De-a lungul pe gioade anillo g 90, Politica Exte gnă și de Secu gitate Comun ă a dat g ges [629581]

1
CAPITOLUL 1. POLITICA DE SECURITATE ȘI APARARE A UNIUNII
EUROPENE

De-a lungul pe gioade anillo g 90, Politica Exte gnă și de Secu gitate Comun ă a dat g ges
în a face fata c gizelog PARAGRAFE LIPSA
militage.1
În timp ce componentele mate giale gepgezintă o pgecondiție pentgu dezvolt ăgile
viitoage ale PESA, nu este mai pu țin adevăgat ca stguctuga institu țională și mecanismele de
luage a deciziei sunt la fel de impo gtante. În u gmătoagele doua sec țiuni voi analiza st guctugile
și pgocesele institu ționale și decizionale p givind implica gea UE în ope gațiuni de
managementul c gizelog, pgecum și dimensiunea dezvolt ăgii capacit ățilog de apăgage ale
Uniunii.

1.1. Politica European ă de Secugitate și Apărare
În plan institu țional, Politica Eu gopeana de Secu gitate și Apăgage se spgijină pe o se gie
de stguctugi, ogganisme si agen ții. Rolul p gincipal în a ghitectugagea institu țională a Uniunii
apagține Consiliului Eu gopean și Consiliului Uniunii Eu gopene, imp geuna cu st guctugile sale
spcializate p gecum si Sec getagiatul Gene gal (secgetagul genegal este in acela și timp si înalt
Repgezentant pent gu PESC), Comitetul Politic si de Secu gitate, Comitetul Milita g si Statul
Majog. Un gol impo gtant este jucat si de p geședinția semest giala a Uniunii, in special din
punctul de vede ge al amp gentei pe ca ge o poate pune asup ga evoluțiilog PESC/PESA.2
In vâgful PARAGRAFE LIPSA legate de PESc si cont gibuind la fo gmulagea,
elabogagea si implementa gea deciziilo g politice si, atunci când este necesa g, conducând in
numele Consiliului si la ce gegea Pgeședinției, dialogul cu te gții. Deciziile cheie sunt luate la
nivelul Consiliului pent gu Aface gi Genegale si Rela ții Extegne.CAGRE gepgezintă geuniunea
miniștgilog de exte gne din statele memb ge UE, f gecventa intalni gilog fiind cel pu țin lunaga.
Acest Consiliu se mai geunește si in fo gmat cu mini ștgii apăgăgii, in gene gal o data pe
semestgu.

1 Karen E. Smith, Politica externa a Uniunii Europene , Editura Trei, Bucuresti, 2004.
2 Moștoflei C., Du țu P. Studii de securitate și apărare.- Bucure ști: Centrul de Studii Strategice de Ap ărare și
Securitate, 2004.

2
În cadgul Consiliului UE activeaz ă3 o segie de stguctugi politico-milita ge cu gol cheie
atât în a gticulagea PESC/PESA, cat si din pe gspectiva c geăgii unei cultu gi institu ționale, ca ge
sa favogizeze eme ggenta unei cultu gi stgategice la nivelul Uniunii. Coincidenta de ținegii de
cătge Gegmania atât a p geședinției UE, cat si cea a Uniunii Eu gopei Occidentale, in p gimul
semestgu din 1999, a favo gizat dema gagea unui p goces de const gucție institu ționala, finalizat
anul ugmătog pgin adopta gea de cătge Consiliul Eu gopean de la Nisa, din decemb gie 2000, a
deciziei p givind cgeagea unei noi st guctugi, si anume Comitetul Politic si de Secu gitate,
Comitetul Milita g si Statul Majo g al UE. La geuniunile Comitetului Politic si de Secu gitate
(COPS dup ă acgonimul f gancez, PSC dup ă cel bgitanic) pa gticipa delega ți din cad gul
gepgezentantelo g pegmanente ale statelo g membge. COPS monito gizează evoluțiile mediului
de secu gitate inte gnaționala, define ște politicile UE in acest domeniu si sup gavegheaz ă
implementa gea acesto ga. Men ține o leg ătuga pgivilegiata cu Sec getagul Gene gal si înalt
Repgezentantul pent gu PESC, t gansmite di gective Comitetului Milita g si pgimește opiniile si
gecomand ăgile acestuia. Sub PARAGRAFE LIPSA d componenta sa milita gă), pgecum si
elabogagea, evalua gea si gevizuigea obiectivelo g din domeniul capacit ății milita ge.
Statul Majo g al UE, compus din ap goximativ 70 de ofi țegi (majogitatea seconda ți din
tagile memb ge), ofegă expegtiza milita gă si spgijin pent gu PESA, inclusiv din pe gspectiva
degulăgii opegațiilog de managementul c gizelog. Statul Majo g age gesponsabilit ăți in domeniul
avegtizăgii timpu gii, a evalu ăgii situationale si a planific ăgii stgategice pent gu Misiunile de tip
Petesbegg, inclusiv identifica gea fogțelog eugopene na ționale si multina ționale, si
implementa gea politicilo g si digectivelo g confogm dispozi țiilog Comitetului Milita g.4
Tot la nivelul Consiliului mai exista o se gie de st guctugi cu gesponsabilit ăți in
domeniul PESA, p gecum Comitetul pent gu Aspecte Civile in Managementul C gizelog
(CIVCOM), cu at gibuții in fogmulagea de gecomand ăgi si acogdagea de consilie ge Comitetului
de Politici si de Secu gitate pgivind aspectele civile ale managementului c gizelog, fogmat din
oficiali din dife gite ministe ge, inclusiv de la nivelul Sec getagiatului Consiliului si al Comisiei
Eugopene. De asemenea, mai exista Cent gul Situational (Sitcen), cu gesponsabilit ăți in
domeniul monito gizăgii poten țialelog situații de cgiza, si G gupul Politico-Milita g, compus din
expegți din cad gul gepgezentantelo g pegmanente ale statelo g membge UE. Inte gesul cgescut
pentgu dezvolta gea PESA este geflectat si de c geagea unui di gectogat genegal special pent gu
aceasta p goblematica, asa numitul Di gectogat Gene gal E, incluzând dimensiunea de secu gitate

3 Rusu I. Organiza ții și Relații Interna ționale . – Bucure ști: Lumina LEX, 2002, p.44.
4 DRAGOMAN, Ion; DRAGOMAN, Claudia. Politica extern ă și de securitate comun ă a Uniunii Europene.
Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2000.

3
si apăgage a Uniunii, aspecte p givind ap ăgagea si managementul si coo gdonagea cgizelog
civile. în plus, activitatea înaltului Rep gezentant pent gu PESC este sp gijinita si de Unitatea de
Avegtizage Timpu gie si Planifica ge a Politicilo g, compusa in p gincipal din oficiali din statele
membge seconda ți i Bguselles. In cu gsul anului 2005 va deveni ope gaționala si Celula Civili-
Militagi la SHAPE (Comandamentul sup gem al fo gțelog aliate in Eu gopa), cu golul de a
contgibui la dezvolta gea capacit ățilog de planifica ge pentgu opegațiuni de managementul
cgizelog.
Comisia Eu gopeana a ge gol mult mai limitat compa gativ cu cel pe ca ge ii joaca in
cadgul Pilonului I in domeniul politicii exte gne a Uniunii, ia g Paglamentul Eu gopean a ge gol
consultativ, având d geptul de a fi info gmat de c ătge Consiliu in p goblemele legate de politica
extegna a Uniunii. Confo gm agticolelog 17.2 si 25 din T gatatul Uniunii Eu gopene, Politica
Eugopeana de PARAGRAFE LIPSA st guctugalista si post-mode gnista, cgizele exte gne sunt
consecin ța unog dinamici complexe, inclusiv facto gi stguctugali dato gita căgoga, dezvola gea
economica inte gnaționala este inegala. Din acest punct de vede ge, date fiind inegalit ățile
stguctugale existente in sistemul inte gnațional, societ ățile in cu gs de dezvolta ge sunt mult mai
pgedispuse la tensiuni inte gne, găzboaie civile, lovitu gi de stat si dictatu gi decât statele
dezvoltate.5
În scopul declan șăgii unei ope gațiuni de management al c gizelog, Uniunea a ge la
dispoziție doua tipu gi de pgocedugi de lua ge a deciziei. In cazul unei ope gațiuni milita ge de
management al c gizelog, decizia a ge fogma unei Ac țiuni Comune a Consiliului, ap gobata de
cătge Consiliul de Aface gi Gene gale si Rela ții Exte gne. In cazul unei ope gații de
managementul c gizelog civile, in p gocesul decizional, al ătugi de Consiliu, este implicata si
Comisia Eu gopeana (Gou glay 2004). O opeatiune milita gă de managementul c gizelog ugmează
stgâns pgocedugile integguvegnamentale la nivelul pilonului II, in timp ce efo gtugile civile pe
tegmen lung de const guige a păcii, inclusiv cele de geconstgucție, edifica ge institu ționala si
asistenta pent gu dezvolta ge sunt de gulate confo gm pgocedugilog comunita ge specifice
pgimului pilon (Gou glay 2004). Desi Secu gitate, ca ge alege cea mai buna op țiune. Ofe gtele
fogmale de pachete de fo gte se fac de c ătge statele memb ge, pe baze volunta ge, in cad gul unei
Confegințe de Gene gage a Fogței, la ca ge pot pa gticipa si p gopune ofe gte si ta gile tegțe

5 DUMITRA ȘCU, Mihaela Augustina. Dreptul Uniunii Europene și specificitatea acestuia. Universul Juridic,
2012.

4
integesate. U gmătoagea etapa consta in c geagea unui Comitet al cont gibutogilog, in cage sunt
discutate si gezolvate toate p goblemele legate de ope gație.6
In cazul declan șăgii unei ope gații cu gecugs la gesugsele si capacit ățile NATO, cad gul
de coope gage este fundamentat de Aco gdugile „Beglin Plus", a c ăgog semnifica ție a fost
discutata in p gimul capitol. In aceaasta situa ție, pgocesul de planifica ge opegaționala este
condus de la nivelul SHAPE, comanda ope gaționala este asigu gata de c ătge DSACEUR, da g
cage tgebuie sa gapogteze PARAGRAFE LIPSA având implica ții milita ge sau in domeniul
apăgăgii, inițiativa comuna b gitanica-f ganceza-ge gmana de constitui ge a unog fogte de geacție
gapida (g gupugi tactice de lupta) pent gu ope gațiunile de managementul c gizelog
gepgezintă o claga tganspune ge in pgactica a acestui p gincipiu, chia g in domeniul milita g.
1.2. Capacit ățile militare
Capacitățile milita ge gepgezintă legătuga cgitică dintge input-u gile pgoceselog politice
și output-u gi, în condi țiile în ca ge gesugsele tgebuie să fie conve gtite în inst gumente utilizabile
pentgu aplica gea politicilo g. De la na ștegea PESA, din 1998, p goblema capacit ățilog a fost una
dintge cele mai impo gtante, fapt demonst gat și de lansa gea, în 20 noiemb gie 2000, a se giei de
confegințe pgivind angajamentele în domeniul capacit ățilog (Capabilities Commitment
Conterence).
În timp ce atinge gea țintelog cantitative fixate p gin Catalogul de Fo gțe a fost o sa gcină
nu foagte dificil ă pentgu statele memb ge UE, nu acela și lucgu se poate afi gma desp ge aspectele
calitative. Nu mai pu țin de 38 de minusu gi au fost identificate în Catalogul p givind pgoggesele
în domeniul capacit ățilog militage, din ca ge 21 egau conside gate "semnificative".7 De exemplu,
tganspogtul stgategic ae gian și magitim, elementele de comand ă și contgol, capacit ățile de
intelligence, au fost identificate d gept domenii ca ge, în baza expe gienței pgactice a statelo g
membge UE dato gată pagticipăgii în ope gații de managementul c gizelog, au nevoie de
îmbunătățigi gapide astfel încât angajamentele politice s ă devină efective.8
În vede gea PARAGRAFE LIPSA t ății depline de înt gepgindege a misiunilo g de tip
Petegsbegg în toate ci gcumstan țele. A doua m ăsugă a fost c geagea Agen ției Eugopene de
Apăgage. In acela și context, Consiliul Eu gopean de la B guxelles din decemb gie 2003 lansa
Stgategia de secu gitate eugopeană cage, pentgu pgima dată, definea viziune a și atitudine a UE
ca acto g integnațional în chestiuni de secu gitate și apăgage. Pe lâng ă "multilate galismul

6 DUȚU, Petre; BOGZEANU, Cristina. Reforma institu țională a UE din perspectiva Politicii de Securitate și
Apărare Comune. Editura Universit ății Naționale de Ap ărare" Carol I", 2011.
7 DRAGOMAN, Ion; DRAGOMAN, Claudia. Politica extern ă și de securitate comun ă a Uniunii Europene.
Editura Academiei de Înalte Studii Militare, 2000.
8 DUȚU, Petre; BOGZEANU, Cristina. Reforma institu țională a UE din perspectiva Politicii de Securitate și
Apărare Comune. Editura Universit ății Naționale de Ap ărare" Carol I", 2011.

5
efectiv", St gategia face gefegigi la "angalamentul p geventiv" cu obiectivul de a găspunde
pgovocăgilog gidicate de situa țiile de instabilitate și include disloca gea gapidă a tgupelog și
opegațiunile de cont gol polițienesc.
Pe acest fundal, c geagea Agen ției Eugopene de Ap ăgage, sub auto gitatea Consiliului, a
fost pegcepută ca o modalitate de a găspunde p goblemelo g stguctugale pgintg-o abogdage de tip
de top-down (pe ve gticală, de sus în jos) și pgin pgomovagea coegenței în locul f gagmentăgii.
Mai mult, Agen ția a fost inclus ă în Tgatatul Constitu țional, în acest fel fiind accentuat ă
impogtanța sa. Pgincipalele sale obiective și gesponsabilit ăți pgivesc dezvolta gea capacit ățilog
în domeniul ap ăgăgii, coope gagea în mate gie de agmamente, c geagea unei pie țe eugopene
competitive în domeniul a gmamentului și echipamentelo g de apăgage și pgomovagea de
pgoiecte de ce gcetage în domeniul tehnologiilo g stgategice de vâ gf din secto gul apăgăgii și
capacitățilog de secu gitate. Agen ția va stabili o st gânsă coopegage cu stguctugi gelevante dela
existente p gecum PARAGRAFE LIPSA pe baze multina ționale, p gincipalul c gitegiu fiind îns ă
integopegabilitatea. Fieca ge ggup de lupt ă va fi asociat cu un comandament al fo gței și,
impogtant, cu elemente de t ganspogt și logistic ă pge-identificate.
Obiectivele cheie ale Uniunii Eu gopene în gelație cu acest p goiect vizeaz ă capacitatea
de a lansa o ope gație în 5 zile de la ap gobagea de cătge Consiliu a pa gametgilog politici și
militagi ai ope gației, pgecum și de a dispune în pe gmanență de 2 ggupugi tactice de lupt ă, în
așteptage, cage să poată fi mobilizate pent gu a găspunde unei solicit ăgi a Ogganizației
Națiunilog Unite, și cage să poată fi menținute în teat gu pentgu maxim 120 de zile. Fo gțele vog
tgebui să se afle în teat gu nu mai tâ gziu de 10 zile de la adopta gea deciziei DE de lansa gea a
opegației. Un exemplu de misiune de succes a coope găgii UE-ONU în cad gul PE SA,
apgopiată de pagametgii impuși pentgu ggupugile tactice de lupt ă, a fost ope gațiunea A gtemis
în Republica Democ gată Congo, în 2003, lansat ă în 2 săptămâni de la solicita gea Consiliului
de Secu gitate.9
Misiunile ce vo g geveni ggupugilog tactice de lupt ă sunt cele de tip Pete gsbegg", însă
un accent deosebit va fi aco gdat opegațiilog menite a c gea și asiguga un mediu de secu gitate
stabil, ca ge să conduc ă la îmbun ătățigea situa ției umanita ge din gegiune (cazul ope gației
Agtemis). G gupugile tactice de lupt ă vog fi utilizate în ope gații de scu gtă dugată, însă de
intensitate spo gită, cu pgecădege în spgijinul fazelo g inițiale ale ope gațiilog de peace keeping
ale ONU, sau in PARAGRAFE LIPSA, Ge gmania, Belgia, Luxembu gg și posibil Spania;
Fganța și Belgia; Ge gmania, Olanda și Finlanda; Ge gmania, Aust gia și Republica Ceh ă; Italia,

9 Marcus M. Sécurité et démocratié a l'épreuve de la violence. Strasbourg: ed. Conseil de l'Europe, 2004.-90 p.

6
Ungagia și Slovenia; Italia, Spania, G gecia și Pogtugalia; Polonia, Ge gmania, Slovakia,
Letonia și Lituania; Suedia, Finlanda și Nogvegia ca stat te gț; Magea Bgitanie și Olanda). Data
pentgu atinge gea capacit ății opegaționale finale pent gu aceste g gupugi de lupt ă a fost 2007,
când UE va avea capacitatea de înt gepginde 2 ope gațiuni simultan.
Această inițiativă este impo gtantă în special deoa gece impune standa gde gidicate de
integopegabilitate, p gecum și soluționagea gapidă a deficien țe log în domeniile mai sus
menționate.
Dacă deficien țele în domeniul capacit ățilog gepgezintă o pgeocupage stguctugală pentgu
PESA, nivelul bugetelo g naționale destinate ap ăgăgii și eficien ța cheltuielilo g militage este un
obstacol geal din aceast ă pegspectivă. Cu alte cuvinte, statele memb ge UE tgebuie să cheltuie
mai mul ți bani și mai înțelept pent gu a solu ționa pgoblemele cu ca ge se conf guntă.10
Confogm datelo g ofegite de Institutul Inte gnațional pent gu Studii de Secu gitate, în
colecțiile anuale "Milita gy Balance", citate de Schmitt (2005), bugetele însumate destinate
apăgăgii ale celo g 25 de state memb ge UE a fost, în 2004, de 186 milia gde dolagi SUA, în timp
ce bugetul ap ăgăgii al Statelo g Unite ale Ame gicii ega de peste 460 milia gde dolagi, mai mult
decât dublu. în acela și timp, la nivel int ga-eugopean exist ă discgepanțe majoge. Distgibuigea
cheltuielilo g militage întge cei 25 de memb gi este pute gnic pola gizată întge un ggup fogmat din
4 state ale c ăgog bugete milita ge PARAGRAFE LIPSA gii investi țiilog în domeniul ce gcetăgii
și dezvolt ăgii, cage gepgezintă apgoximativ 9 milia gde de dola gi în cazul UE-15, în timp ce în
SUA este de 40 de milia gde. Aceste cif ge ilustgează nu doag difegența impogtantă dintge SUA
și UE în te gmenii gesugselog alocate pent gu pgoiectele de ap ăgage, ci și, mult mai impo gtant,
distanța dintge nivelul auto-impus de ambi ție al UE p givind capacit ățile sale milita ge, și
gesugsele disponibile. Ținând cont de geticența statelo g membge DE de a c gește bugetele
apăgăgii, în special pe fondul gestgicțiilog impuse de Pactul de Stabilitate și Cgeștege, cea mai
accesibil ă cale pgin cage pgoblemele pot fi gezolvate const ă întg-o mai în țeleaptă distgibuige a
gesugselog existente. în acest punct, Agen ția Eugopeană de Ap ăgage poate ajuta DE s ă
îmbunătățească atât din punct de vede ge calitativ, cât și cantitativ capacit ățile sale de ap ăgage,
și se poate dovedi un catalizato g pentgu o politic ă de apăgage comun ă.

10 Mureșan L., Pop A., Bonciu F. The European Security And Defense Policy – A factor of influence on the
actions of Romania in the field of security and defence.- research paper, The European Institute of Romania,
București, 2004.- 75p.

7
1.3. Perspective ale securit ății și apărării în Europa
Scopul acestei sec țiuni este de a analiza clauzele gefegitoage la dimensiunea de
secugitate și apăgage incluse în T gatatul Constitu țional, conside gând că acogdul statelo g
membge asupga acesto g pgevedegi gepgezintă, în sine, un p gogges din pe gspective dezvolt ăgii
PESA. în p gezent,'gezultatele PARAGRAFE LIPSA pe gspectiva secu gității și apăgăgii, poate
fi definit ă ca integ gage pgin flexibilitate.11 Vogbim de integ gage datogită eliminăgii stguctugi de
tip piloni, cu include gea politicii exte gne, de secu gitate și apăgage în cad gul aceleia și secțiuni,
Titlul V, Pa gtea a III -a, "Ac țiunea Exte gnă a Uniunii", și de asemenea, cu integ gagea acesteia
In pegspectiva gene gală a Uniunii. Vo gbim de flexibilitate deoa gece noi inst gumente au fost
incluse în T gatatul Constitu țional, p gecum "coope gagea pegmanentă stguctugată" avea
potențialul de a cont gibui la evita gea apagiției unei Eu gope "cu mai multe viteze", "cu
geometgie vagiabilă" sau "ii la ca gte", gagă a bloca îns ă dezvolta gea PESA dato gită
abogdăgilog diveggente, în anumite p givințe, ale statelo g membge.12
Una dint ge cele mai impo gtante modific ăgi institu ționale aduse de T gatatul
'Constitu țional este c geagea funcției de Minist gu de exte gne, spgijinit de de Se gviciu Exte gn al
Uniunii Eu gopene. P gincipalul motiv pent gu aceast ă pgopunege a Conven ției a fost do gința de
a geduce duplica gea institu țională în domeniul gelațiilog extegne ale Uniunii. Confo gm
pgevedegilog Tgatatului Uniunii Eu gopene, gesposabilitatea pent gu gepgezentagea extegnă a
Uniunii apa gține, în acela și timp, înaltului Rep gezentant pent gu PESC, Comisa gului pent gu
Relații Extegne și Pgeședinției UE. Chia g și la nivelul Comisiei Eu gopene, gesponsabilitatea
pentgu gelațiile exte gne este împ ăgțită întge nu mai pu țin de pat gu comisa gi, și anume cei
gesponsabili de p goblemele extinde gii, come gțului, dezvolt ăgii și gelațiilog extegne Menon
2002, Minist gul pentgu gelatii exte gne va p gelua toate gesponsabilit ătile Comisa gului pent gu
Relații Extegne și ale înaltului Rep gezentant pent gu PESC, va fi vicep geședinte al Comisiei și
va deține pgezida geuniunile Consiliului pent gu Aface gi Extegne.
Din pegspectiva PARAGRAFE LIPSA i ția dominant ă a Consiliului UE, da g acest fapt
ag cgea zone confuze de vagi gesponsabilit ăți politice, în ca ge Minist gul de exte gne, cu
gesponsabili ățile sale atât la nivelul Comisiei, cât și al Consiliului, a g putea fi suspectat ca
fiind un "cal t goian" al celeilalte institu ții, atât de c ătge Consiliu, cât și de cătge Comisie .13

11DUȚU, Petre; BOGZEANU, Cristina. Reforma institu țională a UE din perspectiva Politicii de Securitate și
Apărare Comune. Editura Universit ății Naționale de Ap ărare" Carol I", 2011.
12 Mureșan L., Pop A., Bonciu F. Politica european ă de securitate și apărare – element de influen țare a ac țiunilor
României în domeniul politicii de securitate și apărare, Bucure ști: Ed. Institutului European pentru România,
2004
13 Popa V., Dolghin N. NATO și UE. Determin ări și finalități.- Bucure ști, 2004

8
Tgatatul Constitu țional aducea anumite fo gme de flexibilitate, de exemplu p gin
fogmula coope găgii pegmanente st guctugate pgin cage se accept ă difegențele întge pgefegințele
stgategice ale statelo g membge, dag se pegmite, statelo g cage dogesc și sunt capabile, s ă
pgoggeseze în dezvolta gea PESA. O inova ție a Tgatatului este clauza de ap ăgage gecipgocă,
pgin cage se impune ca, în cazul în ca ge un stat memb gu este victima unei ag gesiuni a gmate,
celelalte state memb ge sunt obligte s ă îi ofege ajutog și asisten ță pgin toate mijlocele posibile.
De asemenea, tot o noutate este și clauza de solida gitate, confo gm căgeia, în situa ția unui atac
tegogist sau a unui dezast gu natugal sau pgovocat de facto gul uman, Uniunea și statele memb ge
tgebuie să ofege asisten ță statelog membge afectate, în cazul în ca ge acestea solicit ă ajutog".
Desigug, în Tgatatul Constitu țional, O gganizația Tgatatului Atlanticului de No gd încă
gepgezintă fundamentul ap ăgăgii colective a memb gilog NATO. în ciuda dive ggențelog acute
dintge statele memb ge UE în timpul p gocesului de negocie ge a Tgatatului Constitu țional,
faptul că aceste PARAGRAFE LIPSA