterea eficienței și transparenț ei în
activitatea instituțiilor din administrația publică;
 proprietate și cadastru.
Față de programul emis în 2008 dispar măsurile de eficientizare a
achizițiilor publice, ca direcții separate. Reducerea birocra ției ca măsură este
înlocuită de simplificarea accesului cetățenilor la informațiil e publice prin
publicarea acestora pe portalurile de internet ale instituțiilo r și simplificarea
accesului la servicii publice prin furnizarea acestora, acolo u nde este posibil, pe
cale electronică și prin genera lizarea birourilor/ghișeelor uni ce. În ce privește
gestiunea resurselor umane , în programul din 2009 nu se mai amintește
noțiunea de „recrutare”; măsurile vizează revizuirea proceduril or de evaluare a
performanțelor personalului exis tent în administrația publică, evaluarea
complexității posturilor și forma rea profesională continuă. Măs urile de
descentralizare administrativ ă încurajează înfrățirile transfrontaliere – ca sursă
de obținere de finanțări externe pentru dezvoltarea comunitățil or – și elaborarea
unui proiect privind dezvoltarea administrativ-teritorială a Ro mâniei care să
descurajeze inițiativele de înfiin țare de noi comune și orașe. Direcțiile de
descentralizare financiar ă vizează și elaborarea și implementarea
reglementărilor privind criza fi nanciară și insolvența unitățil or administrativ-
teritoriale, dar și includerea în legile anuale ale bugetului d e stat a unor anexe
distincte care să conțină estimările pentru următorii 3 ani a s umelor ce se vor
aloca bugetelor locale – față de 4 ani în programul anterior.
În cuprinsul Programului se tratează măsuri privind: politica f iscal-
bugetară; justiție și politici anticorupție; educație; piața mu ncii; asigurări
sociale; familia, protecția copilu lui și egalitatea de șanse; t ineret și sport; mediul
de afaceri, IMM-urile, concurența și protecția consumatorului; infrastructura de
transport; cercetarea științifică, dezvoltarea și inovarea; soc ietatea
informațională; agricultură și d ezvoltare rurală; proprietate ș i cadastru; politici
de dezvoltare regională, a infra structurii publice de interes l ocal și a turismului;
energie și resurse minerale; protecția mediului înconjurător; r eforma

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 63

administrației publice; ordine publică și siguranța cetățeanulu i; politica externă;
cultură și patrimoniu național; ap ărarea națională; afaceri eur opene; politici în
domeniul relațiilor interetnice; românii de pretutindeni. Proba bil ca urmare a
alianței cu UDMR și cu grupul d e parlamentari ai minorităților naționale,
programul insistă în capitolul dedicat educației asupra folosir ii limbii materne
în școli, include acțiuni de protejare a drepturilor minorități lor la identitate
culturală, are obiective priv ind relațiile interetnice.
Politica fiscal-bugetară urmăr ea instituirea unor politici-cadr u care să
asigure sustenabilitatea și predictibilitatea fiscală pe termen lung: promovarea
legii responsabilității fiscale și promovarea legii privind ref orma sistemului de
pensii, care se adaugă unor regu li fiscale ce reglementează con stituirea
veniturilor, colectarea, funcți onalitatea sistemului administra tiv în acest
domeniu.
Plasată printre obiectivele privind justiția și politica antico rupție,
adoptarea codurilor civil și penal și a celor de procedură civi lă și penală s-a
realizat în 2010. Măsurile din justiție mai vizau reformarea Mi nisterului Public,
îmbunătățirea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii,
combaterea corupției și a crimin alității organizate, reorganiza rea sistemului
judiciar și gestionarea resursel or umane, coerența legislativă, reducerea duratei
proceselor, îmbunătățirea sistemu lui penitenciar, cooperarea ju diciară
internațională, reformarea ministe rului. De remarcat că se prop une efectuarea
unui studiu privind privatizarea a dministrării structurilor de penitenciar.

* * *
Această perioadă a rămas în memoria oamenilor din instituțiile publice
prin reducerile de salarii, de posturi, măsuri justificate de c riza economică, în
paralel cu achiziții nejustificat e și risipă de resurse. Au fos t desființate/comasate
instituții publice fără a realiza o analiză de impact, ci mai d egrabă ca urmare a
unor negocieri politice. De altfel, unele dintre instituțiile d esființate au fost
ulterior reînființate (cazul In stitutului Național de Administr ație).

64 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

În acea perioadă a fost adoptată și este încă în vigoare Ordona nța de
urgență nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006
privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea u nor măsuri
financiare. Printre altele, ordonanța limitează numărul de anga jați din
administrația publică locală în funcție de un criteriu unic – p opulația unității
administrative-teritoriale, ajungându-se la situații paradoxale în care Sectorul 1
din București, cu suprafața mai mare și un buget de trei-patru ori mai mare, să
aibă mult mai puține posturi decât Sectorul 5 din București.

Strategia pentru o reglementare mai bun ă la nivelul administra ției
publice centrale 2008-201345
Având la bază „Programul de acțiune pentru reducerea sarcinilor
administrative în Uniunea Europeană” adoptat la începutul anulu i 2007 de către
Comisia Europeană prin Comunicarea COM(2007)23, strategia preci zează că
„În acest context, a fost asumat angajamentul potrivit căruia s arcinile
administrative generate de legisl ația comunitară să fie reduse cu 25% până în
2012. Totodată, statele membre au fost invitate să își stabilea scă, până în
octombrie 2008, aceeași țintă în ceea ce privește reducerea sar cinilor
administrative generate exclusiv de legislația națională”. Stra tegia a fost
elaborată la inițiativa Secretar iatului General al Guvernului ș i a Departamentului
pentru Afaceri Europene în cadrul grupului de lucru interminist erial pentru o
reglementare mai bună, c onstituit în februarie 2007.
Evoluția socioeconomică a României și contextul internațional a u
determinat necesitatea demarării unui proces de îmbunătățire a calității
reglementărilor prin:
 fundamentarea reglementărilor;
 reducerea sarcinilor administrative;
 simplificarea proceduril or administrative;

45 Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administra ției publice centr ale 2008-2013,
disponibilă pe site-ul Secretariatului General al Guvernului, l a adresa http://sgg.gov.ro/
docs/File/UPP/doc/proiecte_finale/Strategia_BR_varianta_finala_ aprobata_de_Guvern.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 65

 îmbunătățirea cadrului organizatoric și a activității agențiilo r și
autorităților de reglementare și control;
 simplificarea legislației naționale;
 aplicarea efectivă a legi slației comunitare.
Acest proces cuprinde două etape :
 Prima etapă urmărește susținerea m ediului de afaceri, în vedere a
creșterii competitivității, având însă, un impact pozitiv și as upra
cetățenilor. Ea va fi coordonată de către SGG în parteneriat cu alte
instituții de la nivel central.
 Cea de a doua etapă este dedicată în mod special cetățenilor și va fi
coordonată de către Ministerul Internelor și Reformei Administr ative
(titulatura perioadei respective) . Ea vizează reducerea sarcini lor admi-
nistrative și simplificarea procedurilor ce sunt impuse cetățen ilor în
relația cu administrația și, nu în ultimul rând, reducerea cost urilor
suportate atât de cetățean în calitate de utilizator al servici ilor publice,
cât și de administrație.
Strategia face o analiză a situației din ultimii ani: a fost elaborat cadrul
legislativ pentru o mai bună reglementare, prin adoptarea Hotăr ârii de Guvern
nr. 775 din 14 iulie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile
de elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice la nivel central și
Hotărârea de Guvern nr. 1361 din 27 septembrie 2006 privind conținutul
instrumentului de prezentare și motivare a proiectelor de acte normative supuse
aprobării Guvernului. În cadrul HG nr. 775/2005 este stabilit și cadrul organizatoric pentru fundamentarea reglementărilor, prin înfiin țarea, la nivelul
fiecărui minister, a unei unități de politici publice (UPP), cu personal pregătit care să poată participa la plani ficarea, fundamentarea și elaborarea
reglementărilor. Propunerile de politici publice se trimit Unit ății de Politici
Publice din cadrul Secretaria tului General al Guvernului.
În ce privește simplificarea procedurilor administrative, se ar ată că deja s-au
făcut progrese în acest sens, în special în înlăturarea barierelor administrative din mediul de afaceri prin: facilitarea intrării pe piață a firmelor și a facilitării

66 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

dezvoltării afacerilor; respectarea contractelor; îmbunătățirea guvernării
corporatiste; îmbunătățirea procedurii de ieșire de pe piață a firmelor, respectiv
prin simplificarea procedurilor de lichidare voluntară și lichi dare prin faliment.
Strategia definește ca problemă „calitatea scăzută a reglementărilor la
nivelul administrației publice centrale”, manifestată în următo arele domenii:
 Calitatea fundament ării reglement ărilor. Deși se arată că s-au făcut
progrese în urma adoptării HG nr. 775/2005 și HG nr. 1361/2006,
numărul actelor normative a fost în scădere în 2006 față de 200 5, iar
problemele rezultate sunt: calitatea scăzut ă a reglementărilor din cauza
fundamentării deficitare și insuficiența mecanismelor de consul tare cu
părțile interesate și caracterul formal al practicilor curente privind
consultarea.
 Sarcinile administrative generate de reglement ări. România se
confruntă cu probleme majore în unele domenii: obținerea de
autorizații, procedurile de anga jare și concediere, procedurile d e
înregistrare a proprietății privat e, nivelul taxelor și procedu rile de plată
a acestora, impunerea prevederilor unui contract și procedurile d e
declarare a falimentului. S-au ide ntificat următoarele probleme :
inexistența unei abordări integra te în ceea ce privește evaluar ea
costurilor administrative genera te exclusiv de legislația națio nală; un
nivel potențial ridicat al sarc inilor administrative și necesit atea derulării
acțiunilor concrete în vederea reducerii acestora.
 Procedurile administrative complicate . Simplificarea cadrului de regle-
mentare este văzută ca o necesitate a creșterii economice în ur mătorii
ani.
 Organizarea și funcționarea agen țiilor și autorităților de reglementare
și control . Acestea reprezintă în multe cazu ri principala interfață dintr e
administrația publică centrală ș i beneficiarii reglementărilor generate
de aceasta, fie ei reprezentanți ai sectorului economic sau cet ățeni.
Problemele constatate în acest domeniu sunt: lipsa unei evaluăr i de
ansamblu a modului în care sunt organizate și funcționează agen țiile și

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 67

autoritățile de reglementare și control și lipsa unui plan de r eformă
fundamentat în mod adecvat.
 Cadrul normativ complicat ce genereaz ă dificultăți de interpretare și
aplicare . În România, acesta se caracterizează printr-o normativitate
excesivă, instabilitate crescută a normelor juridice, precum și printr-un
număr mare de paralelisme legis lative, norme desuete, caduce,
inaplicabile etc. Cauzele acesto r probleme sunt: lipsa inițiati vei,
reflectată prin absența unor demersuri concrete din partea iniț iatorilor
actelor normative de la nivelul administrației publice centrale în ceea
ce privește recurgerea la instrum entele concrete de simplificar e a
legislației, în pofida existenței unui cadru juridic bine defin it, asigurat
de prevederile Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările și
completările ulterioare; lipsa unui sistem eficace pentru monit orizarea
și asigurarea respectării normelor legale ce pot concura la efo rtul de
simplificare a legislației active.
 Aplicarea legisla ției comunitare . S-a constatat un deficit, mai ales din
punct de vedere calitativ, în ceea ce privește transpunerea dir ectivelor
comunitare și notificarea către Comisia Europeană a măsurilor
naționale de transpunere a acestora dar și lipsa cadrului pentr u aplicarea
directă a mai multor re gulamente comunitare.
Așa cum se menționează, scopul strategiei este acela de a crea un cadru de
reglementare care să favor izeze dezvoltarea economică. Obiective sale generale
sunt:
1. Îmbunătățirea evaluării impactului reglementărilor și a acti vității de
consultare.
2. Reducerea sarcinilor administra tive pentru mediul de afaceri .
3. Facilitarea interacțiunii dint re sectorul economic și admini strația
publică centrală.
4. Îmbunătățirea procesului de reglementare la nivelul agențiil or și
autorităților de reglementare și control.
5. Simplificarea legislației naționale.

68 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

6. Aplicarea efectivă a legislației comunitare.
Implementarea măsurilor propuse pentru fiecare dintre obiective s e
monitorizează pe două paliere:
 Primul palier privește monitorizarea planului de acțiune genera l al
strategiei, iar acest proces va fi realizat de către grupul de lucru
interministerial permanent pentru o reglementare mai bună. În c adrul
grupului se analizează gradul de realizare a măsurilor din prez enta
strategie, se identifică soluții pentru problemele care apar în implemen-
tarea acesteia și se stabilesc pozițiile României în ceea ce pr ivește
demersurile realizate la nivel c omunitar în domeniul unei regle mentări
mai bune.
 Al doilea palier privește monitori zarea direcțiilor de acțiune aferente
obiectivelor generale de către instituțiile responsabile.

 Guvernul Mihai Răzvan-Ungureanu
(9 februarie 2012 – 7 mai 2012)
Deși cu o perioadă de guvernare scurtă (aproape trei luni), Guv ernul
Mihai-Răzvan Ungureanu a prezen tat un program de guvernare46 raportat la
situația economico-socială a momentului și măsurile necesare pâ nă la finele
legislaturii, în decembrie 2012.

Programul de Guvernare 2012 Programul se axa mai ales pe măsuri pe termen scurt, având în v edere
perioada de timp rămasă până la finalul legislaturii. Dând exem ple de măsuri
cauzate de recesiune adoptate în a lte state europene (înghețare a sau scăderea
salariilor și pensiilor, creșterea vârstei de pensionare, creșt erea TVA),
programul arăta că România a înregistrat progrese economice, în c i u d a
climatului internațional nefavo rabil. Conduita economică pruden tă și

46 Programul de Guvernare 2012, anexă la Hotărârea parlamentului României nr. 1 din 9 februarie
2012, publicată în Monitorul Ofic ial nr. 107 din 9 februarie 20 12, disponibilă pe site-ul Guvernului
României la adresa http://arhiva.gov.ro/upload/program_guvernar e/program%20de%20guvernare_
ungureanu.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 69

nepopulistă „va evita derapajele, va îmbunătăți calitatea vieți i în concordanță cu
resursele disponibile și va permite respectarea angajamentelor asumate în relația
cu instituțiile internaționale”. Coerența actului de guvernare se menține prin
continuarea și finalizarea celor 11 reforme esențiale demarate în ultimii 3 ani:
1. reforma cadrului fiscal; 2. reforma aparatului bugetar și a agențiilor guvernamentale;
3. reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice;
4. reforma administrației publice;
5. reforma sistemului public de pensii;
6. reforma legislației muncii;
7. reforma dialogului social;
8. reforma educației;
9. reforma sănătății;
10. reforma asistenței sociale;
11. reforma sistemului de justiție.
Programul propunea măsuri pe termen scurt de relansare economic ă și
crearea de locuri de muncă: măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează
șomeri în vârstă de peste 45 ani, care sunt părinți unici susți nători ai familiilor
monoparentale sau care mai au 3 ani până la pensionare, tineri absolvenți sau
persoane cu handicap; susținer ea industriei și dezvoltării dura bile;
operaționalizarea parteneriatului public-privat; diminuarea pov erii
administrative și financiare; măsuri pentru sprijinirea contrib uabililor aflați în
dificultate; facilități fiscale ac ordate mediului de afaceri și instituțiilor publice;
măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.
Prioritățile anului 2012, în opinia guvernanților, au fost: abs orbția
fondurilor structurale și de coez iune; educația; sănătatea, pia ța muncii;
asigurările sociale; familia, pr otecția copilului și egalitatea de șanse;
competitivitatea, mediul de aface ri și IMM-urile; cercetarea șt iințifică,
dezvoltarea și inovarea; infrastructura de transport; energia; societatea
informațională; agricultura și d ezvoltarea rurală; turism și de zvoltarea regională;
protecția mediului înconjurător ; politica fiscal-bugetară; admi nistrație publică

70 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

eficientă și mai puțin costisitoare; justiția și politicile ant icorupție; ordinea
publică și siguranța cetățeanului; diplomația și afaceri extern e; cultura; tineret și
sport; apărare și securitate națională.
Programul face o analiză a situa ției costurilor cu administrați a publică din
anii anteriori și se precizează că „reforma administrației publ ice a urmărit
furnizarea serviciilor publice axat e pe nevoile cetățenilor, pr in simplificare,
eficientizare și diminuarea costurilor de funcționare a institu țiilor publice”.
Costurile de funcționare a aparatului bugetar s-au redus cu 2,7 puncte
procentuale, de la 15,1% din PIB, la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012. Au
fost desființate, comasate sau restructurate 141 de agenții guv ernamentale, iar
prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală și locală,
aparatul bugetar a fost redus cu 198.544 persoane în ultimii 3 ani (2009-2012).
Politica de noi angajări în sectorul public a fost restricționa tă: se ocupă un post
după vacantarea a șapte posturi. România a recurs la redimensio narea aparatul
bugetar urmărind principiul perfo rmanței individuale și al efic ienței la nivelul
fiecărei instituții. Cheltuielile d e personal au fost reduse cu 5,8 puncte
procentuale (de la 45,6 miliarde lei în 2010 la 39,8 miliarde l ei în 2012), în timp
ce cheltuielile de investiții au c rescut cu 5,5 puncte procentu ale (de la 32,6
miliarde lei în 2010 la 38,1 miliard e lei în 2012) pentru a sus ține crearea de noi
locuri de muncă în economie. „Un aparat bugetar mai puțin costi sitor și corect
dimensionat contribuie la atenuarea dezechilibrelor macroeconom ice și la
diminuarea birocrației exces ive” – se arată în program.
Direcțiile de acțiune pentru continuarea reformei administrației publice au
fost:
 Creșterea calității și accesului la servicii publice, prin dezv oltarea unui
sistem de monitorizare a indicatorilor de performanță în sector ul
serviciilor comunitare de utilități publice. Performanța admini strației
publice va fi măsurată în raport cu contribuabilul, prin timpul d e
așteptare la ghișeu, de soluționare al unor proceduri administr ative, prin
numărul de deplasări la o unitate administrativă pentru a rezol va o
problema, numărul de instituții la care un cetățean trebuie să apeleze

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 71

pentru aceeași problemă, prin ex istența alternativelor în cazul
diferitelor proceduri.
 Consultarea online a situației fiscale personale la zi și posib ilitatea plății
taxelor online.
 Transparența cheltuielilor publice, creșterea eficienței politi cii fiscal-
bugetare și îmbunătățirea predictibilității acesteia, prin prom ovarea
Codului finanțelor publice locale.
 Definitivarea și promovarea proiectului legii privind Codul
Administrativ al României, precum și monitorizarea armonizării
legislației ca urmare a adoptării Codului Administrativ al Româ niei.
 Regândirea regiunilor economice de dezvoltare pentru a promova
dezvoltarea durabilă și reducerea decalajelor între dezvoltarea marilor
și micilor orașe, precum și între zonele rurale și cele urbane dezvoltate.
 Elaborarea proiectului Codului d e procedură administrativă și s tabilirea
unor proceduri unita re de lucru.
 Monitorizarea noii Strategii Naționale Anticorupție 2012-2015 î n
sectorul de administrație publică locală.
 Îndeplinirea obiectivelor Progr amului Operațional Dezvoltarea
Capacității Administrative prin utilizarea în totalitate a fond urilor
alocate și atingerea indicatorilor fixați, până la finalul peri oadei de
implementare (anul 2015), conform reglementărilor europene.
 Finalizarea procesului de eliberare a titlurilor de proprietate p r i n
eliminarea blocajelor create prin normele Agenției Naționale de
Cadastru și Publicitate Imobiliară.
 Implementarea unui sistem de comunicare on-line între autorităț ile
publice la nivel județean, fapt care ar conduce la soluționare cu
celeritate a problemelor precum ș i la scăderea anumitor cheltui eli.
 Reorganizarea serviciilor publice deconcentrate prin transferul d e
atribuții către autoritățile publice locale și preluarea atribu țiilor de
control, monitorizare și in specție de către prefect.

72 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Crearea cadrului legal privi nd extinderea utilizării limbii mat erne în
relațiile cu serviciile pub lice deconcentrate.
 Formarea continuă a personalului din administrația publică, pun ându-
se accent pe perfecționarea în domeniul întocmirii proiectelor și
accesării fondurilor europene.
 Creșterea gradului de predictibilitate a politicilor publice pr in instituirea
unui instrument de planificare a reglementărilor.
 Introducerea unui sistem coordonat de formulare a politicilor g uverna-
mentale în concordanță cu Strat egia fiscal bugetară pe termen m ediu.
 Introducerea analizelor de impact aprofundate în vederea fundam entării
politicilor publice prioritare corelat cu dezvoltarea de metodo logii
sectoriale de evaluare preliminară a impactului, la nivelul adm inistrației
publice centrale.
 Creșterea gradului de transpar ență și îmbunătățirea procesului de
consultare în etapele de el aborare a politicilor publice.
Acestor măsuri li se adaugă și al tele, incluse în capitolul ref eritor la
societatea informațională, dar ca re vizează și administrația pu blică:
 Creșterea calității, eficienței și gradului de utilizare a serv iciilor publice
electronice, prin simplificarea procedurilor administrative și
transpunerea acestora în format electronic.
 Creșterea productivității și competitivități companiilor române ști prin
utilizarea pe larg a platformelor de schimb electronic de date/documente între cetățeni, c ompanii și administrația public ă.
Se observă, așadar, preocuparea pentru creșterea calității serv iciilor
publice – inclusiv prin pregătir ea și perfecționarea continuă a personalului din
administrație, evaluarea personalului în funcție de percepția c ontribuabililor,
prevenirea actelor de corupție în rândul funcționarilor publici , dar și prin
deblocarea procedurilor de eliber are a titlurilor de proprietat e, menținerea
necesității adoptării codurilor administrativ și de procedură a dministrativă,
măsuri care să eficientizeze activitatea administrației publice (conectare on-line,
mai bună reglementare, transparență etc).

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 73

1.4. Perioada 2012-2016
Pentru această perioadă vom analiza:
 Programul de Guvernare 2012 , adoptat în luna mai 2012, în urma
demiterii prin moțiune de cenz ură a Guvernului anterior.
 Programul de Guvernare 2013-2016 , adoptat la finele anului 2012,
după validarea alegerilor parlam entare și instalarea noului guv ern.
 Programul de Guvernare 2015-2016 , adoptat după demisia
premierului Victor Ponta.
 Strategia privind mai bun a reglementare 2014-2020.
 Strategia pentru consolidare a administrației publice 2014-2020.
 Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România
(SNADR) 2015.
 Strategia privind dezvoltare a funcției publice 2016-2020.
 Strategia privind formarea profe sională pentru administrația
publică 2016-2020.
 Strategia Națională Anticorupție 2012-2015.
 Strategia Națională Anticorupție 2016-2020.

Guvernele în funcție au fost:
 Guvernul Victor Ponta 1
(7 mai 2012 – 21 decembrie 2012)
Tensiunile cauzate de efectele crizei economice și de nemulțumi rile față
de măsurile de austeritate aplicate de guvernele de dreapta, ap ărute chiar și în
interiorul partidelor aflate la guvernare, fac ca, înainte cu ș apte luni de alegerile
parlamentare, PD-L să piardă majoritatea în Parlament. Guvernul
independentului Mihai-Răzvan Ungureanu a fost demis prin moțiun e de
cenzură, iar președintele Traian Băsescu a fost nevoit să accep te propunerea de
premier a noii majorități din Parlament formată din PSD-PNL-PC, respectiv
Victor Viorel Ponta. Guvernul Victor Ponta 1 a funcționat de la 7 mai 2012 până
la 21 decembrie 2012, data con stituirii noului Guvern în urma a legerilor
parlamentare. Guvernul era compus din șapte miniștri PSD, opt P NL și cinci

74 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

independenți. Deși el face parte din legislatura 2008-2012, am introdus acest
Guvern la perioada 2012-2016, ca urmare a continuității legate de persoana
primului-ministru.

Programul de Guvernare 2012
Programul de Guvernare 201247 este adaptat perioade i scurte pentru care
a fost conceput, respectiv de op t luni, până la desemnarea noul ui guvern după
alegerile parlamentare din noiembrie 2012. În Program se arată că „elaborarea
prezentului Program de Guvernare a ținut cont de perioada relat iv scurtă de timp
existentă până la alegerile parlamentare, de situația economică și socială în care
se afla România și de contextul internațional care continuă să fie dominat de
incertitudine și instabilitate economică și financiară.
Un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor și strategii lor
guvernamentale a fost cel al concordanței cu responsabilitățile pe care România
și le-a asumat în raport cu partenerii săi europeni și euroatla ntici. De asemenea,
ceea ce a contat în mod prioritar a fost nevoia resimțită la ni vel social a unei
guvernări care să fie mai aproape de oameni, mai transparenta, mai eficienta,
care să oprească abuzurile de până acum, să consolideze statul de drept, să
corecteze greșelile pe care fosta guvernare le-a făcut, să intr oducă mai multă
justiție socială și să ofere o speranță și o direcție de evoluț ie spre dezvoltarea
durabila a întregii societăți.”
Programul a fost conceput pentru o perioadă scurtă de timp și a avut ca
priorități esențiale, așa cum sunt ele prezentate în document:
1. respectarea legilor, fără exce pții, fără derogări sau scuze;
2. repararea inechităților sociale;
3. implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care s ă ofere
predictibilitate, locuri de muncă și să protejeze resursele nat urale ale
țării;

47 Programul de Guvernare 2012, disponibil pe site-ul Ministerulu i Muncii, arhivă, la adresa
https://web.archive.org/web/20140127161732/http://www.mmuncii.r o/pub/imagemanager/images/
file/Domenii/Egalitate%20de%20sans e/Pogramul%20de%20guvernare%2 02012.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 75

4. depolitizarea administrației publice; doar miniștrii și secr etarii de stat
vor fi numiți și sprijiniți politic;
5. toleranță zero față de corupție și clientelism. Continuarea eforturilor
pentru atingerea obiectivelor d in Mecanismul de Cooperare și
Verificare.
Obiectivele Programului de Guvernare au în vedere, în această ordine:
bugetul public și politica economic ă; afaceri europene, gestion area fondurilor
structurale și de coeziune; sănătate; economie, comerț și mediu de afaceri;
cultură; administrație și interne; apărare; justiție; agricultu ră și dezvoltare rurală;
dezvoltare regională și turism; transporturi; diplomație și afa ceri externe;
educație; muncă, familie și prote cție socială; protecția mediul ui înconjurător;
societatea informațională; strategii guvernamentale, transparen ță și colaborarea
cu societatea civilă.
Administra ția publică este tratată în același capitol cu afacerile interne și
are ca prim obiectiv depolitizarea sistemului administrativ . „O administrație
publică nu poate funcționa eficient fără un corp profesionist d e funcționari
publici care să acționeze neutru politic și să urmărească inter esul public și
satisfacerea cerințelor și nevoilor cetățenilor”48 – se arată în Program. Pentru
realizarea acestui lucru, ca direcție de acțiune se specifică o rganizarea
transparentă și corectă a concursurilor pentru recrutarea și pr omovarea în
funcțiile publice și în celelalte p osturi din administrația pub lică exclusiv pe bază
de competență profesională49.
Al doilea obiectiv viza creșterea performan țelor corpului func ționarilor
publici în scopul aplicării legii și al întăririi autorității instituț iilor publice;
aceasta implică o creștere a ca lității corpului funcționarilor publici prin
introducerea criteriilor de performanță simultan cu eliminarea presiunilor
politice, în special asupra înalților funcționari publici. Dire cțiile de acțiune au
fost: introducerea unor metode moderne de management al resurse lor umane
începând de la recrutare, selecție , evaluare și promovare; refo rmarea sistemului

48 Formulare regăsită și în progr amele, strategiile anterioare.
49 În fapt, nicio măsură concretă nu a fost întreprinsă pentru a pune în practică acest deziderat.

76 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

de pregătire profesională pentr u funcționarii publici; reformar ea sistemului de
evaluare a performanțelor funcționarilor publici; regândirea si stemului de
organizare și desfășurare a concursurilor pentru a asigura tran sparența și
obiectivitatea atât în ceea ce privește accesul în corpul funcț ionarilor publici cât
și avansarea în cadrul acestuia.
Al treilea obiectiv se referea la cooperarea permanent ă cu autorit ățile
publice locale în scopul asigurării de către acestea a serviciilor publice
descentralizate, în interesul cetățenilor. Descentralizarea administrativă și
financiară, văzută ca unul dintr e pilonii reformei administrați ei, era de natură să
ofere cetățeanului servicii publice mai complete, diverse, de m ai bună calitate,
la costuri mai mici și accesibile tuturor. Procesul trebuia să fie realizat numai
prin delegarea de competențe de l a administrația statală către administrația
locală doar însoțite de asigurarea resurselor financiare adecva te. Direcțiile de
acțiune erau: pregătirea, de către Guvern, în parteneriat cu st ructurile asociative
ale autorităților locale, a introducerii standardelor de calita te, cost și a
normativelor de personal pentru fiecare unitate administrativ-t eritorială în parte;
eliminarea tuturor formelor de d iscriminare în alocarea fonduri lor
guvernamentale destinate autorităților publice locale; întărire a capacității
administrației publice locale de a atrage fondurile europene și d e a
finanța/cofinanța programele de d ezvoltare locală; încurajarea asocierii între
unitățile administrativ teritorial e în vederea creșterii gradul ui de accesare a
fondurilor europene.
Următorul obiectiv avea în atenție prevenirea și combaterea actelor de
corupție din structurile administrației publice centrale și locale, iar direcții de
acțiune erau:
 promovarea Strategiei Naționale A nticorupție în vederea acceptă rii de
către Parlamentul României;
 elaborarea planurilor sectoriale pentru aplicarea Strategiei Na ționale
Anticorupție;
 intensificarea activităților de implementare a sistemelor de co ntrol
intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai buget ului de

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 77

stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului orică rui fond
special, incluzând toate instituțiile publice50.
Ultimul obiectiv avea în vedere ap ropierea alegerilor și se ref erea la
adoptarea măsurilor necesare pentru buna organizare a alegerilo r locale și
parlamentare; direcțiile de acți une erau: adoptarea cadrului le gislativ aferent
alegerilor parlamentare; adoptar ea măsurilor necesare astfel în cât prefecții și
subprefecții să asigure condițiile pentru buna desfășurare a pr ocesului electoral;
asigurarea măsurilor necesare de sfășurării corecte a scrutinuri lor, de prevenire a
încălcării normelor în materie și asigurarea măsurilor de ordin e publică în timpul
desfășurării alegerilor.

 Guvernul Victor Ponta 2
(21 decembrie 2012 – 05 martie 2014)
După alegerile din 2012, câștigate de alianța Uniunea Social Li berală
formată din PSD și PNL, președintele Traian Băsescu îl desemnea ză din nou pe
Victor Ponta în funcția de premie r, ca fiind singura propunere venită din partea
partidelor. Guvernul Victor P onta 2 avea în componență: 13 mini ștri PSD, zece
PNL, 2 PC, unul UNPR și un independent.

Programul de Guvernare 2013-201651
În Program se precizează că „e valuarea obiectivă a realității e conomice și
sociale din țară relevă că Român ia se află în acest moment pe d rumul cel bun al
dezvoltării sustenabile, deși se confruntă în continuare cu efe ctele unei crize
economice gestionate deficitar până în 2012. Astfel, o parte di n nedreptățile
comise de guvernările PDL au fost reparate, rezolvarea dezechil ibrelor sociale

50 Poate cele mai importante realizări ale acestei perioade sunt reprezentate de Strategia Națională
Anticorupție 2012-2015 și de accen tul pus pe aplicarea controlu lui intern managerial în instituțiile
publice. Instrumentele au fost realizate, însă aplicarea acesto ra în instituțiile publice a fost de cele
mai multe ori formală.
51 Programul de Guvernare 2013-2016, anexă la Hotărârea Parlament ului nr. 45 din 21 decembrie
2012, publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din 21 decembrie 2 012, disponibil și pe site-ul
Guvernului României, la adresa http://gov.ro/fisiere/pagini_fis iere/13-08-02-10-48-52program-de-
guvernare-2013-20161.pdf

78 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

au fost țintite în mod direct în ultimele șapte luni, guvernare a a devenit mult mai
preocupată de problemele reale ale populației, iar mediul econo mic a primit
semnale favorabile din partea Guvernului52. Totuși, anii în care austeritatea a
fost singura politică implementată și-au spus cuvântul, iar înd reptarea tuturor
erorilor comise începând din 2009 și până în primăvara lui 2012 necesită o
acțiune susținută, de lungă durat ă”. Astfel, Guvernul „își prop une să continue
lucrurile bune începute în ultime le șapte luni. Obiectivul cent ral constă în
realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sus tenabilă și
relansarea economică, între econo mic și social, între nevoia un ui stat puternic și
reducerea risipei din banul public . În acest sens, se propune p romovarea unui set
coerent de politici macroeconomi ce menite să susțină mediul de afaceri, să
refacă atractivitatea investiționa lă a României, să conducă la crearea de noi
locuri de muncă și să ofere o evoluție favorabilă nivelului de trai al populației.”
Este interesant că un program de Guvernare conține și referiri la relația
puterii cu opoziția: „Un alt princi piu pe care se întemeiază pr ezentul Program
de guvernare este cel al respec tului față de Opoziție. Sistemul politic românesc
are nevoie de o opoziție închegată și activă, cu care Guvernul să poată dialoga
în momentul adoptării unor decizii majore pentru societate. Rom ânia nu poate
continua pe linia conflictului și a dezbinării. O Guvernare res ponsabilă
promovează dialogul, construcția și stabilitatea.” Alături de d ialogul cu opoziția,
Programul de Guvernare adoptă și o deschidere către societatea civilă și
partenerii sociali dar și angajamentul Guvernului pentru respec tarea principiilor
bunei guvernări: transparență, r esponsabilitate, participare ce tățenească.
Unul dintre cele mai consistente – ca dimensiune – programe din perioada
studiată, Programul de Guvernar e 2013-2016 își inventariază rez ultatele celor 7
luni anterioare de guvernare a Guvernului Ponta 1, tratează con textul, măsurile
luate anterior și măsurile ce ar trebui luate pentru fiecare di ntre domeniile de
interes. Direcțiile strategice sunt: politica macroeconomică; a gricultură; apărare;

52 Se remarcă un ton similar celorlalte programe de guvernare, ra portarea făcându-se la nerealizările
guvernărilor anterioare, greaua moștenire. Raportarea la trecut pare a avea rolul de a justifica, de a
pregăti propriile nereușite.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 79

ape și păduri; buget; comunicații; cultură; dezvoltare și admin istrație; educație;
energie; externe – cuprinzând și relația cu românii de pretutin deni; finanțe;
fonduri europene; industrie, comerț și competitivitate; interne ; justiție; mari
proiecte de infrastructură; mediu; muncă; sănătate; tineret și sport; transporturi;
turism, IMM și mediul de afaceri; minorități.
Administrația publică este tratată împreună cu dezvoltarea regională;
programul face o analiză critică a contextului ultimilor ani, r espectiv o
centralizare a competențelor la nivelul ministrelor, care a dus la:
 „subfinanțarea serviciilor publi ce gestionate de autoritățile l ocale,
(educație, sănătate, asistență socială, infrastructura publică de apă,
canalizare, drumuri etc.);
 gestionarea programelor naționale pe criterii exclusiv politice , lipsită de
transparență;
 aparentă descentralizare, realizată doar la nivel formal, dar f ără suport
financiar; intensificarea cont rolului politic asupra primarilor ș i
președinților de consilii județene, prin acordarea resurselor f inanciare
doar pe criterii de apartenență politică și nu pe criterii de a naliză a
nevoilor comunităților locale;
 accentuarea birocrației la nivelu l autorităților publice locale ”.
Decalajele constatate între difer ite zone rurale, urbane sau re giuni au dus
la promovarea ideii de înființare a Ministerului Dezvoltării Re gionale și
Administrației Publice – existent sub această titulatură și în prezent.
Obiectivele acestui domeniu sunt:
 Creșterea gradului de absorbți e a fondurilor europene, prin
simplificarea procedurilor de de punere, evaluare, implementare și
verificare a proiectelor.
 Reorganizarea administrativ-teritorială prin crearea cadrului
instituțional pentru funcționarea regiunilor administrativ-teri toriale.
 Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare pentru: reducerea
decalajelor de dezvoltare în scopu l atingerii mediei europene p entru
toate regiunile de dezvoltare; recuperarea accelerată a întârzi erilor în

80 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

domeniul economic și social a zonelor mai puțin dezvoltate, ca urmare
a unor condiții istorice, geografice, economice, sociale, polit ice și
preîntâmpinarea producer ii de noi dezechilibre.
 Prioritizarea investițiilor publice destinate satului românesc în sensul
finanțării prioritare a unui pachet minim obligatoriu de invest iții publice
de tipul: școală, biserică, dispensar medical și farmacie, bibl iotecă și
cămin cultural, apă și canalizare, drumuri locale, iluminat pub lic,
salubrizare, mașină de pompieri, ambulanță, târg comunal etc. c are să
asigure un standard minim obligat oriu de civilizație și confort .
 Continuarea reformei în administrația publică cu accent pe creș terea
autonomiei colectivităților locale prin declanșarea reală a pro cesului de
descentralizare, cu respectarea principiului subsidiarității.
 Armonizarea legislației care guver nează administrația publică î n
vederea eficientizării actului administrativ.
 Introducerea unui sistem de indicatori de evaluare a modului de
funcționare a tuturor instituțiilor din administrația publică, atât de la
nivel central cât și local, pri n utilizarea standardelor de cal itate și de
cost a tuturor serviciilor publice. Revizuirea tuturor normelor d e
funcționare și reglementare a adm inistrației, în așa fel încât activitatea
administrației publice să fie măsurabilă și eficientă.
 Operaționalizarea conceptului de „ghișeu unic” și a sistemelor de
guvernare electronică pentru reducerea birocrației, a costurilo r de
funcționare a sistemului administrației publice și extinderea a ccesului
cetățenilor la informațiile publice de interes național și loca l.
Direcțiile de acțiune necesare realizării ac estor obiective, sunt:
1. Creșterea gradului de absor bție a fondurilor europene.
2. Prioritizarea investițiilor și lucrărilor publice în context ul unei
dezvoltări regionale durabile și echilibrate.
3. Regionalizare și descentralizar e administrativă și financiar ă.
4. Modificarea legislației în v ederea eficientizării și debiroc ratizării
administrației publice.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 81

5. Promovarea unor politici stimulative pentru stimularea perfo rmanței
profesionale a personalului din administrația publică.
Măsuri care se referă tangențial și la administrația publică se găsesc și în
capitolul care tratează comunicațiile și tehnologia informației ; e-guvernarea,
transparența în relația cu cetățen ii prin intermediul sistemelo r informatice,
facilitarea comunicării on-line s unt câteva dintre argumentele necesității
informatizării administrației publice.

 Guvernul Victor Ponta 3
(5 martie 2014 – 17 decembrie 2014)
După ieșirea PNL din alianța USL și demisia în bloc a miniștril or liberali
din Guvern, Partidul Social Demo crat a fost nevoit să-și găseas că noi aliați care
să-l susțină, UDMR revenind astfel la guvernare. Guvernul Victo r Ponta 3 a avut
11 miniștri PSD, 1 UNPR, 1 PC, 2 UDMR și un independent, cărora li se adaugă
opt miniștri delegați (patru PSD , unu UNPR, trei independenți).
Guvernul a fost constituit prin asumarea Programului de Guverna re
prezentat în ședința comună a Camerelor Parlamentului României din
21 decembrie 2012 și a primit încrederea Parlamentului în noua structură și
componență53. Practic, acest guvern nu a supus validării de către Parlament un
nou program de guvernare, ci a preluat, a completat, actualizat și și-a asumat
angajamentele enunțate în 2012 de Uniunea Social Liberală. Ulte rior, la
11 martie 2014, după sesizarea de către opoziție a Curții Const ituționale cu
privire la investirea unui Guvern fără a avea un program de guv ernare, Guvernul
Ponta 3 a prezentat Camerelor re unite ale Parlamentului angajar ea răspunderii
Guvernului asupra unui program care a completat și adaptat Prog ramul de

53 Hotărârea Parlamentului României nr. 1 din 4 martie 2014 privi nd modificarea structurii și
compoziției politice a Guvernului României prevede, la art. 3: „Guvernul, în componența rezultată
după remanierea prevăzută la art. 1, și-a asumat Programul de g uvernare, astfel cum a fost prezentat
în ședința Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 și a probat prin Hotărârea Parlamentului
României nr. 45/2012, angajament ele Uniunii Social Liberale fii nd preluate și asumate de
formațiunile politice care compun și susțin Guvernul.” Hotărâre a a fost publicată în Monitorul
Oficial nr. 157 din 4 martie 2014, iar noii miniștri au depus j urământul în fața președintelui României
la 5 martie 2014.

82 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Guvernare 2013-2016, al cărui conținut este nedisponibil în pre zent pe niciun
canal electronic. În discursul său în fața Camerelor reunite al e Parlamentului,
Victor Ponta preciza că „acest Guvern va respecta principiile c are au stat la baza
bugetului pe care dumneavoastră, Parlamentul României, l-ați vo tat în luna
decembrie a anului trecut, cota unică de 16% rămâne în vigoare, iar, ca priorități,
reducerea contribuțiilor de asigurări sociale și scutirea de im pozit a profitului
reinvestit. Mai sunt însă și alte lucruri pe care trebuie să le avem ca priorități în
perioada următoare. Evident că principalele linii de dezvoltare și de acțiune
guvernamentală au fost prezentate înainte de alegerile din 2012 , ca Program de
guvernare pe diverse domenii și sectoare de activitate al Uniun ii Social-
Liberale.”54

 Guvernul Victor Ponta 4
(17 decembrie 2014 – 5 decembrie 2015)
După alegerile prezidențiale d in 2014 câștigate de Klaus Iohann is în fața
lui Victor Ponta, UDMR a decis ieșirea de la guvernare după ce a constatat că,
deși alianța se angajase să-l susțină pe social-democrat, popul ația maghiară a
votat cu contra-candidatul său. Schimbarea componenței politice a Guvernului
a dus la necesitatea unui nou vot de încredere și validarea une i noi componențe
de către Parlament. Noul Guvern avea în componență 17 miniștri și patru
miniștri delegați: 14 miniștri PSD, doi miniștri UNPR, patru mi niștri ALDE
(Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, rezultat din fuz iunea aripii
desprinse din PNL – Partidul Liberal Reformator – și PC – Parti dul
Conservator), un independent. Guvernul Victor Ponta 4 și-a asum at răspunderea
în fața Parlamentului pentru același program de guvernare adopt at în 2012 –
updatat – și a primit votul de încredere în ședința comună a Ca merelor reunite55.

54 Din discursul prim-ministrului Viorel Ponta în ședința reunită a Camerei Deputaților și Senatului,
a cărui stenogramă este disponi bilă la adresa http://www.cdep.r o/pls/steno/steno.stenograma?ids=
7359&idm=2&idl=1
55 Hotărârea Parlamentului României nr. 44 din 15 decembrie 2014 privind modificarea structurii și
compoziției politice a Guvernului României, publicată în Monito rul Oficial nr. 911 din 15 decembrie
2014. În art. 3 din Hotărâre se arată că: „Guvernul, în compone nța rezultată după remanierea

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 83

„În același timp însă, nu este vorba doar de schimbarea compozi ției politice și
de o nouă structură a Guvernului, ci, în baza Programului de gu vernare al
Uniunii Social-Liberale, pe care Guvernul l-a prezentat în 2012 și pentru care a
primit votul de încredere al Camerelor reunite, propun Parlamen tului, majorității
care susține Guvernul, o agendă de acțiuni prioritare pentru an ii 2015 și 2016,
până la momentul la care cu toții ne vom prezenta în fața alegă torilor pentru a
cere un nou vot în alegerile parl amentare.” – se precizează în discursul
premierului Victor Ponta în ședința comună a Camerelor Parlamen tului56.
Pe 4 noiembrie Victor Ponta și-a depus mandatul; era consecința trimiterii
sale în judecată pentru presupuse fapte penale, dar și urmare a manifestărilor de
stradă izbucnite spontan după incendiul din Clubul Colectiv sol dat cu 64 de
morți, tragedie care a scos la iveală grave nereguli în aplicar ea reglementărilor
privind securitatea la incendii. Până la validarea unui nou Guv ern, la 17
decembrie 2015, interimatul executivului a fost asigurat de min istrul educației
Sorin Cîmpeanu.

Strategia privind mai buna reglementare 2014-202057
Concepută ca o continuare a Strat egiei privind mai buna regleme ntare
2008-2013 prezentată anterior și subsumată Strategiei pentru co nsolidarea
administrației publice 2014-2020, Strategia privind mai buna re glementare
2014-2020 și-a formulat direcțiile de acțiune pe baza analizei modului de
implementare a strategiei anterioare. Documentul precizează că „Principala

prevăzută la art. 1, și-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat în ședința
Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 și aprobat prin Hotărârea Parlamentului României
nr. 45/2012 și modificat prin Programul asumat în ședința Camer elor reunite din data de 11 martie
2014.”
56 Din discursul premierului Victor Ponta în ședința Camerelor re unite din 15 decembrie 2014, a
cărei stenogramă este disponibilă pe site-ul Camerei Deputațilo r, la adresa
http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7444&idm=2&id l=1
57 Strategia privind mai buna regl ementare 2014-2020 este disponi bilă pe site-ul Secretariatului
General al Guvernului, la secțiunea Politici publice și program e/Strategii, disponibil la adresa
http://sgg.gov.ro/docs/File/UPP/ doc/proiecte_finale/Strategia%2 0privind%20mai%20buna%20reg
lementare%202014%20-%202020_3%20decembrie_varianta%20finala.pdf

84 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

problemă cu care se confruntă ap licarea unor politici privind m ai buna
reglementare la nivelul adminis trației publice centrale româneș ti constă în
dificultatea de a valorifica orie ntarea către rezultate în acti vitățile de concepere,
implementare și evaluare a politicilor publice, respectiv a reg lementărilor.
Această dificultate este determin ată de persistența unei tradiț ii legalist-
procedurale în alegerea instrume ntelor pentru îndeplinirea aces tor activități.
Cutumele în administrația român ească indică un interes crescut pentru invocarea
procedurilor, chiar și atunci când nu sunt relevante pentru ati ngerea rezultatelor.
Accentul pe păstrarea unui control excesiv de riguros asupra el ementelor de
input (proceduri laborioase de alocare a resurselor, etape admi nistrative
redundante, controale „încrucișate ” cu solicitări și standarde diferite etc.) denotă
o abordare orientată mai degrabă asupra mijloacelor de obținere a unor rezultate
de politici publice și mai puțin a supra rezultatelor propriu-zi se. În administrația
românească, a fi „conform” în raport cu unele proceduri este ma i important decât
a fi „eficient” în raport cu rezultatele vizate.”58
Î n p r i m a p a r t e a S t r a t e g i e i s e tratează politicile privind mai buna
reglementare, pe modelul elaborării unei politici publice, în c are se identifică
problemele și se înce arcă găsirea soluțiilor; din analiza imple mentării ultimei
strategii privind mai buna reglementare 2008-2013, dar și a sit uației procesului
de reglementare la nivel central la acel moment, s-au identific at următoarele
probleme :
 Confuzia între formularea de politici publice și formularea
propunerilor de acte normative . Propunerile de politici publice sunt
instrumente de limitare a număru lui de acte normative, respecti v de
asigurare a unei logici a intervenției guvernamentale, care să facă
legătura între obiectivele de politici publice și actele normat ive.
Implementarea acestei proceduri nu a avut efectul scontat din c auza
cutumelor administrației centra le, a implementării sporadice și
inconsistente și a lipsei lead ership-ului politic necesar unei astfel de
abordări. Dimpotrivă, au fost considerate ca o activitate cu ca racter

58 Strategia privind mai buna re glementare 2014-2020, p. 11.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 85

birocratic, care să justifice de cizia, în loc să constituie un suport în
formularea deciziei.
 Confuzia între planificarea strategic ă și formularea politicilor publice.
Atât planurile strategice instituționale, cât și instrumentul administrativ
de tipul formularului „Propunere de Politici Publice” conțin re feriri la
obiective de politici publice, rezultate, indicatori de perform anță etc,
ceea ce a creat confuzie la nivelul administrației centrale înt re măsurile
care vizau formularea politicilor publice, respectiv organizare a
activităților și alocarea resurselor în cadrul organizației (pl anificarea
strategică)59.
 Cadrul de monitorizare deficitar pentru politicile privind mai buna
reglementare. Strategia anterioară privind mai buna reglementare nu a
făcut parte dintr-o logică a intervenției guvernamentale care s ă
pornească de la o evaluare a problemelor generate de un proces de
reglementare deficitar în contextul administrativ românesc, iar d i n
această cauză nici politicile propuse nu au fost concepute astf el încât să
facă posibilă monitorizarea într-un cadru adecvat – se arată în Strategie.
 Lipsa unui leadership real. Strategia a fost elaborată la nivelul unor
specialiști ai administrației publice centrale, fără a exista u n sprijin real
la nivel politic, care să însemn e asumarea și susținerea fermă a
modificărilor uneori radicale pe care aceste măsuri le propunea u.
 Existenț a în administra ția publică a unor ini țiative care, de și pot fi
asimilate unor politici privind mai buna reglementare, nu au fost
monitorizate ca atare.
Strategia privind mai buna reglementare 2014- 2020 critică efici ența slabă
a strategiei anterioare, cauzată de lipsa unui sistem de monito rizare adecvat și
lipsa de monitorizare din partea unei instituții coordonatoare a modului de
asumarea a unora dintre măsuri. Strategia propune ca obiectiv general
îmbunătățirea calității instrumentelor de implementare a politi cilor publice
reprezentate de reglementări, precum și a procesului de inițier e, adoptare,

59 Ibidem, p.13.

86 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

implementare și evaluare. Obiectivele specifice sunt: simplificarea fondului
activ al legislației; creștere a calității fluxului reglementări lor; dezvoltarea
capacității administrative pentru implementarea politicilor pri vind mai buna
reglementare.
Măsurile de simplificare a fondul ui activ al legislației au ca direcții
principale sistematizarea și uni ficarea legislației, cât și red ucerea birocrației
pentru mediul de afaceri. Actele normative trebuie inventariate și analizate,
pentru a se elimina paralelismele în reglementare; se propune d ezvoltarea unor
proiecte de codificare a legislației pentru principalele corpur i de legislație, dar
și facilitarea accesului publicului la aceste reglementări. Red ucerea birocrației
pentru mediul de afaceri neces ită aplicarea unor metode care să permită
identificarea nevoilor companiilor private vizavi de relația lo r cu autoritățile
statului; finalizarea procesului de măsurare a costurilor admin istrative și
inițierea procesului de reducere a sarcinilor administrative pe baza unor
metodologii comune la nivelul ministerelor, măsurarea și reduce rea costurilor
de conformare, corelarea referinț elor pentru implementarea unor soluții IT
pentru mediul de afaceri și inițierea unor proiecte de reducere a birocrației sunt
măsurile cuprinse în Strategie.
Creșterea calității fluxului regle mentărilor vizează măsuri ref eritoare la
fundamentarea actelor normative, calitatea procesului de consul tare,
implementarea legislației comun itare și dezvol tarea capacității administrative
pentru realizarea activităților co respunzătoare. Dezvoltarea ca pacității
administrative pentru implementarea politicilor privind mai bun a reglementare
se referă la cadrul de implementare a strategiei și are rol de suport pentru
derularea celorlalte activități propuse; măsurile propuse în ac est obiectiv sunt
adaptarea cadrului instituțional – cu referire la sistematizare a legislației
referitoare la utilizarea docum entelor de politici publice – și specializarea
resurselor umane în elabor area studiilor de impact.
Cu toate că a adus critici strategiei anterioare și și-a propus niște obiective
ambițioase, nici această strategie nu a produs rezultatele aște ptate.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 87

Ordonanțele de urgență sunt înc ă o procedură des utilizată (at ât ca număr,
cât și prin cumularea mai multor domenii de legiferat în aceeaș i ordonanță), iar
unele proiecte de legi cu mare impact la nivelul societății ini țiate de guvern, au
fost „preluate” ca inițiative parl amentare, ocoli ndu-se astfel procesul
participativ de transparență decizională60.

Graficul 1. Ponderea ordonan țelor de urgen ță în totalul actelor normative

Se continua practica ordonanțelor de urgență ce abordează mai m ulte
subiecte de politici publice, cee a ce „cosmetizează” indicatoru l „număr de
ordonanțe de urgență”.
În ceea ce privește sistematizarea progresivă a masei legislati ve, situația
se prezintă astfel:

60 Sursa: Rapoarte de evaluare a i mpactului măsurilor implementat e pe cei cinci piloni prevăzuți de
SCAP 2014-2020, concluzii, în cadrul proiectului „Îmbunătățirea capacității CNCISCAP de a
coordona implementarea Strategiei pentru Consolidarea Administr ației Publice 2014-2020”.
Rapoartele privind concluziile SCAP au fost realizate de echipa coordonată de Dragoș Dincă. Din
echipă au făcut parte Adrian Cr istinel Bădilă – Expert 1 admini strație publică, Georgeta-Liliana
Ghețe-Dănău Expert 2 administrație publică, Cătălin Dumitrică – Expert 1 resurse umane, Gabriel
Oprea – Expert 1 monitorizare/eva luare, Marius Gubernat – Exper t comunicare, Alina Ioana
Marinoiu – Expert 2 Monitorizare/evaluare, Roxana Simona Hădăre an – Expert IT administrare web
și baze de date și Renaldo Niță – Expert 2 Resurse umane. 01020304050
anul 2014 anul 2015 anul 2016 anul 2017 anul 2018Ponderea ordonanțelor de urgență în totalul actelor 
normative primare în fiecare legislatură

88 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Graficul 2. Sistematizarea progresiv ă a masei legislative

Frecventele modificări ale struct urii organizaționale în minist ere și la
nivelul central al Guvernului au impact negativ asupra continui tății politicilor
publice și implicit generează instabilitatea resurselor umane ș i a transferului de
informații și competențe.

Strategia Na țională Anticorup ție 2012-2015
Strategia Națională Anticorupție are chiar și un site propriu, pe portalul
Ministerului Justiției. Scopul principal al acesteia este promo varea integrității,
prin aplicarea riguroasă a cadr ului normativ și instituțional d e prevenire și
combatere a corupției în România. Ea se adresează tuturor insti tuțiilor publice
reprezentând puterea executivă, legislativă și judecătorească, autorităților
publice locale, mediului de afac eri și societății civile. Pentr u fiecare tip de
intervenție sunt identificate obiective generale și specifice. Toate acestea sunt
dezvoltate prin asumarea transp arenței decizionale și a guvernă rii deschise,
dublate de o abordare axată pe tr ei direcții de intervenție str ategică în domeniul
anticorupție: prevenire, e ducație și combatere.
Strategia asigură dezvoltarea di recțiilor de acțiune asumate pr in Programul
de guvernare 2012, Capitolul 20 „Justiția și Politici Anticorup ție” (Guvernul 050100150200
anul 2014 anul 2015 anul 2016 anul 2017 anul 2018Sistematizarea progres ivă a masei legislative
Nr. de acte normative sistematiz ate anual, pe autorități de reg lementare
Nr. de acte normative eliminate  (abrogate) anual din masa legis lativă

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 89

Victor Ponta). Scopul Strategiei este „reducerea și prevenirea fenomenului
corupției prin aplicarea riguroa să a cadrului normativ și insti tuțional în vederea
maximizării impactului măsurilor anticorupție”. Strategia propu ne un program
național, cu reguli comune și imp lementarea unor instrumente no i, consacrate
ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a ris curilor de
corupție; fiecare instituție avea ulterior obligația e laborării și implem entării
propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnera bilităților
specifice. Ca obiective generale, Strategia își propune preveni rea corupției în
instituțiile publice; creșterea gradului de educație anticorupț ie; combaterea
corupției prin măsuri administra tive și penale; aprobarea planu rilor sectoriale și
dezvoltarea sistemului național de monitorizare a Sistemului Na țional
Anticorupție. Obiectivele specifice au fost:
 Remedierea vulnerabilităților specifice instituțiilor publice p rin imple-
mentarea sistematică a măsurilor preventive.
 Creșterea transparenței instituționale prin sporirea gradului d e dispo-
nibilitate a datelor publice desc hise (open data) puse la dispo ziție de
către autoritățile publice.
 Consolidarea integrității și transparenței sistemului judiciar prin promo-
varea măsurilor anticorupție și a standardelor etice profesiona le.
 Creșterea transparenței finanțării partidelor politice și a cam paniilor
electorale.
 Consolidarea integrității în rândul membrilor Parlamentului.
 Creșterea eficienței mecanismelo r de prevenire a corupției în m ateria
achizițiilor publice.
 Promovarea unui mediu de afaceri concurențial, corect și integr u:
 Consolidarea integrității, eficie nței și transparenței la nivel ul adminis-
trației publice locale.
 Dezvoltarea componentei anticorupție a curriculumului de formar e
continuă pentru personalul pr opriu al instituțiilor publice.
 Creșterea gradului de informare a publicului cu privire la impa ctul
fenomenului de corupție.

90 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de invest igare cu
imparțialitate și soluționare de că tre instanțe a faptelor de m are corupție
și la nivel local.
 Îmbunătățirea calitativă și cantitativă a activității de monito rizare și
evaluare a averilor și a intereselor, astfel încât să se obțină e f e c t e
disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejusti ficate,
conflicte de interese sau incompatibilități.
 Consolidarea mecanismelor de control administrativ.
 Creșterea gradului de recuperare a produselor infracțiunilor ur mând
cele mai bune practici din alte s tate membre UE și consolidarea practicii
judiciare:
 aprobarea planului sectorial și a utoevaluarea periodică a gradu lui de
implementare a legislației naționale anticorupție, în special a
măsurilor preventive;
 monitorizarea implementării planului sectorial și participarea la
sistemul național de monitorizare a Strategiei.
De altfel, începând cu anul 2001 au existat strategii naționale anticorupție,
continuând succesiv direcțiile pri ncipale de acțiune și corectâ nd punctele slabe
ale celei precedente.
Cu toate că a reprezentat un de mers inovativ, rezultatele nu au fost pe
măsura obiectivelor. Doar o par te dintre instituții au aderat l a strategie și, în
măsură și mai mică, au dezvoltat instrumentele de aplicare a st rategiei.

Strategia Na țională privind Agenda Digital ă pentru România (SNADR)
2015
Strategia61 este o adaptare autohtonă a Agendei Digitale Europa 2020
elaborată de Uniunea Europeană cu obiectivul principal de a dez volta o Piață
Unică Digitală, iar scopul său este de a dezvolta în România te hnologia

61 Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România (SN ADR) 2015, aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr. 245 din 7 aprilie 2015, publicată în Mo nitorul Oficial nr. 340 din 19 mai
2015.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 91

informației și comunicațiilor la nivelul țărilor din regiune. P rincipiile pentru
Agenda Digitală a României sunt: încurajarea și atragerea cetăț enilor și
întreprinderilor plătitoare de impozite; promovarea inițiativel or centrate pe
cetățeni și agenți economici; utilizarea standardelor și modele lor de referință;
promovarea proiectelor legislativ e care susțin inițiativele TIC ; asigurarea
securității și a confidențialității; încurajarea transparenței și a deschiderii;
promovarea dezvoltării continue; orientarea către inițiative su stenabile;
facilitarea inovării; maximizarea investiției inițiale.
Strategia definește patru domenii majore de acțiune adaptate co ntextului
actual:
 Domeniul de acțiune 1 – eGuvernare, Interoperabilitate, Securit ate
Cibernetică, Cloud Computing, Open Data, Big Data și Social Med ia –
creșterea eficienței și reducerea costurilor din sectorul publi c din
România prin modernizar ea administrației.
 D o m e n i u l d e a c ț i u n e 2 – T I C î n Educație, Sănăta te, Cultură și
eInclusion intervine în provocările sociale la un nivel sectori al și va
asigura că investițiile TIC vor crea un impact pozitiv în conte xtul social.
 Domeniul de acțiune 3 – eCommerce , Cercetare, Dezvoltare și Ino vare
în TIC – se bazează pe avantajele comparative ale României regi onale
și sprijină creșterea economică din sectorul privat.
 Domeniul de acțiune 4 – Broadband și Infrastructura de Servicii
Digitale – dezvoltarea infrastructurii de broadband și de servi cii digitale
stă la baza implementării domeniilor de acțiune de mai sus și a
serviciilor aferente lor, dincolo de nevoia a investi în echipa mente TIC
de ultimă generație.
Principalul obiectiv al proiectelor de eGuvernare este de a mo derniza
administrațiile publice centrale și locale în vederea oferirii de servicii pentru
cetățeni și mediul de afaceri, într-un mod integrat, transparen t și sigur. Scopul
urmărit este de a crea o administrație publică modernă, pro-act ivă, intensificarea
eficienței interne, realizarea unei mai mari transparențe, redu cerea cheltuielilor
operaționale, interacționarea cu cetățenii și dezvoltarea de no i surse de creștere.

92 20 de ani de reformă a administra ției publice în România

Strategia are în vedere și securitatea cibernetică pentru care stabilește linii
strategice de dezvoltare; printre noțiunile pentru care se asig ură măsuri de
implementare sunt: cloud computing, social-media, open data sau big data. În
România s-a înființat în 2014 – prin comasarea celor trei centr e naționale care
operează sisteme de importanță națională – Agenția pentru Agend a Digitală a
României (AADR), instituție publică de specialitate a administr ației publice
centrale, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului
Comunicațiilor și Societății Informaționale, cu rolul de a oper a sisteme
informatice la nivel național de stinate guvernării electronice.
Și aceasta este o strategie ambițioasă, dar aplicarea ei se fac e cu întârziere
prin proiectul „Stabilirea cadru lui de dezvoltare a instrumente lor de
e-guvernare”, COD SIPOCA 20. Se constată o mare rezistență a instituțiilor
publice care ar trebui să dezvolte servicii publice electronice și o neînțelegere a
acestor transformări.
În ceea ce privește securitatea cibernetică, deși există o inst ituție publică
ce are atribuții în acest domeniu (CERT), resursele umane și dotările tehnice ale acesteia sunt nesemnificative în raport cu volumul atacurilor c ibernetice.
Practic, administrația publică di n România este vulnerabilă din acest punct de
vedere, oferind accesul la date și informații protejate.
Pot fi amintite o serie de realizări punctuale în domeniul e-guvernării,
rezultate ale unor inițiative instituționale, fără a exista o a bordare sistemică,
unitară:
1. Cluj-Napoca – funcționar virtual 2. Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG)
3. Sistemul informatic de monitorizare a Planului de acțiuni pe ntru
implementarea Strategiei pentru Consolidarea Administrației Pub lice
(SCAP) 2014-2020
4. Sistemul național electronic de plată online a taxelor și impozitelor
utilizând cardul bancar” (SNEP)
5. Posturile vacante în Administrația Publică Românească –
posturi.gov.ro

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 93

6. Înregistrare/Înrolare persoane fizice și juridice în Spațiul Privat Virtual
ANAF
7. Programarea on-line în veder ea depunerii dosarului necesar e liberării
pașapoartelor
8. Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP/SICAP) 9. Sistemul PREVENT – Agenția Națională de Integritate
10. Sistemul SAFIR – Agenția Nați onală pentru Plăți și Inspecți e Socială
11. Aplicația MySMIS 2014 – Ministe rului Fondurilor Europene
12. Servicii on-line (de e-guvernare) oferite de ONRC pentru co munitatea
de afaceri prin interme diul unui portal dedicat

Strategia pentru consolidarea administra ției publice 2014-2020
Poate una dintre cele mai importante strategii ale reformei adm inistrației
publice din ultimii 20 de ani, Strategia pentru consolidarea ad ministrației
publice (SCAP) 2014-2020
62 este în curs de aplicare, fiind singura strategie
identificată în perioada 2000-2019 elaborată pentru o perioadă mai mare de 4
ani. Explicația vine chiar din motivarea Strategiei, ea fiind e laborată în contextul
procesului de programare a fondur ilor europene aferente perioad ei 2014-2020 și
reprezintă condiționalitate ex-ante, așa cum este prevăzut în Regulamentul UE
nr. 1303/2013, precum și în documentul intitulat Poziția Servic iilor Comisiei cu
privire la dezvoltarea Acordului de Parteneriat și a programelo r în România
pentru perioada 2014-202063. Strategia are ca scop stabilirea cadrului general de
reformă al administrației publice pentru perioada 2014-2020. În Strategie se
arată în mod optimist că „Administrația publică va câștiga încr ederea cetățenilor
și a altor tipuri de beneficiari , oferindu-le servicii prompte și asigurând constanță
în calitatea prestării serviciilor. Autoritățile și instituțiil e publice vor fi apte să
stimuleze implicarea cetățenilor, identificând astfel probleme, anticipând

62 Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 , anexă la Hotărârea de Guvern nr.
909 din 15 octombrie 2014 privind aprobarea Strategiei (…) și constituirea Comitetului Național
pentru coordonarea implementării Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020,
publicată în Monitorul Oficial al României nr. 834 bis din 17 n oiembrie 2014.
63 Ibidem, p. 8.

94 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

provocări și propunând soluții pe care le fundamentează, testea ză și validează
sistematic. Astfel, se va genera un cadru de servicii adecvate nevoilor cetățenilor
și țintite pe eficiență economică. Relația dintre administrația publică și
beneficiari înseamnă dedicație, corelație și orientare pe soluț ii care să se
armonizeze cu reformele din dom eniile social, cultural-educațio nal, economico-
financiar, justiție și democrație”.
Viziunea Guvernului privind administrația publică este expusă în aceast ă
Strategie:
 O administra ție publică orientată spre beneficiarii de servicii publice .
Interacțiunea cu administrația v a fi configurată mai ales sub f ormă de
servicii electronice, care vor fi disponibile în pachete intuit ive și vor
putea fi accesate oricând și de oriunde, pe canale multiple, di n surse
unice. Consolidarea serviciilor va fi susținută de mecanisme de
coordonare și colaborare instituțională în interiorul administr ației
publice. Integrarea funcțională a serviciilor va reprezenta un mecanism
de reducere a birocrației, de coordonare inter-instituțională ș i de
asumare a responsabilității.
 O administra ție publică deschisă și receptiv ă la soluții inovatoare . În
conceperea și furnizarea servi ciilor, ca și în luarea altor tip uri de decizii,
administrația publică se va spr ijini pe participarea cetățenilo r,
implicarea experților și a actorilo r-cheie din societate, prin mecanisme
stabile de consultare. Autoritățile și instituțiile publice vor răspunde
nevoilor societății, susținând în mod direct inițiativele acest eia.
Centrarea administrației publice pe e-servicii va oferi autorit ăților și
instituțiilor publice o bogată sursă de date și un spațiu de an aliză și
experimentare pentru soluții noi , care servesc îmbunătățirii si stematice
a serviciilor.
 O administra ție care simplific ă și consolideaz ă instituții și mecanisme .
Prioritizarea, planificarea și fundamentarea politicilor public e vor fi
integrate în cultura și practica decizională a administrației p ublice.
Resursa umană din administrația publică va fi motivată, formată ș i

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 95

profesionalizată în mod constant în funcție de nevoile și tendi nțele
societății. Fondurile publice vor fi gestionate pe criterii de eficiență, în
interesul cetățenilor, cu scopul de a maximiza performanța serv iciilor
oferite. Implementarea politicilor și furnizarea serviciilor vo r fi
monitorizate în mod constant astfel încât managementul financia r să fie
transparent și predictibil.
Rezultat al unui proces amplu de consultare cu autoritățile adm inistrației
publice centrale, structurile aso ciative ale autorităților admi nistrației publice
locale și alte instituții, Strategia de consolidare a administr ației publice 2014-
2020 își stabilește principii atât în relația cu cetățeanul, cât și în raport cu propria
activitate. Principiile în ra port cu cetățeanul sunt:
 Principiul transparen ței – autoritățile și instituțiile publice au obligația
să își desfășoare activitatea într-o manieră deschisă față de p ublic, în
care accesul liber și neîngrădit la informațiile de interes pub lic să
constituie regula, iar limitarea accesului la informație să con stituie
excepția, în condițiile legii.
 Principiul particip ării – organizațiile nonguvernamentale, sectorul
privat, autoritățile locale și instituțiile internaționale cont ribuie la
procesul de stabilire a pr iorităților strategiei.
 Principiul echit ății – implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la
serviciile publice și de utilitate publică;
 Principiul egalit ății de șanse – se asigură participarea echilibrată a
femeilor și bărbaților pe piața muncii, a tinerilor, precum și egalitatea
de șanse și de tratament între angajați, femei și bărbați, în c adrul
relațiilor de muncă de orice fel, inclusiv prin introducerea de dispoziții
pentru interzicerea discriminăr ilor bazate pe criterii de sex, apartenență
la grupuri minoritare, rasă, religie, dizabilități.
 Principiul dezvolt ării durabile – care urmărește satisfacerea nevoilor
prezente, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și
satisface propriile nevoi.
Principiile Strategiei în rapor t cu propria activitate sunt:

96 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Principiul bunei guvern ări – conform acestui principiu Guvernul
trebuie să stabilească acțiuni clare și eficiente pe baza unor obiective de
calitate și să aibă capacitatea de a răspunde rapid unor necesi tăți sociale.
 Principiul responsabilit ății – stabilirea priorităților reformei
administrației publice este un proces orientat spre obținerea d e
rezultate. Răspunderea există la toate nivelurile administrație i publice.
 Principiul eficien ței și eficacității – se va urmări atingerea obiectivelor
printr-o utilizare optimală a resu rselor disponibile și obținer ea unor
rezultate care să fie conforme cu obiectivele fixate.
 Principiul stabilit ății și predictibilit ății – măsurile de reformă urmăresc
să creeze, în timp, un cadru stabil și predictibil, atât pentru instituțiile
din administrația publică, cât și pentru cetățeni și mediul de afaceri.
 Principiul propor ționalității – o r i c e m ă s u r ă l u a t ă t r e b u i e s ă f i e
adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit.
 Principiul subsidiarit ății – constă în exercitarea competențelor de către
autoritatea administrației public e situată la nivelul administr ativ cel mai
apropiat de cetățean și care dis pune de capacitate administrati vă
necesară.
Obiectivele generale propuse prin Strategie sunt: adaptarea structurii și
mandatului administrației la nevoile cetățenilor și la posibili tățile reale de
finanțare; implementarea unui management performant în administ rația publică;
debirocratizare și simplificare p entru cetățeni, mediul de afac eri și administrație;
consolidarea capacității administrației publice de a asigura ca litatea și accesul la
serviciile publice. Pentru fieca re dintre acestea s-au stabilit obiective specifice
și direcții de acțiune.

1. Adaptarea structurii și mandatului administra ției la nevoile cet ățenilor
și la posibilit ățile reale de finan țare. Are ca obiective specifice:
 Creșterea gradului de predictibilitate în privința organizării și
funcționării instituțiilor de la nivelul administrației publice centrale și a
politicilor pe care acestea le ges tionează. Definirea clară a m andatelor

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 97

instituțiilor administrației publice de la nivel central și pro punere de
măsuri concrete de asigurare a stabilității pe termen lung a st ructurii
instituțiilor publice sunt măsuri care ar asigura o coerență ma i mare a
domeniilor de politici publice gestionate.
 Asigurarea cadrului optim pentru repartizarea competențelor între
administrația publică centrală și administrația publică locală și
exercitarea lor sustenabilă. Pentru a asigura coerența, eficien ța și
sustenabilitatea procesului de de scentralizare, pe termen mediu și lung
sunt avute în vedere următoarele acțiuni: întărirea capacității
structurilor instituționale impli cate în transferul competențel or între
diferitele paliere administrativ e; dezvoltarea de mecanisme/ins trumente
de coordonare metodologică de la nivel central cu privire la mo dul de
exercitare a competențelor descentralizate; fundamentarea soluț iilor
referitoare la repartizarea optimă a competențelor între diferi tele paliere
administrative; dezvoltarea politicii de descentralizare financ iară și
fiscală; dezvoltarea de mecanisme de monitorizare și evaluare a
modului de exercitare de către autoritățile administrației publ ice locale
a competențelor descentralizate.
 Reorganizarea administrativ-teritorial ă. Motivând că „actualele
județe, cu o veche tradiție în sistemul nostru administrativ, s unt mult
prea mici și prea departe de niv elul central al administrației publice
pentru a putea coagula, pe baza resurselor existente în acestea , politici
durabile și sustenabile de dezvo ltare”, Strategia propune: dezv oltarea
unei metodologii de calcul al indicelui de dezvoltare locală și
instituționalizarea monitorizării periodice a acestuia la nivel național;
revizuirea cadrului legal și instituțional necesar pentru reorg anizarea
administrativ-teritorială a Româ niei; întărirea capacității adm inistrative
a autorităților administrației publice regionale precum și a ap aratelor
acestora de specialitate.

98 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

2. Implementarea unui management performant în administra ția publică.
Are ca obiective specifice:
 Creșterea coeren ței, eficien ței, predictibilit ății și transparen ței
procesului decizional în administrația publică. Măsurile sunt
c o n s i s t e n t e ș i s e r e f e r ă l a : o peraționalizarea unui Sistem de
implementare a priorităților – Delivery Unit (care să prioritizeze
politicile relevante pentru cetățen i); consolidarea planificări i strategice
și introducerea bugetării pe programe la nivel central – care a sigură o
definire mai clară a politicilo r implementate, facilitează o în țelegere
mai bună a priorităților de finanțare și asigură un grad de tra nsparență
crescut al actului d e guvernare; creșter ea calității procesului decizional
la nivelul administrației publice locale, pentru a răspunde în mod
fundamentat și coerent nevoilor comunităților locale (cu referi re la
introducerea instrumentelor de fun damentare a deciziei și la ni vel local
și și dezvoltarea sistemului d e planificare bugetară multianual );
consolidarea transparenței procesului decizional – prin consoli darea
cadrului legal și instituțional incident procedurilor de transp arență
decizională și o mai bună implementare a regulilor transparențe i
procesului decizional de la nivel ul administrației publice loca le;
dezvoltarea capacității societății civile, mediului academic și altor
parteneri sociali relevanți (si ndicate, patronate etc.) de a su sține și
promova reforma administrației publice – respectiv necesitatea de a
consolida rolul pe care societatea civilă, mediul academic și c eilalți
parteneri sociali relevanți tre buie să îl aibă într-un stat mod ern, acela de
a contribui constant cu analize, evaluări și formulări de polit ici
alternative și de a monitoriza activitatea autorităților public e;
consolidarea capacității structurilor asociative ale autorități lor adminis-
trației publice locale.
 Adaptarea politicilor și sistemului de resurse umane la obiectivele și
exigențele unei administra ții moderne. Obiectivul are ca direcții:
clarificarea rolurilor și manda telor instituționale în manageme ntul

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 99

resurselor umane, concomiten t cu consolidarea capacității
administrative pentru o abordare strategică, unitară și integra tă a
politicilor de personal; creșterea gradului de profesionalizare ș i a
stabilității în funcțiile publice ca urmare a adaptării procedurilor de
recrutare, selecție și evaluare la cerințele managementului per formanței;
revizuirea politicilor motivaționa le în domeniul resurselor uma ne din
administrația publică, inclusiv din perspectiva oportunităților de carieră
și a salarizării orientate către performanță; abordarea integra tă a
dezvoltării de competențe pentru administrația publică.
 Promovarea eticii și integrit ății în administra ția publică și continuarea
măsurilor privind reducerea și prevenirea corupției și sprijini rea imple-
mentării recomandărilor aferente formulate în cadrul Mecanismul ui de
Cooperare și Verificare (MCV). Promovarea eticii și integrități i în
administrația publică este realizată prin intermediul Strategie i
Naționale Anticorupție 2012-2015, pe c are am tratat-o anterior. Scopul
SNA este de a reduce și a preveni fenomenul corupției, printr-o aplicare
riguroasă a cadrului legal și instituțional deja existente. Pri n urmare,
SNA pune un accent pe respectarea standardelor de integritate ș i
implementarea efectivă a măsurilor în vigoare (cum ar fi declarațiile de
avere, gestionarea conflictelor de interese și a incompatibilit ăților,
protecția avertizorilor de integ ritate, consilierul de etică, d eclararea
cadourilor, dar și transparența în procesul decizional și acces ul la
informațiile de interes public).
 Soluț ii IT pentru eficientizarea administra ției publice . Pentru
dezvoltarea unei administrații publice moderne, eficiente, tran sparentă
și deschisă în relația cu cetățe nii și mediul de afaceri, tehnologia
informației și comunicațiilor are un rol foarte important, acel a de a
fundamenta soluția tehnică aferen tă preluării, procesării și stocării,
după caz, a datelor relevante p entru problemele ridicate de
cetățeni/mediu de afaceri. Măsurile sunt îndreptate către simpl ificarea
preluării documentelor și datelor de la cetățeni sau mediul de afaceri –

100 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

personal sau on-line –, prin func ționarea ghișeului unic fizic sau
ghișeului unic virtual.
 Îmbunătățirea proceselor interne la nivelul institu țiilor publice .
Strategia propune o abordare bazată pe creșterea gradului de
implementare a standardelor de management în administrația publ ică și
creșterea capacității structurilor de audit intern din cadrul i nstituțiilor și
autorităților publice.
 Calitate, cercetare și inovare în administra ția publică. Se promovează
bunele practici și inovarea în administrația publică, dar și în curajarea
schimbului de experiență și a networking- ului între instituțiile și
autoritățile publice. Direcțiile de acțiune se referă la implem entarea
mecanismelor de banchmarking, bench doing și bench-learning,
colaborarea cu mediul academic ș i de cercetare, elaborarea de g hiduri,
metodologii și manuale pentru promovarea bunelor practici, dar și
creșterea gradului de utilizare a sistemelor și instrumentelor de
management al calității î n administrația publică.
 Îmbunătățirea managementului resurselor materiale la nivelul auto-
rităților și instituțiilor publice de la nivel central. Acestea trebuie
gestionate corespunzător pentru c reșterea eficienței activități lor.
3. Debirocratizare și simplificare pentru cet ățeni, mediul de afaceri și
administra ție. Ca obiective specifice găsim:
 Reducerea birocra ției pentru cet ățeni. Strategia propune o abordare
bazată pe patru direcții de acți une care vor viza o analizare a nevoilor
și obiectivelor în te rmeni de simplificare și raționalizare a p rocedurilor
administrative pentru cetățeni, realizarea unui plan integrat p entru
simplificarea acestora, precum și implementarea și monitorizare a
planului integrat de simplificare, respectiv evaluarea periodic ă a
impactului măsurilor adoptate.
 Reducerea birocra ției pentru mediul de afaceri . Obiectivul constituie
un pilon esențial al Strategiei pentru o mai bună reglementare 2014-
2020, analizată anterior, măsurile aferente fiind inițiate în c ontextul
acesteia.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 101

 Reducerea birocra ției inter și intrainstitu ționale . În Strategie se
precizează că „este esențial ca Guvernul să pună în aplicare o serie de
măsuri care să simplifice proce durile de avizare menționate și, mai ales,
să eficientizeze circuitul documentelor în administrație”.
4. Consolidarea capacit ății administra ției publice de a asigura calitatea
și accesul la serviciile publice. Obiectivele specifice acesteia sunt:
 Creșterea calit ății și accesului la serviciile publice prin eficientizarea
costurilor și reducerea timpilor de furnizare a serviciilor pub lice.
Măsurile pentru acest obiectiv se referă la: stabilirea standar delor de
calitate și de cost; încurajare a asocierii unităților administr ativ-
teritoriale, în vederea furniz ării de servicii publice mai efic iente;
dezvoltarea culturii manageri ale în instituțiile și autoritățil e care
furnizează servicii publice; îmbunătățirea accesului beneficiar ilor la
serviciile publice.
 Consolidarea capacit ății financiare a autorit ăților administra ției
publice locale . Strategia propune o abordare i ntegrată, care vizează atât
cadrul legislativ și mecanismul de alocare a resurselor de la b ugetul de
stat, cât și întărirea capacității autorităților administrației publice locale
de a-și gestiona eficient resursele și de a genera venituri pro prii, creând,
totodată, pârghiile necesare pentru fundamentarea deciziilor în
domeniu, asigurarea stabilității și predictibilității surselor de venit
pentru unitățile administrativ-t eritoriale, cheltuirea eficient ă și
responsabilă a fondurilor publice și prioritizarea investițiilo r.
 Dezvoltarea de mecanisme de monitorizare și evaluare a serviciilor
publice . Dreptul cetățenilor la servicii publice de calitate este
recunoscut de Strategie, care propune o abordare ce vizează tre i
domenii majore de intervenție: elaborarea metodologiei cadru pe ntru
monitorizarea și evaluarea integrată a performanței în furnizar ea
serviciilor publice, elaborarea de metodologii sectoriale pentr u
detalierea și adaptarea metodologi ei cadru pentru fiecare secto r, precum
și elaborarea unei analize integrate a performanței autoritățil or

102 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

administrației publice cu privire la furnizarea serviciilor pub lice care
ulterior să fie replicată periodic.
Pentru a măsura rezultatele obți nute prin implementarea măsuril or
aferente strategiei au fost stabiliți o serie de indicatori, ce vor fi urmăriți prin
procesul de monitorizare, pentru fiecare dintre cele patru obie ctive. Deși ne
aflăm la finele perioadei de implementare a Strategiei, nu sunt vizibile din afara
administrației publice foarte multe schimbări și îmbunătățiri a le activității; în loc
de eficientizare și dimensionare realistică a structurii în rap ort cu atribuțiile, pare
că administrația publică este supradimensionată și supraîncărca tă cu sarcini
inutile – cel puțin din punctul de vedere al numărului de minis tere din prezent –
că nu gestionează eficient banii publici, că nu are un corp pro fesional eficient și
bine pregătit.
SCAP este un document articulat, bine structurat, ce acoperă to ate
palierele administrației românești64, dar este greu de crezut că la finele anului
2020 obiectivele vor fi realizate integral.
Gradul de realizare a MĂSURILOR SCAP (70% sunt realizate doar
parțial, iar 14% sunt realizate în totalitate – martie 2019):

Graficul 3. Gradul de realizare a m ăsurilor SCAP 2014-2020

64 Sursa: idem Rapoarte de evaluare a impactului măsurilor implem entate.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 103

În ceea ce privește gradul de realizare a SUBMĂSURILOR SCAP ,
57% sunt realizate doar parțial, iar 28% sunt realizate în tota litate; ponderile sunt
următoarele:

Graficul 4. Gradul de realizare a subm ăsurilor SCAP 2014-2020

Gradul de realizare a măsurilor și submăsurilor SCAP se datorea ză și
aplicării pentru prima dată în România a mecanismului noncompet itiv POCA.
Acest mecanism se adresează proiectelor corelate setului de sar cini
guvernamentale ce trebuie îndeplinite doar de anumite autorităț i sau instituții
publice, proiectele non-competitiv e putând fi evaluate și imple mentate doar
dacă acestea nu pot fi depuse în tr-o procedură competitivă.
La nivelul celor cinci piloni ai SCAP, trei dintre aceștia au u nele măsuri
implementate în totalitate: Pilonul II – Debirocratizare și sim plificare (40%),
Pilonul I – Politici publice și reglementare (21%) și Pilonul V – Administrația
publică locală (17%). În ceea ce p rivește implementarea în tota litate a sub-
măsurilor, Pilonul I înregistrează cea mai mare rată, 52%, iar la polul opus se
situează Pilonul V cu 14%.

Submăsuri 
realizate în 
totalitate
Submăsuri 
realizate 
parțial
Submăsuri 
nedemarate
15%GRADUL DE REALIZARE A SUBMĂSURILOR 
SCAP 2014‐2020

104 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Guvernul Dacian Julien Cioloș
(17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017)
După demisia premierului Victor P onta în urma protestelor de st radă din
noiembrie 2015 cauzate de tragedi a din Clubul Colectiv, președi ntele Klaus
Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș – fost ministru al agric ulturii și fost
comisar european – să formeze un nou Guvern. Este al treilea gu vern
„tehnocrat” din perioada 2000-2 019 și singurul constituit integ ral din membri
(aparent) fără apartenență politi că declarată. Guvernul propus de Dacian Cioloș
a fost validat de Parlament, deși raportul de forțe politice în forul legislativ nu
se schimbase.
Programul de Guvernare
65
Documentul este prevăzut în anexa 2 a Hotărârii Parlamentului R omâniei
nr. 45 din 17 noiembrie 2015 pentru acordarea încrederii Guvern ului și stabilește
măsurile imediate și direcțiile pe termen scurt, pentru funcțio narea timp de un
an, până la terminarea mandatului. „Acest Guvern nu poate și nu își va asuma
să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea rom ânească. Dar ceea
ce își asumă acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr, dar cu
impact și relevanță sistemică, p entru care intenționează să dea seama la final de
mandat față de forțele politice și față de societate” – se prec izează în Program.
Una dintre sarcinile Guvernului a fost și organizarea alegerilo r din 2016.
Programul de Guvernare este structurat simplist, în trei puncte : viziune,
priorități, plan de măsuri. Prioritățile stabilite prin Programul de Guvernare au
fost:
1. Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile administrației
publice centrale și locale, cu societatea civilă și cetățenii.

65 Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentului Ro mâniei nr. 45 din 17 noiembrie
2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 853 din 17 noiembrie 2 017. Documentul este disponibil pe
pagina oficială a Ministerului Justiției, la adresa http://legi slatie.just.ro/Public/Detalii
DocumentAfis/173018

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 105

2. Afirmarea mai puternică a Români ei ca actor strategic în pla n regional,
european și internațional, cu atenție specială acordată vecinăt ății, în deosebi
celei estice și Balcanilor de Vest.
3. Susținerea fără rezerve a independenței justiției și continu area luptei
împotriva corupției.
4. Organizarea de alegeri libere, în deplină transparență și le galitate, prin:
accesul tuturor românilor la vot; informatizarea procesului ele ctoral în regim de
urgență.
5. Îmbunătățirea eficienței admin istrației publice, în serviciu l cetățeanului.
6. Creșterea gradului de siguranță și protecție a cetățeanului.
7. Finalizarea listelor de proiecte naționale de dezvoltare și investiții în
scopul creării de locuri de mun că și al creșterii economice.
8. Eliminarea blocajelor în implementarea programelor europene cu accent
pe simplificare, creșterea gradului de absorbție și a calității proiectelor finanțate.
9. Redefinirea rolului și statutului personalului medical în so cietate și
reducerea migrației aces tora în străinătate.
10. Sporirea calității actului educațional prin crearea de comp etențe și
abilități specifice economiei cu noașterii, a mobilității person alului didactic și de
cercetare și a dezvoltării armoni oase prin educa ție fizică și s port.
11. Cercetare științifică, dezvo ltare tehnologică, inovare și a ntreprenoriat,
valorificarea talentului și expertizei românilor din țară și di aspora pentru
competitivitate economică și bunăstarea cetățenilor.
12. Promovarea unui nou concept de acces la finanțările cultura le prin
implementarea unor instrumente j uridice, financiar-fiscale și e conomice simple
și eficiente, pentru susținerea și stimularea creatorilor de ar tă și cultură.
Planul de m ăsuri s-a concentrat pe realizar ea următoarelor obiective:
1. Întărirea democrației elective și a statului de drept care să c reeze
premisele resetării mediului politic din România. Lupta împotri va
corupției.
2. Stabilizarea mediului economic și creșterea gradului de încrede re a
agenților economici și a capitalului în perspectiva dezvoltării

106 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

economiei. Evitarea derapajelor economice potențiale într-un an
electoral.
3. Accelerarea proceselor de reform are a statului, creșterea perfo rmanței
administrației publice. Administrație în slujba cetățenilor, st andarde de
calitate și standarde de cost în serviciile furnizate de stat c etățenilor.
Cultivarea încrederii populației și mediului de afaceri în admi nistrația
publică.
4. Educație și sănătate.
5. Agricultură și pescuit.
6. Energie.
7. Transporturi și infrastructură.
8. Dezvoltare socială, cultură, min orități, mediu, tineret și spor t.
9. Statul și siguranța națională.
10. Externe și afaceri europene.
11. Fonduri europene.
12. Românii de pretutindeni.
13. IT.
Deși perioada de guvernare a fost scurtă, Programul stabilește și măsurile
ce privesc reformarea administra ției publice . Creșterea gradului de
transparen ță și deschidere a administrației publice, simplificarea și armon izarea
cadrului legislativ ce o reglementează, eficiența și aplecarea către cetățean sunt
printre măsurile susținute de Program. La 12 ani de la intrarea în vigoare a Legii
nr. 52/2003 privind transparența decizională, a fost nevoie ca un program de
guvernare să includă ca măsură instituirea practicii consultări i prealabile a
cetățenilor în luarea deciziilor administrative – deși această obligativitate este
reglementată prin lege.
Totuși, cele mai multe dintre măsuri se referă însă la profesionalizarea
administrației, prin:
 recrutare și evaluare pe bază de competențe și performanță;

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 107

 crearea unei școli superioare de administrație publică și susți nerea
evoluției în cariera publică pe baza de programe de dezvoltare
profesională;
 dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al
performanței personalului angajat în cadrul administrației publ ice,
sistem diferențiat de remunera re, în funcție de performanță;
 crearea unor programe de testare a profesionalismului și a inte grității
personalului angajat în cadrul administrației publice.
Descentralizarea este asimilată apropierii față de cetățean; printre
măsurile ce privesc descen tralizarea se numără:
 continuarea procesului de descentralizare administrativă și con solidare
a autonomiei locale, prin reducer ea rolului administrației cent rale la cel
de strategie, politici și control, concomitent cu creșterea res urselor
financiare la nivel local;
 asigurarea continuității și creș terea calității f urnizării de s ervicii
publice, realizarea transferului de competențe de la administra ția
publică centrală spre cea regională și locală, repartizarea res ponsa-
bilităților cu alocarea coresp unzătoare a resurselor;
 strategii de dezvoltare regională, armonizate cu Strategia de d ezvoltare
națională, prin crearea unui cadru instituțional de organizare și
funcționare a regiunilor administr ativ-teritoriale care să asig ure
înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente;
 elaborarea unui plan național de investiții strategice în infra structura
comunităților locale și creșter ea performanței cheltuielilor pe ntru
dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime p rivind
investițiile publice: școli, dispensare, lăcașe de cult, servic ii de
electricitate, apă și canalizar e, iluminat public, salubrizare; optimizarea
organizării administrative a Bucureștiului și a zonei metropoli tane
pentru rezolvarea problemelor str ingente cu care se confruntă c etățenii.
Tot în cadrul reformei administrației publice sunt incluse și m ăsurile refe-
ritoare la creșterea siguran ței cetățeanului , prin: creșterea nivelului de

108 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

securitate personală a cetățeanului prin îmbunătățirea siguranț ei în spațiile
publice, creșterea siguranței în școli, a managementului și cap acității de
intervenție a ISU, protejarea cet ățenilor de riscurile terorist e, de
infracționalitatea cibernetică, p recum protecția infrastructuri i critice; pregătirea
autorităților publice și a populaț iei pentru răspuns în situați i d e u r g e n ț ă ș i
dezastre naturale; adoptarea unui program național de consolida re a clădirilor cu
risc seismic ridicat. Includerea măsurilor privind creșterea si guranței
cetățeanului vin, logic, urmare a tragediei produsă în Clubul C olectiv, care a și
determinat schimbări legislativ e și instituirea de protocoale c lare în privința
intervențiilor în situațiile de urgență.
Simplificarea, ca măsură propusă în cadrul reformei administrației
publice, se referă la: îmbunătățirea legislației privind achizi țiile publice, în
sensul simplificării acesteia și impunerea unei transparențe to tale în acordarea
contractelor publice în administrația centrală și locală; intro ducerea sistemelor
de guvernare electronică și a ghișeului unic.
La un an de mandat, Guvernul Dacian Cioloș și-a făcut bilanțul66
activității; în privința reformei în administrația publică se p recizează: „Am
promovat transparența și deschiderea statului față de cetățeni, ca pârghii de
combatere a corupției, am redus birocrația și am pus bazele uno r proiecte de
modernizare și digitalizare a serviciilor publice.” – se arată în document. Primele
rezultate prezentate în bilanț se referă la integritate, respec tiv operaționalizarea
Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizat e – pentru
identificarea și supravegherea bunurilor supuse măsurilor asigu rătorii în
procesele penale – și promovarea Strategiei Naționale Anticorup ție 2016-2020.
A fost lansată cea mai mare platf ormă de transparență bugetară din Europa
(www.transparenta-bugetara.gov.ro ); s-au publicat o serie de da te în format
deschis, s-au transparentizat ședințele de Guvern și s-a operaț ionalizat Registrul
Unic al Transparenței Intereselor (www.ruti.gov.ro). Reducerea birocrației s-a
concretizat prin: introducerea pl ății cu cardul la ghișeele ANA F, eliminarea unor

66 Guvernul Cioloș, Un an de mandat, document disponibil pe site- ul Guvernului României, la adresa
http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/Bilant_1_an_mandat_Guvern_C iolos.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 109

formalități birocratice în relația cu ANAF, acces mai facil și mai rapid la
serviciile publice dar și proceduri mai simple datorate informatizării. Lansată în
discuție publică, tema reformei a dministrației publice nu s-a bucurat de suficient
interes – potrivit bilanțului prezentat –, dar preocupările au fost pentru pregătirea
cadrului necesar unei astfel de r eforme, prin finalizarea Strategiei pentru funcția
publică și a Strategiei pentru formarea profesională în adminis trație. Despre
aceste două strategii, dar și despre Strategia Națională Antico rupție vom discuta
în continuare.
Strategia privind dezvoltarea func ției publice 2016-2020
Strategia privind dezvoltarea funcției publice (SDFP) 2016-2020 face
parte din categoria strategiilor tematice asumate de administrația publică din
România ca parte a efortului de îmbunătățire a calității guvern ării, cu impact la
nivelul întregii societăți, și este prevăzută în Planul de acțiuni pentru îndeplinirea
condiționalității ex-ante privind existența unui cadru strategic de politică pentru
consolidarea eficienței administrative a statelor membre, inclu siv reforma
administrației publice67. Strategia detaliază viziune a, principiile și direcțiile
Strategiei pentru consolidarea administrației publice 2014-2020 privind
resursele umane din administrație.
În analiza situației curente , Strategia determină trei categorii de personal:
a) Persoane numite sau alese în funcții de demnitate publică și funcții
asimilate acestora (inclusiv aleșii locali), reprezentând palierul politic ,
cu rol decizional în ceea ce priv ește stabilirea de obiective ș i acțiuni de
guvernare.
b) Persoane numite în funcții public e (de execuție, de conducere ș i din
categoria înalților funcționari publici) în urma parcurgerii un or
proceduri specifice de recrutare și selecție, reprezentând palierul
administrativ responsabil cu exercitarea prerogativelor de putere publică în scopul îndeplinirii pr ogramului de guvernare.

67 Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020, din 27.07.2016, în vigoare de la 8
septembrie 2016, disponibilă pe site-ul Agenției Naționale a Fu ncționarilor Publici, la adresa
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2016/Strategii/strategia%20functie i%20publice.pdf

110 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

c) Persoanele care au raporturi de munc ă (sau asimilate acestora) cu
autoritățile și instituțiile publice și care constituie acea ca tegorie
dedicată îndeplinirii de activități care, în principiu, nu pres upun
exercitarea de prerogative de putere publică însă contribuie la
funcționarea administrației publice.
Strategia prezintă o serie de studii din perioada 2006-2015 pri vind
structura funcțiilor publice pe grade, gen, distribuție și vârs tă; concluziile sunt
că personalul este preponderent f eminin, majoritatea funcțiilor au ajuns la gradul
superior, iar procentul foarte mare de angajați cu vârsta peste 40 și chiar peste
50 de ani relevă o tendință de îmbătrânire. Situația avizelor e mise pentru
stabilirea sau modificarea structurii funcțiilor publice – cu r eferire la înalții
funcționari publici și funcțiile de conducere – arată o creșter e substanțială a
numărului acestora la fiecare schimbare de guvern, „reflectând cu prioritate
gradul de discreționaritate în deciziile privind funcția public ă tot mai mare, cu
efecte clar negative asupra prof esionalismului și autonomiei fu ncționarilor
publici, amintit ca problemă în ana liza cauzelor structurale”.
Problemele identificate în Analiza cauzelor structurale care au dus la
existența unei capacități adminis trative reduse în România, ela borată în 2013 pe
baza activității grupului de lucru constituit în acest scop la nivelul Cancelariei
Primului Ministru, sunt:
 politizarea administrației publice;
 alocarea deficitară a resurselor;
 conflicte de mandate în administrația publică;
 lipsa de încredere între palie rele politic și administrativ;
 cultură administrativă conservato are, rezistentă la schimbare;
 lipsa de transparență în procesele decizionale locale și centra le;
 capacitatea redusă de a reține în sistemul administrației publi ce
funcționarii publici profesioni ști (deprofesionalizare).68

68 Aceste probleme sunt comune guvernărilor din perioada analizat ă, dar nicio strategie sau program
de guvernare, deși și-au propus, nu au reușit să le elimine.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 111

Aceste cauze structurale au fost semnalate și în textul Acordului de
Parteneriat al României cu Uniunea Europeană pentru perioada 20 14-2020, în
capitolul Principalele deficiențe transversale care afectează a dministrația
publică. Acordul de Parteneriat prezintă sintetic deficiențele administrației
publice românești din punct de ved ere al managementului resurse lor umane:69
 Lipsa unei politici integrate și pe termen lung pentru un manag ement
coerent și unitar al resurselo r umane din administrația publică .
 Lipsa unui management performant , de la recrutare, evaluare,
promovare, motivare și remunerare, până la dezvoltare profesion ală și
dobândirea de noi competențe.
 Lipsa unei abordări integrate în ceea ce privește implementarea ș i
promovarea valorilor etice și i ntegrității profesionale.
 Cultură organizațională anacronică bazată pe o abordare axată p e
proceduri/birocratică, nu pe (…) obținerea de performanțe măs urate în
raport cu obiective și ținte clare.
 Instabilitatea funcției publice, atât la nivelul posturilor de conducere,
cât și al celor de execuție, din diverse motive.
 Mecanismele de selecție, manage ment, evaluare și promovare a
personalului sunt inflexibile.
Cu o abordare critică, Strategia analizează fiecare dintre problemele
constatate. Politizarea administrației publice a avut efecte pr ofunde asupra
independenței funcției publice, a previzibilității procesului d ecizional, a
recrutării și a dezvoltării în cariera de funcționar public, da r și a relației de
încredere între nivelurile po litic și administrativ, descurajân d asumarea de
inițiative și simțul responsabilității la nivelul administrație i publice. Politicile
inconsecvente și neuniforme în materie de resurse umane – număr excesiv de
mare de acte normative, modifică ri de acte normative uneori cu reglementări
paralele și redundante – au dus la o performanță slabă a sistem ului administrativ.
Gestiunea resurselor umane se face fragmentat; ANFP are doar ev idența
funcțiilor publice – nu și a celor cu statut special și a angaj aților contractuali –

69 Ibidem, p. 17.

112 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

ceea ce face să nu existe o imagine de ansamblu a personalului care activează în
administrația publică, cu implicație directă asupra dezvoltării unor strategii de
resurse umane în sistemul administrativ. Abia odată cu colectar ea datelor
privind întregul personal, pe care instituțiile și autoritățile publice vor fi obligate
să le raporteze ANFP și constituirea Sistemului electronic nați onal de evidență
a ocupării în sectorul public70, Agenția va putea avea imaginea de ansamblu a
structurii personalului din administrație, pentru a putea conce pe și pune în
aplicare strategii de management în domeniul resurselor umane, în mod realistic,
eficient și profesionist. Administrația românească nu este adap tată cerințelor
sociale și este rezistentă la schimbare și inovare, iar lipsa u nui sistem performant
de recrutare, evaluare, promovare și motivare generează o perfo rmanță slabă a
resursei umane. „Sistemul de eva luare a performanțelor profesio nale este
inflexibil, bazat pe proceduri și nu pe obținerea de performanț e măsurate în
raport cu obiective și ținte cla re” – se arată în Strategie.
Sistemul nu permite recompensar ea bănească a performanțelor la locul de
muncă individual, iar acest lucru nu stimulează funcționarii pu blici pentru
creșterea eficienței și eficacității activității lor; de multe ori, nici șefii direcți sau
conducătorii de instituții și autorități publice nu au abilitat ea să-și motiveze
subordonații prin alte modalități, non-salariale. Pe de altă pa rte, sistemul de
instruire și perfecționare este insuficient dezvoltat și nu poa te asigura un cadru
coerent pentru profesionalizarea corespunzătoare a personalului d i n
administrația publică. O problemă o constituie și nerespectarea normelor de
etică și integritate în condițiile în care activitatea preventi vă a fost tratată
superficial sau ignorată de voinț a politică a conducătorilor de instituții publice.
Viziunea Strategiei este că „România va avea funcționari publici
profesioniști, neutri din punct de vedere politic, care acțione ază în condiții de
stabilitate, transparență și predictibilitate, responsabili pen tru rezultatele
obținute și care sunt capabili să elaboreze și să implementeze politici publice
eficiente, ce vor susține dezvol tarea durabilă a României”.

70 Art. 411 din Codul administrativ adoptat prin OG nr. 57/2019.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 113

Pentru implementarea strategiei vor fi avute în vedere următoar ele
principii : legalitatea și respectarea statu lui de drept; transparența, d eschiderea și
participarea; eficiența și efi cacitatea; proporționalitatea, co erența și
responsabilitatea; promovarea egalității între bărbați și femei și nediscriminarea;
accesibilitatea; flexibilitatea.
Obiectivul general al Strategiei este ca, în perioada 2016-2020, la nivelul
funcției publice să se asigure un cadru instituțional și de man agement al
resurselor umane din administrația publică cuprinzător, stabil, coerent,
transparent, să fie implementat un sistem de recrutare, promova re, evaluare,
salarizare, motivare și instruire unitar și eficace, bazat pe m erit, care să permită
atragerea unor persoane competente și să ofere o perspectivă du rabilă a carierei,
în conformitate cu nevoile adminis trației publice, iar creștere a transparenței și
consolidarea integrității și a i ndependenței funcționarilor pub lici să constituie
elemente cheie ale politicilor publice din domeniu.
Pornind de la implementarea unui cadru instituțional și de regl ementare,
Strategia trasează direcții de acț iune ce vizează reglementarea unitară și
previziunea anterioară asupra impactului acestor reglementări, gestiunea
resurselor umane din administrația publică, clarificarea roluri lor și atribuțiilor
diferitelor categorii de resurse umane ce lucrează în administr ația publică și
integrarea lor într-un sistem instituțional și de management co erent, creșterea
rolului ANFP în elaborarea poli ticilor de personal, creșterea i mportanței
compartimentelor de resurse umane din ministere, implementarea de suport
tehnic IT pentru evidența tuturor resurselor umane din administ rația publică,
îmbunătățirea sistemului de recrutare, evaluare, promovare; îmb unătățirea
sistemului de salarizare și motiv are; îmbunătățirea percepției profesionalizării
personalului administrativ; eti ca și integritatea în exercitare a funcției publice.
Deși strategia promovează delimitarea clară a atribuțiilor fiec ărei categorii
de personal, autoritățile și instituțiile publice și-au elabora t structura de posturi
mai degrabă în funcție de proced urile de solicitare a posturilo r și de ocolirea
cerințelor de avizare, iar sarc inile și atribuțiile sunt atribu i t e m a i d e g r a b ă î n
funcție de persoană – și nu de p ostul ocupat de angajat. Nu exi stă o politică și o

114 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

strategie clare care să determine atragerea persoanelor tinere în administrația
publică, deși se constată tendința de îmbătrânire a personalulu i; foarte puține
instituții și autorități publice organizează internship- uri, iar posturile scoase la
concurs în marea lor majoritate solicită experiență în speciali tatea studiilor
necesare exercitării atribuțiilor. Mai mult, concursurile organ izate pentru
ocuparea posturilor din administrație se bazează – inclusiv int erviul – pe
memorarea legislației din domeniul respectiv –, și nu pe creati vitatea și plusul
pe care aceasta l-ar putea aduce în activitatea ulterioară a an gajatului.

Strategia privind formarea profesional ă pentru administra ția public ă
2016-2020
Strategia71 își propune să asigure un cadru unitar de abordare pentru
măsurile de îmbunătățire a calității procesului de formare prof esională pentru
administrația publică, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea c a d r e l o r d e
competențe pentru diferitele cat egorii de funcții din administr ația publică. Ca și
în cazul Strategiei privind dezvoltarea funcției publice 2016-2 020, elaborarea
Strategiei privind formarea profesională este prevăzută în Plan ul de acțiuni
pentru îndeplinirea condiționalității ex-ante privind existența unui cadru
strategic de politică pentru con solidarea eficienței administra tive a statelor
membre, inclusiv reforma adminis trației publice, în domeniul re surse umane.
Strategia are în vedere toate ce le trei categorii de personal d in
administrația publică – funcționarii publici, personalul contra ctual, demnitarii.
Anterior acestei strategii, „defi nirea formării profesionale pe ntru administrația
publică a avut în vedere doar formarea pe categorii de funcții, neexistând o
viziune globală asupra întregului sistem al administrației publ ice din România.
Strategiile de formare au urmăr it pregătirea persoanelor deja î ncadrate în sistem,
fără a lua în calcul corelarea proceselor de recrutare cu cele de formare inițială,
pentru persoanele care-și doresc o carieră în administrația pub lică. Reformarea

71 Strategia privind formarea prof esională pentru administrația p ublică 2016-2020, aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr. 650/2016, publicată în Monitorul Oficia l nr. 777 din 4 octombrie 2016.
Este disponibilă pe site-ul ANFP , la adresa http://www.anfp.gov .ro/R/Doc/2016/Strategii/
Strategie%20de%20formare.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 115

sistemului de formare profesională implică o schimbare a viziun ii, prin corelarea
celor două planuri – cel de pregătire pentru o carieră în admin istrația publică și
cel de dezvoltare propriu-zisă a carierei” – se arată în Strate gie. Documentul
critică și inconsecvența cadrului instituțional al formatorilor profesionali –
dublarea atribuțiilor pentru o perioadă de timp între Agenția N ațională a
Funcționarilor Publici cu Institut ul Național de Administrație, până la
desființarea acestuia, apoi reînf iințarea INA și lipsa de pe pi ață a altor furnizori
de servicii în domeniul formării profesionale.
Problema general ă identificată în Strategie este că sistemul de formare
pentru personalul din administrația publică nu are capacitatea de a asigura în
mod sustenabil și coerent concordanța dintre necesarul de compe tențe din
administrația publică și modalitat ea de satisfacere a acestor n evoi.
Se identifică și o lungă listă de probleme specifice , printre care:
 suprapuneri și deficiențe în privința rolurilor/mandatelor dive rselor
instituții responsabile de domeniul formării pentru administraț ia
publică, inclusiv exercitarea în același timp de roluri incompa tibile
precum cele de reglementator , avizator și furnizor;
 lipsa de date privind nevoile și formarea profesională a celorl alte
categorii de personal care lucr ează în sectorul public (persona l
contractual, demnitari de la nivel local și central);
 lipsa corelării dintre nevoile de formare, dezvoltarea competen țelor,
atribuțiile din fișa postului, evaluarea performanțelor profesi onale și
procesele de recrutare, promovare și selecție;
 inexistența unui cadru de competențe standard pentru tot person alul din
administrația publică;
 lipsa datelor cu privire la ca litatea formării profesionale con tinue pentru
administrație, în absența unei m onitorizări sistematice a unor indicatori
calitativi de tipul: adaptarea la nevoile administrației, gradu l de
specificitate, caracterul apli cat, sustenabilitatea și valoarea adăugată în
termeni de schimb de bune practici, formarea de rețele și colab orarea

116 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

după terminarea cursurilor între participanți, precum și absenț a unui
sistem de evaluare periodi că a impactului formării;
 lipsa unui pachet inițial de formare obligatoriu pentru persoan ele care
intră în sistemul administrației publice;
 analiza nevoilor de formare nu es te corelată în totalitate cu p lanificarea
și dezvoltarea carierei și cu pro cesul de evaluare a performanț elor
profesionale;
 insuficienta folosire a noilor tehnologii în procesele de forma re, a unor
instrumente eficiente precum e-learning și blended learning;
 lipsa unor programe de leadership pentru factorii decizionali d in
administrația publică și de specializare a acestora în domeniul
managementului;
 lipsa sprijinului pentru activități de cercetare și inovare în administrație;
 lipsa sancțiunilor în cazul nere spectării prevederilor referito are la
obligativitatea planificării formării profesionale de către ins tituțiile și
autoritățile publice;
 nivelul scăzut al recunoașterii importanței procesului de forma re
profesională și a importanței pl anificării acesteia și altele.
Principiile generale pe care se bazează Strategia sunt:
 principiul corelării cu obiectivul SCAP privind profesionalizar ea
resursei umane;
 principiul liberului acces la servicii de formare;
 principiul echității și egalității de tratament;
 principiul formării orientate către beneficiar/participant;
 principiul coerenței și adecvării;
 principiul participării și transparenței;
 principiul coordonării unitare și cooperării;
 principiul responsabilității;
 principiul învățării continue.
Viziunea Strategiei este aceea că „România va beneficia de un sistem de
formare pentru administrația publică coerent, integrat în siste mul național de

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 117

educație și formare profesională, orientat spre investiții efic iente, transparente și
responsabile în dezvoltarea de competențe și valorificarea pote nțialului
persoanelor vizate și capabil să contribuie activ și sustenabil la creșterea
competitivității naționale și la atingerea obiectivelor de dezv oltare durabilă a
României”.
Obiectivul general al Strategiei este ca, la finalul anului 2020, România să
aibă capacitatea de a asigura, prin intermediul unui sistem sta bil, coerent și
unitar, formarea adecvată și de calitate a resurselor umane car e urmează să fie
încadrate sau care sunt încadra te în administrația publică, în concordanță cu
nevoile de competențe existente la nivelul administrației publi ce, nevoi evaluate
și actualizate periodic.
Una dintre măsurile Strategiei a fost înființarea Institutului Național de
Administrație – de fapt, în 2016; rolul și mandatul INA vor con sta în
implementarea politicilor guverna mentale în materie de formare profesională a
resurselor umane din administrație. INA va fi furnizor de progr ame de formare
pentru administrația publică dar va avea și atribuții vizând el aborarea și
actualizarea de standa rde ocupaționale pentru ocupații din admi nistrația publică.
Un obiectiv specific îl constituie corelarea standardizării com petențelor cu
reformarea sistemelor de recrutare, promovare și evaluare, un s istem de
management al calității în formare a pentru administrație și sti mularea
participării la diferite forme de învățare pe tot parcursul vie ții care să asigure
relevanța rezultatelor formării atât pentru comunitate, cât și pentru administrație,
instituții și indivizi.
Strategia propune elaborarea unui sistem de credite privind for marea
profesională continuă, credite acumulate în urma parcurgerii un or etape și
procese de învățare care vor putea fi ulterior valorificate și în cadrul deciziilor
privind mobilitatea voluntară, m obilitatea obligatorie, exercit area cu caracter
temporar a unor funcții superioa re celei deținute, modificarea fișei postului prin
diversificarea activităților sau creșterea complexității acesto ra ca urmare a
promovării în grad profesional pe funcțiile de execuție etc. Ac est sistem stă și la
baza altui obiectiv specific, potrivit căruia fiecare persoană care-și desfășoară

118 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

activitatea în administrație va avea un „portofoliu de formare și dezvoltare
profesională”, pe baza căruia va putea dovedi deținerea compete nțelor generale
și specifice corespunzătoare func ției ocupate, urmare a partici pării la activități
de învățare dezvoltate în mod inteligent.
O măsură prevăzută de Strategie este organizarea și desfășurare a de
programe de formare pe domeniile de activitate considerate prioritare pentru
orizontul de timp 2014-2020:
 politici publice (specializarea RU în elaborarea studiilor de i mpact);
 elaborarea reglementărilor;
 resurse umane;
 management financiar – bugetarea pe programe;
 audit intern (inclusiv utilizare Sistemului de Control Intern
Managerial);
 management de proiect;
 reprezentare instituțională (în s pecial pe partea de relații in ternaționale);
 achiziții publice (pentru funcțiile publice generale cu denumir e
specifică și funcțiile publice sp ecifice din cad rul ANAP);
 managementul calității (formare pentru decidenți, pentru dezvol tarea
culturii manageriale în autorități și instituții publice care f urnizează
servicii publice);
 planificare teritorială;
 urbanism;
 administrare aplicații IT&C.
În paralel cu formarea profesională continuă care să țină cont de nevoile
fiecărui angajat și adaptată la n ivelul fiecăruia de percepție, sunt prevăzute și
următoarele: organizarea și desfă șurarea de programe de leaders hip pentru
factorii decizionali – demnitari și aleși locali – și conducere a executivă a
autorităților, instituțiilor și serviciilor publice; organizare a și desfășurarea de
programe de formare specializată pentru persoanele cu potențial , din sistem sau
din afara sistemului; organizare a și desfășurarea de programe d e formare pentru
asigurarea integrității în func ția publică, în general, și pent ru consilierii de etică,

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 119

ca programe de formare distincte; sprijinirea învățării intelig ente prin
dezvoltarea de activități de cer cetare și inovare în domeniul a dministrației
publice.
Strategia, ca și cele anterioare, reprezintă o declarație de bu ne intenții, fără
a ține cont de realitățile administrației românești, de resurse le financiare
disponibile pentru acest subiect. Mai mult, induce idea de mono pol al procesului
pentru că nu ține cont de toți actorii de pe piața formării pen tru administrația
publică. De altfel, după trei ani de aplicare, puține realizări se pot evidenția și
doar o mică parte dintre obi ective au fost atinse.
Întru-un studiu rea lizat în anul 201972 ce vizează analiza reformei funcției
publice, se constată că participarea la cursuri de lungă și scu rtă durată a scăzut
considerabil în 2019 (graficul 5) față de anul 2005.

Graficul 5. Participarea la cursuri de lung ă și scurtă durată

Dacă până în anul 2009 exista o preocupare constantă a instituț iilor publice
pentru activitatea de formare a angajaților, după desființarea Institutului
Național de Administrație, în perioada 2010-2016, s-au alocat p uține resurse
financiare domeniului formării. În această perioadă, activitate a de formare a fost

72 Dragoș Dincă, Studiu 15 ani de reformă a funcției publice în R omânia, 2019. 020406080100
da nu non raspunsParticiparea la cursuri de lungă  sau scurtă durata în ultimul a n
anul 2005 anul 2019

120 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

în responsabilitatea Agenției Naționale a Funcționarilor Public i care, datorită
capacității administrative reduse pentru acest subiect, a creat , inovat un sistem
de parteneriate cu ONG-uri, uni versități, societăți comerciale (similar francizei).
În anul 2016 a fost reînființat Institutul Național de Administ rație, devenit
operațional parțial în 2018. Acesta s-a poziționat pe piața for mării ca un simplu
furnizor de servicii, în comp etiție cu ceilalți actori privați.

Strategia Na țională Anticorup ție 2016-2020
Documentul73 strategic preia bunele practici dezvoltate în cadrul SNA
2012-2015, respectiv misiunile de evaluare și platformele de co operare,
propunându-și totodată să îmbunătă țească aspectele care nu au f uncționat.
Scopul principal al acesteia este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă
a cadrului normativ și instituțional de prevenire și combatere a corupției în
România.
Strategia se adresează tuturor instituțiilor publice reprezentâ nd puterea
executivă, legislativă și judecătorească, autorităților publice locale, mediului de
afaceri și societății civile. Pe ntru fiecare tip de intervenție sunt identificate
obiective generale și specifice. T oate acestea sunt dezvoltate prin asumarea
transparenței decizionale și a guvernării deschise dublate de o abordare axată pe
trei direcții de intervenție strat egică în domeniul anticorupți e: prevenire,
educație și combatere.
Strategia menține paradigma care a stat la baza strategiei ante rioare, și
anume aceea a asimilării oricărui nou dosar al Direcției Națion ale Anticorupție
și al Agenției Naționale de Integritate cu un eșec de managemen t. Strategia
promovează modelul de manager de instituție care se implică efe ctiv în
promovarea integrității instituției, care își oferă propriul ex emplu de integritate
și sancționează sau gestionează adecvat încălcările regulilor, de la cele de tipul
abaterilor administrative, până l a cele de nivelul infracțiunil or.

73 Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020, adoptată pri n Hotărârea Guvernului nr.
583/2016, disponibilă pe portalul Ministerului Justiției, la ad resa https://sna.just.ro/page-
Despre+Strategia+Națională+Anticorupție

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 121

Sunt propuse modificări legislative privind trei dintre măsuril e preventive
care în vechea strategie nu au funcționat atât de bine și care în practică nu și-au
dovedit eficiența (consilierul de etică, interdicțiile postanga jare și protecția
avertizorului în interes public). SNA 2016-2020 continuă să aco rde prioritate
măsurilor preventive în sectoar ele expuse la corupție. Progresu l limitat al
prevenției în intervalul 2012-2015 a condus la alegerea strateg ică de a menține
sectoarele identificate în strat egia anterioară și suplimentare a acestora cu cele
ale educației și sănătății.
Strategia contribuie și la dezvo ltarea componentei internaționa le, aderarea
României la Convenția amintită a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică continuând să fie un obiectiv strategic național și o prioritate a
agendei naționale anticorupție. Strategia urmărește creșterea g radului de
cunoaștere și înțelegere a sta ndardelor de integritate de către angajați și
beneficiarii serviciilor publice , dar și consolidarea performan ței de combatere a
corupției prin mijloace penale și administrative, precum și cre șterea gradului de
recuperare a produselor infracțiunilor, urmând cele mai bune pr actici din alte
state membre UE și consolidarea practicii judiciare, prin Agenț ia Națională de
Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.
Cu toate eforturile depuse de Secretariatul Etnic al SNA, după trei ani de
aplicare se constată că în instituțiile publice din România, ch iar și în cele care
au competență în domeniul combaterii corupției, măsurile aplica te sunt mai mult
formale. Consilierii de etică nu realizează activități de îndru mare, instituția
pantouflage-ului este puțin cunoscută, nu există măsuri de prot ecție a
avertizorului de integritate.
Totuși, în studiul menționat mai sus, se precizează că procentu l angajaților
din administrația publică ce con sideră corupția o problemă, a s căzut în 2019,
comparativ cu anul 2005 (graficul 6), ceea ce denotă că aplicar ea strategiilor
naționale anticorupție începând cu anul 2012 și legislația priv ind etica,
integritatea, au avut efect.

122 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Graficul 6. Corupția, problem ă a administra ției publice din România

Dacă în anul 2005 (graficul 8) se considera că salarizarea scă zută a
funcționarilor publici și presiun ea sistemului politic sunt pri ncipalele cauze
generatoare de corupție, în anul 2019 (graficul 7) moralitatea funcționarilor
publici este văzută drept sursa principală. Și în anul 2019 se apreciază că
presiunea sistemului politic gen erează corupție, iar salarizare a scăzută nu mai
este văzută ca o sursă importantă de corupție

Graficul 7. Cauze ale corup ției (2019) 050100
da nu non răspunsConsiderați corupția o problemă reală a administrației publice
din România?
anul 2005 anul 2019
0123456789a. cadrul legalb. sistemul de salarizarec. moralitatea funcționarilor publicid. presiunea din partea  mediului economice. presiunea sistemul politicf. comportamentul cetațenilorCauze ale corupției (2019)
Deloc Nesemnificativ Moderat Destul de mult In mare măsura

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 123

Graficul 8. Cauze ale corup ției (2005)
1.5. Perioada 2016-2020
În această perioadă sunt analizate:
 Programul de Guvernare 2017-2020 , adoptat la finele anului 2016,
după validarea alegerilor parlam entare și instalarea noului guv ern.
 Programul de Guvernare 2017-2020 , adoptat în luna iunie 2017 după
demiterea prin moțiune de cenz ură a Guvernului Grindeanu.
 Programul de Guvernare 2018-2020 , adoptat în ianuarie anului 2018,
după constituirea unui nou guvern în urma demisiei premierului Mihai
Tudose.
 Strategia Generală de Descentralizare 2017.
 Programul național de reforme 2018.

Guvernele în funcție în această perioadă au fost:
 Guvernul Sorin Grindeanu
(4 ianuarie 2017 – 29 iunie 2017)
După alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, PSD a câștig at o
majoritate relativă de 45,67% din voturi la Senat și 45,47 la C amera Deputaților.
PSD și-a creat o majoritate confortabilă în Parlament prin alia nța cu ALDE. 0 1 02 03 04 05 06 0a. cadrul legalb. sistemul de salarizarec. moralitatea funcționarilor publicid. presiunea din partea  mediului economice. presiunea sistemul politicf. comportamentul cetațenilorCauze ale corupției (2005)
Deloc Nesemnificativ Moderat Destul de mult In mare măsura

124 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Prima propunere pentru funcția de premier a lui Sevil Shhaideh – fost membru
al Guvernului Ponta 4 – a fost refuzată de președintele Klaus I ohannis. Cea de-
a doua propunere a fost Sorin Grindeanu, iar Guvernul constitui t a primit votul
de încredere al Parlamentului la 4 ianuarie 2017. Guvernul form at era compus
din 21 miniștri și miniștri delegați din partea PSD, cinci ALDE ș i u n
independent. După escaladarea publică a relațiilor tensionate d intre Sorin
Grindeanu și președintele PSD Liviu Dragnea, alianța PSD-ALDE i -a retras
premierului sprijinul politic, iar miniștrii guvernului său – m ai puțin ministrul
comunicațiilor – au demisionat în bloc la data de 14 iunie 2017 . Încercarea de
resuscitare și propunere de formare a unui nou cabinet făcute d e Sorin Grindeanu
au rămas fără rezultat, iar la 21 iunie 2017 se înregistrează o premieră în istorie,
alianța de la guvernare își demite prin moțiune de cenzură prop riul guvern.

Programul de Guvernare 2017-202074
Viziunea de politici publice a noii puteri „pleacă de la premis a construirii
unei societăți echilibrate, bazată pe principii incluzive”. Se pune accentul pe
calitatea resursei umane și pe educație, iar viziunea politicil or în sănătate „este
construită în jurul cetățeanului și nu a sistemului sanitar”. Î n ceea ce privește
politicile economice, „obiectivul strategic îl constituie imple mentarea unui alt
model de politică industrială, care să genereze creșterea econo mică inteligentă
a României”, iar sprijinirea s ectorului IMM constituie o priori tate.
Reforma administra ției publice are obiective subsumate țintelor strategice
promovate în „Strategia pentru consolidarea administrației publ ice 2014-2020”:
eficiență, responsabilitate, cred ibilitate, transparență și des chidere către
cetățean. Pentru a realiza aces te obiective se propune crearea unei administrații
suple, cu viteză de reacție rapidă și proactivă, consistență în decizii și cu resurse
umane motivate și profesioniste. Programul are incluse și măsur i referitoare la
politica externă, pregătirea preluării președinției Consiliului European în primul
semestru din 2019, direcții NATO.

74 Programul de Guvernare 2017-2020, postat la 3 ianuarie 2017 pe site-ul Camerei Deputaților,
disponibil la adresa http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20 Guvernare.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 125

Programul este structurat pe fiecare dintre domeniile: economie , politici
industriale, politici în domeniul resurselor minerale neenerget ice, comerț și
relații internaționale și protecția consumatorilor; fonduri eur opene; turism;
politici publice privind IMM; politici publice în domeniul munc ii și justiției
sociale; politici în domeniul educației; politici în domeniul c ercetării-
dezvoltării-inovării; politici în domeniul sănătății; administr ație publică și
politici regionale; politici agrico le și de dezvoltare rurală; politici de mediu,
apele și pădurile; politici în domeniul energiei; politici pent ru infrastructura de
transport; politici în domeniul comunicațiilor, convergență dig itală; politica de
apărare și securitate națională ; afaceri interne; politică exte rnă; justiție; cultură,
culte, minorități; tineret și sport; politici pentru diaspora.
În privința politicilor referitoare la administra ția public ă, se propune
proiectul de „Pachet minim – 10S” și alocarea din buget a costu rilor necesare
implementării acestuia prin care să se asigure tuturor cetățeni lor din fiecare
localitate a țării accesul la zece servicii de bază:
 sănătate – dispensar medical rural, cen tru medical de permanență;
 educație – școli, grădinițe, creșe;
 apă – canalizare : conformarea cu țintele ob ligatorii ale directivei apă-
canal a UE (91/271/EC);
 energie termic ă, electrică: iluminat public;
 transport, drumuri – modernizare/ reabilitare drumuri comunale,
județene, străzi, zone pietonale, pod uri, pasaje, piste bicicle te;
 salubrizare – conformare cu țintele obligatorii;
 cultură – cămin cultural;
 culte – reabilitare lăcaș de cult;
 sport: construcție/modernizare baze sportive pentru sport de masă și
performanță ;
 locuință – locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe de servic iu
pentru specialiști, clădiri cu risc seismic.
Documentul arată câteva exemple de ținte corelate cu celelalte capitole ale
programului de guvernare:

126 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Creșterea procentului de racorda re la serviciile de apă de la 7 7% în
prezent, la 87% până în 2020.
 Creșterea procentului de racor dare la serviciile de canalizare de la 34%
în prezent, la 60%, până în 2020.
 Creșterea procentului de drumuri modernizate de la 38% în preze nt, la
61% până în 2020.
 Creșterea procentului de proprietăți cadastrate și înregistrate de la 40%
în prezent, la 80% locuințe și 100% la terenuri agricole.
 100% școli cu autorizație de funcționare până în 2020.
Obiectivul este asigurat prin pr oiecte naționale de investiții pentru care se
vor prevedea în buget fonduri, dar și prin alocarea de resurse către
administrațiile locale. Sprijinirea administrației publice se v a face prin:
 Acordarea de împrumuturi din trezorerie pentru 10S = Modernizar ea
satului românesc.
 Creșterea cotelor defalcate din Impozitul pe Venit către autori tățile
locale, de la 71,5% la 100% și a masei impozabile prin includer ea
impozitului din pensii.
 Susținerea integrală de la bugetul de stat a sistemului de prot ecție a
copilului și a persoanelor cu dizabilități.
 Reanalizarea standardului de cos t/elev în vederea susținerii re ale a
finanțării de bază a învățăm ântului preuniversitar.
Cel de-al treilea punct deja est e încălcat prin trecerea, prin legea bugetului
din 2019, a plăților indemnizațiilor persoanelor cu dizabilităț i și a asistenței
sociale în sarcina administrațiilor locale, fără a li se asigur a autorităților locale
sursele de finanțare pentru acest scop.
Măsurile din programul de guvernare se mai referă și la cadrul legislativ –
respectiv reglementarea delimită rii atribuțiilor pe specialităț i, reglementări
asupra statutului prefectului ș i subprefectului prin încadrarea lor ca funcție de
demnitate cu rang de subsecretar de stat și clarificarea relați ilor dintre prefect și
instituțiile publice deconcentrate.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 127

Printre modificările ce ar viza administrația publică se numără :
 Detalierea circuitului proiectel or de hotărâri ale consiliului local de la
momentul inițierii și până la momentul dezbaterii în cadrul șed ințelor
consiliului local cu evidențierea etapelor, a documentelor supo rt
(avize/rapoarte), a actorilor implicați, precum și a termenelor necesare
pentru înscrierea pe ordinea de z i a ședinței consiliului local .
 Modificarea condițiilor de dizolvare a consiliului local – stab ilirea unor
condiții de dizolvare a consiliului local mai greu de îndeplini t (ex. în
cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau
extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutiv e)
corelativ cu stabilirea unor noi situații de încetare de drept a mandatelor
consilierilor locali – în cazul î n care aceștia absentează (nem otivat) de
la mai multe ședințe ale consiliului.
 Revizuirea cazurilor de încetare de drept a mandatelor consilie rilor
locali și a momentului încetării de drept a mandatelor – prin c larificarea
situațiilor existente (ex. constatarea stării de incompatibilit ate de către
o autoritate competentă), prin s tabilirea unor noi cazuri.
 Completarea cazurilor de suspenda r e ș i d e î n c e t a r e d e d r e p t a
mandatelor primarului și președintelui consiliului județean (ex :
suspendarea mandatului în situa ția stabilirii unei măsuri preve ntive care
face imposibilă exerc itarea funcției).
 Reanalizarea surselor de finanțare ale bugetelor locale și revi zuirea
mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unel e
venituri ale bugetului de stat, pe baza unor indicatori socioec onomici și
standarde de cost.
Programul mai prevede elaborarea de clarificări legislative în ceea ce
privește exercitarea dreptului de proprietate publică și privat ă a statului sau a
unităților administrativ teritori ale; reglementarea serviciilor publice; Statutul
funcționarilor publici și regim ul juridic aplicabil personalulu i contractual din
administrația publică; răspunderea administrativă.
* * *

128 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Programul conține formulări și explicații demne de un articol d e presă și
tendințe de centralizare administrativă (se vorbește despre ser vicii publice locale
de care statul, nu colectivitățile l ocale, ar trebui să se ocup e):
Nu există cetățean care s ă nu-și dorească o locuință cu tot confortul (ap ă,
canalizare, c ăldură, energie electric ă), care să se poată deplasa în condi ții de
siguranță și rapiditate la serviciu, s ă poată să-și înscrie copii la o școală sau
grădiniță în apropierea casei, s ă poată să apeleze la servicii medicale în
apropierea locuin ței sale, să joace un fotbal cu priete nii în weekend într-o sal ă
de sport și de ce nu, seara s ă meargă cu familia la un spectacol de teatru. Este
ceva ideal? Este prea mult ceea ce î și poate dori un cet ățean? Exist ă în România
de azi cet ățeni care s ă nu aibă cel puțin una din aceste nevoi simple? Da, o s ă
auzim voci, care ne vor spune, în Bucure ști, în Iași, în Constan ța, în Timi șoara,
de fapt în marile ora șe ale țării. Da, poate c ă cetățenii din aceste ora șe nu mai
au nevoi simple, dar ei au nevoi complexe: nu mai vor s ă piardă timp în trafic
sau la ghi șee, vor să plătească totul on-line, vor mai mult verde. Cine trebuie s ă
rezolve aceste nevoi ale cet ățeanului? El? S ă se mute din Bucure ști la Măgurele
pentru mai mult verde? De la Tecuci la Bucure ști pentru servicii medicale
specializate? R ăspunsul este simplu și în acela și timp foarte complex: cel care
trebuie să aibă grijă de nevoile cet ățeanului este statul, prin toate structurile
sale administrative. Statul este cel care trebuie s ă creeze condi țiile asigur ării
nevoilor cet ățenilor prin asigurarea infrastructurii de baz ă (apă-canalizare,
școli, spitale, drumuri etc.) la nivelul tuturor localit ăților. Aceasta este viziunea
Guvernului privind administra ția publică, iar măsurile propuse în acest capitol
contribuie la realizarea obiectivelor acesteia.

Strategia General ă de Descentralizare 201775
Strategia generală de descentralizare își propune transferul de noi
competențe de la nivel central la nivel local, cu scopul de cre a premisele creșterii
calității și eficienței serviciilor publice prestate cetățenilo r, precum și dezvoltării
locale.

75 Strategia Generală de Descentralizare din 12 aprilie 2017, ado ptată prin Hotărârea de Guvern nr.
229 din 12 aprilie 2017, publicat ă în Monitorul Oficial nr. 727 din 12 aprilie 2017.

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 129

Obiectivele strategiei sunt acelea de modernizare a administrației publice ,
iar propunerea este de eficientizare a modului de alocare a com petențelor
exercitate de autoritățile adminis trației publice centrale, ast fel încât activitatea
la nivel central să fie axată pe exercitarea următoarelor funcț ii:
a) funcția de elaborare și monitorizare a politicilor publice n aționale;
b) funcția de reglementare;
c) funcția de coordonare și îndrumare metodologică;
d) funcția de inspecție și control de stat cu privire la modali tatea în care
sunt respectate prevederile legale în materie de către autorită țile
administrației publice locale.
Procesul de descentralizare are ca principal rol transferul com petențelor
între autoritățile administrației publice centrale și locale pe ntru a oferi
cetățenilor servicii publice de mai bună calitate, realizând în același timp
modernizarea structurilor respo nsabile cu asigurarea/furnizarea acestor servicii.
Avantajele vizate pe care descentralizarea ar trebui să le atingă, așa cu m
sunt ele prezentate în strategie sunt:
a) creșterea capacității de reacție a administrației publice lo cale, ca urmare
a scurtării lanțului decizional;
b) simplificarea relației dintre cetățean și sistemul administr ativ (ce
decurge direct din principiul subsidiarității);
c) implicarea mai activă a tuturo r factorilor de interes de la nivel local în
dezvoltarea durabilă a comunităților locale, ceea ce va conduce l a
creșterea calității serviciilor publice;
d) atragerea de fonduri europene n erambursabile de către autori tățile
administrației publice locale, ca urmare a competențelor transf erate în
cadrul procesului de descentralizare;
e) stimularea competitivității și a performanței între autorită țile
administrației publice locale cu privire la efectele ce rezultă ca urmare
a exercitării noilor competențe;

130 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

f) creșterea răspunderii în utili zarea fondurilor publice, prin trecerea
structurilor de interes local în subordinea autorităților admin istrației
publice locale alese prin vot ul direct al cetățenilor;
g) promovarea mai activă a unor in strumente existente sau poten țiale de
dezvoltare locală (parcuri in dustriale, asociații de dezvoltare
intercomunitară etc.) care pot c rea locuri de muncă și stimula
dezvoltarea locală.
Obiectivele principale ale Strategiei sunt:
a) eficientizarea activității administrației publice;
b) creșterea calității serviciilo r publice prestate cetățenilor .
Obiectivele specifice sunt:
1. realizarea transferului de compet ențe de la nivel central la ni vel local
care să permită consolidarea aplic ării principiului subsidiarit ății;
2. eficientizarea exercitării competențelor descentralizate pentru
asigurarea de servicii publice de calitate și a cheltuielilor f ondurilor
publice.
Documentul precizează și metodologia transferului de competențe , dar și
competențele propuse pentru des centralizare, iar domeniile incl use în procesul
de descentralizare sunt: agricu ltură, cultură, turism, mediu, s ănătate, educație –
activități extrașcolare, tineret ș i sport. Progresul procesului de descentralizare
va fi monitorizat și analizat î n funcție de indicatorii preciza ți în Strategie:
a) numărul de sectoare/domenii în care a intervenit descentrali zarea
competențelor;
b) numărul de sectoare/domenii pentru care descentralizarea com peten-
țelor a fost însoțită de transfer ul resurselor necesare exercit ării acestora;
c) numărul de sectoare/domenii pentru care sunt elaborate sau, după caz,
actualizate standarde de cost și calitate în furnizarea servici ilor publice.
Ca urmare a implementării măsur ilor cuprinse în cadrul strategi ei, pe baza
rapoartelor de monitorizare periodică și de evaluare (ex-post), Ministerul
Dezvoltării Regionale, Ministeru l Administrației Publice, Minis terul Finanțelor
Publice și ministerele responsabile vor adopta măsurile necesar e corectării

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 131

măsurilor adoptate, dacă este cazul, sau vor putea elabora stra tegii de
îmbunătățire a modului de exercita re a competențelor descentral izate. De
asemenea, pe baza monitorizării și evaluărilor periodice, autor itățile
administrației publice centrale și locale pot dezvolta instrume nte pentru
consolidarea capacității administrative a autorităților/institu țiilor responsabile în
vederea îmbunătățirii modului de ex ercitare a competențelor des centralizate.
Strategia se înscrie în șirul documentelor ce vizează descentra lizarea, cu
efecte concrete foarte puține. Procesul pare blocat la nivelul deciziei politice și
la nivelul administrației centrale care nu dorește să renunțe l a atribuții în
favoarea administrației publice locale.

Graficul 9. Gradul de autofinan țare a administra ției publice locale

Mai mult, măsurile fiscale promova te în ultimii ani, au condus la
diminuarea bugetelor locale și cre șterea dependenței financiare a comunităților
locale față de bugetul de stat și față de bugetele județelor.
Astfel, potrivit concluziilor Raportului SCAP amintit anterior, față de
valoarea de referință din anul 2013 de 18,06%, gradul de autofi nanțare a
administrației publice locale a scăzut, având variații în jurul a 16%.
05101520
2013 2014 2015 2016 2017GRADUL DE AUTOFINANȚARE A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE

132 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Acest indicator arată o scădere a autonomiei administrației pub lice locale
și a capacității manageriale a acesteia.

 Guvernul Mihai Tudose
(29 iunie 2017 – 16 ianuarie 2018)
Cu 16 miniștri demisionari din Guvernul Grindeanu, Guvernul Mih ai
Tudose este învestit la 29 iunie 2017, în aceeași coloratură po litică PSD-ALDE.
Guvernarea Tudose se remarcă prin creșterea valorii contribuții lor la asigurările
sociale și mutarea plăților de la angajator la angajat, simulta n cu modificarea
cuantumului salariului minim pe economie. Pe fondul unor așa-zi se tergiversări
ale modificării legilor penale ș i în urma revocării din funcție a doi miniștri
apropiați liderului de partid, PSD îi retrage sprijinul politic și Mihai Tudose este
forțat să demisioneze la 16 ianuarie 2018.
Programul de Guvernare 2017-202076
Direcțiile de acțiune sunt preluat e din Programul de Guvernare PSD-
ALDE pe care l-a aplicat și guvernul anterior. Sunt însă și adă ugiri și actualizări;
una dintre acestea se referă la necesitatea absorbției integral e a fondurilor
europene până în 2023: „Guvernul își propune accelerarea ritmul ui de cheltuire
a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% până l a 31 decembrie
2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. România are șansa de a crea mai multe
locuri de muncă și de a aduce mai multe resurse la bugetul de s tat prin
promovarea unei strategii integr ate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente
monumente de importanță istorică și religioasă și suficiente fr umuseți naturale
pentru a crește semnificativ numărul de turiști străini care vi zitează anual
România” – se precizează în Program.
Reforma administra ției publice își menține obiectivele subsumate țintelor
strategice promovate în „Strategia pentru consolidarea administ rației publice
2014-2020”: eficiență, responsab ilitate, credibilitate, transpa rență și deschidere
către cetățean; se propune crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție

76 Program de Guvernare 2017-2020, postat pe site-ul Camerei Depu taților, disponibil la adresa
http://www.cdep.ro/pdfs/guv201706/Program_de_Guvernare.pdf

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 133

rapidă și proactivă, consistență în decizii și cu resurse umane motivate și
profesioniste. Măsurile privind administrația publică sunt cele prezentate în
Programul de Guvernare 2017-2020, cu adăugarea unui punct final – blocarea
posturilor din administrația publică centrală și locală până la 31 decembrie 2017.
 Guvernul Mihai Fifor
(16-29 ianuarie 2018)
Venit din postura de ministru al apărării, a asigurat pentru o scurtă
perioadă de timp interimatul după demisia premierului Mihai Tud ose. Nu există
un program propriu de guvernare, iar includerea sa aici a fost determinată de prezența sa pe pagina oficială a Guvernului României, secțiunea Prim-miniștri
în istorie
77.

 Guvernul Vasilica-Viorica Dăncilă
(29 ianuarie 2018 – 4 noiembrie 2019)
Guvernul în funcțiune a obținut votul de încredere al Parlament ului la 29
ianuarie 2018, alianța PSD-ALDE fiind susținută de UDMR și grup ul
minorităților naționale. Viorica Dăncilă este prima femeie prim-ministru din
istorie, iar cabinetul său numără 27 de mandate: 20 de miniștri și miniștri
delegați PSD, patru ALDE și doi independenți (justiție și cultu ră). Timp de 6
luni, începând cu 1 ianuarie 2019, România a deținut președinți a rotativă a
Consiliului Uniunii Europene.

Programul de Guvernare 2018-2020
Programul de Guvernare78 propus de Cabinetul Dăncilă este același cu
care alianța PSD-ALDE a venit la guvernare în 2016, cu unele actualizări față
de 2017. Astfel, în preambul se adaugă faptul că România a real izat cea mai

77 Guvernul României, secțiunea Prim -miniștri în istorie, disponi bilă la adresa
http://gov.ro/ro/fosti%20ministri
78 Programul de Guvernare 2018-2020, disponibil pe site-ul Guvern ului României, la adresa
http://gov.ro/fisiere/pagini_fisie re/PROGRAMUL_DE_ GUVERNARE_201 8-2020.pdf

134 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

mare rată de creștere economică din Uniunea Europeană în anul p recedent:
„Anul 2017 reprezintă unul dintre cei mai buni ani post decembr iști din punct
de vedere al tabloului macroeconomic. O rată de creștere econom ică de 7%, un
deficit bugetar mai mic de 3% din PIB (mai mic decât în 2016), o datorie publică
de 36,4% din PIB (în scădere față de 2016 c u mai mult de 1% din PIB), o rată a
șomajului la minim istoric și 13 din 14 criterii respectate din Procedura de
Dezechilibru Macroeconomic instituită de Comisia Europeană sunt to t a tâ te a
succese ce demonstrează o evoluție solidă a economiei în anul c are a trecut”. Se
dorește ca această creștere economică să se resimtă și în nivel ul de trai al
românilor: „puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu a fost mai mare cu
14% față de 2016, iar puterea de c umpărare a pensiei medii de a sigurări sociale
de stat a crescut cu 9% față de aceeași perioadă”. „Pentru a cr ește
competitivitatea României, absorbția integrală a fondurilor eur opene până în
2023 este stringentă. După ce în 2017 gradul de absorbție a fos t de 11%,
guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondur ilor europene
pentru a ajunge la o rată de absorbție de 72,5% până la 31 dece mbrie 2020 și
100% până la 31 decembrie 2023.” – se precizează în Program.
În privința reformei administra ției publice , viziunea rămâne aceeași,
„crearea unei administrații supl e, cu viteză de reacție rapidă și proactivă,
consistență în decizii și cu resurse umane motivate și profesio niste”. Una dintre
promisiuni este reducerea num ărului de taxe , promisiune făcută în campania
electorală din 2016 și reiterată ca aplicabilă începând cu 1 ia nuarie 2019: „pentru
populație vor exista cel mult zece taxe, generale, dintre care CASS, CAS,
impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imo bile, impozitul
pe mașină etc. Toate celelalte taxe, tarife și comisioane vor f i eliminate sau
comasate. Pentru agenții economic i, numărul taxelor fiscale și nefiscale (cu
aplicare generală), va fi de ma xim 40”. Este introdusă politica privind
informatizarea administra ției publice și posibilitatea plății on-line a tuturor
taxelor, dar și elaborarea, pâ nă la 1 iulie 2018, a unei strate gii de reorganizare a
instituțiilor statului și calendarul de implementare a acestei strategii.
„Informatizarea sistemului public al instituțiilor din România și

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 135

interoperabilitatea sa vor fi prio ritare în următorul an, pentr u a atinge dezideratul
de mai sus, care include și interdicția instituțiilor publice d e a cere cetățeanului
sau persoanei juridice un act sau un document pe care o altă in stituție publică îl
are deja”; măsura este cumulată cu reducerea numărului de formu lare anuale
solicitate de ANAF, la unu pentr u contribuabili și cinci pentru IMM, dar și
simplificarea procedurilor interne ale instituțiilor și efectua rea lor electronic în
proporție de 90%. Se prevede și elaborarea în 2018 (amânat din 2017) a unui
nou Statut al Func ționarilor Publici .
Capitolul referitor la administra ția publică și politici regionale este preluat
integral din programul inițial; singurele diferențe față de pro gramul prezentat în
2017 sunt: introducerea măsurii de continuare a procesului de d escentralizare –
în pachetul de direcții privind modificările legislative pentru administrația
centrală – și actualizarea datelo r inițiale pe obiectivele țint ă privind Pachetul
minim 10S de modernizare a satelor românești finanțate prin Pro gramul
Național de Dezvolta re Rurală (PNDL).

Programul na țional de reforme 2018
Programul Național de Reforme (PNR) 201879 a fost elaborat în aprilie
2018 și „constituie o platformă-cad ru pentru definirea priorită ților de dezvoltare
care ghidează evoluția României până în anul 2020, în vederea a tingerii
obiectivelor Strategiei Europa 2020, dar și pentru definirea ac elor reforme care
să răspundă provocărilor cu care s e confruntă România”. Printre direcțiile
Programului se numără: gestiona rea eficientă a investițiilor pu blice;
definitivarea cadrului legislativ privind legislația parteneria tului public-privat;
eficientizarea cheltuielilor bugetare; îmbunătățirea colectării taxelor și
impozitelor; combaterea muncii ne declarate; stabilitatea financ iar-bancară.

79 Programul Național de Reformă (PNR) publicat în aprilie 2018, disponibil pe pagina oficială a
Ministerului Afacerilor Extern e, la adresa https://afacerieurop ene.mae.ro/sites/ ae.mae.ro/files/
pnr_2018_ro.pdf. Pe site-ul Guvernului României este postată do ar o trimitere la Programul
Național de Reformă 2017 (anterior), fără a fi precizat documen tul integral, la adresa
http://gov.ro/ro/stiri/programul-n ational-de-reforma-2017-asigu ra-continuitatea-reformelor-
structurale-si-raspunde -noilor-prioritati

136 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Obiectivele na ționale Europa 2020 pe care le preia și le tratează Programul
național de reforme, sunt: ocuparea forței de muncă; cercetare, dezvoltare,
inovare; mediu și schimbări clima tice; surse regenerabile de en ergie; eficiența
energetică; părăsirea timpurie a școlii; educația terțiară; inc luziunea socială și
combaterea sărăciei. Politicile de „răspuns la provocările econ omice” sunt
direcționare pe trei domenii: po litica fiscal-bugetară și stabi litatea financiar-
bancară; administrația publică; mediul de afaceri și competitiv itatea.
Administra ția publică are ca direcții de acțiune:
 continuarea procesului de descentralizare;
 prioritizarea politicilor guvernamen tale și planificarea strate gică;
 consolidarea culturii transpar enței și a guvernării participati ve;
 stabilirea unui regim juridic-cadru unitar pentru administrația publică
centrală și locală;
 îmbunătățirea managementului resurselor umane;
 profesionalizarea personalului din administrație;
 mai buna reglementare;
 dezvoltarea teritorială;
 îmbunătățirea condițiilor privind locuirea;
 creșterea capacității de abs orbție a fondurilor europene;
 îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare;
 continuarea reformei siste mului de achiziții publice;
 reducerea și prevenirea corupției la toate nivelurile administr ației.
Programul este elaborat conform țintelor strategice ale Strateg iei de
consolidare a administrației publice 2014-2020 și reamintește c ă „reforma
profundă a administrației necesită, pe lângă voință politică și coordonarea
cooperării între diferitele i nstituții publice, un grad mai mar e de implicare din
partea actorilor interesați”. În scopul îmbunătățirii calității serviciilor publice și
al stimulării dezvoltării locale, guvernul urmărește continuare a procesului de
descentralizare , respectiv transferul de noi competențe, însoțit de resursele
corespunzătoare, de la nivelul administrației centrale către au toritățile
administrației publice locale. Se acordă interes „prioritizării politicilor
guvernamentale și planificării strategice, ca direcții de acțiu n e m e n i t e s ă

Capitolul 1. Reforma administra ției publice în România 2000-2019 137

contribuie la întărirea capac ității instituționale a executivul ui de formulare a
politicilor, comunicare și coordo nare interministerială”.
Consolidarea culturii transparen ței ș i a guvernării participative e s t e
urmărită, de asemenea, la nivelul guvernului, spre a asigura un larg acces la
informații de interes public și a armoniza procesul de consulta re în vederea
transparenței decizionale. Cre șterea calității și transparenței procesului
decizional este avută în vedere și din perspectiva administrați ei publice locale,
iar Ministerul Dezvoltării Regi onale și Administrației Publice va urmări
creșterea gradului de implicare a unităților administrativ-teri toriale în procesul
de implementare a principiilor Parteneriatului pentru o Guverna re Deschisă,
precum și a cetățenilor în proce sul decizional al autorităților administrației
locale; elaborarea Ghidului pentru planificarea și fundamentare a procesului
decizional din administrația locală.
Inclusă ca obiectiv în Programul N ațional de Reformă, adoptarea Codului
Administrativ s-a realizat prin ordonanță de urgență (OUG nr. 5 7/2019), dar a
fost atacată la Curtea Constituțională de către Avocatul Poporu lui. Codul, deși
trebuia să reprezinte o reform ă a administrației publice, conți ne o mulțime de
inadvertențe și necorelări înt re capitole, fiind mai degrabă o colecție cu retușuri
a actelor normative existente anterior.
Elaborarea Codului de Procedură Administrativă este preconizată pentru
trimestrul patru din 2020, termen p uțin probabil a fi respectat .
Îmbunătățirea managementului resurselor umane și profesionaliza rea
personalului din administrația centrală și locală se numără pri ntre direcțiile
strategice ale guvernului de eficientizare a administrației pub lice, în paralel cu
eficientizarea exploatării solu țiilor de e-guvernare și reducer ea și prevenirea
corupției la toate nivelu rile administrației.
Din prezentarea programelor de g uvernare și a strategiilor în d omeniul
administrației publice adoptate în perioada 2000-2019 se consta tă că sunt teme
comune (funcția publică, politicile publice și descentralizarea ), obiective
comune, măsuri similare și puțin e realizări. Pare că ideile de reformă s-au
perpetuat de la o guvernare la alta, fără a exista capacitatea de a le pune în
aplicare.

138 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Capitolul 2
Temele majore ale reformei administrative:
funcția publică, politicile publice,
descentralizarea

Implementarea măsurilor ce vizează restructurări și reforme în sistemul
administrativ trebuie însoțite de continuitatea și stabilitatea cadrului legislativ,
corelate cu monitorizarea, evaluarea rezultatelor și îmbunătăți rea și corectarea
progresivă a metodelor și instrumentelor folosite în aplicarea lor. Schimbarea
strategiilor și direcțiilor de acțiune la fiecare patru ani – s au mai puțin – pot
cauza perturbări și disfuncți onalități în activitatea administr ativă, care se reflectă
implicit în relația cu cetățeanul și în percepția lui asupra in stituțiilor publice.
Tocmai de aceea este nevoie ca f actorii politici – indiferent d e coloratura politică –
să ajungă la consens în privința elaborării și continuării stra tegiilor care se
dovedesc a fi necesare în societ atea românească. Fiecare guvern are și-a dorit o
administrație publică mai eficientă, mai profesionistă și – poa te – mai puțin
dependentă de factorul politic. În programele de guvernare anal izate anterior
găsim puncte comune; cele trei tem e majore ale reformei în admi nistrația
publică le-au constituit funcția publică, politicile publice și descentralizare,
prezentate în continuare.
1.1. Funcția publică
Din perspectivă managerială, ad ministrația publică reprezintă u n sistem de
organizații, între care se stabilesc o multitudine de relații d e subordonare, cola-
borare, participare, prestări servicii etc., într-o veritabilă rețea care asigură atât
cadrul necesar aplicării legii, cât și aplicarea concretă a ace steia, sistem ce
asigură continuitatea și permanența guvernării. Având în vedere amploarea,

140 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

varietatea acestei rețele de organizații ale administrației pub lice și complexitatea
activităților pe care acestea trebuie să le îndeplinească, prec um și faptul că
administrația publică nu este altceva decât activitatea unor oa meni care
realizează această activitate în raport cu alți oameni, managem entul resurselor
umane din administrația publică dobândește valențe aparte. Se p oate lesne
constata faptul că performanța administrației publice nu se poa te atinge dacă nu
există oameni capabili, compet enți, activi, bine pregătiți și c are înțeleg
dimensiunea binelui public. Se poate spune, deci, că eficacita tea și eficiența
organizațiilor administrației pu blice, în realizarea sarcinilor c a r e l e r e v i n ,
depinde în mare măsură de calita tea umană și cap acitatea profes ională a celor
care activează în cadrul acestora. Cu alte cuvinte, valoarea și potențialul acestor
organizații sunt legate în mod semnificativ, uneori chiar decis iv, de calitatea
oamenilor care le alcătuiesc.
O bună formare și pregătire profesională continuă a personalulu i din
administrația publică îmbinată cu abilitățile organizatorice al e liderilor din
administrație sunt condiții determinante în reușita realizării deciziilor politice.
Tocmai din acest motiv, toate st rategiile de reformă privind ad ministrația
publică elaborate în ultimii 20 de a ni au inclus printre obiect ive întărirea
capacității administrative și au abordat în mod distinct funcți a publică.
Personalul din administrația publică reprezintă interfața cetăț eanului cu statul și
colectivitățile locale.
Politica de personal are un rol funcțional80, scopul ei constând în
înfăptuirea optimă a sarcinilor administrației publice. Având u n caracter unitar
pentru întregul sistem administrativ, politica de personal se b azează pe
raționalitate și continuitate; pe de o parte, normele care o re glementează ar trebui
să fie clare, logice și simple, adaptate la realitatea din viaț a economică și socială,
iar pe de altă parte schimbările ar trebui să se facă treptat p entru a asigura
continuitatea și stabilitatea celor care lucrează în administra ția publică. Astfel,
elaborarea unei politici de personal implică81:

80 Ioan Alexandru, Tratat de administra ție publică, Editura Universul Juridic București, 2008, p. 473.
81 Ibidem, p. 474.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 141

 planificarea resurselor umane;
 recrutarea și selecția resurselor umane;
 analiza și evaluarea posturilor;
 salarizarea și motivarea;
 formarea și perfecționarea resurselor umane din administrația p ublică;
 evaluarea resurselor umane și gestionarea carierei;
 comunicarea, stilul de conducere și creativitatea.
Personalul din administrația publică, activitatea și calitatea profesională a
acestuia, au constituit unul dintre obiectivele și direcțiile d e acțiune pentru
fiecare forță politică venită la guvernare în perioada 2000-201 9. Fiecare Guvern
a dorit să-și pună amprenta asupra a cum ar trebui să arate, ce l puțin teoretic,
resursa umană din administrația publică. Se constată însă că do ar funcția publică
a fost în centrul preocupărilor. Personalul contractual și mai ales demnitarii nu
au făcut obiectul proceselor de reformă decât tangențial.
Programul de Guvernare pentru perioada 2000-200482 nu are un capitol
separat în ceea ce privește gesti onarea resurselor umane. În ca pitolul ce vizează
reforma administrației publice se fac însă referiri la necesita tea perfecționării
pregătirii profesionale și a unei evaluări performante. Este de remarcat că se
dorește demilitarizarea treptată a unor servicii publice comuni tare, iar vizate
sunt serviciul de evidență a persoanei, serviciul regim permise de conducere și
înmatriculări vehicule, serviciu l de evidență a pașapoartelor s imple. Programul
vizează și înființarea unui serviciu de poliție locală de ordin e publică, pe lângă
fiecare unitate administrativ-teritorială, serviciu care să pre ia din atribuțiile
specifice ale inspectoratelor de poliție. În același Program gă sim acțiunile pentru
depolitizarea funcției publice și eliminarea clientelismului po litic, prin:
 respectarea legii privind statutul funcționarului public și apl icarea
consecventă a principiului angajării funcționarilor publici exc lusiv pe
criterii de competență profesională;

82 Programul de Guvernare 2000-2004, postat pe site-ul Guvernului României, secțiunea arhivă,
disponibil la adresa http://arhiv a.gov.ro/upload/program_guvern are/program%20de%20guvernare_
nastase.pdf

142 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 promovarea în funcții publice numai pe criterii de performanță și de
moralitate, în spiritul și pe baza legii;
 gestionarea coerentă și corectă a carierei funcționarului publi c prin
salarizare corespunzătoare, s timularea și asigurarea unor condi ții
normale de lucru, în scopul respectării principiului stabilităț ii și
continuității în muncă;
 crearea unui sistem performant d e pregătire a funcționarilor pu blici și,
respectiv, a persoanelor alese în consiliile locale și județene . Este
singurul program de guvernare în care am g ăsit necesitatea preg ătirii
profesionale a ale șilor locali, ulterior procesului electoral.
Strategia Guvernului privind accelerarea reformei în administra ția
publică elaborată la începutul anului 2001 conține un capitol dedicat Strategiei
de dezvoltare a funcției publice , în care se precizează scopul acesteia:
 crearea unui corp al funcționarilor publici profesionist, impar țial, onest,
stabil și eficient;
 îmbunătățirea sistemului de recrut are și selecție a funcționari lor publici;
 îmbunătățirea sistemelor de per fecționare profesională;
 dezvoltarea mecanismelor ce au ca rezultat creșterea mobilități i
funcționarilor în cad rul funcției publice.
Principiile pe care se bazează strategia sunt:
 delimitarea funcționarilor publici de alți angajați ai statului în cadrul
puterii executive. Definirea funcției publice trebuie să se rea lizeze în
special prin luarea în considerare a atribuțiilor funcționarilo r publici și
mai puțin a instituțiilor unde aceștia își desfășoară activitat ea;
 îmbunătățirea coordonării funcționa rilor publici și garantarea aplicării
uniforme de către aceștia a principiilor administrative;
 realizarea unui sistem de salariz are și de recompense pentru ac tivitatea
funcționarilor publici care să ia în considerare în primul rând perfor-
manțele acestora;
 realizarea unui siste m de recrutare și pr omovare bazat pe merit , care să
ofere garanția că cei mai buni f uncționari publici sunt promova ți.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 143

Dezvoltarea funcției publice se f ace pe trei componente: perfec ționarea
cadrului legislativ; buna funcționare a sistemului de managemen t al resurselor
umane; utilizarea unor metode moderne de conducere.
Programul de Guvernare 2005-200883 dedică o secțiune managementului
resurselor umane din administrația publică. Printre măsurile de realizarea a
acestuia sunt:
 elaborarea codului privind managementului serviciului civil/fun cției
publice, care va cuprinde regulile managementului resursei uman e în
administrația publică: recrutare, carieră, clasificare, indicat ori de
performanță, formare profesională și formare profesională conti nuă,
salarizare, cheltuieli, reguli de disciplină;
 demonopolizarea sistemului de form are și perfecționare profesio nală în
administrația publică prin diver sificarea ofertei curriculare, precum și
crearea de secții sau facultăți de profil în centrele universit are;
 aplicarea codurilor de etică pentru funcționari publici și gene ralizarea
acestora în întregul sistem al administrației publice;
 modificarea legii privind Codul de conduită a funcționarilor pu blici;
 evaluarea trimestrială, semestrială și anuală a funcționarilor publici în
raport cu un serviciu public definit;
 includerea personalului tehnic parlamentar în corpul funcționar ilor
publici;
 instruirea funcționarilor publici cu fiecare plan de acțiune pr in care se
introduc măsuri de reformă;
 instruirea funcționarilor publici în dreptul comunitar precum ș i în
aplicarea programelor europene;
 abrogarea OUG nr. 284/2000 pentru modificarea și completarea
Statutului funcționarilor publici;
 asigurarea transparenței regulilor de concurență și selecție a
funcționarilor publici;

83 Program de Guvernare pe perioada 2005-2008, publicat în Monito rul Oficial nr. 1265 din 29
decembrie 2004.

144 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 depolitizarea funcției publice prin eliminarea categoriei înalț ilor
funcționari publici, a evaluării profesionale de factorii polit ici și
constituirea comisiilor de disciplină ca instanțe în afara auto rităților
publice.
De remarcat aici că excluderea categoriei înalților funcționari publici din
rândul funcției publice, văzută ca o modalitate de depolitizare a funcției publice,
nu s-a realizat până în prezent, poate și datorită faptului că legătura inerentă
dintre administrație și politic nu poate fi ignorată.
Reguli referitoare la funcția publică se găsesc și în capitolul politicilor
anticorup ție:
 aplicarea codurilor de etică pentru demnitarii de stat și funcț ionarii
publici, precum și generalizarea acestora în întregul sistem al
administrației publice centrale și locale;
 evaluarea funcționarilor public i de comisii independente politi c în baza
unor criterii de performanță în raport cu un serviciu public bi ne definit;
 asigurarea transparenței condițiilor de concurs pentru ocuparea
funcțiilor publice;
 stabilirea subiectelor pentru concursurile de ocupare a funcții lor publice
și efectuarea selecțiilor de către comisii alcătuite din persoa ne care nu
fac parte din autoritatea publică organizatoare a concursurilor ;
 elaborarea unui format standard pentru bazele de date ale Agenț iei
Naționale a Funcționarilor Publici pentru evidența funcțiilor p ublice și
a funcționarilor publici;
 modificarea reglementărilor privind transparența exercitării de mnităților
și funcțiilor publice în sensul prevederii că persoanele supuse obligației
de declarare a intereselor trebuie să declare nu numai interese le proprii,
ci și pe cele ale soțului și rud elor de până la gradul III incl usiv.
Programul de Gu vernare 2009-201284 include gestiunea resurselor umane
din administrația publică în cap itolul referitor la reforma adm inistrației publice
și conține următoarele măsuri:

84 Program de Guvernare 2009-2012, publicat în Monitorul Oficial nr. 907 din 23 d ecembrie 2009.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 145

 implementarea prevederilor Legii- cadru privind salarizarea unit ară a
personalului plătit din fonduri publice; elaborarea și implemen tarea
legislației sectoriale și a normelor metodologice aferente, cu
respectarea principiului „remunerație egală pentru muncă egală” ;
 revizuirea procedurilor de evalu are a performanțelor profesiona le ale
personalului din administrația publică; evaluarea complexității
posturilor aferente categoriilor de personal din administrația publică;
 formarea continuă a personalului din administrația publică cent rală și
locală în vederea creșterii pe rformanțelor profesionale;
 ameliorarea imaginii funcției publice prin creșterea transparen ței
actului administrativ și măsuri ferme anticorupție.
Este perioada în care criza economică mondială și condițiile ac ordurilor
semnate cu instituțiile financiare mondiale impun restructurări m a s i v e d e
personal din administrația publi că; raportul angajărilor a fost de un post la șapte
vacante. Poate din acest motiv, în program nu sunt incluse și m ăsuri privind
recrutarea de personal.
Programul de guvernare asumat de Victor Ponta în 2012 aduce din nou în
actualitate ideea depolitizării funcției publice; doar miniștri i și secretarii de stat
să fie numiți și sprijiniți politic . După restructurările masiv e din perioada
precedentă, care au avut ca efect și o deprofesionalizare a adm inistrației,
Programul de Guvernare 2013-201685 nu aduce modificări de conținut al
funcției publice sau direcții în domeniul managementului resurs elor umane, dar
atenția este îndreptată către promovarea unor politici stimulat ive pentru
creșterea performanței profesionale a personalului din administ rația publică, iar
acestea se bazau pe următoarele măsuri:
 Descentralizarea gestiunii funcției publice către ordonatorii d e credite
(recrutare, promovare, detașare pe funcție publică pe perioadă
determinată) în vederea simplif icării și eficientizării sistemu lui
administrativ.

85Programul de Guvernare 2013-2016, postat pe site-ul Guvernului României, disponibil la adresa
http://gov.ro/fisiere/pagini_fis iere/13-08-02-10 -48-52program-d e-guvernare-2013-20161.pdf

146 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 Crearea cadrului legislativ pen tru încurajarea performanței
profesionale, limitarea exodului de cadre precum și atragerea d e
categorii socioprofesionale defic itare la nivelul administrație i publice,
prin introducerea unor elemente stimulative.
 Profesionalizarea corpului funcți onarilor publici prin: revizui rea
sistemului de evaluarea a performanțelor profesionale; reformar ea
sistemului de perfecționare/formare a funcționarilor publici și crearea
unui corp de experți formatori.
Sistemul de performanțe al personalului din administrația publi că este și
preocuparea următorulu i Guvern „tehnocrat”. Programul de Guvernare 2015-
201786 include măsurile privind personalul din sistemul administrativ în
secțiunea măsurilor pentru o ad ministrație publică eficientă, i ar acestea sunt:
 Profesionalizarea administrației publice prin recrutare și eval uare pe
bază de competențe și performa nță. Stabilirea unor trasee profe sionale
clare care să confere predictib ilitate și motivație pentru evol uția în
carieră.
 Crearea unei școli superioare de administrație publică și susți nerea
evoluției în cariera publică pe bază de programe de dezvoltare
profesională.
 Dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al
performanței personalului angajat în cadrul administrației publ ice.
Sistem diferențiat de remunera re în funcție de performanță.
 Crearea unor programe de evaluare a transparenței și testare a
profesionalismului și integrității personalului angajat în cadr ul
administrației publice, inclusiv prin parteneriate cu organizaț ii ale
societății civile.
În acest program apare pentru prima dată în perioada studiată i deea unei
testări a integrit ății personalului din administrația publică, externă sistemului,

86 Program de Guvernare al Guvernului Dacian Cioloș 2015-2017, po stat pe site-ul agenției de presă
HotNews, disponibil la adresa https://media.hotnews.ro/media_se rver1/document-2015-11-16-
20595735-0-programul-guvernare-guvernului-ciolos.pdf

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 147

prin parteneriat cu societatea civilă – probabil și pe fondul e șecurilor măsurilor
preventive cuprinse în strategiile naționale anticorupție (2012 -2015; 2016-
2020).
Programul de Guvernare 2017-202087 include direcțiile și măsurile de
acțiune privind personalul din administrație în capitolul refer itor la administrația
publică și politicile regionale, sub titulatura de Statutul fun cționarilor publici și
regimul juridic aplicabil person alului contractual din administ rația publică.
Măsurile sunt:
 Crearea Sistemului național de evidență a ocupării în administr ația
publică; ANFP va colecta în mod direct datele necesare populări i
sistemului de la instituțiile și autoritățile publice.
 Eliminarea avizelor pentru organi zarea concursurilor de ocupare a
funcțiilor publice și introducerea obligației instituțiilor pub lice de a
comunica ANFP structura de posturi.
 Clarificarea regulilor aplicabile funcționarilor publici care c andidează
sau ocupă funcții de demnitate publică și/sau de aleși locali; în cazul
tuturor categoriilor de funcționari publici raporturile de serv iciu se
suspendă și nu încetează (așa cu m este reglementat în prezent).
 Posibilitatea prelungirii raportului de serviciu al funcționaru lui public
care îndeplinește condițiile de vârstă standard pentru pensiona re.
Măsurile se referă mai ales la o gestionare numerică a posturil or dar și o
clarificare legislativă asupra regulilor aplicabile unor catego rii de personal,
necesare din perspectiva multitudinii de acte normative și a mo dificărilor
succesive a statutelor.
Programul nu numai că nu încurajează întinerirea personalului, dar mai și
permite păstrarea în continuare a angajaților pensionari. În sc himb, programul
de guvernare 2017-2020 aduce în atenție răs punderea administrat ivă și propune
delimitarea ei în funcție de natura postului ocupat – funcții d e demnitate publică
și funcționari.

87 Programul de Guvernare 2017-2020, postat pe site-ul Guvernului României, disponibil la adresa
http://gov.ro/fisiere/pagini_fisie re/PROGRAMUL_DE_ GUVERNARE_201 8-2020.pdf

148 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Programul vizează modificări în ceea ce privește instituția pre fectului, în
primul rând prin încadrarea funcțiilor de prefect și subprefect ca funcții de
demnitate publică asimilate secre tarilor și subsecretarilor de stat, în loc de înalți
funcționari publici și introducerea funcției de secretar general al institu ției
prefectului , ca înalt funcționar public. Probabil că intenția era de a se asigura o
continuitate în activitatea ins tituției, pe modelul primăriilor , acolo unde
secretarul este „creierul” entității și asigură permanența și c ontinuitatea
serviciului public.
Programul de Guvernare 2018-2020 prevede că „pentru a proteja
funcționarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei
certați cu legea, se va adopta, în 2018, un nou Statut al Funcț ionarului Public,
care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât și obligațiil e acestora, nivelul de
răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performan ță, însă și pe
eliminarea favorurilor făcute pe „p rietenii sau prin acte de co rupție”. Până la
finalul lunii mai 2019 nu a fost adoptat un nou Statut, în form ă separată, poate
și din cauză că acesta urma să fie inclus în conținutul Codului Administrativ.
Strategia pentru consolidarea administra ției publice 2014-202088 își
stabilește printre obiective necesitatea atragerii de resurse u mane profesioniste.
„Administrația publică își va rec ruta personalul pe criterii pr ofesionale și
transparente, oferindu-i perspective de dezvoltare a carierei î n contextul unei
culturi organizaționale moderne și a neutralități funcției publ ice. Procesul de
selecție va fi corelat cu mandatele instituțiilor publice și ob iectivele strategice
ale acestora. Se va forma un personal profesionalizat ce deține abilități atât de
management al calității serviciilor, cât și competențe avansate de planificare
strategică. Resursa umană va fi motivată, formată și profesiona lizată în mod
constant, în funcție de tendințele societății, iar personalul v a fi încurajat să aibă
inițiativă, să fie deschis la schimbare și să ofere o fundament are tehnică adecvată
procesului decizional, în conformitate cu principiile integrită ții și eticii

88 Strategia pentru consolidarea administrației publice (SCAP) 20 14-2020, postată pe site-ul
Ministerului Dezvoltării Rurale și Administrației Publice, disp onibilă la adresa
http://www.dpfbl.mdrap.ro/documents/strategia_administratiei_pu blice/Strategia_pentru_consolid
area_administratiei_publice_2014-2020.pdf

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică , politicile publice, descentralizarea 149

profesionale”. Strategia alocă un capitol vast dezvoltării și a daptării politicilor
și sistemului de resurse umane la obiectivele exigente ale unei administrații
moderne.
Una dintre direcții este clarificarea rolurilor și mandatelor i nstituționale în
managementul resurselor umane, concomitent cu consolidarea capa cității
administrative pentru o abordare strategică unitară și integrat ă a politicilor de
personal, respectiv o reașezare a competențelor și atribuțiilor astfel încât acestea
să ducă într-o direcție comună și să contribuie la realizarea o biectivelor
strategice. Agenția Națională a F uncționarilor Publici va avea un rol important
în gestionarea resurselor umane din administrația publică.
O altă direcție este înființarea unui organism colectiv de spec ialiști în
resurse umane (board), cu rol în evaluarea necesarului de resur se umane raportat
la orientarea strategică comună și facilitatea coordonării, mon itorizării și
evaluării implementării politicilo r în domeniul resurselor uman e. Clarificarea
rolurilor și responsabilităților asociate fiecărei categorii de personal (funcții
publice, funcții politice, personal contractual) va avea în cen tru redefinirea
prerogativei de putere publică și o mai bună delimitare a compe tențelor
decizionale între nivelul politic și cel administrativ.
Desigur că unificarea dispozițiilo r privind toate categoriile d e resurse
umane, ca măsură a Strategiei, ar duce la simplificarea cadrulu i legislativ și
eliminarea neconcordanțelor dintr e reglementările normative și ar crea o viziune
și un management unitar în ce pr ivește personalul din administr ația publică.
Strategia mai propune:
 implementarea de stiluri flexibile de organizare, orientate pe atingerea
obiectivelor;
 creșterea gradului de profesionalizare și a stabilității în fun cția publică
datorită adaptării procedurilor de recrutare, selecție și evalu are la
cerințele managementului performanței;
 revizuirea politicilor motivaționa le în domeniul resurselor uma ne din
administrația publică, inclusiv din perspectiva oportunităților de carieră
și a salarizării orientată către performanță;

150 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 abordarea integrată a dezvoltării de competențe pentru administ rația
publică, cu referire la redefinirea sistemului de formare profe sională și
dezvoltare de competențe pentru administrația publică, stabilir ea și
implementarea principiilor pentru asigurarea calității în domen iul
formării profesionale și profes ionalizarea activităților de con siliere din
cadrul cabinetelor demnitarilor.
Deși în rândul măsurilor privind revizuirea politicilor motivaț ionale în
domeniul resurselor umane din administrația publică se include și evaluarea
implementării programelor tip You ng Professional Scheme (Progra mul tinerilor
profesioniști din administrația publică), nu se insistă pe nece sitatea pregătirii
profesionale a unei noi generații de angajați în administrația publică – în
condițiile în care studiile privind structura personalului din administrație arată
că acesta este îmbătrânit.
Problematica vastă a funcției publice și a resurselor umane din
administrația publică românească determină elaborarea unor stra tegii specifice
care să reașeze conceptul de puter e publică și să reanalizeze d elimitările dintre
atribuțiile diferitelor categorii de personal din administrație . Strategia privind
dezvoltarea func ției publice 2016-202089 identifică, așa cum arătam anterior,
următoarele probleme ce produc disfuncționa lități în administra ția publică:
 politizarea administrației;
 alocarea deficitară a resurselor;
 conflicte de mandate în administrația publică;
 lipsa de încredere între palie rele politic și administrativ;
 cultura administrativă conservato are, rezistentă la schimbare;
 lipsa de transparență în procesele decizionale locale și centra le;
 capacitatea redusă de a reține în sistemul administrației publi ce
funcționarii publici profesioni ști (deprofesionalizarea).
Strategia face și o analiză a situației administrației publice la momentul
2016: politicile inconsecvente și neuniforme în materie de resu rse umane au dus

89 Strategia privind dezvoltarea funcției publice 2016-2020, publ icată în Monitorul Oficial nr. 700
bis din 8 septembrie 2016.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 151

la performanțe slabe, fiind ne cesară simplificarea, clarificare a, sistematizarea și
armonizarea reglementărilor în domeniul funcției publice. Admin istrația
românească nu este adaptată cerințelor sociale și este rezisten tă la schimbare și
inovare, iar sistemul de salarizare nu este unul motivant. Nere spectarea
normelor de etică și integritate este și ea o problemă punctată în Strategie.
Principalele acțiuni propuse sunt:
 Clarificarea rolului și mandatului ANFP și consolidarea capacit ății sale
administrative, astfel încât să furnizeze un management de cali tate al
funcției publice în concordanță c u nevoile administrației. Ca o remarcă,
Agenția Națională a Funcționarilor Publici a avut rolul princip al în
gestionarea, îndrumarea și pregătirea profesională privind resu rsele
umane, în condițiile în care Institutul Național de Administraț ie a
funcționat între anii 2001-2009, a fost desființat în urma rați onalizării
cheltuielilor bugetare, da r reînființat în 2016.
 Crearea unei structuri de guvernanță tip „consiliu”, ca o struc tură
independentă cu funcții în ceea ce privește politicile publice și
propunerile legislative în domeniul funcției publice și resurse lor umane
din administrația publică.
 Clarificarea rolurilor/mandatelo r diferitelor categorii de resu rse umane
ce lucrează în administrația publică și integrarea lor într-un sistem
instituțional și de management coerent.
 Managementul strategic al resurs elor umane din administrația pu blică
și consolidarea compartimentelor de resurse umane din ministere .
 Coordonarea metodologică de către ANFP a elaborării și implemen tării
politicilor sectoriale de recrutar e/formare. Se stabilesc patru principii
generale în domeniul ocupării și exercitării funcției, indifere nt de
categoria acesteia sau sector: competența, competiția, transpar ența și
performanța.
 Implementarea unui suport tehnic adecvat (IT) pentru evidența t uturor
resurselor umane din administra ția publică și a managementului
strategic al funcției publice.

152 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Strategia privind formarea profesional ă pentru administra ția public ă
2016-202090 vine să completeze și să susțină cadrul instituțional de
profesionalizare al administrației publice.
Cadrul legislativ privind resursele umane din administrația pub lică
aplicabil în perioada 2000-2019 pare aparent stabil, dacă ne gâ ndim la faptul că,
în privința funcției publice stat utul care a reglementat-o (Leg ea nr. 188/1999) a
fost în vigoare din 1999 până î n iunie 2019 (până la adoptarea OG nr. 57/2019
privind Codul administrativ), iar în privința legislației comun e a muncii – Codul
Muncii este în vigoare din 2003. Statutul polițistului este și el în vigoare din
2002, Statutul magistratului este în vigoare din 2004, iar codu rile deontologice
ale funcționarilor publici respectiv personalului contractual i ntrate în vigoare în
2004 au fost preluate în 2019 de Codul administrativ.
În realitate însă, aceste acte nor mative au suferit modificări și completări
succesive, care au creat o anu me instabilitate în aplicarea reg lementărilor. Ca
exemplu, Legea nr. 188 din 1999 privind Statutul funcționarilor publici a fost
modificată și completată de cel puțin 30 de ori, ultima modific are înainte de
includerea sa în Codul administrativ fiind făcută la 14 ianuari e 201991. Multe
dintre modificări s-au făcut prin ordonanțe de urgență, care au fost declarate
neconstituționale și care ulterior au fost respinse prin legi, creând astfel
incoerență în ceea ce privește aplicarea legii și generând situ ații ambigue și
perturbatoare.
Codul Administrativ s-ar fi dorit a fi o unificare a reglementă rilor ce
privesc sistemul administrativ, inclusiv a dispozițiilor ce pri vesc resursele
umane din administrația publică, dar nu a reușit să aducă modif icările,
clarificările așteptate și propuse prin strategii și programe d e guvernare.
Schițată în Programul de Guvern are 2001-2004, funcția publică d e polițist
comunitar a fost legiferată în 2001, prin mutarea unor atribuții de ordi ne publică

90 Strategia privind formarea prof esională pentru administrația p ublică 2016-2020, aprobată prin
Hotărârea de Guvern nr. 620 din 2016, publicată în Monitorul Of icial nr. 777 din 4 octombrie 2016.
91 Legea nr. 24/17 ianuarie 2019 pentru modificarea și completare a Legii nr. 188/1999 privind
Statutul funcționarilor publici, precum și pentru stabilirea un or măsuri privind evaluarea
funcționarilor publici pentru anul 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 36 din 14 ianuarie 2019.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 153

de la inspectoratele de poliție către serviciile de poliție com unitară înființate pe
lângă unitățile administrativ-teritoriale. În 2010 ea și-a schi mbat denumirea în
poliție locală, odată cu reorganizarea serviciului comunitar printr-o nouă
reglementare legislativă.
În 2004, odată cu apariția Leg ii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția
prefectului se încearcă depolitizarea de fațadă a funcției de prefect , prin
prevederea în art. 17 că „prefectul și subprefectul nu pot fi m embri ai unui partid
politic sau organizații căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor
politice, potrivit legii, sub sancțiunea destituirii lor din fu ncția publică”;
prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu și atât e l, cât și subprefectul
sunt numiți de Guvern, care are coloratură politică.
Programul de Guvernare 2005-2 008 prevedea eliminarea categoriei
înalților funcționari publici, ca măsură de depolitizare a func ției publice, lucru
care nu s-a întâmplat până în prezent.
Programul de Guvernare 2017- 2020 vrea să modifice încadrarea
prefecților și subprefecților de la categoria înalților funcțio nari publici la funcții
de demnitate publică cu rang de secretar și subsecretar de stat pentru care sunt
necesare absolvirea de cursuri d e specialitate, dar și să înfii nțeze funcția de
secretar general al instituției prefectului, ca înalt funcționa r public. Se
desființează funcția de inspector guvernamental, eliberarea din funcția de înalt
funcționar public ducând la intrarea în corpul de rezervă al fu ncționarilor
publici. Se propune extinderea categoriei înalților funcționari publici cu alte
funcții, printre care sunt cele de conducători ai agențiilor af late în subordinea,
coordonarea sau autoritatea ministerelor.
În pofida propunerilor formulare prin documente programatice și a unor
realizări punctuale, în momentul de față, administrației public e din România îi
lipsește „o abordare generală și transparentă a managementului resurselor
umane, în special în ceea ce priv ește recrutarea/numirea, evalu area, salarizarea,
evoluția în carieră la nivelul tuturor categoriilo r de personal și formarea.”92

92 Recomandarea finală COM (2016) 343 pentru o RECOMANDARE A CONS ILIULUI privind
programele de reformă națională ale României pentru anul 2016 ș i punerea în aplicare a opiniei

154 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

În acest sens menționăm Recomandarea Consiliului UE privind Pro gramul
național de reformă al României pentru 2017, care include un av iz al Consiliului
privind Programul de convergență al României pentru 2017: Progresele în ceea
ce privește reforma administra ției publice au fost limitate. Structurile
organizatorice sunt în continuare instabile, fapt care se reper cutează negativ
asupra independenței și eficacității administrației publice. În 2016 au fost lansate
strategii privind funcția publi că, însă nu sunt încă încorporat e în cadrul legislativ
unele dintre obiectivele principale ale acestora, în special ce l legat de aplicarea
unor criterii obiective pentru rec rutarea, evaluar ea și recompe nsarea
performanței profesionale a pers onalului. Se propune armonizare a parțială a
nivelurilor de salarizare, însă nu se face o legătură clară înt re performanță și
remunerare, nici la nivel central, nici la nivel local. Capacit atea și autoritatea
Agenției Naționale a Funcționarilo r Publici trebuie consolidate în continuare93.
1.2. Politicile publice
Politicile publice reprezintă un ansamblu de măsuri luate de o autoritate
legală și responsabilă care vizează îmbunătățirea condițiilor d e viață ale
cetățenilor sau conceperea unor măsuri de stimulare a creșterii economice94.
Într-o altă definiție, politicile publice reprezintă acțiuni realizate de autorități
(centrale sau locale) ca răspuns la problemele care vin dinspre societate. Cu alte
cuvinte, se poate vorbi despre politici publice atunci când o a utoritate publică,
centrală sau locală, își propune, cu ajutorul unui program de a cțiune coordonat,
să modifice mediul economic, socia l, cultural al actorilor soci ali95.
Procesul de elaborare a politicii publice se caracterizează pri n faptul că
reprezintă, pe de o parte, un proces analitic (rezolvarea unei probleme), iar pe

Consiliului privind programul de convergență al României pentru anul 2016, Bruxelles, 18.05.2016,
para (18).
93 http://scap.gov.ro/appadm/uploads/doc/1555525579-Raport%20Pilo n%203.pdf
94 Marius Profiroiu, Elena Iorga, Manual de politici publice, Editura Economică, București, 2009,
p. 17.
95 Politici publice – Manual de formare, disponibil pe site-ul AN FP, la adresa
http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/20 15/Proiecte/Incheiate/MAPN/3.%20 Materiale%20de%20formar
e%20Politici%20publice.pdf

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 155

de altă parte, un proces politic. Din perspectiva procesului an alitic, elaborarea
politicilor publice reprezintă identificarea de soluții pentru problemele existente,
făcând apel la raționalitate în vederea îndeplinirii scopurilor publice. În acest
caz, cheia procesului de elaborare a politicii constă în defini rea corectă a
problemei, identificarea și analiza unui set de soluții adecvat , selectarea
alternativei care rezolvă cel mai bine problema. Din perspectiv a procesului
politic, în procesul de elaborare a politicii publice accentul cade asupra
conflictelor și dezacor durilor pentru a se controla procesul de luare a deciziei,
urmărindu-se interesul propri u grupului politic care controleaz ă acest proces.
Concluzionând, procesul de el aborare a politicilor publice cons tă într-o
succesiune de activități specifi ce care au ca finalitate elabor area unor acte
normative adoptate în ședințe de guvern, propuse ulterior valid ării forului
legislativ al Parlamentului96. Scopul unei politici publice reprezintă o declarație
a ceea ce se intenționează să se r ealizeze într-un anumit domen iu, în urma
identificării și fo rmulării problemei.
Problemele sociale și direcțiile d e acțiune ce ar trebui să răs pundă acestor
nevoi au fost reglementate în ultimii 20 de ani atât ca fond, d ar și ca formă; au
fost elaborate ghiduri pentru con ceperea și fundamentarea de po litici publice,
ghiduri pentru îmbunătățirea politicilor publice la nivel local , strategii pentru
mai buna reglementare, s-a creat cadrul legislativ pentru elabo rarea și
implementarea politicilor publice. Ca fond, politicile publice sunt incluse în
fiecare program de guvernare, de regulă, pentru fiecare domeniu socioeconomic.
Pot fi amintite următoarele reglementări:
 HG nr. 523/2016 pentru modificarea și completarea Regulamentulu i
privind procedurile de elaborare, monitorizare și evaluare a po liticilor
publice la nivel central a probat prin HG nr. 775/2005.
 HG nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedu rile,
la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentar ea
proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte
normative, precum și a altor docu mente, în vederea adoptării/ap robării.

96 Ibidem, p. 2.

156 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 HG nr. 1807/2006 pentru aprobarea C omponentei de management din
cadrul Metodologiei privind sistemul de planificare strategică pe
termen mediu al instituțiilor administrației publice de la nive l central.
Programul de Guvernare 2001-2004 enunță o serie de politici publice,
obiective și măsuri de acțiune atotcuprinzătoare pentru toate d omeniile: de la
relansarea economiei naționale, combaterea sărăciei și șomajulu i, sănătate,
educație, cultură până la refor ma în justiție, apărare și polit ică externă, reforma
administrației publice. Pentru aceasta din urmă, documentul ara tă interesul
guvernanților pentru aplicarea unor politici privind restructur area sistemului
administrativ, personalul din ad ministrație, descentralizarea s erviciilor publice,
politici de dezvoltare și moderniz are a localităților rurale și urbane sau stoparea
birocrației. Coerența actului administrativ poate fi considerat ă o acțiune de
formă privind politicile publice, una dintre măsurile sale fiin d „fundamentarea
deciziilor privind politicile sociale pe studii și expertize, c onstituindu-se oficii
sociologice de coordonare metodologică la nivel central, precum și în cadrul
consiliilor județene”.
Judecând după titlurile capitolelor din cuprinsul Programului de
Guvernare 2005-2008, documentul poate fi considerat un codex de politici:
politica în domeniul educației; politici în domeniul cercetării -dezvoltării și
inovării; politica de protecție socială; politica în domeniul s ănătății; politica
agricolă și de dezvoltare rurală; politici anticorupție; politi ca fiscală; politica
industrială; politica în domeniul turismului; politica de dezvo ltare regională;
politica privind amenajarea teritoriului; politica în domeniul transporturilor;
politica privind protecția mediului înconjurător; politica de p rotecție a
consumatorului; politica în domeniul tehnologiei informațiilor și comunicații;
politica privind susținerea tiner ei generații; politica în dome niul culturii; politica
în domeniul cultelor; politica în domeniul relațiilor cu români i de pretutindeni;
politica în domeniul relațiilor interetnice; politica în domeni ul justiției; politica
de securitate națională; – cărora li se adaugă reforma administ rației publice. În
cadrul programului sunt identificate problemele sociale de pe a genda politică
unde ar trebui intervenit și se precizează și măsurile necesare a fi luate pentru

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 157

rezolvarea cauzelor problemelor, iar uneori și modalitățile pri n care se pun în
aplicare aceste măsuri. De exemplu, în capitolul dedicat, Polit ica de dezvoltare
regională va lua în considerar e relațiile de complementaritate ce există între
politicile sectoriale, între acest ea și cele de coeziune și pla nificare spațială,
precum și necesitatea de a îmbunătăți capacitatea instituțional ă.
În privința afacerilor interne, prioritățile pentru elaborarea de politici
publice enunțate de program au fost: prevenirea și combaterea c riminalității,
combaterea crimei organizate, ref ugiați, imigrare ilegală, read misie, traficul și
consumul de droguri, serviciul de urgență, cyberspace, cooperar ea
internațională.
Guvernarea Călin Popescu-Tăriceanu a adus și cadrul normativ pr ivind
forma și consistența politicilor publice, precum și stabilirea unor standarde
minime privind evaluarea ex-ante a impactului reglementărilor. Principalii pași
realizați în implementarea unui mod de formulare a politicilor publice în
România au fost97:
 Elaborarea și punerea în aplicare a unor proceduri de formulare ,
implementare și evaluare a politic ilor publice elaborate la niv el central
(HG nr. 775/2005).
 Coordonarea interministerială – zece consilii permanente pe dom enii
sectoriale și Consiliul de Plani ficare Strategi că (HG nr. 770/2 005).
 Strategia pentru „Îmbunătățirea sistemului de elaborare, planif icare și
coordonare a politicilor publice la nivelul administrației publ ice
centrale” (HG nr. 870/2006).
 Schimbarea structurii notei de f undamentare și reformarea acest eia în
sensul practicilor europene pentru o mai bună reglementare (HG nr.
1361/2006 privind conținutul instrumentului de prezentare și mo tivare
a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului).
 Introducerea reglementărilor cu privire la planificarea strateg ică în
administrația publică centrală.

97 Politici Publice, p. 11.

158 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Prin adoptarea HG nr. 775 din 14 iulie 200598 pentru aprobarea Regula-
mentului privind procedurile de e laborare, monitorizare și eval uare a politicilor
publice la nivel central s-a urmărit o mai bună reglementare a următoarelor
aspecte:
 activitățile de elaborare, monitorizare și evaluare a politicil or publice în
cadrul ministerelor și al altor organe de specialitate ale admi nistrației
publice centrale care inițiază proiecte de acte normative;
 cadrul coerent și unitar de elaborare a politicilor publice car e să se
regăsească la nivelul fiecărui minister și organ de specialitat e al
administrației centrale;
 fundamentarea tehnică adecvată a actelor normative, în scopul e vitării
contestărilor ulterioare și a s ituațiilor în care actele normat ive sunt
dificil sau imposibil de aplicat;
 stabilirea unor instrumente care să contribuie la creșterea cap acității de
coordonare de la nivelul Guver nului, în ceea ce privește proced urile de
elaborare a politicilor publice de către ministere și celelalte organe de
specialitate ale admin istrației centrale;
 stabilirea unor formulare unice care să fie completate la nivel ul tuturor
ministerelor în care să fie prezen tate etapele și rezultatele a ctivităților
de cercetare care fundamentează un anumit proiect de act normat iv;
 crearea la nivelul ministerelor a unor organism speciale de pol itici
publice care să coordoneze activitățile premergătoare elaborări i
proiectelor de acte normative și care să funcționeze în colabor are cu
departamentele de specialitate de la nivelul Guvernului.
Acest act normativ propune pentru prima dată un formular de politici
publice pe care ministerele au obligația să îl folosească în elaborare a
propunerilor de politici publice, p e care le înaintează Secreta riatului General al
Guvernului, dar este și primul document care realizează o clasificare a

98 Hotărârea de Guvern nr. 775 d in 14 iulie 2005 (actualizată) pe ntru aprobarea Regulamentului
privind procedurile de elaborar e, monitorizare și evaluare a po liticilor publice la nivel central,
publicată după rectif icare în Monitorul Of icial nr. 1163 din 23 decembrie 2005.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 159

politicilor publice , pornind de la domeniile majore ale vieții socioeconomice. În
cadrul HG nr. 775/2005 este stabilit și cadrul organizatoric pe ntru
fundamentarea reglementărilor, prin înființarea, la nivelul fie cărui minister, a
unei unități de politici publice (UPP), cu personal adecvat car e să poată participa
la planificarea, fundamentarea și elaborarea reglementărilor.
Coordonarea unităților de politici publice se face de către Sec retariatul
General al Guvernului.
Strategia pentru o reglementare mai bun ă la nivelul administra ției publice
centrale 2008-2013 menționează necesitatea îmbunătățirii procesului de
evaluare preliminară a impactului reglementărilor și a activită ții de consultare.
Îmbunătățirea procesului de evaluare preliminară a impactului a re în vedere:
a) În ceea ce privește evaluarea ex-ante a impactului reglementărilor:
introducerea analizei de impact ap rofundate (formă detaliată de
prezentare a impactului) pentru reglementările complexe și avân d
impact economic, social sau de mediu semnificativ, precum și
elaborarea unui set de criterii pe baza căruia se va stabili ca re dintre
reglementări necesită o astfel de analiză; elaborarea de metodo logii
sectoriale de evaluare ex-ante a impactului reglementărilor pentru
realizarea analizelor pe domenii specifice de politici publice (economic,
social etc.); introducerea măsurării ex-ante a costurilor administrative
ca parte a analizei de impact.
b) În ceea ce privește evaluarea ex-post a impactului reglementărilor:
dezvoltarea sistemului de monitorizare și evaluare ex-post a impactului
reglementărilor.
Îmbunătățirea procesului de consultare și dialog social cu priv ire la
proiectele de reglementări are în vedere crearea unui mecanism și dezvoltarea
unor practici de implicare a persoanelor interesate în procesul de consultare,
anterior elaborării reglementăr ilor. Acest mecanism va contribu i la dezvoltarea
unei culturi a comunicării între administrația publică centrală și cei interesați,
facilitând înțelegerea de către aceștia din urmă a procesului d e elaborare a
reglementărilor.

160 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

Utilitatea actelor normative adop tate în domeniul reglementăril or privind
forma și conținutul politicilor publice este recunoscută și de cea de-a doua
Strategie privind mai buna reglementare 2014-2020 , care a inclus printre
principalele direcții de acțiune a le Strategiei „reforma formul ării politicilor
publice”, alături de descentraliz area administrației publice și reforma funcției
publice.
Documentul precizează că „politicile privind mai buna reglement are
constituie una dintre componentele procesului de modernizare a administrației
publice. Calitatea, frecvența și profilul reglementării indică nivelul de
performanță a administrației publice și a capacității acesteia de a iniția,
fundamenta și implementa politici publice. Inițiativele care se î n s c r i u î n
coordonatele acestui gen de politici vizează asigurarea premise lor unei
dezvoltări socioeconomice durabile. Politicile privind mai buna reglementare
constituie o condiție a bunei guvernări din punct de vedere al eficienței,
eficacității dar și al nivelu lui de democratizare.”
Documentul definește ca problemă dificultatea de a valorifica o rientarea
către rezultate în activitățile de concepere, implementare și e valuare a politicilor
publice, respectiv a reglementărilor. Confuzia între formularea politicilor
publice și formularea propunerilor de acte normative a ținut ma i degrabă de
cutumele administrației publice centrale, care au considerat fo rmularea de
politici publice un instrument birocratic de justificare a deci ziilor.
Potrivit regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernu lui, pentru
elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normati ve și a proiectelor
de documente de politici publice, adoptat prin Hotărârea de Guv ern
nr. 1226/2007, documentele de politici publice ale Guvernului v or parcurge
aceleași proceduri de anunțare, consultare, avizare, adoptare c a actele normative
ale acestuia.
Proiectele de acte normative cu impact social, economic, asupra mediului,
bugetului general consolidat sau legislației în vigoare se vor putea elabora numai
pe baza unor documente de politici publice aprobate de Parlamen t sau Guvern.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 161

Regulamentul îmbunătățește procesul de consultare interminister ială și
asigură transparența procesulu i decizional prin publicarea pe s ite-urile
ministerelor, respectiv Secretar iatului General al Guvernului, a proiectelor de
reglementări.
În Programul de Guvernare 2012 (Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu),
măsurile ce privesc politicile publice se regăsesc printre cele care vizează
administrația publică eficientă și mai puțin costisitoare:
 Introducerea unui sistem coordonat de formulare a politicilor g uverna-
mentale în concordanță cu Strat egia fiscal-bugetară pe termen m ediu.
 Introducerea analizelor de impact aprofundate în vederea fundam entării
politicilor publice prioritare corelat cu dezvoltarea de metodo logii
sectoriale de evaluare preliminară a impactului, la nivelul adm inistrației
publice centrale.
 Creșterea gradului de transpar ență și îmbunătățirea procesului de
consultare în etapele de el aborare a politicilor publice.
Programele de guvernare 2012 și 2013-2016 (Guvernul Victor Ponta)
propun politici preponderent socia le, îndreptate către creștere a nivelului de trai
al cetățenilor, corelativ cu creșterea economică, relaxarea fis cală, creșterea ratei
de absorbție a fondurilor europe ne, eficientizarea administrați ei publice.
Acestora li se mai adaugă punct ual politicile publice privind s iguranța
cetățeanului, cuprinse în capitolul referitor la afacerile inte rne, prin:
 combaterea fenomenului infracțional stradal;
 creșterea siguranței civice în zona instituțiilor de învățământ
preuniversitar;
 reconstrucția sistemului de politici locale și armonizarea cu p oliticile
naționale;
 prevenirea și combaterea corupției;
 prevenirea și combaterea criminalității;
 combaterea crimei organizate;
 combaterea traficului de droguri;
 trafic rutier mai sigur;

162 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 managementul situațiilor de urgență și protecția infrastructuri lor critice;
 servicii publice comunitare mai a proape de cetățeni (documente de
identitate, permise, pașapoarte, înmatriculări);
 întărirea rolului instituției pref ectului și creșterea eficienț ei acesteia
precum și precizarea funcțiilor pe care trebuie să le îndepline ască
reprezentantul Guvernului în plan local (funcția de reprezentar e și
funcția de autoritate).
După elaborarea actului normativ care reglementează elaborarea de
politici publice la nivel central , s-a dovedit a fi necesară re glementarea în acest
domeniu și la nivelul administrației publice locale. Astfel, a fost elaborată
Strategia privind dezvoltarea politic ilor publice la nivelul administra ției publice
locale 2011-201699, care are ca argument faptul că „autoritățile locale trebuie să
dezvolte un proiect rațional și detaliat pentru domeniile de po litici publice în
care intenționează să investească în vederea unei dezvoltări du rabile și eficiente
a zonei lor de jurisdicție, indiferent dacă aceasta este un jud eț sau un municipiu.
În acest scop, autoritățile locale trebuie să adopte o abordare strategică
sistematică menită să le permită să identifice potențialul zone i de jurisdicție, să
stabilească obiective realiste în orizonturile de timp convenit e și să adapteze
politicile publice în vederea îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare strategică printr-o abordare transsectorială”.
Calitatea politicilor publice poate fi evaluată prin raportarea la eficiență,
la capacitatea de a răspunde nevoilor identificate la nivelul u nei comunități.
Politicile publice trebuie să fie accesibile, inteligibile și l egitime din punct de
vedere social. Problemele identificate de Strategie sunt:
 Nivel scăzut al calității inițiativelor de politici publice ale autorităților
publice locale – cauze: capacitate r e d u s ă a r e s u r s e l o r u m a n e d e a
dezvolta politici publice (elaborare de analize de impact, aplicarea de
diferite metode de evaluare a imp actului soluțiilor de politici publice

99 Strategia privind dezvoltarea politicilor publice la nivelul a dministrației publice locale 2011-2016,
elaborată de Ministerul Administrației și Internelor – Unitatea de Politici Publice, disponibilă pe
site-un Guvernului României la a dresa http://www.mai.gov.ro/documente/aparat_central/
Strategia%20dezvoltarea%20politic ilor%20publice% 202011-2016.pdf

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 163

identificate), resurse insuficiente alocate derulării analizelo r de impact
(colectare date, aplicare metode specifice de evaluare a impact ului).
 Transparența scăzută în proces ul de formulare a politicilor pub lice la
nivel local – cauze: procesul de consultare perceput prepondere nt ca
modalitate de informare a cetăț enilor privind inițiativele de p olitici
publice ale administrației publice locale și mai puțin ca modal itate de
identificare de soluții la problema identificată; consultarea p resupune
alocarea de resurse suplimentare (timp, financiare).
 Corelarea insuficientă a politicilor inițiate la nivel local cu cele inițiate
la nivel central – cauze: colaborare insuficientă între autorit ățile locale
și cele centrale în ceea ce privește schimbul de informații cu privire la
diferitele soluții de politici publice identificate.
Obiectivul general al strategiei este creșterea calității procesului de
formulare a politicilor publice la nivelul administrației publi ce locale, pentru a
răspunde în mod coerent și informat nevoilor comunităților loca le și mediului
de afaceri.
Secretariatul General al Guvernul ui a elaborat ulterior și ghid uri adresate
autorităților locale: Ghidul institu țiilor administra ției publice pentru
îmbunătățirea procesului politicilor publice la nivel local (2011) și Ghid pentru
planificarea și fundamentarea procesului decizional din administra ția publică
locală (1 martie 2018). Prin acestea se arată importanța elaborării po liticilor
publice pornind de la diversitatea problemelor comunității și ț inând cont de
necesitatea unei bune documentări și aprecieri asupra efectelor implementării,
pașii care trebuie urmați pentru a elabora o politică sustenabi l ă – i n c l u s i v
cerințele minime pentru consulta rea cetățenilor –, cum trebuie stabilite
obiectivele, măsurile și indicatorii și cum se monitorizează și evaluează
aplicarea politicii publice.
Strategia pentru consolidarea administra ției publice 2014-2020 chiar
include introducerea abordării de politici publice în procesul decizional de la
nivelul autorităților administra ției publice locale, în special prin introducerea
sau extinderea utilizării de instr umente de fundamentare a deci ziei (hotărâri ale

164 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

autorităților deliberative și dispoziții ale autorităților exec utive, programe,
proiecte, strategii etc.) la nivel local: analize de impact, an alize cost-beneficiu,
evaluarea implicațiilor fina nciare ale deciziilor etc.
Strategia prevede că, în acest sens, Ministerul Dezvoltării Reg ionale și
Administrației Publice va coordona introducerea unor astfel de instrumente la
nivelul a cel puțin 100 de unități administrativ-teritoriale și va elabora un set de
standarde minime pentru fundamentarea procesului decizional de la nivelul
administrației publice locale. Standardele minime vor fi prezen tate în cadrul
unui ghid100, care va aborda pro cesul de evaluare ex-ante adaptat pentru nivelul
administrației publice locale, inclusiv din perspectiva modelel or de bună
practică utilizate la nivelul ad ministrației publice din Români a. Ghidul va fi
diseminat și prezentat autorităților administrației publice loc ale.
Programul de Guvernare 2017-2020 tratează întreaga arie de politici
publice, de la fiscalitate și buget – unde se propune sistemati zarea legislației
economice într-un Cod Economic – p ână la politici sociale (este o guvernare de
stânga), sănătate, cultură, tran sporturi și toate celelalte dom enii ale vieții sociale.
Câteva mențiuni sunt necesare cu privire la PALG – Planul Anual de Lucru
al Guvernului. Studiile și analiz ele elaborate de Banca Mondial ă101 au
recomandat utilizarea Planului anu al de lucru al Guvernului (PA LG) drept
instrument de planificare anuală a procesului decizional la niv elul administrației
publice centrale.
Recomandările BM erau organizate în jurul a cinci direcții stra tegice:
 integrarea politicilor și a pl anificării financiare;
 îmbunătățirea procesului de f ormulare a politicilor;
 reducerea dependenței de luare a deciziilor în mod ad-hoc;

100 Probabil este vorba despre Ghidul pentru planificarea și funda mentarea procesului decizional din
administrația publică locală, 1 m artie 2018, elaborat de Secret ariatul General al Guvernului prin
programul POCA, disponibil la adresa http://poca.ro/wp-content/ uploads/2016/04/Anexa-VI-Ghid-
APL.pdf
101 Analiza funcțională realizată la Centrul Guvernului și analize le funcționale din ministere (2011)
și Raportul privind stadiul implementării reformelor din domeni ile planificării strategice, evaluării
preliminare a impactului și al monitorizării și evaluării polit icilor publice. Propuneri și recomandări
(2011).

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 165

 realizarea unui sistem performant de informare;
 simplificarea structur ilor organizaționale.
Astfel, în intervalul 2011-2012, S GG s-a axat pe implementarea celor cinci
acțiuni cu caracter strategic/organizatoric, care urmăreau, în principal, adoptarea
unui Plan Anual de Lucru pentru Guvern (PALG), revitalizarea Comitetului de
planificare strategic ă, revizuirea sistemului politicilor publice, întărirea rolului
reuniunii pregătitoare a ședinței de Guvern și dezvoltarea unui sistem integrat
de management al documentelor.
Prin realizarea PALG se avea în vedere integrarea, într-un docu ment
unitar, a tuturor priorităților naționale, comunitare și bugeta re, aceasta
contribuind la creșterea predictibilității legislative și la o mai bună coordonare a
activităților la nivelul Guvernului.102
Începând cu anul 2014, SGG coordone ază procesul de elaborare și monito-
rizare a Planului Anual de Lucru al Guvernului (PALG), instrume nt de
planificare a procesului deciziona l la nivelul administrației p ublice centrale, dar
care, după patru ani, este departe de a-și realiza rolul de ins trument de planificare
strategică.
Printre problemele identificate de SGG se pot evidenția103:
 dificultăți la nivelul implementării PALG de către ministere (l ipsa
capacității de prioritizare și pla nificare a actelor normative necesar a fi
adoptate, introducerea unor proi ecte de acte normative care nu fac
obiectul PALG, nerespectarea term enelor propuse și asumate);
 neconcordanța dintre propunerile incluse în PALG și cele care a u fost
introduse de ministere pe ag enda ședințelor de Guvern;
 aplicația informatică folosită p entru implementarea PALG nu per mite
monitorizarea adecvată a implementării întrucât nu are caracter isticile
necesare care să satisfacă nevoile de colectare a informației,
monitorizare, raportare, ierarh izare a priorităților legislativ e.

102 Programul național de reformă (2011-2013), p. 22.
103 Cererea de finanțare a proiect ului „Operaționalizarea unui sis tem de management pentru
implementarea Planului Anual de Lucru al Guvernului (PALG)” – S IPOCA 26.

166 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

În perioada 2014-2017, dinamica modi ficării program elor de guve rnare și
a modificărilor legislative, calitatea slabă a colaborării inte rguvernamentale,
gradul scăzut de implicare a pă rților interesate în implementar ea PALG, dar și
soluția tehnologică platformei suport pentru operaționalizarea implementării
PALG au fost obstacole în realizarea acestuia. Neasumarea imple mentării
PALG la cel mai înalt grad de decizie – SGG, ministere, funcțio narea sporadică
a Comitetului interministerial p entru coordonarea elaborării și implementării
PALG, sprijinul reprezentanților SGG și instrucțiunile/metodolo gia insuficientă
privind procesul PALG au fost de asemenea obstacole în atingere a unor
standarde înalte de calitate a procesului de implementare a PAL G pentru
perioada 2014-2017, aspecte evidențiate și de procentul scăzut de realizare a
PALG (între 12-și 28,5%).
Centralizator PALG realizat 2014-2017
An Procent realizat
2014 12%
2015 17%
2016 25%
2017 28,5%

În anul 2018, printr-un proiect finanțat din POCA104, a fost realizat un
instrument IT care să sprijine operaționalizarea PALG și coordo narea
interinstituțională.
În materie de politici publice pot fi amintite o serie de reali zări ale ultimilor
ani, menționate în Raportul de evaluare a impactului măsurilor implementate în
cadrul SCAP 2014-2020 pe Pilonul I – Politici publice și reglem entare105:
 dezvoltarea sistemului de planif icare a agendei guvernamentale pentru
care s-a elaborat un mecanism (m etodologie și ghid de implement are)
pentru operaționalizarea Planului de Lucru Anual al Guvernului
(PALG) și a unui instrument suport pentru operaționalizarea
metodologiei PALG;

104 Operaționalizarea unui sistem de management pentru implementar ea Planului Anual de Lucru al
Guvernului (PALG), Cod SIPOCA: 26.
105 http://scap.gov.ro/appadm/uploads/doc/1555525579-Raport%20Pilo n%201.pdf

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 167

 operaționalizarea sistemului Delivery Unit cu un prim impact pozitiv
asupra a patru domenii prioritare: achiziții publice, fiscalitate, energie,
angajarea tinerilor; operaționalizarea Strategy Unit ( D i r e c ț i a
Coordonare Politici și Priorități din cadrul SGG);
 întărirea capacității instituțiilor în materie de planificare
strategică , fiind finalizate cele 13 Planuri strategice instituționale
(PSI);
 a fost elaborată metodologia de planificare strategică, pilotat ă la nivelul
a două ministere, și a fost creat un instrument IT de monitoriz are
complexă a implementării PSI-urilor care vine în sprijinul mini sterelor
pentru monitorizeze activității și permite SGG analiza implemen tării
integrate a acestor PSI;
 operaționalizarea platformei R UTI și a platformei CONECT pot fi
apreciate ca demersuri proactive ale administrației publice;
 platforma www.edirect.e-guvernare.ro (P.C.U.e), Punctul unic de
contact electronic , ce are un amplu impact asupra mediului de afaceri,
prin creșterea accesului pe piaț ă al companiilor (naționale și
internaționale), o plasare mai eficientă a economiilor, o rațio nalizare a
consumurilor (pe baza analizei utilității produselor și servici ilor
achiziționate), îmbunătățirea c alității bunurilor și serviciilo r furnizate,
eliminarea barierelor regionale de acces.
 în perioada 2014-2018 au fost realizate 8 studii de impact, iar
Metodologia de analiză a impactului de reglementare (RIA) aprobată a
fost diseminată la nivelul administrației publice centrale și u n număr
semnificativ de persoane a beneficiat de formare.
În ceea ce privește corelarea politicilor publice cu bugetul , demersul
stagnează la nivel de concepere a Metodologiei de planificare strategic ă și
elaborarea și execuția programelor bugetare , nefiind încă aprobat proiectul de
act normativ (hotărâre de Guvern) al SGG-MFP, de către Minister ul Finanțelor
Publice. Programele bugetare curente sunt construite în continuare pe baza
fluxului de numerar și nu reflectă modul de alocare a banilor pe domenii

168 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

de politici publice (obiective strategice de politici publice cu ținte și indicato ri),
ceea ce face ca Planurile Strategice Instituționale, în pofida actualizării lor cu
Cadrul bugetar pe termen mediu ș i cu bugetul anual aprobat, să- și piardă din
însemnătate.
S e r e m a r c ă ș i f a p t u l c ă l a n i v e l ul administrației publice centr ale,
competențele privind realizarea analizelor de impact pentru div erse inițiative
sunt încă la un nivel insuficient, o serie de inițiative legisl ative nu sunt
fundamentate din perspectiva impactului, astfel că este necesar ă continuarea
efortului de înțelegere a necesității/utilității elaborării ana lizelor de impact și a
metodologiei de realizare.
1.3. Descentralizarea
Descentralizarea constituie un principiu de bază al administrației publice
locale, alături de autonomie locală și deconcentrarea serviciil or publice106.
Descentralizarea este acel siste m potrivit căruia administrarea intereselor locale,
comunale, orășenești sau județene se realizează de autorități l iber alese de
cetățenii colectivităților respective. Având la dispoziție, con form dispozițiilor
constituționale, mijloace financiar e proprii și beneficiind de putere autonomă de
decizie, acest sistem răspunde ideii de libertate.107
Descentralizarea reprezintă pro cesul transferului de autoritate și respon-
sabilitate administrativă și fin anciară de la nivelul administr ației statale către
administrația publică locală; ea se desfășoară în interesul cet ățeanului prin
întărirea puterii și rolului administrației publice locale în s copul dezvoltării
economico-sociale durabile a unităților administrativ-teritoria le.
Descentralizarea este o garan ție a stabilității unei democrații
funcționale108. După o perioadă îndelungată de centralism decizional în
România, la 30 de ani după revoluție încă nu s-a reușit găsirea unei variante

106 Art. 120 alin (1) din Constituția României, revizuită.
107 Dragoș Valentin Dincă, Sistemul administrativ românesc – inspira ție francez ă și adaptare
autohtonă, Editura Economică, Buc urești, 2012, p. 57.
108 Ioan Alexandru, Tratat de administra ție publică, Editura Universul Juridic, București, 2008,
p. 362.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 169

optime de transfer de responsabilita te și de resurse financiare către autoritățile
locale. După includerea în Constituția României din 1991 a term enilor de
descentralizare și autonomie l ocală, după anul 2000 au existat preocupări pentru
găsirea unor modalități concrete de a conferi capacități admini strațiilor locale.
Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale reglementeaz ă o serie
de atribuții și decizii în sarcina autorităților locale; în 200 4 se adoptă prima lege
privind descentralizarea (Le gea nr. 339 din 12 iulie 2004)109, care cuprindea
sumar principiile și o serie de atribuții care trec în responsa bilitatea autorităților
locale. Ulterior, doi ani mai târziu, este adoptată Legea-cadru nr. 195 din 22 mai
2006110. Legea conține, pe lângă princ ipiile aplicabile, descrierea în țelesului
unor termeni și expresii, modalitat ea și etapele transferului d e competențe,
standardele de cost și de calita te în furnizarea serviciilor pu blice și de utilitate
publică descentralizate, regleme ntări privind capacitatea admin istrativă, dar și
cadrul instituțional al procesului de descentralizare, competen țele autorităților
administrației publice locale și finanțarea autorităților admin istrației publice
locale.
Actul normativ este urmat, abia 11 ani mai târziu, de Strategia general ă
de descentralizare , elaborată în 2017, prezentată anterior.
Programul de Guvernare 2001-2004 include descentralizarea serviciilor
publice și consolidarea autonomiei locale printre obiective, în cuprinsul
Capitolului IX – „Reforma admin istrației publice centrale și lo cale. Dezvoltarea
regională”. Măsurile pentru înde plinirea acestui obiectiv se re feră la:
 accelerarea procesului de desce ntralizare a serviciilor publice ș i
preluarea atribuțiilor de administrare și finanțare a unor acti vități de
către autoritățile locale și județene;
 transferarea către autoritățile publice locale a activităților și resurselor
corespunzătoare de la bugetul de s tat pentru finanțarea unor se rvicii

109 Legea nr. 339 din 12 iulie 2004 privind descentralizarea, abro gată, publicată în Monitorul Oficial
nr. 668 din 26 iulie 2004.
110 Legea-cadru nr. 195 din 22 mai 2006 (actualizată) a descentral izării, publicată în Monitorul
Oficial nr. 453 din 22 mai 2006.

170 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

publice destinate comunităților lo cale (învățământ, sănătate, c ultură,
poliție comunitară, pompieri etc.);
 așezarea pe baze noi, echitabile a impozitelor și taxelor local e, care
trebuie să devină principala sur să de alimentare a bugetelor lo cale;
 perfecționarea Legii finanțelor publice locale în scopul asigur ării
surselor de finanțare pentru funcționarea normală a serviciilor publice
ale fiecărei comunități locale; c rearea premiselor necesare pen tru
structurarea și aprobarea unor b ugete locale solid fundamentate ,
capabile să asigure finanțarea l ucrărilor de interes comunitar.
Perioada aduce adoptarea Legii nr. 215/2001 a administrației pu blice
locale care stabilește în sarcina autorităților locale (consili i locale, consilii
județene, primar, președintele consiliului județean) o serie de competențe și
atribuții referitoare la serviciile și utilitățile publice furn izate comunității și la
buna gestionare a acestora, atât organizatoric, cât și financia r. Spre finalul
legislaturii este adoptată și prima lege privind descentralizar ea, Legea nr. 339
din 12 iulie 2004 pe care am amintit-o anterior. Legea nr. 339/ 2004 reglementa
principiile fundamentale și regulile generale, precum și cadrul instituțional
pentru desfășurarea procesului de descentralizare administrativ ă și financiară.
Potrivit acestei legi, principiile care stau la baza procesului de descentralizare în
România sunt:
a) principiul subsidiarității;
b) egalitatea cetățenilor în fața autorităților administrației pub lice locale;
c) garantarea calității serviciilor publice oferite cetățenilor de autoritățile
administrației publice, independent de locul de rezidență al ac estora;
d) stimularea competiției ca mijloc de creștere a eficienței servi ciilor
publice;
e) exercitarea competențelor de către autoritățile administrației publice
locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cet ățean:
f) asigurarea unui echilibru între descentralizarea administrativă ș i
descentralizarea financiară la nivelul fiecărei unități adminis trativ-
teritoriale;

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 171

g) transparența actului decizional bazat pe accesul cetățenilor la informația
publică și participarea acestora la luarea deciziei;
h) asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli transpa rente cu
privire la calculul resurselor financiare alocate unităților ad ministrativ-
teritoriale.
Actul normativ este simplist și reglementează reguli de bază pr ivind
competențele autorităților locale, cooperarea dintre autorități le administrației
publice locale și derularea pr ocesului de descentralizare.
Programul de Gu vernare 2004-2008 precizează că „Procesul de descen-
tralizare început în 1998 va fi relansat și va avea în vedere l imitarea sferei de
intervenție a guvernului la nivel local numai pentru cazurile î n care anumite
servicii publice, programe sau pr oiecte nu pot fi realizate cu resurse locale și de
către autoritățile locale, în c onformitate cu principiile Carte i Europene a
autoguvernării locale.
Procesul de descentralizare se va desfășura după principiul efi cacității,
economicității, eficienței și cuantificării rezultatelor pe tre i direcții: întărirea
autonomiei locale, descentralizare administrativă și descentral izare fiscală, în
baza unui plan de acțiune aplicat în mai multe etape, pentru a permite evaluarea
eficienței măsurilor de descentralizare astfel introduse.
Pentru întărirea autonomiei puterilor locale , Guvernul va putea interveni
legislativ pentru:
 delimitarea competențelor și a responsabilităților;
 cooperarea cu reprezentanții comunităților locale la actul de g uvernare;
 transparența. În privința descen tralizării administrative, cadr ul
legislativ va fi îmbunătățit cu delimitarea clară a unor atribu ții și
clarificarea relațiilor și rap orturilor dintre instituțiile pub lice.
În această perioadă legislativă este adoptată Legea-cadru nr. 1 95 din 22
mai 2006 a descentralizării, pe care am amintit-o anterior, car e abrogă Legea nr.
229/2004. Actul normativ lămurește înțelesul unor noțiuni și ex presii; principiile
pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare sunt m ai sintetice și mai
tehnice decât în legea anterioară:

172 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

a) principiul subsidiarit ății, care constă în exercitarea competențelor de
către autoritatea administrației publice locale situată la nive lul
administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de c apacitate
administrativă necesară;
b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor
transferate;
c) principiul responsabilit ății autorităților administrației publice locale în
raport cu competențele ce le r evin, care impune obligativitatea realizării
standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice și d e utilitate
publică;
d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil,
bazat pe criterii și reguli obiective, care să nu constrângă ac tivitatea
autorităților administrației pub lice locale sau să limiteze aut onomia
locală financiară;
e) principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor
la serviciile publice și de utilitate publică;
f) principiul constrângerii bugetare , care interzice utilizarea de către
autoritățile administrației publice centrale a transferurilor s peciale sau
a subvențiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetel or locale.
Legea-cadru mai stabilește: regu lile generale ale procesului de
descentralizare; etapele transfe rului de competențe; standardel e de cost și de
calitate în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publ ică descentralizate;
competențele autorităților administrației publice locale.
Programul de Guvernare 2009-2012 include descentralizarea în cuprinsul
direcțiilor de acțiune referitoar e la reforma administrației pu blice ca modalitate
de creștere a eficienței administrației publice locale, pentru realizarea
obiectivului de guvernare ce privește creșterea autonomiei cole ctivităților locale
prin transferul de noi responsabilități decizionale, precum și de resurse
financiare și patrimoniale, cu re spectarea principiului subsidi arității.
Implementarea măsurilor de descentralizare a competen țelor către
autoritățile administrației publice locale se face pentru fieca re dintre domeniile

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 173

menționate; ca urmare a procesulu i de descentralizare, servicii le deconcentrate
vor păstra doar atribuțiile care pr ivesc controlul, inspecția ș i monitorizarea
domeniului în care activează.
Alte măsuri privesc relațiile patrimoniale dintre unitățile adm inistrativ-
teritoriale și operatorii rețele lor de distribuție a energiei e lectrice și gazelor
naturale; transferarea în proprietatea comunelor, orașelor, mun icipiilor și a
județelor de terenuri și clădiri aflate actualmente în administ rarea unor ministere
sau instituții din administrația publică centrală, precum și so cietăți comerciale
cu capital de stat; simplificarea procedurilor privind expropri erea pentru cauze
de utilitate publică, inclusiv pent ru proiecte de interes local ; elaborarea de către
autoritățile centrale de politici naționale care privesc admini strația publică locală
în colaborare cu structurile a sociative ale autorităților admin istrației publice
locale și altele.
Sunt precizate măsuri și în privința descentraliz ării financiare :
 dimensionarea sumelor defalcate pentru finanțarea serviciilor p ublice
descentralizate în funcție de standardele de cost per beneficia r/unitate
d e m ă s u r ă , m a i a l e s î n î n v ă ț ă m â n t , servicii sociale și întrețin erea
drumurilor publice;
 determinarea sumelor defalcate pentru echilibrarea bugetelor lo cale pe
bază de formule, care să confe re predictibilitate și transparen ță în
alocarea acestora;
 elaborarea și implementarea regle mentărilor privind secțiunile de
funcționare și dezvoltare ale bugetelor locale;
 adaptarea sistemului de echilibra re a bugetelor locale, astfel încât să
asigure resursele necesare s ecțiunii de funcționare;
 elaborarea și implementarea reglementărilor privind criza finan ciară și
insolvența unităților administra tiv-teritoriale, conform preved erilor
Legii finanțelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările ș i
completările ulterioare;
 includerea în legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte
care să conțină estimările sumelor care se vor aloca bugetelor locale

174 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

pentru următorii 3 ani, astfel încât autoritățile locale să poa tă planifica
proiecte și programe multianuale;
 creșterea autonomiei financiare a unităților administrativ-teri toriale și a
veniturilor bugetelor locale ale acestora.
Procesul de descentralizare este menționat și în Strategia privind
dezvoltarea politicilor publice la nivelul administra ției publice locale 2011-
2016 : „Procesul de descentralizare se realizează prin luarea în con siderare a
necesității corelării politicilor inițiate la nivel local cu ce le inițiate la nivel
central. Îmbunătățirea procesului politicilor publice prin creș terea calității
evaluării impactului inițiativelor instituțiilor administrației publice locale
contribuie la creșterea nivelulu i de corelare a politicilor rea lizate la nivel
național cu cele inițiate la nivel local.”
Deși conceput pentru termen scurt, Programul de Guvernare 2012
(Guvernul Ponta 1) tratează descentralizarea administrativă și financiară ca unul
dintre pilonii reformei adminis trației: unul dintre obiectivele programului se
referea la cooperarea permanentă cu autoritățile publice locale în scopul
asigurării de către acestea a serviciilor publice descentraliza te în interesul
cetățenilor. Procesul trebuia să fie realizat numai prin delega rea de competențe
însoțite de asigurarea resurselor financiare adecvate. Direcții le de acțiune erau:
pregătirea de către Guvern în pa rteneriat cu structurile asocia tive ale autorităților
locale, a introducerii standard elor de calitate, cost și a norm ativelor de personal
pentru fiecare unitate administr ativ-teritorială în parte; elim inarea tuturor
formelor de discriminare în alo carea fondurilor guvernamentale destinate
autorităților publice locale; întărirea capacității administraț iei publice locale de
a atrage fondurile europene și de a finanța/cofinanța programel e de dezvoltare
locală; încurajarea asocierii în tre unitățile administrativ ter itoriale în vederea
creșterii gradului de accesar e a fondurilor europene.
Necesitatea continuării procesului de descentralizare este prel uată și în
Programul de Gu vernare 2013-2016 în Capitolul „Dezvoltare și administrație”,
la punctul referitor la Regionalizare și descentralizare admini strativă și
financiară.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 175

Printre măsurile prevăzute sunt:
 Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea
administrației publice care să conțină: repartizarea responsabi lităților
între administrația publică centrală, pe de-o parte, și cea reg ională și
locală, de cealaltă parte; realizarea transferului de competenț e în cadrul
unui proces stabil și transparen t; evitarea dezechilibrelor fin anciare;
asigurarea continuității furnizării serviciilor publice.
 Modificarea tuturor actelor normative cu privire la administraț ia
publică locală în vederea creării cadrului instituțional necesa r
descentralizării: Legea nr. 215/ 2001 a administrației publice l ocale,
Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, Legea nr. 340/2006
a instituției prefectului, Legea nr. 393/2004 a statutului aleș ilor locali,
Legea nr. 95/2006 a descentralizării, Legea nr. 315/2004 a dezv oltării
regionale etc.
 Procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei niv ele: local
(comune, orașe, municipii), județean și regional, astfel încât majoritatea
serviciilor deconcentrate din județe să devină instituții de in teres
județean/local în coordonarea/s ubordinea autorităților locale.
 Realizarea cadrului instituționa l necesar înființării regiunilo r teritorial-
administrative.
 Organizarea transferului de atr ibuții și de competențe, între G uvern, pe
de o parte și regiuni și județe, pe de altă parte, se va realiz a în baza unor
dezbateri publice, în colaborare cu mass-media, ONG-uri și alte
instituții publice interesate precum și cu informarea permanent ă și
corectă a cetățenilor.
 Transferul atribuțiilor către regiuni se va realiza în scopul d ezvoltării
echilibrate a acestora, respectiv:
 dezvoltarea economică a regiunii;
 gestionarea fondurilor europe ne la nivel regional;
 gestionarea infrastructurii de interes regional cu privire la t ransportul
rutier, feroviar, fluvi al, maritim, aerian;

176 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

 gestionarea infrastructurii de sănătate și asistență medicală l a nivel
regional;
 promovarea obiectivelor de tur ism de interes regional;
 amenajarea teritoriului l a nivel de regiune;
 dezvoltarea învățământului preuniversitar tehnic și profesional l a
nivel regional;
 elaborarea unor programe de interes regional pentru dezvoltarea
agriculturii în vederea încurajării accesului produselor române ști pe
piețele interne și externe, inclusiv prin crearea de branduri r egionale;
 gestionarea programelor de protecție socială la nivel regional;
 protecția mediului la nivel regional;
 gestionarea situațiilor de urgenț ă la nivel regional; alte atri buții etc.
În 2015 Guvernul tehnocrat Dacian Cioloș include în Programul d e
Guvernare descentralizarea, ca apropierea administrației publice de cetăț ean, cu
următoarele măsuri:
 Continuarea procesului de descentralizare administrativă și con solidare
a autonomiei locale, prin reducer ea rolului administrației cent rale la cel
de strategie, politici și control, concomitent cu creșterea res urselor
financiare la nivel local.
 Definitivarea unui calendar pent ru continuarea procesului de de scen-
tralizare a administrației având ca obiective: asigurarea conti nuității și
creșterea calității furnizării de servicii publice, realizarea transferului
de competențe de la administra ția publică centrală spre cea reg ională și
locală, repartizarea responsabilită ților cu alocarea corespunză toare a
resurselor.
 Realizarea unei Strategii de dez voltare regională, armonizată c u
Strategia de dezvoltare națională, prin crearea unui cadru inst ituțional
de organizare și funcționare a r egiunilor administrativ-teritor iale care
să asigure înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente;
 Elaborarea unui plan național de investiții strategice în infra structura
comunităților locale și creșter ea performanței cheltuielilor pe ntru

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 177

dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime p rivind
investițiile publice: școli, dispensare, lăcașe de cult, servic ii de
electricitate, apă și canalizare, iluminat public, salubrizare.
 Optimizarea organizării administrative a Bucureștiului și a zon ei
metropolitane pentru rezolvarea pr oblemelor stringente cu care se
confruntă cetățenii.
Strategia pentru consolidarea administra ției publice 2014-2020 face
referire la descentralizare, c a fiind unul dintre domeniile-che ie, alături de
politicile publice și funcția publică. Inclusă în obiectivul general privind
adaptarea structurii și mandatulu i administrației la nevoile ce tățenilor și la
posibilitățile reale de finanțare, asigurarea cadrului optim pe ntru repartizarea
competențelor între administrația publică centrală și administr ația publică locală
și exercitarea lor sustenabilă devine obiectiv specific; pentru a asigura coerența,
eficiența și sustenabilitatea proc esului de descentralizare, pe termen mediu și
lung sunt avute în vedere următoarele acțiuni:
 Întărirea capacit ății structurilor institu ționale implicate în transferul
competen țelor între diferitele paliere administrative . Această direcție
de acțiune reprezintă premisa necesară pentru asigurarea coeren ței
întregului proces decizional. Î n acest sens, strategia vizează
consolidarea capacității administrative și instituționale a str ucturilor
tehnice ale procesului de descen tralizare constituite în cadrul
ministerelor și a celorlalte org ane de specialitate ale adminis trației
publice centrale, precum și a str ucturilor asociative ale autor ităților
administrației publice locale, în sensul utilizării și partajăr ii de date
statistice și informații certe c are, într-un mediu partenerial, transparent
și bazat pe dialog, să contribuie la sprijinirea procesului dec izional.
 Dezvoltarea de mecanisme/inst rumente de coordonare metodologic ă
de la nivel central cu privire la modul de exercitare a competen țelor
descentralizate. Pornind de la scopul princip al al descentralizării de a
îmbunătăți calitatea serviciilor publice prin furnizarea lor de c ă t r e
autoritățile publice care cunosc cel mai bine nevoile colectivi tăților,
exercitarea competențelor des centralizate presupune dezvoltarea d e

178 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

mecanisme/instrumente de coordonare metodologică din partea
autorităților și organelor de sp ecialitate ale administrației p ublice
centrale. De asemenea, împreună c u acestea este avută în vedere
dezvoltarea unui sistem coerent de management al bunurilor din
domeniul public și privat al statului și al unităților administ rativ-
teritoriale.
 Fundamentarea solu țiilor referitoare la repartizarea optim ă a compe-
tențelor între diferitele paliere administrative . Stabilirea palierului
optim de exercitare a competențelo r este un proces complex care
implică determinări pe termen scur t, mediu și lung cu privire l a
impactul măsurilor propuse a fi descentralizate. Astfel de anal ize au în
vedere implicațiile oportunității t ransferului de competențe, a l
impactului bugetar, al impactului resurselor umane, precum și a l
transferului de proprietate, exe mple sau modele de bună practic ă din
țară sau din state membre ale Un iunii Europene. Este avut în ve dere
inclusiv sprijinul pentru viitoarele strategii sectoriale de de scentralizare
sau pentru strategiile sectoriale de îmbunătățire a modului de exercitare
a competențelor descen tralizate, după caz.
 Dezvoltarea politicii de descentralizare financiar ă și fiscală.
Elaborarea strategiei de descent ralizare financiară reprezintă
fundamentul necesar pentru stabilitatea și predictibilitatea as igurării
resurselor financiare sustenabile ale bugetului de stat consoli dat pentru
exercitarea competențelor descentralizate, alocate diferitelor paliere
administrative.
 Dezvoltarea de mecanisme de monitorizare și evaluare a modului de
exercitare de c ătre autorit ățile administra ției publice locale a
competen țelor descentralizate . Aceste aspecte vizează evaluarea
corectă a capacității administrative a autorităților administra ției publice
locale de a exercita, pe fiecare domeniu în parte, competențele conferite
de lege, în special cele partajate, și măsura în care acestea p ot primi
altele noi. Datele obținute pot fundamenta viitoare măsuri de c orecție
necesare aplicării cadrului norma tiv în vigoare din fiecare dom eniu

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 179

vizat și pot contribui la alocarea de noi competențe, precum și l a
modalitatea acestora de exercitare, respectiv: exclusive, parta jate sau
delegate. De asemenea, rezultatele obținute ca urmare a aplicăr ii
consecvente a instrumentelor de monitorizare și evaluare pot se rvi la
evidențierea generală a bunelor practici și pot constitui un re per
important în modalitățile și ritmul continuării procesului de
descentralizare.
Programele de guvernare 2017-2020 și 2018-2020 precizează doar
necesitatea continuării procesului de descentralizare, fără a-ș i asuma obiective
clare privind descentralizarea, ca proces de sine-stătător. Sun t însă incluse
măsuri cu conținut tangențial în capitolul referitor la adminis trația publică, iar
câteva exemple sunt:
 creșterea calității procesului deci zional la nivelul administra ției publice
locale, pentru a răspunde în mod fundamentat și coerent nevoilo r
comunităților locale;
 clarificarea relațiilor dintre prefect și serviciile publice de concentrate –
din perspectiva modului de organizare și funcționare, a compete nțelor
exercitate, a actelor emise/adopt ate de conducătorii acestora;
 reanalizarea surselor de finanțare ale bugetelor locale și revi zuirea
mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unel e
venituri ale bugetului de stat, pe baza unor indicatori socioec onomici și
standarde de cost;
 reglementarea principiilor aplicabile serviciilor publice – tra nsparența,
egalitatea de tratament, conti nuitatea, adaptabilitatea, accesi bilitatea,
responsabilitatea furnizării serviciului public, furnizarea ser viciilor
publice cu respectarea normelo r/standardelor de calitate.
În 2017 este elaborată Strategia general ă de descentralizare111 ca
necesitate a faptului că „principiul autonomiei locale, consfin țit de Carta
europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 oct ombrie 1985 și

111 Strategia generală de descentr alizare din 12 aprilie 2017, apr obată prin Hotărârea de Guvern nr.
229 din 12 aprilie 2017, publicat ă în Monitorul Oficial nr. 272 din 19 aprilie 2017.

180 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

ratificată de România în anul 1997, reprezintă fundamentul orga nizării și
funcționării autorităților admin istrației publice locale din Ro mânia”.
Obiectivele strategiei răspund preocupării Guvernului României cu privire
la modernizarea administrației publice, sens în care aceasta pr opune
eficientizarea modului de alocare a competențelor exercitate de autoritățile
administrației publice centrale, astfel încât activitatea la ni vel central să fie axată
pe exercitarea următoarelor funcții:
a) funcția de elaborare și monitorizare a politicilor publice n aționale;
b) funcția de reglementare;
c) funcția de coordonare și îndrumare metodologică;
d) funcția de inspecție și control de stat cu privire la modali tatea în care
sunt respectate prevederile legale în materie de către autorită țile
administrației publice locale.
Procesul de descentralizare vize ază, în principal, atingerea ur mătoarelor
avantaje :
a) creșterea capacității de reacție a administrației publice lo cale, ca urmare
a scurtării lanțului decizional;
b) simplificarea relației dintre cetățean și sistemul administr ativ (ce
decurge direct din principiul subsidiarității);
c) implicarea mai activă a tuturo r factorilor de interes de la nivel local în
dezvoltarea durabilă a comunităților locale, ceea ce va conduce l a
creșterea calității serviciilor publice;
d) atragerea de fonduri europene n erambursabile de către autori tățile
administrației publice locale, ca urmare a competențelor transf erate în
cadrul procesului de descentralizare;
e) stimularea competitivității și a performanței între autorită țile
administrației publice locale cu privire la efectele care rezul tă ca urmare
a exercitării noilor competențe;
f) creșterea răspunderii în utili zarea fondurilor publice, prin trecerea
structurilor de interes local în subordinea autorităților admin istrației
publice locale alese prin vot ul direct al cetățenilor;

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 181

g) promovarea mai activă a unor in strumente existente sau poten țiale de
dezvoltare locală (parcuri in dustriale, asociații de dezvoltare
intercomunitară etc.) care pot c rea locuri de muncă și stimula
dezvoltarea locală.
Strategia are ca obiectiv general consolidarea capacității administrației
publice de a furniza servicii publice diversificate și de calit ate cetățenilor, prin
transferul de noi competențe de la nivelul administrației centr ale către
autoritățile administrației publi ce locale. Ca urmare a procesu lui de
descentralizare, autoritățile ad ministrației publice locale vor exercita noi
competențe în următoarele domen ii: agricultură; cultură; turism ; mediu;
sănătate; educație – activități extrașcolare; tineret și sport. Documentul trasează,
la nivel sectorial, liniile direct oare pentru realocarea compet ențelor între palierul
central și palierul local al admin istrației publice, din perspe ctiva îmbunătățirii
modului de furnizare a serviciilor publice, competențele propus e pentru
descentralizare pe fiecare dom eniu, indicatorii de monitorizare și rezultatele
așteptate, procedurile de monitorizare și evaluare.
Continuarea procesului de desc entralizare este amintită printre direcțiile
de acțiune privind reforma administrației publice și în Programul Na țional de
Reformă 2018, având ca scop îmbunătățirea calității serviciilor publice și a
stimulării dezvoltării locale.
Cu toate că a fost o temă constantă de reformă, procesul de des centralizare
este departe de a fi încheiat. Mai mult, în ultimii ani asistăm la o diminuare a
capacității administrative a autorităților publice locale pe fo ndul diminuării
veniturilor locale, fapt genera t de modificările legislației fi scale.

* * *
„Logica internă a funcționării administrației publice a dovedit t o t m a i
multă lipsă de consecvență, iar analiza și fundamentarea politi cilor publice a fost
inadecvată sau chiar a lipsit, ceea ce a condus la o diminuare a capacității
administrative necesare pentru implementarea politicilor sau ap licarea
prevederilor legale dar și la slaba absorbție a fondurilor euro pene. În destule

182 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

cazuri, autoritatea a fost folosită excesiv, reformele au fost implementate
ierarhic, iar funcționarii public i au fost considerați mai degr abă obiecte decât
subiecte ale reformei, generând u-se astfel disfuncționalități î n managementul
resurselor umane. Ministerele sunt preocupate mai mult de activ ități
administrative curente, acestea având mai ales rol de reglement are, iar agenda
politică nu reflectă întotdeauna problemele esențiale ale admin istrației publice.
Activitățile angajaților din sectorul public nu sunt planificat e adecvat, nu se
bazează pe programe pe termen lu ng. Nu există o continuitate a acțiunilor și
predomină problemele curente rezolvate ad-hoc.”112
Multe dintre măsurile și direcțiile de acțiune ale Strategiei pentru
consolidarea administra ției publice 2014-2020, principalul document de
reformă administrativă din acest moment , sunt departe de a fi realizate, deși ne
aflăm aproape de termenul de finalizare; sunt măsuri care pot f i realizate în
perioade îndelungate și numai cu schimbarea atitudinii mediului politic dar și a
personalului din administrația publică. De la comportamentul fa ță de cetățean,
până la cheltuirea banilor public i, managementul resurselor uma ne sau cadrul
legislativ ce reglementează pro cesele birocratice, e nevoie ca majoritatea
procedurilor și activităților să fie îmbunătățite.
Deși încă din 2000 se trasau ca obiective ale reformei depoliti zarea
administrației publice, stoparea birocrației, coerența actului administrativ și
coerența și stabilitatea cadrului legislativ, dar și schimbarea de fond a
raporturilor dintre administra ție și cetățean, în prezent încă ne confruntăm cu
lacune în reglementarea și implementarea acestor aspecte.
Depolitizarea administra ției a fost un subiect sensibil, abordat de mare
parte dintre programele de guvernare, dar fără a se menționa cl ar ce anume
vizează aceasta: dacă angajații pot fi sau nu membri sau simpat izanți ai unui
partid politic (lucru reglementat de codurile de conduită și, u lterior, de Codul
administrativ, dar care ar aduce atingere dreptului constituțio nal al libertății de

112 Marius Profiroiu, Administrația încotro? Cum reformăm sectorul public, articol postat la 3
februarie 2015 pe site-ul www.cogitus.ro, disponibil la adresa http://www.cogitus.ro/administratie/
administratia-incotro-cum-reformam-sectorul-public

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 183

opinie) sau dacă acest lucru se r eferă la eșalonul de vârf al a dministrației –
statutul unor funcționari de rang înalt. Concret, problema a fo st pusă doar pentru
reglementarea poziției prefectului și subprefectului; dacă se p ăstrează
„independența” politică – deși pre fectul este reprezentant al G uvernului în
teritoriu și, ca și subprefectul, este numit de puterea politic ă – sau se recunoaște
apartenența logică la doctrina f ormațiunilor politice aflate la guvernare.
Pentru ceilalți angajați din eșalonul executiv, problema colora turii politice
se vede mai ales atunci când anumite persoane au ocupat posturi sau au fost
propulsate în funcții nu pe criterii de competență, ci pe crite rii politice – iar
cazurile sunt destule și se regăsesc pe toate palierele adminis trației. Din păcate,
aceste persoane nici nu pot fi înlăturate, atât timp cât se dov edesc a fi de folos
formațiunii politice care îi susține, dar sunt și protejați de Statutul funcționarilor
publici – și de sistemul defectuos și subiectiv de evaluare a p erformanțelor
existent în administrația publică.
Reducerea birocra ției se regăsește ca obiectiv în toate programele de
guvernare și strategiile de reform ă a administrației; fiecare p utere politică și-a
dorit timpi de așteptare și proced uri birocratice cât mai simpl e. Este adevărat că
accesul cetățenilor la serviciile publice și în relația cu admi nistrația a devenit
odată cu trecerea timpului tot mai facil, însă procedurile biro cratice sunt în
continuare complexe, iar angaj ații din administrația publică pa r nepregătiți în a
face față solicitărilor și nevoii de cunoaștere arătate de cetă țeni, dar și față de
folosirea mijloacelor tehnice moderne în activitatea lor zilnic ă . O s e r i e d e
proceduri de obținere a unor avize atât de cetățeni, cât și în mediul de afaceri au
fost simplificate – în mare parte și datorită introducerii tehn ologiei informației
în instituțiile publice – în timp ce pentru obținerea autorizaț iei de construire și
înregistrarea titlului de proprie tate se constată un declin rap ortat la numărul de
zile și numărul de proceduri113.
Debirocratizarea și simplificar ea procedurilor au constituit un a dintre
direcțiile Strategiei pentru Cons olidarea Administrației Public e 2014-2020:

113 Raport de evaluare a impactului măsurilor implementate în cadr ul SCAP 2014-2020 pe Pilonul I –
Politici publice și reglementare, mai 2019.

184 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

„reducerea birocrației și simplif icarea procedurilor, atât pent ru cetățeni și
mediul de afaceri, cât și la nivel inter și intra-instituțional , sunt de natură să
eficientizeze activitatea adminis trației publice (din perspecti va costurilor și
timpului de reacție) și să crească gradul de transparență și in tegritate în prestarea
serviciilor, contribuind totodată l a creșterea gradului de sati sfacție al
cetățeanului și la îmbunătățirea imaginii administrației public e”114. Un pas
important în informati zarea administrației publice s-a făcut pr in implementarea
Strategiei privind informatizarea administra ției publice (2001) î n s ă î n m u l t e
dintre situații lipsa fondurilor a făcut ca nici tehnica de cal cul și programele
informatice din unele instituții, dar nici nivelul de pregătire în domeniul
tehnologiei informației a angajaților din instituții să nu mai țină pasul cu evoluția
tehnologică. Este adevărat că idee a a fost reluată ulterior, pr in implementarea
Strategiei pentru Agenda Digital ă 2020 (adoptată în 2015), iar rezultatele
acesteia par să fie consistente – lucrul cu concepte avansate d e tehnologie,
implementarea unor sisteme performante în domenii de interes ma xim,
asigurarea securității informati ce sau înființarea de platforme informatice care
să faciliteze accesul cetățenilor la serviciile publice și să p robeze gradul de
transparență al administrației publice.
Administrația publică are nevoie nu doar de reforme ce privesc structura,
organizarea și canalizarea personalului către profesionalizare; bazele de date
integrate, comunicarea în mediul virtual, securitatea informati că și mutarea
operațiunilor în spațiul on-line sunt deja nevoi ale societății moderne.
Operațiunile trebuie însă să se implementeze gradual, după stud ii asupra
potențialului de folosire și a infrastructurii existente. Din a ceastă cauză unele
intenții bune se pot transforma în eșecuri, așa cum s-a întâmpl at cu încercarea
de implementare a raportării exclusiv în format electronic inte ligent a
Declarației unice 600 la ANAF, deși nu s-a apreciat dacă potenț ialii contribuabili
au în totalitate acces la servic ii IT și versiunile de licențe potrivite softului de
raportare. Pe de altă parte, deși se dorește simplificarea proc edurilor pentru

114 Raport de evaluare a impactului măsurilor implementate în cadr ul SCAP 2014-2020 pe Pilonul II –
Debirocratizare și simplificare, mai 2019.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 185

cetățeni, această declarație unică solicită date pe care sistem ul administrativ le
deține deja: venituri, i mpozite reținute etc.
Coerența actului administrativ și coerența și stabilitatea cadrului legislativ
au fost urmărite și prin implementarea Strategiilor pentru mai buna
reglementare 2008-2013 și 2014-2020. Adoptate de guvernări de orientări
diferite, ambele urmăresc îmbun ătățirea calității actelor admin istrative emise,
care să ducă la reducerea necesită ții ulterioare de modificare, completare sau
abrogare cu impact direct în stabilitatea cadrului legislativ. S-a constatat115 că,
la nivelul administrației publice centrale, competențele privin d realizarea
analizelor de impact pentru diverse inițiative sunt încă la un nivel insuficient, o
serie de inițiative legislative nu sunt fundamentate din perspe ctiva impactului,
astfel că este necesară continuarea efortului de înțelegere a n ecesității/utilității
elaborării analizelor de impact și a metodologiei de realizare. Practica neunitară
în realizarea analizelor ex-ante și în aprecierea r ezultatelor dar ș i calitatea slabă
a realizării procesului de fundamentare pe baza căruia se adopt ă actele
normative – pornind chiar de la culegerea insuficientă de date reale, face ca
aplicarea unor reglementări să nu aibă efectul așteptat, norma să fie inaplicabilă
sau să nu se adapteze la specifi cul comunității – iar de aici s ă apară instabilitatea
legislativă116. La nivel teritorial-local, instrumentele de fundamentare sunt
implementate iar procedurile sunt realizate și există în instit uții dar acestea sunt
făcute uneori doar scriptic și formal, nu și pentru a fi folosi te sau folositoare
ulterior.
Multe dintre strategiile implementate au avut ca scop, chiar da că
nemenționat expres, schimbarea raporturilor dintre administra ție și cetățean.
Administrația este în slujba cet ățeanului, și nu invers, iar ac est lucru trebuie

115 Din concluziile Raportului de evaluare a impactului măsurilor de implementare în cadrul SCAP
2014-2020 pe Pilonu l I – Politici publice și reglementare.
116 Cum am precizat, Legea nr. 188/ 1998 Statutul funcționarilor pu blici a suferit mai mult de 30 de
modificări în ultimii 20 de ani. Ordonanța de Urgență a Guvernu lui nr. 40 adoptată în ședința de
guvern din 3 iunie 2019 a modificat modalitatea de alegere a pr eședintelui consiliului județean, de
la vot indirect (de consilierii județeni întruniți în ședința d e constituire) la vot uninominal, direct. O
asemenea modalitate de alegere a președintelui de consiliu jude țean s-a mai produs în legislatura
2012-2016, dar atunci votul uninominal a fost folosit și pentru alegerile parlamentare.

186 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

conștientizat de decidenți, dar mai ales de angajații din siste mul administrativ.
Raporturile dintre administrație și cetățean se referă atât la facilitarea și
simplificarea accesului la serviciile publice, rapiditatea solu ționării solicitărilor
venite din partea cetățenilor sau mediului de afaceri, prin sim plificarea
procedurilor interne, dar și la r elația directă funcționar–cetă țean și la atitudinea
și proactivitatea angajaților din administrație față de nevoile comunității,
dincolo de stricta respectare a regulamentelor interne. Regulil e generale sunt
reglementate de codurile de con duită pentru funcționarii public i și personalul
contractual, însă lipsește un standard de conduită în baza căru ia să fie evaluat
comportamentul angajaților în raport cu cetățenii.
„În 2020, România va avea o administrație publică eficientă și receptivă la
nevoile societății.” – se preciza în Strategia pentru Consolidarea Administra ției
Publice 2014-2020 , însă afirmația este departe de a fi îndeplinită și în realita te,
deși mare parte din perioadă a trecut. Realizarea117 implementării măsurilor
incluse în planul de implementare a strategiei sunt în cea mai mare parte departe
de a fi finalizate.
Faptul că nu s-au clarificat rolul și mandatele structurilor ad ministrației
publice, nevoie subliniată în analiza cauzelor structurale asup ra funcționalității
sistemului administrativ românesc, a condus la menținerea defic iențelor
generate de lipsa de predictibil itate, stabilitate și eficiență a activității
administrației publice. Astfel, s istemul administrativ ca struc tură a fost
reglementat de-a lungul timpului în mod fracționat, pe domenii de activitate,
uneori fără a se stabili concret raporturile de colaborare într e diferitele instituții
sau eșaloanea și fără a se avea o viziune și o perspectivă asup ra funcționalității
administrației publice în integralitatea sa. Mai mult, în perio ada de criză
economică 2008-2012 s-a încercat o r eorganizare a sistemului ad ministrativ prin
reduceri de personal, de posturi, fuzionări, desființări sau ab sorbții de instituții
publice – care nu au avut la bază vreun studiu asupra distribuț iei competențelor,
atribuțiilor, corelate cu necesar ul de resursă umană sau chiar o logică a finalității

117 Din concluziile desprinse din Rapoartele de evaluare a impactu lui măsurilor implementate în
cadrul SCAP 2014-2020.

Capitolul 2. Temele majore ale reformei administrative: func ția publică, politicile publice, descentralizarea 187

în afară de aceea a reducerilor cheltuielilor bugetare. Această reglementare
fragmentată și neunitară a dus la apariția unor suprapuneri de atribuții între
activitatea unor entități, activități inutile sau redundante, a ctivități rămase
nereglementate, dar și trasarea de linii de subordonare ierarhi că uneori ilogice.
În prezent nicio instituție nu ar e viziunea de a nsamblu asupra numărului și
structurii de angajați din sistemul administrativ, corespunzăto are fiecărei
categorii de personal, informații necesare în gestionarea cores punzătoare a forței
de muncă din domeniu. Impactul n egativ este resimțit și prin re glementarea
insuficientă sau lipsa de reglementare în privința unor categor ii de personal,
sistemul de salarizare disfuncțional și formarea continuă inefi cientă în domeniul
managementului resurselor umane în administrația publică118.
Referindu-ne tot la resursele um ane din administrație, preocupă rile pentru
profesionalizarea sistemului admi nistrativ au existat în mai mu lte legislaturi și
s-au concretizat prin Strategia privind dezvoltarea func ției publice și Strategia
privind formarea profesional ă pentru administra ția public ă, ambele din
legislatura 2016-2020. Deși se dorește a se avea un corp de fun cționari
profesionist și bine pregătit în administrația publică, problem atica pregătirii
continue a personalului este tratată formal de entitățile publi ce, la toate
nivelurile. Formarea este încă asimilată unei recompense, timp de relaxare
pentru participanți.
O abordare și o evidență unitară a personalului din sistemul ad ministrativ
poate ar fi dus și la adoptarea unor standarde comune atât pent ru perfecționarea
profesională, dar și pentru evaluarea obiectivă a angajaților – p o a t e p r i n
intermediul unui evaluator extern, imparțial.
Reforma administrației publice începută după 1989 și accelerată după anul
2000 ca o condiție esențială a aderării României la Uniunea Eur opeană pare a fi
un proces continuu, fără finalitate imediată. Este nevoie de o viziune unitară,
consecventă și de durată care să nu țină seama de interesele po litice ale
momentului și care să aibă capacitatea de a schimba în primul r ând mentalitatea

118 Raport de evaluare a impactului măsurilor implementate în cadr ul SCAP 2014-2020 pe Pilonul
III – Resurse umane, mai 2019.

188 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

personalului angajat în administrația publică. „O reformă profu ndă și durabilă a
administrației presupune, indiscutabil, mai întâi o reformă a p oliticului”119 –
afirma, în 2008, prof. Ioan Alexandru.
Parcurgând programele de guvernare și strategiile de reformă di n perioada
analizată, acestea par de domeniul fantasticului: multe măsuri propuse,
nerealiste, neimplementate, ce nu au ținut cont de capacitatea reală a
administrației de a le pune în a plicare, reluate de la o guvern are la alta.
Nu lipsesc ideile de reformă necesare administrației publice. N u există
capacitatea puterii politice de a le înțelege și a le pune în p ractică într-un mod
coerent, constant, sistemic. Lipsesc coordonarea, voința politi că, știința și
dorința de a reforma administrația.
Pentru perioada următoare se impune începerea demersurilor pent ru
elaborarea unei strategii privind consolidarea administrației p ublice pentru
perioada 2021-2027 sau 2021-2030, pentru asigurarea continuităț ii politicilor
publice în domeniu, într-o abordare integrată. Însă, este neces ar un demers
realist, care să vizeze în primu l rând procesele de implementar e și monitorizare
a programelor de guvernare, a documentelor de planificare strat egică și, mai
ales, este necesară asumarea pol itică de aplicare a măsurilor d e reformă.
Strategia trebuie să conțină indicatori, termene clare și, mai ales, responsabilități
clare de coordona re și aplicare.

119 Ioan Alexandru, op. cit., p. 820.

Bibliografie

Alexandru, Ioan. 2008. Tratat de administra ție publică. București: Editura Universul Juridic.
Dincă, Dragoș Valentin. 2012. Sistemul administrativ românesc – inspira ție francez ă și adaptare
autohtonă. București: Editura Economică.
Profiroiu, Marius; Andrei, Tudorel; Dincă, Dragoș; Carp, Radu. 2006. Reforma administra ției
publice în contextul integr ării europene. Studiul nr. 3. Institutul European din România –
Studii de impact III, București: http://beta.ier.ro/documente/s tudiideimpactPaisIII_ro/
Pais3_studiu_3_ro.pdf.
Profiroiu, Marius; Iorga, Elena. 2009. Manual de politici publice – destinat studen ților de la
facultățile de științe politice, administra ție public ă și management. București: Editura
Economică.
2018. Ghid pentru planificarea și fundamentarea procesului deci zional din administrația publică
locală. Guvernul României – Programul Operațional Capacitate Ad ministrativă, București:
http://poca.ro/wp-content/uploads/2016/04/Anexa-VI-Ghid-APL.pdf .
2002. Hotărârea de Guvern nr. 123 din 07 februarie 2002 pentru aplicarea normelor metodologice
de aplicare a Legii nr. 544/20 01. Publicată în Monitorul Oficia l nr. 167 din 8 martie 2002.
2011. Hotărârea de Guvern nr. 286 din 23 martie 2011, actualiza tă, pentru aprobarea regulamentului-
cadru privind stabilirea principiilor generale (…) a personal ului contractual din sectorul bugetar
plătit din fonduri publice. Publicată în Monitorul Oficial nr. 221 din 31 martie 2011.
2005. Hotărârea de Guvern nr. 775 din 14 iulie 2005 (actualizat ă) pentru aprobarea Regulamentului
privind procedurile de elaborare , monitorizare și evaluare a po liticilor publice la nivel central.
Publicată în Monitorul Oficial Nr . 1163 din 22 decembrie 2005.
1999. Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 (republicată, reactual izată) privind Statutul funcționarilor
publici. Publicată în Monitorul Oficial nr. 365 din 29 mai 2007 .
2001. Legea nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administrației public e locale, intrată în vigoare la 20
februarie 2007, actualizată. Pub licată în Monitorul Oficial nr. 123 din 20 februarie 2007.
2000. Legea nr. 3 din 2000 privi nd organizarea și desfășurarea referendumului, actualizată. Publicată
în Monitorul Oficial nr. 84 din 24 februarie 2000.
2002. Legea nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistu lui. Publicată în Monitorul Oficial nr.
440 din 24 iunie 2002.
2004. Legea nr. 393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali, actualizată. Publicată în Monitorul
Oficial nr. 912 din 7 octombrie 2004.
2004. Legea nr. 477 din 8 noiembrie 2004 privind Codul de condu ită al personalului contractual din
autoritățile și instituțiile publice. Publicată în Monitorul Of icial nr. 1105 din 26 noiembrie 2004.

190 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

2003. Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003, privind transparența d ecizională în administrația publică,
modificată și republicată. Republicată în Monitorul Oficial nr. 749 din 3 decembrie 2013.
2003. Legea nr. 53 din 2003 – Codul muncii, actualizată. Public ată în Monitorul Oficial nr. 72 din
5 februarie 2003.
2001. Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 (actualizată), privin d liberul acces la informațiile de
interes public. Publicată în Mon itorul Oficial nr. 663 din 23 o ctombrie 2001.
2004. Legea nr. 554 din 2004 a contenciosului administrativ, ac tualizată. Publi cată în Monitorul
Oficial nr. 1154 din 7 decembrie 2004.
2004. Legea nr. 7 din 18 februarie 2004 (republicată) privind C odul de conduită al funcționarilor
publici. Publicată în Monitorul Of icial nr. 525 din 2 august 20 07.
2001. Legea nr. 90/ 2001 privind organizarea și funcționarea Gu vernului României și a ministerelor.
Publicată în Monitorul Oficial nr. 164 din 2 aprilie 2001.
2017. Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri
publice. Publicată în Monitorul Of icial nr. 492 din 28 iunie 20 17.
2002. Ordonanța de Guvern nr. 27 din 30 ianuarie 2002 (actualiz ată), privind reglementarea
activității de soluționare a petițiilor. Publicată în Monitorul Oficial nr. 84 din 01 februarie 2002.
2001. Ordonanța nr. 83 din 30 august 2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor
publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și serviciilor publice
comunitare regim permise de cond ucere și înmatriculări vehicule . Publicată în Monitorul
Oficial nr. 543 din 1 septembrie 2001.
2016. Planul integrat pentru simplificarea procedurilor adminis trative aplicabile cetățenilor.
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Buc urești:
http://www.dpfbl.mdrap.ro/documents/strategia_administratiei_pu blice/Plan_integrat_de_sim
plificare.pdf.
2012. Politici publice. Publicat pe site-ul ANFP, Secțiunea Mat eriale de formare Proiect cod SMIS
22857, disponibil la adresa http://www.anfp.gov.ro/R/Doc/2015/P roiecte/Incheiate/
MAPN/3.%20Materiale%20de%20fo rmare%20Politici%20publice.pdf.
2008. Program de Guvernare 2009-2012, anexă la Hotărârea Parlam entului nr. 31 din 22 decembrie
2008 privind acordarea încrederii Guvernului. Publicată în Moni torul Oficial nr. 869 din 22
decembrie 2008.
2009. Program de Guvernare 2009-2012, anexă la Hotărârea Parlam entului României nr. 39 din 23
decembrie 2009 pentru acordarea în crederii Guvernului. Publicat în Monitorul Oficial nr. 907
din 23 decembrie 2009.
2012. Program de Guvernare 2013-2016. Publicat pe site-ul Guver nului României www.gov.ro.
Accesat la 9 aprilie 2019. http ://gov.ro/fisiere/ pagini_fisiere /13-08-02-10-48-52program-de-
guvernare-2013-20161.pdf.
n.d. Program de Guvernare 2015-2017. Daci an Cioloș. Accesat la 7 aprilie 2019.
https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2015-11-16-2059 5735-0-programul-
guvernare-guvernului-ciolos.pdf.
2000. Program de Guvernare pe perioada 2001-2004. Disponibil la a d r e s a
http://arhiva.gov.ro/upload/program_guvernare/program%20de%20gu vernare_nastase.pdf,

Bibliografie 191

Publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 700/ 28.12.2000: s ite-ul Guvernul României,
secțiunea arhivă.
2000. Program de Guvernare pe perioada 2001-2004, anexă la Hotă rârea Parlamentului României
nr. 39 din 28 decembrie 2000, pen tru acordarea încrederii Guver nului. Publicată în Monitorul
Oficial nr. 700 din 28 decembrie 2000.
2004. Program de Guvernare pe perioada 2005-2008, anexă la Hotă rârea parlamentului României
nr. 24 din 28 decembrie 2004 pen tru acordarea încrederii Guvern ului. Publicat în Monitorul
Oficial nr. 1265 din 29 decembrie 2004.
2012. Programul de Guvernare 2012, anexă la Hotărârea nr. 1 din 9 februarie 2012 a Parlamentului
României pentru acordarea încrederii Guvernului. Publicată în M onitorul Oficial nr. 107 din 9
februarie 2012.
2017 ianuarie. Programul de Guvernare 2017-2020. postat pe site -ul Camerei Deputaților.
Disponibil la adresa http://www.cdep.ro/pdfs/oz/Program%20de%20 Guvernare.pdf.
2017. Programul de Guvernare 2017-2020. Publicat pe site-ul Guv ernului României www.gov.ro.
iunie. Accesat la 9 aprilie 2019. http://gov.ro/ro/obiective/pr ogramul-de-guvernare-2018-2020.
2017. Programul de guvernare 2017-2020, Capitolul Administrație publică. Politici regionale, pag.
81-86. Camera Deputaților, Buc urești: http://www.cdep.ro/pdfs/g uv201706/
Program_de_Guvernare.pdf.
2015. Programul de Guvernare aprobat prin Hotărârea Parlamentul ui nr. 45 din 17 noiembrie 2015
pentru acordarea încrederii Guvernului. Publicat în Monitorul O ficial nr. 853 din 17 noiembrie
2015.
2018. Programul național de reformă 2018. Disponibil la adresa https://afacerieur opene.mae.ro/
sites/ae.mae.ro/files/pnr_2018_ro.pdf , Publicat pe site-ul Min isterului Afacerilor Externe
www.mae.ro.
2019. Raport de evaluare a impact ului măsurilor implementate în cadrul SCAP 2014-2020 pe Pilonul
I – Politici publice și reglementare.
2019. Raport de evaluare a impact ului măsurilor implementate în cadrul SCAP 2014-2020 pe Pilonul
II – Debirocratizare și simplificare.
2019. Raport de evaluare a impact ului măsurilor implementate în cadrul SCAP 2014-2020 pe Pilonul
III – Resurse umane.
2019. Raport de evaluare a impact ului măsurilor implementate în cadrul SCAP 2014-2020 pe Pilonul
V – Administrație publică locală.
2018. Semestrul European: Raportul de țară pentru România 2018. Comisia Europeană –
Reprezentanța în România, Bucur ești: https://ec.europa.eu/roman ia/sites/romania/files/docs/
semestru_european_raport_romania_2018_sirma_caraman.pdf.
15 ianuarie 2001. Strategia G uvernului privind accelerarea refo rmei în administrația publică.
Guvernul României – Strategii, politici, programe, București: h ttp://gov.ro/ro/obiective/
strategii-politici-programe/strat egia-guvernului-privind-accele rarea-reformei-in-
administratia-publica&page=1.

192 20 de ani de reform ă a administra ției publice în România

2001. Strategia Guvernului privind informatizarea administrație i publice. Disponibilă pe site-ul
Secretariatului General al Guvernului la adresa.
2014. Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 -2020. Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice, București: http://www.dpfbl.mdrap.ro /documents/strategia_
administratiei_publice/Strategia_pentru_consolidarea_administra tiei_publice_2014-2020.pdf.
2011. Strategia privind dezvoltarea politicilor publice la nive lul administrației publice locale 2011-
2016. Ministerul Administrației și Internelor – Unitatea de Pol itici Publice, postat pe site-ul
Guvernului României. Disponibil la adresa http://www.mai.gov.ro /documente/aparat_central/
Strategia%20dezvoltarea%20politic ilor%20publice% 202011-2 016.pdf .

9 7 8 9 7 3 7 0 9 9 1 3 6ISBN 978-973-709-913-6Editura ECONOMICĂ
Mirela MIHAIU

Similar Posts