DE ANALIZ Ă, SELEC ȚIE ȘI FINAN ȚARE A PROIECTELOR DE INVESTI ȚII DIN FONDURILE STRUCTURALE EUROPENE” Conduc ător știin țific: Prof. univ. dr. Ioan… [627627]

UNIVERSITATEA „BABE Ș-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

TEZ Ă DE DOCTORAT

REZUMAT

“CONTRIBU ȚII LA METODOLOGIA
DE ANALIZ Ă, SELEC ȚIE ȘI FINAN ȚARE
A PROIECTELOR DE INVESTI ȚII
DIN FONDURILE STRUCTURALE EUROPENE”

Conduc ător știin țific:
Prof. univ. dr. Ioan I. Trenca
Doctorand: [anonimizat], 2012

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

STRUCTURA TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE

CAPITOLUL I
PROGRAMELE DE FINAN ȚARE NERAMBURSABILE –CONCEPT,
TIPOLOGIE, EFICIEN ȚĂ
1.1. Programele de finan țare nerambursabil ă – instrumente de politic ă comunitar ă
1.2. Tipuri de programe nerambursabile derulate la nivel european și interna țional
1.3 Opinii privind eficien ța programelor de finan țare nerambursabil ă

CAPITOLUL II
FINAN ȚĂRILE STRUCTURALE DIN FONDURI EUROPENE –
IMPORTAN ȚĂ ȘI ROL
2.1 Fondurile structurale – instrumente financiare specifice ale Politicii de Coeziune a
Uniunii Europene
2.2 Rolul și importan ța fondurilor structurale europene în cadrul Politic ii de Coeziune a
Uniunii Europene. Studiu privind perioada 2007-2013
2.3 Perspective ale evolu ției fondurilor de finan țare nerambursabil ă, la nivelul Uniunii
Europene, în perioada 2014-2020

CAPITOLUL III
FINAN ȚĂRILE STRUCTURALE DIN FONDURI EUROPENE – CAZUL
ROMÂNIEI
3.1 Premise economice ale ader ării României la Uniunea European ă
3.2 Ajutoarele financiare din fonduri europene pre- aderare – cazul României. Studiu privind
perioada 2000-2006
3.3 Finan țările structurale din fonduri europene post aderare – cazul României. Studiu
privind perioada 2007-2013
3.3.1 Documente strategice de programare a aloc ărilor financiare de fonduri
nerambursabile a Uniunii Europene pentru România

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

3.3.2 Caracteristicile principalelor programe de fi nan țare structural ă din fonduri
europene și ale structurii institu ționale existente pentru implementarea acestora în
România

CAPITOLUL IV
CAPACITATEA DE ABSORB ȚIE A FONDURILOR STRUCTURALE
EUROPENE – ABORD ĂRI METODOLOGICE, STUDIU EMPIRIC
4.1. Capacitatea de absorb ție a fondurilor structurale europene – abord ări teoretico-
metodologice
4.2. Analiza capacit ății de absorb ție a fondurilor structurale europene la nivelul Reg iunii de
Nord-Vest a României. Studiu de caz

CAPITOLUL V
ROLUL INSTITU ȚIILOR FINANCIAR-BANCARE DIN ROMÂNIA ÎN
DERULAREA PROIECTELOR DE INVESTI ȚII FINAN ȚATE DIN FONDURI
STRUCTURALE EUROPENE
5.1. Produse bancare suport livrate în vederea deru l ării proiectelor de investi ții finan țate din
fonduri structurale europene
5.2. Fondul Na țional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri – im plica ții în asigurarea
bancabilit ății proiectelor de investi ții finan țate din fonduri structurale europene
5.3. Implicarea b ăncilor comerciale din România în implementarea proi ectelor de investi ții
finan țate din fonduri structurale europene

CAPITOLUL VI
COMPATIBILIT ĂȚI PRIVIND BANCABILITATEA PROIECTELOR DE
INVESTI ȚII ȘI MECANISMUL FINAN ȚĂ RILOR STRUCTURALE DIN
FONDURI EUROPENE
6.1. Caracteristicile evalu ării cantitative și calitative folosit ă în selectarea proiectelor de
investi ții finan țate din fonduri structurale europene
6. 2. Studiul eficien ței proiectelor de finan țare prin metoda Analizei Cost –Beneficiu.
Identificarea elementelor metodologice comune ale s istemelor de evaluare bancar ă și cele
ale institu țiilor europene implicate în derularea proiectelor d e investi ții
6.2.1. Metodologia Analizei Cost Beneficiu – con ținut, principii, avantaje, limite

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

6.2.2 Utilizarea metodologiei Analizei Cost Benefic iu în cazul Fondurilor Structurale
Europene derulate în perioada 2007-2013. Studiu de Caz
6.3. Posibilit ăți de perfec ționare a mecanismului finan ță rilor structurale din fonduri
europene
6.3.1 Analiza economic ă și financiar ă în cazul unui proiect finan țat din fonduri
structurale europene. Studiu de caz
6.3.2 Necesitatea introducerii bancabilit ății în cadrul analizei financiare a proiectelor
finan țate din fonduri structurale europene
6.3.3 Analiza de senzitivitate și risc privind proiectele finan țate din fonduri structurale
europene
6.3.4 Metode de corectare a valorii reziduale pentr u a se asigura corelarea analizei
bancare cu cea financiar ă solicitat ă de institu țiile europene în cadrul proiectelor
finan țate din fonduri structurale europene
6.4. Sistem de indicatori economici și financiari relevan ți utiliza ți în analizele bancare ale
proiectelor de investi ții finan țate din fonduri structurale europene. Aplica ție econometric ă.
6.5. Propuneri privind un sistem comun, al institu țiilor bancare din România și cele ale
Comisiei Europene, de analiz ă economico-financiar ă a proiectelor de investi ții finan țate din
fonduri structurale europene

CONCLUZII, LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE CERCET ĂRII

Bibliografie

Anexe

Cuvinte cheie: metodologia de analiz ă, selec ție și finan țare a proiectelor de investi ții,
fonduri structurale europene, bancabilitate, analiz ă economico-financiar ă, analiza cost
beneficiu, evaluarea proiectelor de investi ții, finan țarea proiectelor de investi ții,
selec ția proiectelor de investi ții, capacitatea de absorb ție, investi ții, creditare .

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

INTRODUCERE

Integrarea european ă a venit cu noi provoc ări pentru întreaga societate româneasc ă, cu
prec ădere pentru promotorii proiectelor de investi ții: companiile private dar și autorit ățile
publice locale, regionale și centrale. Oportunit ățile majore pentru companiile din fostele țări
candidate provin din libertatea oper ării pe Pia ța Comunitar ă European ă și de posibilitatea de
accesare a fondurilor structurale europene. Asemene a companiilor private și autorit ăților
publice locale, regionale și centrale din alte ță ri candidate, companiile din România dar și
autorit ățile publice s-au reformat în vederea adapt ării la cerin țele noilor legisla ții europene dar
și cu scopul de a accesa cu succes programele de fin an țare europene create special pentru ele.

În acela și timp sistemul bancar a inten ționat și în unele cazuri a și creat noi servicii care sunt
dedicate entit ăților men ționate mai sus cu scopul sprijinirii dezvolt ării, derul ării sau
cofinan ță rii proiectelor implementate din Fondurile Structur ale Europene. Lipsa de experien ță
în domeniu manifestat ă la nivelul solicitan ților de fonduri structurale, la nivelul autorit ăților
de management cât și la nivelul sistemului bancar la care se apeleaz ă spre finan țare creeaz ă
impedimente serioase în vederea atingerii unei capa cit ăți de absorb ție ridicate a fondurilor
europene structurale în România (Funda ția Soros România, 2009 și Departamentul pentru
Afaceri Europene, 2009).

De asemenea se observ ă inexisten ța unei metodologii de implementare a programelor de
finan țare adaptat ă la realit ățile române ști. O alt ă problem ă major ă este necorelarea
indicatorilor economici și financiari solicita ți de Comisia European ă cu cei bancari, astfel
încât beneficiarii contractelor de finan țare structural ă european ă ajung în situa ția în care nu
reu șesc s ă acceseze produse bancare de creditare prin care s ă-și asigure co-finan țarea sau s ă-și
finan țeze fluxurile de numerar necesare implement ării investi țiilor finan țate.

În acest context prezenta tez ă de doctorat urm ăre ște aducerea unor: „ Contribu ții la
Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare a Proiectelor de Investi ții din Fondurile
Structurale Europene” , un subiect de interes major atât pentru poten țialii beneficiari cât și
pentru organismele de management, dar și pentru b ănci pentru ca acestea s ă poat ă s ă
preg ăteasc ă produse bancare specifice domeniului.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

Din domeniul vast al studiului utiliz ării fondurilor structurale europene principalele te me
propuse spre abordare prin prezenta lucrare de cerc etare sunt: identificarea programelor de
finan țare esen țiale la nivel european, analizarea factorilor care influen țeaz ă capacitatea de
absorb ție, corelarea indicatorilor de performan ță financiar-bancar ă cu cei de tip analiz ă-cost
beneficiu ai Comisiei Europene și nu în ultimul rând reducerea riscurilor implement ării și
finan țării unor proiecte din fondurile structurale europen e.

Obiectivele tezei

Teza de doctorat propus ă a fi realizat ă sub denumirea de: „Contribu ții la Metodologia de
Analiz ă, Selec ție și Finan țare a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale
Europene” reune ște probleme comune atât mediului public(Uniunea Eur opean ă, guvernarea
na țional ă, regional ă sau local ă) cât și mediului privat (beneficiari, sistem bancar, etc. ) a
finan țării proiectelor de investi ții din Fonduri Structurale Europene, cu o semnifica ție major ă
în derularea de noi investi ții strategice. Aceast ă lucrare î și propune introducerea de aspecte
teoretice și practice mai pu țin cunoscute, de aplicare a unor modele și de interpretare a unui
studiu de caz, fiind eviden țiate principalele aspecte pozitive și negative care influen țeaz ă
capacitatea de absorb ție și accesarea fondurilor structurale europene, în Rom ânia, pentru
finan țarea unor investi ții în infrastructura de afaceri.

Obiectivul principal al acestei cercet ări este de a studia aspectele teoretice și practice ale
mecanismului finan ță rii proiectelor de investi ții din fonduri structurale europene, în special de
a examina corelarea indicatorilor de analiz ă a eficien ței proiectelor de investi ții impu și de
către Comisia European ă în compara ție cu indicatorii solicita ți a fi realiza ți de c ătre sistemul
bancar, ca principal ă entitate care asigur ă co-finan țarea proiectelor de investi ții finan țate din
fondurile structurale europene.

Demersul știin țific const ă în identificarea, monitorizarea și evaluarea celor mai eficiente
strategii de accesare a unei finan țări structurale europene, care s ă asigure nivelul cel mai bun
al indicatorilor de referin ță a proiectului de investi ții corelat cu un nivel suficient de bun al
indicatorilor bancari astfel încât o entitate econo mic ă s ă poat ă beneficia atât de finan țare
nerambursabil ă cât și de un credit bancar de co-finan țare.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

În acest context principalele ipoteze ale acestei l ucr ări care vor trebui demonstrate ulterior
sunt:
– Capacitatea de absorb ție a fondurilor structurale europene poate fi cresc ut ă în cazul
introducerii unei metodologii adecvate cu efecte at ât la nivelul solicitantului de finan țare cât și
la nivelul autorit ăților de management și sistemului bancar.
– Exist ă un nivel al indicatorilor financiari de analiz ă a eficien ței proiectului de investi ții
care s ă asigure atât finan țarea acestuia din Fondurile Structurale Europene câ t și s ă asigure co-
finan țarea acestuia din resurse financiare bancare.
– Riscul de derulare și finalizare cu succes a unei investi ții finan țate prin fonduri structurale
europene poate fi redus prin utilizarea unor metode moderne integrate de management
financiar și contabil introduse și aplicate în procesul de selec ție a beneficiarilor de finan țare
european ă.

Stadiul actual al cunoa șterii și pozi ționarea în cadrul literaturii de specialitate

Subiectele de cercetare de mai sus, de dat ă extrem de recent ă, sunt studiate în literatura de
specialitate din ultimii ani, sub diversele lor asp ecte. Lucr ări publicate de c ătre Reilly A.
(2004), Elgar (2005), Dick (2005), iar mai recent S teunenberg și Dimitrova (2007) dar și
documente ale Comisiei Europene (2007), exemplific ă și detaliaz ă diversele aspecte ale
integr ării europene și a componentelor acesteia, inclusiv rolul programe lor de finan țare
structurale europene ca piloni esen țiali de realizare a coeziunii economice și sociale și a
cre șterii competitivit ății statelor membre ale Uniunii Europene.

Extrem de relevante în domeniu sunt studiile efectu ate sub egida Institutului European Român
de c ătre Dr ăgan (2003), B ăleanu(2007), Bal, Lu țaș, Jora, Topan(2007), Dziembala(2007) sau
studiul efectuat de Lianu C. (2004) care particular izeaz ă politicile și strategiile privind
finan țările structurale din fonduri europene cu unele anal ize extrem de detaliate și la nivelul
implement ării acestor programe pe teritoriul României.

În ceea ce prive ște strategia de asigurare a unei capacit ăți optime de absorb ție și a cre șterii
acesteia studiul efectuat de c ătre Bourguignon și Sundberg (2006) ne aduce la cuno știn ță
faptul c ă, capacitatea de absorb ție este definit ă ca fiind „capacitatea țărilor, care au un nivel al
veniturilor sc ăzut, de a absorbi în mod productiv un volum mare de ajutor financiar

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

interna țional”, subiectul central din aceast ă lucrare fiind prioritizarea consumului ajutorului
financiar interna țional acordat.

În final, pentru o analiz ă cât mai detaliat ă a eficien ței utiliz ării fondurilor europene structurale
în România și a cre șterii capacit ății de absorb ție au fost studia ți indicatorii de performan ță atât
de la nivel de proiect cât și cei bancari și au fost remarcate numeroasele diferen țe dintre
ace știa și au fost propuse m ăsuri corective prin intermediul lucr ărilor urm ătorilor autori:
Boardman A., Greenberg D., Vining A., Weimer, D. (2 004), Stancu, I (2006), Trenca I.
(2006), Trenca I. (2008) dar și definirea metodologiei oficiale a Comisiei Europe ne din
domeniu: European Commission (2002), European Commi ssion (2006) sau European
Commission (2008).

Metodologia cercet ării știin țifice

Conform literaturii de specialitate analizate publi cate în România dar și a celei existente pe
plan interna țional suportul știin țific al unei lucr ări de doctorat este oferit de c ătre utilizarea
adecvat ă a metodelor tehnicilor, procedeelor și instrumentelor în concordan ță cu obiectul și
tipul cercet ării.

În vederea atingerii obiectivelor prezentei lucr ări de doctorat sunt propuse a fi folosite
urm ătoarele metode de cercetare:
– Metoda de analiz ă și sintez ă, induc ția și deduc ția, analogia – care sunt principalele
metode de cercetare știin țific ă utilizate în mod direct în fazele ini țiale ale lucr ării: în capitolele
I, II și III iar ulterior sunt folosite ca baz ă pentru metodele de cercetare economice,
matematice și statistice.
– În capitolele IV, V și VI, odat ă cu trecerea la studii de caz sunt introduse metoda analizei
factoriale și comparative, metodele statistico-matematice (clas ificarea, analiza comparativ ă,
analiza reprezent ărilor grafice), metode de modelare economic ă și de previziune și utilizate în
prezentarea modului în care principalii indicatori de eficien ță financiară și cei bancari
ac ționeaz ă asupra poten țialului de finan țare a investi ției și de accesare de credite de
cofinan țare.

Acestea sunt metode de analiz ă cantitativ ă și calitativ ă și vor fi utilizate în conformitate cu
metodologia recomandat ă de Comisia European ă. Pentru realizarea lucr ării de doctorat a fost

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

utilizat ă și analizat ă literatura na țional ă și interna țional ă de specialitate dar și rapoarte ale
Uniunii Europene, Institutului European din România , Autorit ăților de Management ale
Comisiei Europene, surse guvernamentale interne și interna ționale dar și din sectorul
neguvernamental. Vor fi utilizate metodologiile de analiz ă financiar ă, bancar ă, de eligibilitate
sau analiza cost-beneficiu (conform metodologiei CE ) cu toate componentele sale: analiza
financiar ă, economic ă, de senzitivitate sau analiza de risc.

Structura și organizarea tezei

Având în vedere cele de mai sus și în vederea atingerii scopului pentru care a fost ini țiat ă
aceast ă cercetare este propus ă a fi structurat ă pe dou ă p ărți principale:
– PRIMA PARTE cuprinzând un capitol introductiv și primele trei capitole ale tezei
este una de definire, clasificare și examinare din punct de vedere metodologic, concep tual și
practic a conceptelor de finan țare nerambursabil ă, a programelor europene de finan țare
nerambursabil ă atât la nivel continental cât și la nivelul României.
– Cea de a DOUA PARTE a acestei lucr ări cuprinzând urm ătoarele trei capitole de
analiz ă și capitolul de Concluzii con ține cu preponderen ță elemente de analiz ă și studiu de caz
concrete în domeniul analizei capacit ății de absorb ție la nivelul României, a rolului b ăncilor și
metodelor bancare în procesul finan țării structurale europene. În final sunt prezentate
concluziile cercet ării, urmate de propuneri ulterioare, limite și perspective de completare sau
extindere a acesteia.

Sinteza capitolelor lucr ării este realizat ă în rândurile de mai jos:

SINTEZA CAPITOLULUI – INTRODUCERE

Capitolul „Introducere” este un preambul ce face leg ătura cu sfera cercet ării problematicii
luate în studiu, f ăcând o trecere sumar ă în revist ă a stadiului actual al cunoa șterii și
pozi ționarea în cadrul literaturii de specialitate din d omeniul studiat, prezentând obiectivele
prezentei teze și metodologia cercet ării știin țifice. În finalul acestui capitolul se introduce și se
prezint ă structura și organizarea tezei.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

SINTEZA CAPITOLULUI 1 – PROGRAMELE DE FINAN ȚARE
NERAMBURSABILE – CONCEPT, TIPOLOGIE, EFICIEN ȚĂ

Primul capitol al acestei teze de doctorat define ște din punct de vedere conceptual ajutoarele
financiare nerambursabil ă, punând accentul pe elementele economice, financia re dar și pe cele
politice ale transferurilor de resurse cunoscute su b denumirea de ajutoare financiare
nerambursabile.

Asisten ța extern ă nerambursabil ă este întâlnit ă înc ă din negurile istoriei având o evolu ție
strâns legat ă de evolu ția istoric ă și economic ă a societ ății și devenind unul dintre cele mai
importante instrumente de politic ă intern ă și extern ă. Astfel programele de finan țare
nerambursabile sau programe de asisten ță extern ă nerambursabil ă pot fi definite ca acele
instrumente de politic ă intern ă și extern ă prin care se transfer ă resurse financiare sau non-
financiare de la organiza ții donatoare la cele receptoare pe baza unor condi ții specifice. De
foarte multe ori asisten ța extern ă nerambursabil ă este legat ă și de asisten ță extern ă/intern ă
rambursabil ă, oferit ă prin intermediul institu țiilor de credit.

Sunt de asemenea analizate în cadrul acestui capito l și principalele tipuri de ajutoare
nerambursabile existente la nivel mondial, evolu ția acestora și modificarea rolului acestora în
timp ca instrumente financiare de aplicare a politi cilor strategice de la nivel na țional și
interna țional. Dup ă anii ’90 Comisia European ă direct sau prin țările membre devine
principalul organism furnizor de asisten ță extern ă nerambursabil ă prin programele sale de
finan țare atât cu destina ție intern ă cât și cele destinate țărilor ter țe(OECD, 2010). Aceste
programe vor fi dezb ătute pe larg în urm ătoarele dou ă capitole.

În finalul capitolului sunt prezentate și analizate sintetic controversele cu privire la ro lul și
locul programelor de finan țare nerambursabile și principalele curente pro și contra acestora.
Astfel, eficien ță crescut ă și o capacitate de absorb ție ridicat ă este solicitat ă atât de criticii cât
și de promotorii ajutoarelor externe nerambursabile, dezbateri puternice cu privire la
reformele necesare acces ării de asemenea ajutoare nerambursabile având loc î n lumea
academic ă dar și în cea economic ă și politic ă. Acest subiect fiind abordat în mod detaliat din
punct de vedere conceptual și din punct de vedere practic în capitolul al patru lea.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

SINTEZA CAPITOLULUI 2 – FINAN ȚĂRILE STRUCTURALE DIN FONDURI
EUROPENE – IMPORTAN ȚĂ ȘI ROL

Acest capitol trateaz ă fondurile structurale europene în cele trei dimens iuni ale acestora din
punct de vedere metodologic, al evolu ției acestora și a perspectivei de dezvoltare a acestora în
perioada 2014-2020.

Înc ă din primii ani și pân ă ast ăzi dezvoltarea Comisiei Europene și mai târziu a organismelor
Uniunii Europene are o leg ătur ă strâns ă, chiar simbiotic ă, cu transferul unor ajutoare
financiare nerambursabile c ătre statele membre. Aceste transferuri au primit, u lterior,
denumirea de fonduri structurale europene.

Principalele instrumente ale politicii de coeziune sunt cele trei fonduri structurale: Fondul
Social European (înfiin țat în anul 1958), Fondul European de Dezvoltare Reg ional ă (înfiin țat
în anul 1975) și Fondul de Coeziune(înfiin țat în anul 1993) având alocat ă pentru perioada
2007-2013 o sum ă de 347 miliarde Euro, reprezentând peste o treime din întregul buget
European(Comisia European ă, 2009)

Perioada de programare 2007-2013 este considerat ă una de expansiune maxim ă pentru
programele de finan țare europene marcat ă de restructurarea masiv ă a fondurilor europene
aflate la dispozi ția Comisiei Europene prin reducerea acestora și gruparea mai clar ă a
instrumentelor de finan țare structurale în func ție de obiectivele politicii europene. Totodat ă
aceast ă perioad ă a marcat dublarea fondurilor alocate celor 8 stat e care au aderat în 2004 și
alocarea, în premier ă de fonduri structurale României și Bulgariei conform unei analize a
Economist Intelligence Unit(2007).

Programarea fondurilor structurale pentru perioada de analiz ă 2014-2020 este marcat ă de
propuneri privind restructurarea fondurilor structu rale, de cre șterea nivelului de interven ție a
acestora, integrarea acestora cu alte instrumente f inanciare(inclusiv bancare) și introducerea
obiectivelor Strategiei Europa 2020 ca și obiective prioritare.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

SINTEZA CAPITOLULUI 3 – FINAN ȚĂRILE STRUCTURALE DIN FONDURI
EUROPENE – CAZUL ROMÂNIEI

Cel de-al treilea capitol, al acestei teze, trateaz ă aspecte care privesc integrarea României în
Uniunea European ă și analizeaz ă programele europene pre-aderare și post-aderare de
finan țare structural ă de care beneficiaz ă aceasta.

Astfel ini țial sunt prezentate „Premisele economice ale ader ării României la Uniunea
European ă” analizându-se prin intermediul agreg ării AGREGG95:GDP decalajele
economiei române ști fa ță de cea a altor state membre pe parcursul perioadei de pre-aderare
dar și schimb ările majore din punct de vedere legislativ și organizatoric care au avut loc la
nivel na țional în vederea integr ării europene. Realizarea primelor Planuri Na ționale de
Dezvoltare și alocarea de resurse financiare pentru implementar ea acestora sunt elemente
majore de reform ă adoptate de România în aceast ă perioad ă. Cel mai important dintre aceste
documente, datorit ă apropierii momentului ader ării, Planul Na țional de Dezvoltare 2004-2006
s-a concentrat pe urm ătoarele priorit ăți: cre șterea competitivit ății economice, dezvoltarea și
modernizarea infrastructurii, dezvoltarea turismulu i, modernizarea agriculturii, dezvoltarea
rural ă, sprijinirea cercet ării, inov ării tehnologice și IT, etc. Implementarea acestor priorit ăți s-
a realizat prin intermediul unor programe de pre-ad erare( în special SAPARD, ISPA și
PHARE) sus ținute de programe na ționale.

Dup ă aderare principalele documente de programare strat egic ă ale României în vederea
acces ării și gestion ării fondurilor structurale europene sunt: Planul Na țional de Dezvoltare și
Cadrul Strategic Na țional de Referin ță, care reprezint ă, la nivelul României, strategia
convenit ă cu Comisia European ă pentru implementarea politicilor europene de coezi une și
dezvoltare regional ă și utilizarea instrumentelor structurale.

Cadrul Strategic Na țional de Referin ță(CSNR) 2007-2013 a fost adoptat în urma și pe baza
prevederilor PND 2007-2013 și reitereaz ă ca obiectiv cheie cre șterea PIB-ului cu 10% pân ă în
anul 2015. Document programatic de implementare CSN R sintetizeaz ă un num ăr de cinci
priorit ăți pe baza c ărora au fost stabilite cele șapte programe opera ționale și programele
complementare aferente.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

SINTEZA CAPITOLULUI 4 – CAPACITATEA DE ABSORB ȚIE A FONDURILOR
STRUCTURALE EUROPENE – ABORDARI METODOLOGICE, STUDI U EMPIRIC

Dac ă ne referim la capitolul al patrulea al acestei cercet ări acesta este primul dintre
capitolele de analiz ă practic ă, se preocup ă de evaluarea unei tematici referitoare la:
„CAPACITATEA DE ABSORB ȚIE A FONDURILOR STRUCTURALE EUROPENE
– ABORDARI METODOLOGICE, STUDIU EMPIRIC”.

Capacitatea de absorb ție este, în general, definit ă ca fiind „ capacitatea ță rilor cu venituri mici
de a absorbi productiv un volum mare de ajutor exte rn ”, problema central ă fiind acordarea
priorit ății cuvenite ajutoarelor nerambursabile recep ționate(Bourguignon și Sundberg, 2006).

Analiza realizat ă de Boot et all(2001), este prima care a prezentat sistematic no țiunea de
capacitatea de absorb ție. În aceast ă lucrare capacitatea de absorb ție a fost definit ă ca „ măsura
în care un stat membru este capabil s ă consume într-un mod efectiv și eficient resursele
financiare alocate prin intermediul fondurilor stru cturale ” (Boot, de Veet, Feeks, 2001). Pe
baza acestei lucr ări Wostner(2008) a stabilit înc ă trei factori specifici de influen ță ai
capacit ății de absorb ție: capacitatea de absorb ție macroeconomic ă, capacitatea de absorb ție
managerial – administrativ ă și capacitatea financiar ă de absorb ție.

Ulterior se trece la construirea unui studiu de caz în care este analizat ă capacitatea de
absorb ție pe zona de Nord Vest a României, pe trei domenii majore de interven ție aferente
Programului Opera țional Regional. Analizarea capacit ății de absorb ție prin intermediul
studiului de caz mai sus men ționat a demonstrat la nivelul economiei române ști exist ă
diferen țe semnificative. Acestea sunt cauzate de un complex critic de factori interni de la
nivelul beneficiarilor dar și externi, economici, care au dus la reducerea capa cit ății de
accesare a fondurilor europene.

Având în vedere c ă multe dintre elementele sesizate pe parcursul aces tei analize indic ă faptul
că exist ă o leg ătur ă direct ă între capacitatea de absorb ție, componentele financiare ale
acces ării, contract ării și implement ării unor proiecte de investi ții și bancabilitatea acestora e
absolut necesar stabilirea unui nivel al indicatori lor financiari la care un proiect s ă fie atât
bancabil, cât și eligibil spre finan țare.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

SINTEZA CAPITOLULUI 5 – ROLUL INSTITU ȚIILOR FINANCIAR-BANCARE
DIN ROMÂNIA ÎN DERULAREA PROIECTELOR DE INVESTI ȚII FINAN ȚATE
DIN FONDURI STRUCTURALE EUROPENE

În prima parte a celui de-al cincilea capitol se identific ă principalele produse bancare
dezvoltate în vederea asigur ării de suport pentru realizarea de investi ții finan țate din fonduri
structurale europene. Dup ă lansarea în 2008 a principalelor programe structur ale de finan țare
europene, axate pe dezvoltarea competitiv ă a IMM-urilor un num ăr record de IMM-uri au
aplicat pentru ob ținerea unor finan țări nerambursabile pentru realizarea investi țiilor în cadrul
diferitelor programe de finan țare, dar mai ales în cadrul POR și POS CCE, care au fost
prezentate în capitolele anterioare. Acest succes ini țial al IMM-urilor, care au aplicat cu
succes și chiar au reu șit ob țin ă acces la finan ță ri europene a fost umbrit de o nou ă problem ă și
mai acut ă: lipsa de resurse financiare pentru co-finan țarea investi țiilor sau pentru sus ținerea
cheltuielilor în etapele ini țiale ale proiectului de finan țare.

În acest context, și în lipsa unor resurse interne suficiente de co-fi nan țare a proiectelor
europene, beneficiarii acestora s-au întors din nou s ă caute sprijinul sectorului financiar-
bancar: a b ăncilor și/sau Fondului Na țional de Garantare a Creditelor pentru IMM-
uri(FNGCIMM). Astfel majoritatea b ăncilor române ști au creat pachet de produse specializate
și dedicate în exclusivitate co-finan țării și/sau prefinan țării, garant ării diferitelor tipuri de
proiecte de finan țare europene acordate clien ților pe baza unor metodologii de analiz ă bancare
proprii.

Rolul sistemului bancar în asigurarea resurselor fi nanciare necesare co-finan țării și derul ării
proiectelor de finan țare nerambursabile a devenit esen țial. Dar a șa cum subliniaz ă numeroase
studii, doar proiectele considerate „ bancabile ” pot apela cu succes și pot fi beneficiare de
produse bancare specifice.

Un aspect demn de men ționat este faptul c ă uneori metodologia bancar ă de calcul a acestor
indicatori sau baza ini țial ă de calcul este diferit ă fa ță de cea a autorit ăților de management a
fondurilor structurale ducând la indicatori calcula ți cu aceea și denumire dar care dau rezultate
complet diferite.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

Aceste elemente duc de foarte multe ori la blocarea în cadrul etapei de bancabilitate a unor
proiecte considerate eligibile și cu punctaj foarte mare ob ținut la nivelul autorit ăților de
management și evaluare. Astfel de foarte multe ori, chiar și cu complicitatea b ăncilor,
beneficiarii prezint ă dou ă documenta ții de analiz ă a fluxurilor diferite: unul la nivelul
Autorit ății de Management și altul la nivel bancar.

SINTEZA CAPITOLULUI 6 – COMPATIBILIT ĂȚI PRIVIND BANCABILITATEA
PROIECTELOR DE INVESTI ȚII ȘI MECANISMUL FINAN ȚĂ RILOR
STRUCTURALE DIN FONDURI EUROPENE

Cel mai consistent capitol al acestei cercet ări, cel de-al șaselea , este unul preponderent
practic, de analiz ă a „COMPATIBILIT ĂȚILOR PRIVIND BANCABILITATEA
PROIECTELOR DE INVESTI ȚII ȘI MECANISMUL FINAN ȚĂ RILOR
STRUCTURALE DIN FONDURI EUROPENE” . În cadrul acestui capitol sunt construite
studii de caz bazate pe problematici reale de la ni velul proiectelor de finan țare europene
bazate în special pe rela ția sinuoas ă dintre eligibilitatea spre finan țare a proiectelor și
bancabilitatea acestora.

Așa cum am men ționat deseori în aceast ă lucrare accesul la fondurile structurale europene a
dus la schimbarea modului de planificare a activit ăților economice în cadrul companiilor
private române ști. Managerii sau proprietarii acestora au început s ă urm ăreasc ă cu interes
lans ările de noi linii de finan țare deoarece și-au dat seama c ă fondurile europene pot completa
sursele proprii în realizarea proiectelor de invest i ții de la nivelul companiilor. Tratarea
proiectului de finan țare și a banilor europeni drept panaceul universal pentr u rezolvarea
problemelor financiar-economice și/sau sociale la nivelul beneficiarilor devine un m are
pericol subliniat chiar și de c ătre speciali ști.

În vederea identific ării unor aspecte comune mai multor programe de fina n țare, s-au studiat
criteriile de evaluare a celor mai populare program e europene de finan țare în infrastructur ă
pentru IMM-uri din cadrul POR Axa 4.1, Axa 4.3 și 5.2 și din cadrul POS CCE Axa 1. Astfel
în cadrul prezentei lucr ări sunt analizate în mod teoretic și practic analiza cost beneficiu și
componentele acesteia: analiza financiar ă, analiz ă economic ă și analiza senzitivit ății și
riscului a șa cum sunt acestea definite în metodologia Comisiei Europene(CE).

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

În vederea evit ării unor confuzii între diversele metodologii de an aliz ă financiar ă și
economic ă, pentru Analiza Economico – Financiar ă, parte a Analizei Cost Beneficiu se va
utiliza termenul de Analiz ă Economico – Financiar ă CE.

În cadrul acestor analize sunt introduse elemente d e bancabilitate a proiectelor și sunt propuse
elemente de ajustare a unor neconcordan țe dintre Analiza Cost Beneficiu și cea bancar ă. Se
efectueaz ă de asemenea analize și se propune corectarea unor metode de stabilire a valorii
reziduale, alt ă mare controvers ă în domeniul analizei eficien ței unui proiect din punct de
vedere bancar și cel al fondurilor structurale.

Cu scopul stabilirii și select ării unor indicatori cu preponderen ță bancari care s ă fie introdu și
în analiza de eligibilitate a Comisiei Europene s-a trecut la utilizarea unor metode statistice și
economice de modelare a acestora.

Astfel s-a remarcat faptul c ă, corelarea criteriilor de acordare a finan țărilor nerambursabile, a
indicatorilor de analiz ă economic ă-financiar ă CE cu criteriile de acordare a creditelor bancare
ar putea fi o solu ție pentru rezolvarea marii provoc ări actuale: transformarea proiectelor
finan țabile în proiecte bancabile și prin aceasta cre șterea capacit ății de absorb ție la nivelul
beneficiarilor.

Principalul segment de analiz ă din aceast ă sec țiune consist ă în analizarea și propunerea unui
model de evaluare a unui proiect de finan țare care s ă con țin ă atât componente de analiz ă
bancar ă cât și cele solicitate de c ătre Comisia European ă.

În acest context la finalul acestui capitol pe baza tuturor elementelor de analiza s-a propus un
sistem comun analiz ă, evaluare și selec ție pentru proiectele de investi ții care s ă fie acceptat
atât de c ătre sistemul bancar cât și de c ătre Comisia European ă. Ulterior acest sistem a fost
testat și validat în cadrul unui studiu de caz.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

SINTEZA CAPITOLULUI – CONCLUZII, LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE
CERCET ĂRII

În ceea ce prive ște ultimul capitol: CONCLUZII, LIMITE ȘI PERSPECTIVE ALE
CERCET ĂRII , acesta este destinat prezent ării concluziilor autorului în urma cercet ării, va
eviden ția unele recomand ări atât la nivelul construc ției indicatorilor bancari și ai celor de
proiect specifici cât și la nivelul elabor ării metodologiei de implementare a programelor
europene de finan țare structural ă în România corelat ă cu metodologia bancar ă. De asemenea
va propune spre studiu nevoile de cercetare ulterio ar ă rămase neacoperite de prezenta lucrare
de doctorat. Având în vedere importan ța major ă a acestui capitol principalele concluzii vor fi
prezentate pe larg în rândurile de mai jos.

CONCLUZII
Teza de doctorat propus ă a fi realizat ă sub denumirea de: „ Contribu ții la metodologia de
analiz ă, selec ție și finan țare a proiectelor de investi ții din fondurile structurale
europene ” reune ște probleme comune atât mediului public (Uniunea Eu ropean ă, guvernarea
na țional ă, regional ă sau local ă) cât și mediului privat (beneficiari, sistem bancar, etc. ) a
finan țării proiectelor de investi ții din Fonduri Structurale Europene, cu o semnifica ție major ă
în derularea de noi investi ții strategice atât pe plan na țional cât și pe plan european.

O no țiune extrem de discutat ă din punct de vedere economic, social și politic, programele de
finan țare nerambursabile sunt, în acela și timp, abordate rar din punct de vedere conceptual dar
și asupra aspectelor practice de c ătre lumea știin țific ă din domeniul economic românesc.
Astfel demersul știin țific al prezentei lucr ări a costat în identificarea, monitorizarea și
evaluarea celor mai eficiente strategii de accesare a unei finan țări structurale europene, care s ă
asigure nivelul cel mai bun al indicatorilor de ref erin ță a proiectului de investi ții corelat cu un
nivel suficient de bun al indicatorilor bancari ast fel încât o entitate economic ă s ă poat ă
beneficia atât de finan țare nerambursabil ă cât și de un credit bancar de co-finan țare.

Din punct de vedere conceptual programele de finan țare nerambursabile sau programele de
asisten ță extern ă nerambursabil ă pot fi definite ca acele instrumente de politic ă intern ă și
extern ă prin care se transfer ă resurse financiare sau non-financiare de la organi za ții donatoare
la cele receptoare pe baza unor condi ții specifice. Desigur, aceste transferuri se fac în vederea

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

satisfacerii unor interese cu caracter economic, po litic sau social și în vederea promov ării
unor anumite ale politicii externe ale furnizorilor de asisten ță nerambursabil ă a șa cum
subliniaz ă Hunt(1987). Ini țial conceput ă ca și un transfer cu scop politic sau militar asisten ța
nerambursabil ă financiar ă și material ă a cunoscut o evolu ție fantastic ă odat ă cu primele
programe nerambursabile moderne și, în special, apari ția programelor de finan țare structurale
europene.

Viziunea politic ă a fondatorilor UE a fost din start aceea c ă se poate ajunge la o mare pia ță
unic ă european ă eficient ă nu numai prin m ăsuri de liberalizare și deschidere a pie țelor, de
îngr ădire a barierelor din calea for țelor pieței, dar și prin m ăsuri de interven ție pentru o
anumit ă apropiere a nivelurilor de dezvoltare economic ă a statelor membre, interven ție care a
contribuit la reducerea disparit ăților de dezvoltare. Pentru a finan ța acest volum mare de
transferuri au fost construite mai multe fonduri, a șa – numite structurale(Jovanovic 2005).

Astfel înc ă din primii ani și pân ă ast ăzi dezvoltarea Comisiei Europene și mai târziu a
organismelor Uniunii Europene are o leg ătur ă strâns ă, chiar simbiotic ă, cu transferul unor
ajutoare financiare nerambursabile c ătre statele membre. În urma unei evolu ții explozive
programele europene de finan țare structurale: Fondul Social European, Fondul Eur opean de
Dezvoltare Regional ă și Fondul de Coeziune sunt în acest moment principal ele instrumente de
politic ă european ă la nivelul statelor membre și de țin peste o treime din întregul buget
European(Comisia European ă, 2009).

La momentul ader ării la Uniunea European ă, România avea decalaje consistente la nivelul
principalilor indicatori economici atât fa ță de țările care formeaz ă grupul UE-10, dar și fa ță de
majoritatea celorlalte țări candidate. Beneficiar ă a unor programe de finan țare nerambursabile
din fondurile de pre-aderare (PHARE, ISPA și SAPARD) România a avut acces la fondurile
europene structurale abia începând cu anul 2007. În perioada de programare 2007-2013
asisten ța financiar ă structural ă s-a concentrat și a fost alocat ă pe baza a șapte programe
opera ționale și programele complementare aferente.

Unul dintre cele mai dezb ătute subiecte din aceast ă perioad ă atât la nivelul României cât și la
nivelul celorlalte state membre este capacitatea de absorb ție și cre șterea acesteia. Dup ă anul
2013 subiectul va deveni critic atunci când se va a ccelera implementarea proiectelor r ămase

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

pentru a fi decontate pân ă la finalul anului 2015, conform politicii opera ționale de cheltuire a
resurselor financiare într-o perioad ă de n+2 ani. La nivelul Uniunii Europene capacitat ea de
absorb ție a fost definit ă ca „m ăsura în care un stat membru este capabil s ă consume într-un
mod efectiv și eficient resursele financiare alocate prin interm ediul fondurilor structurale”
(Boot, de Veet, Feeks, 2001).

În prezenta lucrare s-a propus spre analiz ă un studiu de caz al capacit ății de absorb ție la
nivelul României – Regiunea de Nord Vest și s-au tras unele concluzii aferente și au fost
propuse m ăsuri de corectare a deficien țelor sesizate. S-a remarcat faptul c ă exist ă o leg ătur ă
direct ă între capacitatea de absorb ție, componentele financiare ale acces ării, contract ării și
implement ării unor proiecte de investi ții și bancabilitatea acestora și în acest context e absolut
necesar ă stabilirea unui nivel al indicatorilor financiari la care un proiect s ă fie atât bancabil
cât și eligibil spre finan țare.

Dup ă aderarea la Uniunea European ă și în contextul crizei financiare rolul sistemului b ancar a
suferit o transformare profund ă în rela ția cu beneficiarii proiectelor de finan țare europene:
produse bancare specializate au fost dezvoltate și scoase pe pia ță de c ătre unele b ănci
române ști în vederea atragerii de clien ți interesa ți de produse bancare specializate destinate
co-finan țării sau sprijinului implement ării proiectelor. Dac ă în anul 2007 principala surs ă de
finan țare/co-finan țare a investi țiilor era considerat ă a proveni din sursele proprii, începând cu
accesarea programelor europene de infrastructur ă sistemul financiar-bancar a devenit factorul
dominant în garantarea sau asigurarea resurselor fi nanciare destinate co-finan țării sau
sprijinului implement ării proiectelor. Numeroase produse bancare dar și normele de acordare
a creditelor au fost adaptate la cerin țele beneficiarilor de finan țare.

Astfel a șa cum s-a prezentat anterior unii indicatori financ iari și unele criterii de selec ție au
devenit esen țiale în analiza bancar ă. De asemenea s-au remarcat unele contradic ții dintre
sistemul de analiz ă bancar și cel al eligibilit ății proiectelor de finan țare, ceea ce a dus la
apari ția unor situa ții surprinz ătoare în care unele proiecte au fost acceptate spre finan țare
nerambursabil ă dar nu au avut acces la credite bancare și, în acest context, au e șuat și nu au
fost implementate sau au fost implementate cu rezul tate nesatisf ăcătoare.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

Dup ă cum reiese din studii recente(Hampl et all, 2011) realizarea de investi ții în infrastructur ă
este condi ționat ă de transformarea acestor investi ții în unele rentabile: bancabile. Aceasta
este o condi ție esen țial ă, chiar dac ă termenul „profitabil” este perceput diferit de c ătre
diversele p ărți interesate: b ănci, companii de management de proiect, beneficiari , autorit ățile
europene / na ționale de management.

De multe ori se ajunge la situa ția în care sunt propuse proiecte care nu au relevan ță real ă
pentru solicitan ți sau care ulterior e șueaz ă din lipsa de experien ță în domeniul implement ării
proiectului sau al afacerii în general. Tratarea pr oiectului de finan țare și a banilor europeni
drept panaceul universal pentru rezolvarea probleme lor financiar-economice și/sau sociale la
nivelul beneficiarilor devine un mare pericol subli niat chiar și de c ătre speciali ști.

Într-o prezentare denumit ă „Coresponsabilitatea – Cheia Succesului” Iorga(201 1) atrage
aten ția cu privire la patru aspecte demne de men ționat la nivelul beneficiarilor:
– Faptul c ă „fondurile europene sunt fonduri publice”
– Faptul c ă „fondurile europene nu sunt pentru beneficiari „f ără bani”„
– Faptul c ă „fondurile europene nu sunt o „solu ție de urgen ț㔄
– Faptul c ă „fondurile europene sunt o școal ă a managementului resurselor”

În aceste condi ții devine evident c ă îndeplinirea criteriilor de eligibilitate și ob ținerea unui
punctaj cât mai mare la evaluarea proiectului este una dintre principalele preocup ări la nivelul
aplican ților de proiecte, pe de o parte. Pe de alt ă parte, ca și contrabalansare a acestei tendin țe,
la nivelul autorit ăților contractante s-a produs un proces continuu de actualizare a ghidurilor
de finan țare, în general, și a grilelor de evaluare în special.

Principalele criterii de selec ție a proiectelor au fost studiate și ulterior au fost propuse
modalit ăți de corectare a modului de calcul a anumitor indic atori, introducerea unor noi
elemente de analiz ă cu specific bancar în analiza eligibilit ății proiectelor din fondurile
structurale europene la finalul acestei cercet ări s-a elaborat și recomandat aplicarea unui
sistem mixt de selec ție a proiectelor care s ă îmbine specificul criteriilor prev ăzute în
metodologia de selec ție a Uniunii Europene cu cele bancare.

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

Referin țe bibliografice

Books

1. Agere, Sam – Promoting good governance , Commonwealth Secretariat, London UK, 2000
2. Banacu, Cristian – Sinergetica sistemelor tehnico-economice de eco-man agement și capital
intelectual , Editura Academiei de Știin țe Economice, Bucure ști, Romania, 2004
3. Bauer, M. W. – A Creeping Transformation? The European Commission and the
Management of Structural Funds in Germany ; Library of Public Policy and Public
Administration, Kluwer, 2001
4. Bauer, P. T. – Dissent on Development. Harvard University Press, Cambridge, Mass.,
Statele Unite ale Americii, 1972
5. Boardman A., Greenberg D., Vining A., Weimer, D. – Analiza Cost beneficiu concepte și
practic ă, Editura Arc, Chi șin ău, Republica Moldova, 2004
6. Boot L., de Vet J.-M., Feekes F. – Absorption capacity for Structural Funds in the reg ions
of Slovenia , Final Report, NEI, Rotterdam, the Netherlands, 20 01
7. Brooks, C. – Introductory Econometrics for Finance , Cambridge University Press, The
Edinburgh Building, Cambridge CB2 8RU, UK, 2008
8. Business Dictionary – Available Online at:
http://www.businessdictionary.com/definition/bankab le.html, 2012
9. Citybank . Basics of Corporate Finance , Edited by Professional Development Center of
Latin America Global Finance and the Citibank Asia Pacific Banking Institute, United
States, 1994.
10. Constantinescu, N.N. – Probleme ale metodologiei de cercetare în știin ța economic ă,
Bucure ști, Ed. Economic ă, 1998.
11. Collier, Paul – Is Aid Oil? An analysis of whether Africa can absor b more aid . Centre
for the study of African Economies, Oxford Universi ty, 2005
12. Damodaran, Aswath. – Investment valuation 2 nd Ed. – Tools and techniques for
determining the value of any asset , Edited by John Wiley & Sons, New York, United
States, 2002

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

13. Damodaran, Aswath. – Lecture Notes – Valuation – Part I: Discounted Cash flow
Valuation , Stern School of Business, New York University, Da modaran Online Home
Page, http://pages.stern.nyu.edu/~adamodar/, United States, 2011
14. David Stuckler and Sanjay Basu – Six Concerns about Data in the (Dead) Aid Debate
GEG Brief, University of Oxford, GEG’s Governing Ai d programme, Oxford,
http://www.globaleconomicgovernance.org/wp-content/ uploads/Stuckler-and-Basu-Six-
concerns-about-data-in-the-dead-aid-debate.pdf , 2010
15. de Renzio, Paolo – Buying Better Governance: The Political Economy of Budget
Reforms in Aid-Dependent Countries , GEG Working Paper 2011/65 (September 2011),
University of Oxford, GEG’s Governing Aid programme , Oxford,
http://www.globaleconomicgovernance.org/wp-content/ uploads/DeRenzio.Buying-Better-
Governance1.pdf , 2011
16. Dick, L. – Guide to the European Union , The Economist Books in association with
Profile Books Ltd., London UK, 2005
17. Drucker, Peter – Post-Capitalist Society, Harper Paperbacks, New York, United States,
1993
18. Easterly, W. – The White Man’s Burden: Why the West’s Efforts to A id the Rest Have
Done So Much Ill and So Little Good, New York, Penguin Press, 2006
19. Edwards, Michael – Future Positive: International Co-operation in the 21st Century,
Earthscan Publications, London, UK, 2004
20. Ekelund, Robert, Hébert, Robert – Secret Origins of Modern Microeconomics: Dupuit
and the Engineers, University of Chicago Press, Chicago, Statele Unit e, 1999.
21. Evans, Andrew – The E.U. Structural Funds, Oxford University Press, Oxford, United
Kingdon, 1999, reprinted in 2004
22. Friedlob, G. T., Schleifer, L. F. – Essentials of financial analysis , Edited by John
Wiley & Sons, Hoboken, New Jersey, United States, 2 003
23. Gapenski, L. C. – Healthcare finance: an introduction to accounting a nd financial
management, Edited by Association of University Programs in Hea lth Administration and
by Health Administration Press, United States, 2005
24. Goldsmith, Edward, Mander, Jerry – The Case Against the Global Economy – and for
a turn towards localization , Earthscan Publishing, London, 2001
25. Grossman, G.M., Helpman, E. – Innovation and Growth in the Global Economy , MIT
Press, MA, Cambridge, 1991

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

26. Helfert, E. – Financial Analysis: Tools And Techniques – A Guide For Managers ,
Edited by The McGraw Hill Companies, United States, 2001
27. Hervey, Tamara – European Social Law and Policy, Longman Publishing, London,
United Kingdom, 1998.
28. Hanley, Nick, Spash, Clive – Cost-Benefit Analysis and the environment , Edward
Elgar Publishing Ltd., Gower House Aldershot, Unite d Kingdom, 1993
29. Hjertholm, Peter, Howard, White – Foreign Aid in historical perspective , in F Tarp
Ed. Foreign Aid Development, Routledge, London and New York, 2000
30. Hunt, M.H.- Ideology and U.S. foreign policy, New Haven, CT: Yale University Press,
United States, 1987
31. Institute for Housing and Urban Development Studies and Erasmus University
Rotterdam – Research Methods and Techniques Reader/Handout , Rotterdam, The
Netherlands, 2003
32. Jovanovic, Miroslav – The Economics of European Integration – Limits an d Prospects,
Edward Elgar Publishing Limited, Cheltenham, United Kingdom and Edward Elgar
Publishing, Inc., Northampton, MA, United States, 2 005
33. Kaliski et all – Encyclopedia of Business and Finance – Second Edition , Edited by
Macmillan Reference USA, United States, 2007
34. Kanbur, Ravi – The economics of International Aid, Cornell University, online:
http://www.arts.cornell.edu/poverty/kanbur/handbook aid.pdf , United States, 2003
35. Krugman, Paul – The Return of Depression Economics, W. W. Norton & Company,
New York, United States, 1999
36. Kumar, R. – Research Methodology: A step-by-Step Guide for Begi nners , Sage
Publications, London, 2005
37. Lancaster, Carol – Aid to Africa: So Much To Do, So Little Done, University of
Chicago Press, Chicago, United States, 1999
38. Ley, E. – On the Improper use of the Internal Rate of Return in Cost-Benefit Analysis ,
World Bank Institute, Washington D.C., 2007
39. Lianu, C. – Asisten ța extern ă nerambursabil ă în contextul integr ării economiei
române ști în structurile europene , Editura Economic ă, Bucure ști, 2003
40. Lipsey, Richard, Crystal, Alec – An Introduction to Positive Governance , Oxford
University Press; 8th Revised edition, Oxford, Uni ted Kingdom, 2005

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

41. Livingston, John Leslie, Grossman, Theodore – The portable MBA in finance and
accounting , Edited by John Wiley & Sons, New York, United Sta tes, 2002
42. McGillivray, Mark, Feeny, Simon – Aid and Growth in Fragile States , Working
Papers RP2008/03, World Institute for Development Economi c Research (UNU-WIDER),
2008
43. Moravcsik, Andrew – The Choice for Europe. Social Purpose and State Pow er from
Messina to Maastricht , London: UCL Press, 1999.
44. Moyo, Dambisa – Dead Aid: Why Aid Is Not Working and How There Is a Better Way
for Africa , Penguin Books, New York, United States, 2009
45. OECD – Philanthropic Foundations and Development Co-operation , OECD – Off-
print of the DAC Journal 2003, Volume 4, No. 3, OEC D Publications, Paris, France
http://www.oecd.org/dataoecd/23/4/22272860.pdf , 2003
46. Organization for Economic Cooperation and Developme nt – Cost-Benefit Analysis and
the Environment: Recent Developments – Organization for Economic Cooperation and
Development, London, United Kingdom, 2006
47. Pastor, R. – Toward A North American Community: Lessons from the Old World for
the New , Peterson Institute for International Economics, o nline:
http://bookstore.piie.com/book-store/331.html , Washington DC, 2001
48. Randall, Allen – Resource Economics, An Economic approach to Natural Resources
and Environmental Policy , John Willey and Sons Ltd., 1987
49. Saunders, M., Lewis, P., Thornhill, A. – Research Methods for Business Students ,
Prentice Hall, 5 th Edition, 2009
50. Schuwer, P. – Tratat practic de editare , Timi șoara, Ed. Amarcord, 1999
51. Stancu, Ioan – Finan țe Ed. a IV-a , Editura Economic ă, Bucure ști, 2006
52. Stiglitz, Joseph – Globalizarea: speran țe și deziluzii, Editura Economic ă, Bucure ști,
2003
53. Trenca, Ioan – Metode și tehnici bancare.Ed 3-a, Casa c ărții de știin ță Cluj-Napoca,
2006
54. Trenca, Ioan – Tehnica bancar ă. Ed 3-a, Casa c ărții de știin ță Cluj-Napoca, 2008
55. Thurow, Lester – False Dawn, The End of Laisser-Fair, Penguin Publishing House,
London, United Kingdom, 1996
56. Van den Berg, L. – The Organising Capacity of Metropolitan Regions, Euricur Series,
Ashgate, Altershot, 1997

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

57. Van Hauwermeiren M., Vose D., Vanden Bossche S. – A Compendium of
Distributions (second edition). [ebook]. Vose Software, Ghent, Belgium. Available from
www.vosesoftware.com , 2012

58. Vinter, G. – Project Finance – A Legal Guide , Sweet and Maxwell Ltd., 3rd Edition,
London, United Kingdom, 2006
59. Wallace H., Wallace W., Polack M. – Policy Making in the European Union , Oxford
University Press, United Kingdom, 2005
60. Wostner, P. – The Microefficiency of EU Cohesion Policy , European Policies
Research Centre, Glasgow, 2008

Articole, Rapoarte de specialitate

61. Bal, A., Lu țaș, M., Jora, O., Topan, V. – Studiul nr. 1 – Scenarii privind evolu țiile
comunitare în domeniul competitivit ății, politicii de coeziune și politicii de dezvoltare
regional ă, Studii de strategie și politici (SPOS 2007) , Institutul European Român,
Bucure ști, www.ier.ro , 2007
62. Bauer, P. T. – „ N. H. Stern on Substance and Method in Development Economics .”
Journal of Development Economics 2: 387–405, 1975
63. Barry, Tom, Carlsen, Laura, Gershman, John – The Good Neighbor Policy—A History to
Make Us Proud (Silver City, NM: International Relations Center, A pril 2005), online at:
http://www.irc-online.org/content/commentary/2005/0 503ggn.php , 2005
64. Băleanu, A. – Impactul fondurilor structurale – Aspecte calitativ e , Working Paper nr. 20,
Institutul European Român, Bucure ști, www.ier.ro , 2007
65. Boldrin, Michele, Canova, Fabio – Regional Policies and EU Enlargement (February
2003) . Editat ă în cadrul CEPR Discussion Paper No. 3744. Centre f or Economic Policy
Research, London, United Kingdom. Disponibil ă online la:
http://ssrn.com/abstract=385200, 2003
66. Bourguignon, F., Sundberg, M. – Absorptive Capacity and Achieving the MDG’s, UNU-
WIDER, Research Paper No. 2006/47, Washington D.C, 2006
67. Collier, Paul, Dollar, David – Can the World Cut Poverty in Half? How Policy Refor m
and Effective Aid Can Meet International Developmen t Goals , World Development,
Elsevier, vol. 29(11), pages 1787-1802, November, 2 001

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

68. Cace, C., Cace, S., Iova, C., Nicol ăescu, V. – Absorption capacity of the structural funds.
Integrating perspectives , in „Revista de cercetare și interven ție social ă, vol. 27”, Ia și,
Romania, 2009
69. Capital – Volksbank: Numai 15% din fondurile structurale de l a UE sunt destinate IMM-
urilor , articol publicat în ziarul Capital – variant elec tronic 22.09.2012, diponibil online:
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/volksb ank-numai-15-din-fondurile-structurale-
de-la-ue-sunt-destinate-imm-urilor-171992.html , 2012
70. Cojanu, V., Dima, A., Mu șetescu, R., Pîslaru, D., St ănculescu, M. – Cerin țe specifice ale
gestion ării instrumentelor structurale și implica țiile pentru România , Institutul European
din Romania, Bucure ști, 2004
71. Cojanu, V. – What is at stake for Romania in the process of Euro pean Integration? , în
Romanian Journal of European Affairs vol. 3 no. 3, Institutul European din România,
Bucure ști, 2003
72. Constantin, D. L. – Small and medium enterprises, regional development and networking:
the emerging framework in Romania, în Romanian Journal of European Affairs vol. 2 no.
4, Institutul European din România, Bucure ști, 2002
73. Costân, D. – The politics of evaluation in co-financed projects: the case of scottish
executive and the evaluation of the structural fund s , în Romanian Journal of European
Affairs vol.9 no. 2 , Institutul European din Roman ia, Bucure ști, 2009
74. Ciupagea, C., Jula, D., Marina ș, L., Țurlea, G., Unguru, M., Gheorghiu, R. – Evaluating
costs and benefits of romania’s integration into th e European Union , în Romanian
Journal of European Affairs vol.4 no. 4, Institutul European din Romania, Bucure ști,
2004
75. Ciupagea, C.(coord.), Manoleli, D., Ni ță , V., Papatulic ă, M., St ănculescu, M. – Studiul nr.
3 – Direc ții strategice ale dezvolt ării durabile în România , Studii de strategie și politici
(SPOS 2006) , Institutul European Român, Bucure ști, www.ier.ro , 2006
76. Dalgaard, C.-J., Hansen, H., Tarp, F. – On The Empirics of Foreign Aid and Growth, The
Economic Journal, 114: F191–F216. doi: 10.1111/j.14 68-0297.2004.00219.x, 2004
77. Departamentul pentru Afaceri Europene – Consilier European nr. 9 , Departamentul
pentru Afaceri Europene, Guvernul României, Buchare st, Romania, 2009
78. Dr ăgan, G. – România și managementul Instrumentelor Structurale , Working Paper nr. 5,
Institutul European Român, Bucure ști, www.ier.ro , 2003

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

79. Dupuit, Arsène Jules Étienne Juvénal – De la mesure de l’utilité des travaux publics ,
Annales des ponts et chaussées, Second series, 8, P aris, Fran ța, 1844
80. Dziembala, M. – The regional cooperation in the enlarged European U nion – towards a
united and more competitive Europe , în Romanian Journal of European Affairs vol.7 no.
2, Institutul European din Romania, Bucure ști, 2007
81. Easterly, W. – Can Foreign Aid Buy Growth?, Journal of Economic Perspectives 17: 23–
48, 2003
82. Easterly, W. – Why does foreign aid fail? , Publica ție electronic ă
http://bigthink.com/ideas/5035 , 2007
83. Easterly, W. – Can the West Save Africa? , Journal of Economic Literature 47: 373–447,
2009
84. Economist Intelligence Unit – Plugging in EU Funds and Technology in the New
Member States , The Economist, London, UK, 2007
85. Eze, N. I. – Project Financing Renewable Energy Projects: Can th e Clean Development
Mechanism Improve the Bankability of Renewable Ener gy Projects in Developing
Countries? Available at SSRN: http://ssrn.com/abstract=185190 8 or
http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1851908 , 2010
86. Funda ția Soros România – Accesul Autorit ăților Locale la Fondurile Europene , Funda ția
Soros România, online: http://www.osf.ro/ro/index.php , 2009
87. Hampl, N., Lüdeke-Freund, F., Flink, C., Ade, V., O lbert, S. – The Myth of Bankability –
Definition and Management in the Context of Photovo ltaic Project Financing in
Germany , Goetzpartners & COLEXON (2011). Available at SSRN :
http://ssrn.com/abstract=2067077 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2067077, 2011
88. Horvat, Andrej – Absorption Problems in the European Union’s Structu ral Funds
Focussing on Administrative Absorption Capacities i n the Candidate Countries ; Vienna
University of Economics and Business Administration ; Ph.D. thesis, January, 2004
89. Horvat, Andrej, Maier, G. – Regional development, Absorption problems and th e EU
Structural Funds; Some aspects regarding administra tive absorption capacity in the
Czech Republic, Estonia, Hungary, Slovakia and Slov enia, European Regional Science
Association, Vienna, Austria, 2004
90. Iancu, A. – Real convergence and integration , în Romanian Journal of European Affairs
vol.7 no. 4, Institutul European din Romania, Bucur e ști, 2007

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

91. Iorga, Sorin Corneliu – Coresponsabilitatea – Cheia Succesului prezentat ă la Conferin ța
Caravana Fondurilor Europene – Cum vor schimba fond urile europene România? , 24
martie 2011, Bucure ști, România, 2011
92. Institutul European Român – Uniunea European ă: Istoric, Institu ții, Procese Decizionale,
Institutul European Român, Bucure ști, România, online:
http://www.ier.ro/documente/formare/EU.pdf , 2003
93. Kemmerling, Achim, Thilo, Bodenstein – Ripples in a Rising Tide: Why Some EU
Regions Receive More Structural Funds Than Others D o, publicat ă în cadrul Center for
European Studies Working Paper Series #157, Harvard , United States, online:
http://www.ces.fas.harvard.edu/publications/docs/pd fs/CES_157.pdf , 2008
94. KPMG – EU Funds in Central and Eastern Europe – Progress R eport 2007-2010 , KPMG
Tanácsadó Kft, Hungary, Budapest, 2011
95. Lerrick, Adam, Meltzer, Allan – Grants: a Better Way to Deliver Aid, publicat în
Quarterly International Economics Report, Carnegie Mellon – Gailliot Center for Public
Poverty, online: http://www2.gsu.edu/~poljsd/4421/4421readings/Lerri ck-Meltzer.pdf ,
United States, 2002
96. Lucas, R.E. Jr. – On the Mechanics of Economic Development ; Journal of Monetary
Economics, Vol. 22, 1988
97. Lüdeke-Freund, Florian, Hampl, Nina, Flink, Christ oph – Bankability von Photovoltaik-
Projekten (The Bankability of Solar Photovoltaic Pr ojects) , 2012. Böttcher, J. (Hrsg.) –
Solarvorhaben. Wirtschaftliche, Technische und Rech tliche Aspekte, München:
Oldenbourg, pp. 285-302, 2012
98. Lumperdean, Ioan, Mati ș, Dumitru, Musta ță , R ăzvan – Ghid privind elaborarea și
prezentarea lucr ările de licen ță și diserta ție ,
www.econ.ubbcluj.ro/informa ții…FSEGA.pdf
99. Mrak, M., Wostner, P. – Absorpcijska sposobnost Republike Slovenije za črpanje sredstev
EU , IB revija, Ljubljana, Slovenia, 2004
100. Ngaire, Woods – The International Response to the Global Crisis and the Reform of
the International Financial and Aid Architecture , European Parliament Briefing Paper,
September, European Union, Brussels, http://www.globaleconomicgovernance.org/wp-
content/uploads/Woods-EU-briefing-International-Res ponse-to-the-Financial-Crisis.pdf ,
2009

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

101. Moger, D., – The History of Foreign Economic Aid , Social Science issue 610,
Philadelphia, United States, 1999
102. Oprescu, G. (coord), Constantin, D.L., Ilie, F., Pî slaru, D. – Analiza capacit ății de
absorb ție a fondurilor comunitare în România , Studii de impact III (PAIS III),
Institutul European Român, Bucure ști, www.ier.ro , 2007
103. Oracle Financial Services – Credit Risk Analytics: A Cornerstone for Effective Risk
Management , Oracle World Headquarters, Redwood Shores, Statele Unite a le
Americii, 2008
104. Picard, Louis – Development Administration: Foreign Aid and Policy , University of
Pittsburgh, Graduate School of Public and Internati onal Affairs , Course Spring 2011 ,
available online at: http://www.pitt.edu/~picard/ , 2011
105. Price, Andrew – The new approach to the appraisal of road projects in England ,
publicat în Journal of Transport Economics and Policy, volume 3 3 part 2, University
of Bath, Bath, United Kingdom, 1999
106. Reilly, A. – The EU structural and cohesion funds: solution or s mokescreen to
Europe’s regional disparities? , în Romanian Journal of European Affairs vol.4 no. 2,
Institutul European din România, Bucure ști, 2004
107. Reinikka, R., Svensson, J. – Local Capture: Evidence from a Central Government
Transfer Program in Uganda, Quarterly Journal of Economics, 119: 679–705, 2004
108. Romer, P.M. – Increasing Returns and Long-run Growth , Journal of Political
Economy, Vol. 94, 1986
109. Sachs, Jeffrey – The End of Poverty: Economic Possibilities for Our Time , Penguin
Group, New York, United States, 2005
110. Sogge, David – Foreign Aid: Does it Harm or Help?, The Christian Century, February
23, 2000, pp. 206-209, Chicago, Illinois, United St ates, 2000
111. Shleifer, Andrei – Peter Bauer and the Failure of Foreign Aid , Cato Journal ,Vol. 29,
No. 3 (Fall 2009) , http://www.cato.org/pubs/journal/cj29n3/cj29n3-1.pd f , 2009
112. Stern, N. H. – Professor Bauer on Development , Journal of Development Economics,
1: 191–211, 1974
113. Thibodeau, Patrick – Following criticism, U.S. suspends foreign aid for outsourcing –
USAID to review impact on jobs after complaint, Com puterworld,
http://www.computerworld.com/s/article/9184458/Foll owing_criticism_U.S._suspends
_foreign_aid_for_outsourcing , 2010

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

114. Uniunea General ă a Industria șilor din România – Fondurile Structurale și de Coeziune
2007-2013, Uniunea General ă a Industria șilor din România, Bucure ști, România, 2006
115. Zerbe, Richard – History of Cost Benefit Analysis , lucrare prezentat ă la Conferin ța
Cost Benefit and Cost Effectiveness Analysis – The American Statistical Association
Chicago Chapte r, Chicago, US, 5 Mai 2006, online:
http://www.chicagoasa.org/downloads/CostBenefitConf erence2006/benefit%20cost%
20history.pdf , Chicago, Statele Unite, 2006

Articole proprii

116. Trenca, Ioan, Petria, Nicolae, Droj, Lauren țiu – Considerations over the Methodology
of Financial Analysis and its linkage with Bankabil ity of European Funded Investment
Projects lucrare prezentat ă la Conferin ța Interna țional ă The19th International
Economic Conference – IECS 2012 „The persistance of the global economic crisis:
causes, implications, solutions ”, 15-18 Iunie, Sibiu, România, 2012
117. Droj, Lauren țiu – Testing the Relevance of Financial and Economic Ind icators used
for Banking Analysis of Companies – Using Dispersio n Modeling, lucrare în curs de
publicare Globalization and Higher Education in Economics and Business
Administration , Ia și, 2012
118. Droj, Lauren țiu – Financial Performance Analysis based on the Financ ial Statements
for the Companies Located in the Bihor – Hajdu Biha r Euroregion, lucrare prezentat ă
la Conferin ța International ă European Integration – New Challenges for the
Romanian Economy , 8 th Edition, 25-26 mai, 2012, în curs de publicare în Analele
Universit ății din Oradea
119. Droj, Lauren țiu, Droj, Gabriela – Usage of ACB-MININD Software in the CBA
analysis for financing investment projects through European funding in correlation
with the financing from the banking system, lucrare prezentat ă la Conferin ța
International ă European Integration – New Challenges for the Roman ian Economy ,
8th Edition, 25-26 mai, 2012, în curs de publicare în Analele Universit ății din Oradea
120. Chiril ă, Emil , Droj, Lauren țiu, Bolo ș, Marcel, Kulcsar, Edina – Financial stability –
the pre-requisit of a successful financial activity publicat ă în cartea Indicatori de
Performan ță a Entit ăților Economice din Euroregiunea Bihor–Hajdú-Bihar, rezultat ă
în urma proiectului Cross-Border Research Programme – Performance Indic ators of

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

the Economic Entities from Bihor-Hajdu Bihar Eurore gion , proiect finan țat de
Hungary-Romania Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013, Editura Casa
Cărții de Știin ță, Cluj Napoca, 2011
121. Zăpodeanu , Daniela, Ben țe, Croneliu, Droj, Lauren țiu – Common indicators
characterizing companies in the Bihor–Hajdú-Bihar E uroregion publicat ă în cartea
Indicatori de Performan ță a Entit ăților Economice din Euroregiunea Bihor–Hajdú-
Bihar, rezultat ă în urma proiectului Cross-Border Research Programme –
Performance Indicators of the Economic Entities fro m Bihor-Hajdu Bihar Euroregion ,
proiect finan țat de Hungary-Romania Cross-Border Co-operation Pro gramme 2007-
2013, Editura Casa C ărții de Știin ță, Cluj Napoca, 2011
122. Chiril ă, Emil , Droj, Lauren țiu – Increase in the Role of the Financial Synthesis
Reports for Accession of the European Structural Fu nds, lucrare prezentat ă la
Conferin ța International ă European Integration – New Challenges for the Roman ian
Economy , 7 th Edition, 27-28 mai, 2011, publicat ă în Analele Universit ății din Oradea,
seria Stiin țe Economice, Tom XX 2011, revista cotata CNCSIS B+, 1st issue July
2011, ISSN – 122-569X (în format tip ărit), ISSN-1582-5450 (în format electronic, pe
CD-ROM), pag. 348-353, http://ideas.repec.org/a/ora/journl/v1y2011i1p348-3 53.html ,
2011
123. Droj, Lauren țiu, Droj, Gabriela – European Funding – Reduction of Economic
Disparities or the Rich Get Richer? lucrare prezentat ă la Conferin ța Interna țional ă
18th International Economic Conference – IECS 2011 „Crises after the Crisis.
Inquiries from a National, European and Global Pers pective ”, 19-20 mai 2011, Sibiu,
România
124. Droj, Lauren țiu – Determination of Residual Value within the Cost Benefit Analysis for
the Projects Financed by the European Union lucrare prezentat ă la Conferin ța
International ă European Integration – New Challenges for the Roman ian Economy ,
7th Edition, 27-28 mai, 2011, Oradea, România
125. Droj, Lauren țiu – Financial Indicators for Assessing Investment Proje cts Financed
from EU Structural Funds, Conferin ța Știin țific ă Interna țional ă Aspecte economico-
financiare și sociale ale economiei Republicii Moldova în conte xtul transform ărilor
sistemice și integr ării în spa țiul European”, 26-27 Noiembrie 2010, Chi șin ău,
Republica Moldova

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

126. Droj, Lauren țiu – Absorption Capacity of ERDF Funding between Figures and Facts
in North Western Romania, The 15th International Business Information Managem ent
Association Conference, Cairo, Egypt, 6-7 November 2010, publicat ă în Proceedings
of the 15 th International Business Information Management Asso ciation, editor: Khalid
S. Soliman, ISBN 978-0-9821489-4-5, pag. 1189- 1197, www.ibima.org
127. Droj, Lauren țiu – The Involvement of the Banking Sector in Co-Financi ng European
Funded Projects Proposed by Romanian Private Compan ies – International Workshop
„Advanced Research And Trends In Accounting, Audit And Finance”, ICMEA 2010,
Alba Iulia, România, publicat ă în Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomi ca,
vol. I, Decembrie 2010, pag. 375-386
128. Droj, Lauren țiu, Droj, Gabriela – Spatial Decision Support System for Property
Taxation Modelling, The 14th International Business Information Managem ent
Association Conference, Instanbul Turkey, 23-24 Jun e 2010, publicat ă în Proceedings
of the 14 th International Business Information Management Asso ciation, editor: Khalid
S. Soliman, ISBN 978-0-9821489-3-8, pag. 1746- 1758,
129. Mancia, A., Droj, Gabriela, Droj Lauren țiu, – Applicability Of GIS In Nominal Assets
Valuation, publicat ă în Analele Universit ății din Oradea, Fascicula Construc ții și
Instala ții Hidroedilitare, Tom XIII 2010, revista cotata CN CSIS B+, 1st issue July
2010, ISSN – 14544067 Analele Universit ății din Oradea, Vol. XIII – 2010
130. Droj, Lauren țiu – The Analysis of Absorption Capacity of European Funding in the
North Western Region of Romania , lucrare prezentat ă la Conferin ța International ă
European Integration – New Challenges for the Roman ian Economy , 6 th Edition, 29-
30 mai, 2010, publicat ă în Analele Universit ății din Oradea, seria Stiin țe Economice,
Tom XIX 2010, revista cotata CNCSIS B+, 2nd issue December 2010, ISSN –
122569 (în format tip ărit)
131. Droj, Lauren țiu – Financial Indicators for the Implementation of a n European Funded
Investment Project under SOP IEC Programme – Case S tudy Of A Romanian SME ,
lucrare prezentat ă la Conferin ța International ă European Integration – New
Challenges for the Romanian Economy , 6 th Edition, 29-30 mai, 2010, publicat ă în
Analele Universit ății din Oradea, seria Stiin țe Economice, Tom XIX 2010, revista
cotat ă CNCSIS B+, 1st issue iulie 2010, ISSN – 122569 (î n format tip ărit).
132. Droj, Gabriela , Droj, Lauren țiu , Mutu, Simona – Geographical Informational Systems
– Applicability In Investments And Banking , lucrare prezentat ă în cadrul conferin ței

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

interna ționale Competitivitate și Stabilitate în Economia Bazat ă pe Cunoa ștere ,
ICONEC 2010, 15-16 mai 2010, în curs de publicare î n Analele Universit ății Craiova,
seria Știin țe Economice.
133. Droj, Gabriela, Mancia, A., Droj, Lauren țiu – Nominal Assets Valuation by GIS , GIS
OPEN 2010, University of West Hungary, Szekesfeherv ar, Hungary, 2010
134. Droj, Lauren țiu, Chiril ă, Emil – Barometru de opinie , lucrare publicat ă în Biserici de
lemn în bazinul Crisul Repede, Oradea, 2010, pag. 142-149 , ISBN 978-973-1903-12-
5, rezultat ă în urma proiectului Valorificarea patrimoniului cultural Biserici de le mn
Bihor , proiect finan țat de Guvernele Islandei, Principatului Liechtenste in si Norvegiei
prin Mecanismul financiar al Spa țiului Economic European.
135. Sab ău-Popa, Diana , Pop, Edina, Droj, Lauren țiu – The implications of the current
international financial crisis on direct taxes refo rm , lucrare sus ținut ă în cadrul
Conferin ței Interna ționale Financial trends in the global economy din 13-14 noiembrie
2009, desf ăș urat ă în cadrul Facult ății de Știin țe Economice și Gestiunea Afacerilor a
Universit ății Babe ș Bolyai din Cluj Napoca, publicat ă în volumul nr. 1 al conferin ței,
pag. 111-116, editura Casa C ărții de Știin ță , Cluj Napoca, 2010
136. Droj, Lauren țiu – Modalit ăți de finan țare a reabilit ării bisericilor de lemn clasificate
ca monument istoric, lucrare publicat ă în Biserici de lemn în bazinul Crisul Repede ,
Oradea, 2010, pag. 110-117, ISBN 978-973-1903-12-5, rezultat ă în urma proiectului
Valorificarea patrimoniului cultural Biserici de le mn Bihor, proiect finan țat de
Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein si Norvegiei prin Mecanismul
financiar al Spa țiului Economic European.
137. Droj, Lauren țiu – Access of Romanian Private Companies to European Fu nding and
the Involvement of the Banking Sector , International Conference „Financial Trends in
the Global Economy”, Universitatea Babe ș Bolyai Cluj Napoca, Facultatea de Știin țe
Economice și Gestiunea Afacerilor, Cluj Napoca, România, 2009
138. Droj, Lauren țiu – Increasing the management and productive capacity o f Romanian
SMEs and large enterprises by accesion of structura l funds – SOP IEC , Editura
Universit ății din Oradea – Analele Universit ății din Oradea, ISSN – 1582 – 5450, vol.
III pag. 195-200, Facultatea de Știin țe Economice, 2009
139. Droj, Lauren țiu – Analysis and classification of Romanian SMEs using the financial
criteria established by the „New SME Classification ”, Editura Universit ății din

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

Oradea – Analele Universit ății din Oradea, ISSN – 1582 – 5450, vol. III pag. 18 9-195,
revist ă cotat ă CNCSIS B+, Facultatea de Știin țe Economice, 2009
140. Trifan, Anca, Droj, Lauren țiu – Non-Rembursable Funds for MicroEnterprises and
SMEs , lucrare prezentat ă la Conferin ța International ă: International Scientific
Symposium „Innovative solution for sustainable deve lopment of textiles industry”,
Faculty of Textiles and Leatherwork, Oradea, 29-30 of May 2008, seria Textile
Piel ărie, Tom IX 2008, revist ă cotat ă CNCSIS B+
141. Trifan, Anca, Droj, Lauren țiu – Regional Operational Programme in Romania , lucrare
prezentat ă la Conferin ța International ă: International Scientific Symposium
„Innovative solution for sustainable development of textiles industry”, Faculty of
Textiles and Leatherwork, Oradea, 29-30 of May 2008 , publicat ă în Analele
Universit ății din Oradea, seria Textile Piel ărie, Tom IX 2008, revist ă cotat ă CNCSIS
B+

Publica ții ale Comisiei Europene

142. Comisia European ă – Guide to Cost-Benefit Analysis of Major Projects – In the context
of EC Regional Policy 1997 edition, Comisia European ă, online:
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgene r/guides/cost/pdf/3_full_en.pdf ,
Brussels, 1997
143. Comisia European ă – Towards sustainability – The Fifth EC Environmental Action
Programme, Comisia European ă – DG Environment , online:
http://ec.europa.eu/environment/actionpr.htm , Brussels, 2005
144. Comisia European ă – Towards sustainability – „Guide to cost-benefit analysis of
investment projects – Structural Fund – ERDF, Cohesion Fund and ISPA”, Comisia
European ă – DG Regional Policy , Brussels, 2002
145. Comisia European ă – Guide to COST-BENEFIT ANALYSIS of investment projec ts –
Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession, Comisia
European ă – DG Regional Policy , online:
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgene r/guides/cost/guide2008_en.pdf ,
Brussels, 2008
146. Comisia European ă – Politica de coeziune 2007-2013 – Comentarii și texte oficiale ,
Oficiul pentru Publica ții Oficiale ale Comunit ăților Europene, Luxemburg, 2007

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

147. European Commission – The Treaty of Rome , European Commission, Rome, Italy,
online:
http://ec.europa.eu/economy_finance/emu_history/doc uments/treaties/rometreaty2.pdf ,
1957
148. European Commision – Single European Act, Available online at
http://ec.europa.eu/economy_finance/emu_history/doc uments/treaties/singleuropeanac
t.pdf , 1986
149. European Commission – Orient ări privind metodologia de realizare a analizei cost uri-
beneficii – Document de lucru nr. 4 , European Commission – Directorate General
Regional Policy, Brussels, 2006
150. European Commission, Annex to the Report from the Commission to the Coun cil and
the European Parliament – 2005 Report on PHARE pre- accession and transition
instruments, European Commission, Brussels, Belgia, 2007
151. European Commission – EVALSED: The resource for the evaluation of Socio-
Economic Development , European Commission – Directorate General Regiona l Policy,
Brussels, 2008
152. European Commission – Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projec ts –
Structural Funds, Cohesion Fund and Instrument for Pre-Accession , European
Commission – DG Regional Policy Brussels, 2008
153. European Commision – European Cohesion Policy in Romania. Available at
http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgene r/informat/country2009/ro_en.pdf ,
2009
154. European Commission – Investing in Europe’s Future , Publications Office of the
European Union, Luxemburg, 2010
155. European Commission – „ Politica de coeziune 2014 –2020 – Investi ții în cre ștere
economic ă și ocuparea for ței de munc ă”, European Commission Brussels, 2011a
156. European Commission – „Propunere de REGULAMENT AL PARLAMENTULUI
EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI de stabilire a unor dispozi ții comune privind
Fondul european de dezvoltare regional ă, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă și Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime, care fac obiectul cadrului str ategic comun, precum
și de stabilire a unor dispozi ții generale privind Fondul european de dezvoltare
regional ă, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului ”, European Commision, Brussels,
disponibila on-line: http://ec.europa.eu/esf/BlobServlet?docId=233&langI d=ro , 2011b
157. European Commission – „ State of the Union 2012 Address – José Manuel Durão
Barroso, President of the European Commission” , European Commision, Brussels,
disponibila on-line:
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?refer ence=SPEECH/12/596
158. European Council – Council Regulation (EC) No 1260/1999 of 21 June 199 9 laying
down general provisions on the Structural Funds , Official Journal of European Union,
Brussels, Belgium, 1999
159. European Council – Council Regulation (EC) No 1083/2006 of 11 July 200 6 laying
down general provisions on the European Regional De velopment Fund, the European
Social Fund and the Cohesion Fund and repealing Reg ulation (EC) No 1260/1999 ,
Official Journal of European Union, Brussels, Belgi um, 2006a
160. European Parliament – Regulation (Ec) No 1080/2006 of the European Parlia ment and
of the Council of 5 July 2006 on the European Regio nal Development Fund and
repealing Regulation (EC) No 1783/1999 , Official Journal of European Union,
Brussels, Belgium, 2006b
161. European Parliament – Fact Sheets on the European Union , European Parliament
Publication Office, Luxembourg, 2009
162. European Union – Cohesion Policy 2007-13 National Strategic Referen ce
Frameworks. Office for Official Publications of the European Co mmunities,
Luxembourg, (2007)
163. European Union – Operational Programme Regional Operational Progr amme,
Brussels, Belgium, (2007)

Legisla ție, Rapoarte și publica ții guvernamentale

164. Autoritatea de Management al Programului Opera țional Regional – REGIO – Lista
proiectelor contractate la 29 iunie 2012 – Autoritatea de Management al Programului
Opera țional Regional – disponibil online
http://inforegio.ro/sites/default/files/Lista%20con tracte%20locatie_29_06_2012_POR.
xls , 2012

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

165. Guvernul României – Carta Verde a Dezvolt ării Regionale în România , Guvernul
României, Bucure ști, 1997
166. Guvernul României – Legea nr. 151/1998 a Dezvolt ării Regionale , Guvernul
României, Bucure ști, România, 1998
167. Guvernul României – Planul na țional de Dezvoltare 2004-2006 , Guvernul României,
Bucure ști, România, 2004
168. Guvernul României – Planul na țional de Dezvoltare 2007-2013 , Guvernul României,
Bucure ști, România, 2005
169. Guvernul României – Cadrul Strategic Na țional de Referin ță 2007-2013 , Guvernul
României, Bucure ști, România, 2006
170. Guvernul României – Hot ărârea de Guvern nr. 386/2007 privind organizarea și
func ționarea Ministerului Economiei și Finan țelor, Guvernul României, Bucure ști,
România, 2007
171. Guvernul României – Ministerul Întreprinderilor Mic i și Mijlocii, „Ghidul
Solicitantului POS CCE Axa 1 Domeniul 1.1 – Sprijin Financiar în valoare de pân ă la
1.075.000 lei acordat pentru investi ții în IMM”, Bucure ști, 2009
172. Guvernul României – HG 606/2010 privind stabilirea unor m ăsuri de accelerare a
implement ării instrumentelor structurale, Guvernul României, Bucure ști, România,
2010
173. Guvernul României – Ministerul Întreprinderilor Mic i și Mijlocii, „Informare cu
privire la calculul valorii reziduale” , Guvernul României, Bucure ști, România, 2011
174. Romanian Government – Regional Operational Programme 2007-2013 , Ministry of
Development, Public Works and Housing, Bucharest, R omania, 2007
175. Ministerul Agriculturii și Dezvolt ării Rurale – Raport Final privind Implementarea
Programului Sapard în România , Ministerul Agriculturii și Dezvolt ării Rurale,
Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD, Bucure ști, România, 2011
176. Ministerul Economiei Comer țului și Mediului de Afaceri – Document Cadru de
Implementare a Programului Opera țional Sectorial „Cre șterea Competitivit ății
Economice” V. 1 – Ianuarie 2011, Guvernul României, Ministerul Economiei
Comer țului și Mediului de Afaceri, Anex ă a Ordinului MECMA 50/06.01.2011 ,
Bucure ști, România, 2011
177. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului – Alocarea financiar ă pe regiuni de
dezvoltare – Programul Opera țional Regional 2007 – 2013 , Bucharest, Romania, 2007

Contribu ții la Metodologia de Analiz ă, Selec ție și Finan țare
a Proiectelor de Investi ții din Fondurile Structurale Europene

178. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului – Evaluarea Implement ării
Priorit ăților și Proiectelor POR 2007 – 2013, adresate mediului de afaceri , Elaborat
pentru Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului de c ătre East West Consulting
(EWC) Brussels, disponibil on-line: http://www.fonduri-
ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-
62/Documente_Suport/Evaluari/1_EVALUARI_POR/3_Eval_ Impl_Prioritati_POR.pd
f, 2011
179. Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului – Document Cadru de Implementare a
Programului Opera țional Regional 2007-2013, versiunea 12, Guvernul României,
Ministerul Dezvolt ării Regionale și Turismului, Anex ă la Ordinului Ministerul
Dezvolt ării Regionale și Turismului 69/16.02.2012 și la Ordinul Ministerului
Afacerilor Europene 181/27.02.2012 , Bucure ști, România, 2012

Site-uri

http://appsso.eurostat.ec.europa.eu
www.bnr.ro
www.businessdictionary.com/definition/bankable.html
www.ec.europa.eu
www.eib.org
www.eurostat.eu
www.gov.ro
www.ier.ro
www.inforegio.ro
http://poscce.mimmcma.ro/
www.nord-vest.ro
http://www.vosesoftware.com/home.php