Dcontr Suport Curs 2018 [609280]

1CONTRACTE CIVILE

US 1 – NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Structura
1.1. Noțiunea de “contract”
1.2. Clasificarea contractelor
1.3. Condi ții esențiale pentru încheierea contractului
1.4. Sancțiunea nulit ății
1.5. Interpretarea contractului 1.6. Efectele contractului 1.7. Reprezentarea 1.8. Cesiunea contractului 1.7. Cauze de încetare
Obiectiv fundamental :
Cunoașterea aspectelor esențiale ce alcătuiesc conținutul unui contract civil.

Obiective operationale:
– Să definească noțiunea de contract și să identif ice tipologii d e contracte
– Să precizeze condițiile în care se încheie un contract valabil
– Să identifice cauzele care at rag sancțiunea nulității contra ctului
– Să analizeze efectele produse de încheierea unui contract
– Să formuleze întrebări în baza materialului prezentat
Termeni cheie: contract, sancțiune, principii, forma, nulitate, efecte

2
1. 1. Noțiunea de contract

Potrivit art. 1166 C.civ. contractul este acordul de voințe dintre două sau mai
multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic.
Părțile sunt libere să încheie orice contracte și să determine conținutul acestora, în
limitele impuse de lege, de ordi nea publică și de bunele moravu ri.
Părțile trebuie să acționeze cu bună-credință atât la negociere a și încheierea
contractului, cât și pe tot tim pul executării sale. Ele nu pot înlatura sau limita această
obligație.

1. 2. Clasificarea contractelor
a) După raportul dintre obligații:
Contractul este sinalagmatic atunci când obligațiile născute din acestea sunt
reciproce și interdepend ente. In caz contrar , contractul este unilateral chiar dacă executarea
lui presupune obligații în sarcina ambelor părți.
b) După interesul material urmărit de părți: Contractul prin care fiecare parte urmărește să isi procure un avantaj în schimbul
obligațiilor asumate este cu titlu oneros.
Contractul prin care una dintre părți urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu,
fără a obține în schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit .
Contractele cu titlu oneros se împart in contracte comutative si aleatorii in functie de
certitudinea sau incertitudinea intinderii prestatiilor la mome ntul incheierii contractului
(L.Stanciulescu, Curs de drept civil. Contracte , Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2012
Este comutativ contractul în care, la momentul încheierii sale, existența dre pturilor și
obligațiilor părților este certă, iar întinderea acestora este determinată sau determinabilă.
Este aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voința părților, ofe ră cel putin
uneia dintre părți șansa unui c astig și o expune totodată la ri scul unei pierderi, ce depind de
un eveniment viitor și incert.
c) Dupa forma cerută ad validitatem:
Contractul poate fi consensual atunci când se formează prin simplul acord de voință
al părților. Contractul este solemn atunci cand validitatea sa este supusă îndeplinirii unor
formalități preăzute de lege și real atunci cand, pentru validitatea sa, este necesară remiterea
bunului.
d) Dupa modul in care sunt exp rimate voințele contractante:

3Contractul este de adeziune atunci când clauzele sale esențiale sunt impuse ori
redactate de una dintre părți, pentru aceasta sau ca urmare a i ntrucțiunilor sale, cealaltă parte
neavând decât să le accepte ca atare.
Contractul-cadru este acordul prin care parțile convin să negocieze, să încheie sau să
mențină raporturi contractuale ale căror elemente esențiale sun t determinate de acesta.
Modalitatea de executare a contractului-cadru, în special terme nul și volumul
prestațiilor, precum și, dacă es te cazul, prețul acestora sunt precizate prin convențtii
ulterioare.

1. 3. Încheierea contractului
Contractul se încheie prin simplul acord de voințe al părților, dacă legea nu impune o
anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă.
Potrivit art. 1179 C.civ. condițiile esențiale pentru validitatea unui contract sunt:
capacitatea de a contracta, consimțământul părților, un obiect determinat și licit și o cauză
licită și morală.
1. Prin capacitatea de a incheia un contract se ințelege aptitudinea subiectului de
drept civil de a deveni titular de drepturi șsi obligații civil e (Gabriel Boroi, Liviu
Stanciulescu, Instiuții de drept civil în regl ementarea noului Cod civil , Editura Hamangiu,
Bucuresti, 2012, p. 92)
Poate contracta orice persoană c are nu este declarată incapabil ă de lege și nici oprită
să încheie anumite contracte.
Capacitatea de exerci țiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice
civile. Capacitatea de exerciti u deplină începe la data când pe rsoana devină majoră, la 18 ani.
Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exer cițiu restransă. Actele
juridice ale minorului cu capacit ate de exercițiu restransă se încheie de către acesta, cu
încuviințarea părinților (tutor elui) iar, în cazurile prevăzute de lege și cu autorizarea instanței
de tutelă. (L.Stanciulescu, Curs de drept civil. Contracte , Ed.Hamangiu, București, 2012, p.
32)
Potrivit art. 41 C.civ. minorul cu capacitate de exercițiu rest ransă poate face singur
acte de conservare , acte de administrare care nu îl prejudiciază, precum și acte de dispozi ție
de mică valoare, cu caracter cure nt și care se execută la data încheierii lor.
Dispozițiile art. 43 alin.1 pre văd că nu au capacitate de exerc ițiu: minorul care nu a
implinit vârsta de 14 ani și interzisul judec ătoresc .

4Persoana juridic ă iși exercită drepturile și iși îndeplinește obligațiile prin o rganele
sale de administrare.

2. Prin consimțământ se intelege exteriorizarea ho tărârii de a încheia un contract.
1.3.1. Formarea contractului
Contractul se încheie prin negoc ierea lui de către părți sau pr in acceptarea fără rezerve
a unei oferte de a contracta.
Este suficient ca părțile să se pună de acord asupra elementelo r esențiale ale
contractului, chiar dacă lasă unele elemente secundare spre a f i convenite ulterior ori
încredintează determinarea acestora unei alte persoane.
Părțile au libertatea inițierii, desfășurarii și ruperii negoci erilor și nu pot fi ținute
răspunzătoare pentru eșecul acestora.
Partea care se angajează într-o negociere este ținută sa respec te exigentele bunei-
credinte. Partile nu pot conveni limitarea sau excluderea acest ei obligatii.
Partea care initiază, continuă sau rupe negocierile contrar bun ei-credinte răspunde
pentru prejudiciul cauzat celeilalte părți. Pentru stabilirea a cestui prejudiciu se va tine seama
de cheltuielile angajate în ve derea negocierilor, de renuntarea de catre cealalta parte la alte
oferte si de orice imprejurari asemanatoare.
Când o informație confidențială este comunicată de către o part e în cursul
negocierilor, cealaltă parte este ținută să nu o divulge și să nu o folosească în interes propriu,
indiferent dacă se încheie sau nu contractul. Incălcarea aceste i obligații atrage răspunderea
părții în culpă.

1.3.2. Valabilitatea consim țământului
Potrivit art. 1204 C.civ., consimțământul părților trebuie să f ie serios, liber ș i
exprimat în cunoștință de cauză , adică să provină de la o persoană cu discernământ. Este
anulabil contractul încheiat, de o persoană care, la momentul î ncheierii acestuia, se afla, fie și
numai vremelnic, într-o stare care o punea în neputința de a-și da seama de urmările faptei
sale.

5Contractul încheiat de o persoană pusă ulterior sub interdicție poate fi anulat dacă, la
momentul când actul a fost făcut, cauzele punerii sub interdicț i e e x i s t a u ș i e r a u î n d e o b ș t e
cunoscute.
1.3.3. Viciile consim țământului
Consițămăntul este viciat cand este dat din eroare, surpins pri n d o l s a u s m u l s p r i n
violență sau leziune.
Viciile de consimțământ sunt acele imprejurări care af ectează caracterul conștient și
liber al voinței de a încheia un contract.
A. Eroarea
Partea care, la momentul încheierii contractului, se afla într- o eroare esențială
poate cere anularea acestuia, dacă cealalaltă parte știa sau, d upăa caz, trebuia să știe că
faptul asupra căruia a purtat eroarea era esențial pentru încheierea contractului.
În funcție de consecințele care in tervin, există eroare esenția la și eroare neesențială.
Din art. 1207 alin. 2 C.civ. rezultă că eroarea este esențială dacă falsa reprezentare
cade asupra:
– naturii sau obiectului contractului; – identității obiectului prestatiei sau asupra unei calități a acestuia ori asupra unei alte
împrejurări considerate esențiale de către părți în absența căr eia contractul nu s-ar fi încheiat;
– identității persoanei sau asupra unei calități a acesteia în absența căreia contractul
nu s-ar fi încheiat.
Eroarea esentiala, în oricare di n formele sale, atrage nulitate a relativă a contractului.
Eroarea neesențială (indiferentă) este falsa reprezentare a unor împrejurări mai
putin importante la încheierea contractului, în sensul că parte a aflată în eroare ar fi încheiat
actul juridic și dacă ar fi avut o corectă reprezentare a acelo r împrejurări, astfel încât nu este
afectată însăși vala bilitatea acestuia.
Exemplu : eroarea asupra stării civile a cumpărătorului, eroarea asupra solvabilității
cocontractantului, eroarea asupra calităților nesubstanțiale al e obiectului.
În anumite cazuri, legea califică eroarea ca neesențială. Spre exemplu, conform art.
1210 C.civ. simpla eroare de calcul nu atrage anularea contract ului, ci numai rectificarea la
cererea oricăreia dintre părți.
Eroarea neesențială poate atrage cel mult o diminuare (sau majo rare) valorică a
prestației, însă poate să ramână chiar și fără vreo consecință juridică.(Gabriel Boroi, Liviu
Stanciulescu, op.cit., p.102).
B. Dolul

6Potrivit art. 1214 alin. 1 C.civ. consimtamantul este vici at prin dol atunci când
partea s-a aflat într-o eroare provocată de manopere frauduloas e ale celeilalte părți ori
când aceasta din urmă a omis, în mod fraudulos, să îl informeze pe contractant asupra
unor împrejurări pe care se cuvenea să i le dezvăluie.
Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului,
chiar dacă eroarea în care s-a aflat nu a fost esențială. Contr actul este anulabil și atunci când
dolul provine de la reprezentant ul, prepusul ori gerantul aface rilor celeilalte părți.
C. Violența
Poate cere anularea contractului partea care a contractat sub i mperiul unei
temeri justificate induse, fără drept, de cealala tă parte sau d e un terț.
Există violență când temerea insuflată este de așa natură încât partea amenințată putea
să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimțământului sau, viața, persoana, onoarea sau
bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent.
Violența poate atrage anularea contractului și atunci când este îndreptată împotriva
unei persoane apropiate, precum soțul, soția, ascendenții ori d escendenții părții al cărei
consimțământ a fost viciat. Existența violenței se apreciază ținând seama de vârsta, starea socială, sănătatea și caracterul
celui asupra căruia s-a exercitat violența, precum și de orice altă împrejurare ce a putut
influența starea acestuia la mome ntul încheierii contractului.
După natura raului cu care se amenință, violența poate să fie fizică sau morală.
Constituie violență și temerea insuflată prin amenințarea cu ex ercitiul unui drept
facută cu scopul de a obțin e avantaje injuste.
Contractul încheiat de o parte a flată în stare de necesitate nu poate fi anulat decât dacă
cealalată parte a profitat de această împrejurare.
Simpla temere izvorâtă din respect, fără să fi fost violentă, nu atrage anularea
contractului .
Violența atrage anularea contract ului atunci când este exercitată de un terț, însă numai
dacă partea al cărei consimțământ nu a fost viciat cunoștea sau , după caz, ar fi trebuit să
cunoască violențaa săvâ rșită de către terț.
Independent de anularea contractul ui, autorul violenței răspund e pentru prejudiciile ce
ar rezulta.
D. Leziunea Există leziune atunci când una dintre părți, profitând de starea de nevoie, de
lipsa de experiență ori de lipsa de cunoștințe a celeilalte părți, stipulează în favoarea sa

7ori a unei alte persoane o presta ție de o valoare considerabil mai mare, la data încheierii
contractului, decât valoarea propriei prestații.
Existența leziunii se apreciază și în funcție de natura și scop ul contractului.
Leziunea poate exista si atunci când minorul iși asumă o obliga ție excesivă prin
raportare la starea sa patrimoni ală, la avantajele pe care le o bține din contract ori la ansamblul
circumstanțelor.
Partea al cărei consimțământ a fost viciat prin leziune poate c ere, la alegerea sa,
anularea contractului sau reducerea obligațiilor sale cu valoar ea daunelor-interese la care ar fi
indreptațită.
Dreptul la actiunea în anulare sau în reducerea obligațiilor pe ntru leziune se prescrie
în termen de un an de la data î ncheierii contractului.
3. Conform art. 1225 C.civ., obiectul contractului – îl reprezintă operațiunea
juridică, precum vânzarea, locațiu nea, împrumutul și altele ase menea, convenită de părți,
astfel cum aceasta reiese din ansamblul drepturilor și obligați ilor contractuale.
Obiectul contractului trebuie să fie determinat ș i licit , sub sancțiunea nulității
absolute. Este ilicit atunci când este prohibit de lege sau contravine ordinii publice ori
bunelor moravuri.
În lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta și asupra bunurilor
viitoare. Numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei prestații
contractuale.
Dacă prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui tert pot fac e obiectul unei prestații,
debitorul fiind obligat să le procure și să le transmită credit orului sau, după caz, să obțină
acordul terțului. În cazul neexecutării obligației, debitorul r ăspunde pentru prejudiciile
cauzate.
4. Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul . Aceasta
trebuie să existe, să fie licită și morală. Cauza este ilicită când este contrară legii și ordinii
publice iar imorală când este contrară bunelor moravuri.
Cauza este ilicita si atunci cand contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea
unei norme legale imperative.
Lipsa cauzei atrage anulabilitate a contractului, cu exceptia cazului in care contractul a
fost gresit calificat si poate produce alte efecte juridice.
Cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a contractului daca este comuna, ori
in caz contrar, daca cealalta pa rte a cunoscut-o sau, dupa impr ejurari, trebuia s-o cunoasca.
5. Forma contractului

8Vointa de a contracta poate fi exprimata verbal sau in scris. V ointa poate fi
manifestata si printr-un comporta ment, care, potrivit legii, co nventiei partilor, practicilor
statornicite intre acestea sau uzantelor, nu lasa nicio indoial a asupra intentiei de a produce
efectele juridice corespunzatoare.
Inscrisul care constata incheierea contractului poate fi sub se mnatura private sau
authentic, avand forta probanta prevazuta de lege.
Este lovit de nulitate absoluta contractul incheiat in lipsa formei pe care, in chip
neindoielnic, legea o cere pent ru incheierea sa valabila.
Daca partile s-au invoit ca un contract sa fie incheiat intr-o anumita forma, pe care
legea nu o cere, contractul se soc oteste valabil chiar daca for ma nu a fost respectata.

1.4. Nulitatea contractului
Orice contract incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de leg e pentru incheierea sa
valabila este suspus nulitatii, daca prin lege nu se prevede o alta sanctiune.
Nulitatea poate fi definita ca sanctiunea care lipseste actu l juridic civil de efectele
contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila (G.Boroi , L.Stanciulescu,
Institutii de drept civil in re glementrea noului Cod civil, p. .198)
Daca prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poa te fi constatata sau
declarata prin acordul partilor.
Prin acordul partilor nu pot fi instituite si nici suprimate ca uze de nulitate. Orice
conventie sau clauza contrara este considerata nescrisa.
In functie de natura interesului ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea
actului juridic civil, se deoseb este nulitatea absoluta si nuli tatea relativa.
1.4.1. Nulitatea absoluta Este nul contractul incheiat cu incalcarea unei dispozitii lega le instituite pentru
ocrotirea unui interes general. Nulitatea absoluta poate fi inv ocate de orice persoana
interesata, pe cale de actiune sau exceptie.
Contractul lovit de nulitate abs oluta nu este susceptibil de co nfirmare decat in cazurile
prevazute de lege.
1.4.2. Nulitatea relativa Contractul incheiat cu incalcar ea unei dispozitii legale instituite pentru ocrotirea unui
interes particular este anulabil.
Nulitatea relative poate fi invocate numai de cel al carui inte res este ocrotit prin
dispozitia legala incalcata. Cont ractul anulabil este susceptib il de confirmare.

91.4.3. Cauzele de nulitate
Contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume pr evazute de lege, precum
si atunci cand rezulta neindoielni c din lege ca interesul ocrotit este unul general.
Contractul este anulabil cand au fost nesocotite dispozitiile l egale privitoare la
capacitatea de exercitiu, cand c onsimtamantul uneia dintre part i a fost viciat, precum si in alte
cazuri prevazute de lege.
1.4.4. Regimul juridic al nulitatii Clasificarea nulitatilor in absolute si relative prezinta impor tanta sub aspectul
regimului juridic, diferit, pe care il are fiecare dintre acest e doua feluri de nulitati.
Prin regim juridic al nulitatii se au in vedere regulile carora le este supusa nulitatea
absoluta sau, dupa caz, nulitatea relativa.
a) Nulitatea relativa – poate fi invocata, in principiu, numai de persoana ocrotita prin
norma juridica incalcata in mome ntul incheierii actului juridic , deci de cel al carui interes a
fost nesocotit la incheierea actului.
– este prescriptibila pe cale de actiune si imprescriptibila pe cale de exceptie potrivit
art. 1249 alin.2 C.civ.
– poate fi acoperita prin conf irmare expresa sau tacita
Avand menirea de a ocroti anumite interese individuale este fir esc ca persoana
interesata sa poata renunta in mod valabil la dreptul de a invo ca nulitatea relativa, daca
apreciaza ca acest fapt este conform intereselor sale. Renuntar ea la un asemenea act are ca
efect acoperirea nulitatii rela tive si se realizeaza prin confi rmare.
b) Nulitatea absoluta – poate fi invocata de oricine are interes, de instanta din ofi ciu,
de procuror, precum si de alt e organe prevazute de lege.
– poate fi invocata oricand, f iind deci imprescriptibila;
– in principiu, nu poate fi acoperita prin confirmare. (G.Boroi , L.Stanciulescu, op.cit.,
p. 222)

1.4.5. Efectele nulitatii
Contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat este considera t a nu fi fost niciodata
incheiat. Desfiintarea contract ului atrage, in conditiile legii , si desfiintarea actelor
subsecvente incheiate in baza lui.
In cazul in care contractul este desfiintat, fiecare parte treb uie sa restituie celeilalte, in
natura sau prin echivalent, pres tatiile primite, chiar daca ace stea au fost executate succesiv
sau au avut un carac ter continuu.

10Clauzele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri s i care nu sunt
considerate nescrise atrag nulitatea contractului in intregul s au numai daca sunt, prin natural
or, esentiale sau daca, in lipsa acestora, contractul nu s-ar f i incheiat.
In cazul in care contractul este mentinut in parte, clauzele nu le sunt inlocuite de drept
cu dispozitiile legale aplicabile.

1. 5. Interpretarea contractului
Contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor , iar nu dupa sensul
literal al termenilor.
La stabilirea vointei concordante se va tine seama, intre altel e, de scopul contractului,
de negocierile purtate de parti, de practicile statornicite int re acestea si de comportamentul lor
ulterior incheierii contractului.
Clauzele susceptibile de mai multe intelesuri se interpreteaza in sensul ce se potriveste
cel mai bine naturii si ob iectului con tractului.
Clauzele indoielnice se interpret eaza tinand seama, intre altel e, de natura contractului,
de imprejurarile in care a fost incheiat, de interpretarea data a n t e r i o r d e p a r t i , d e s e n s u l
atribuit in general clauzelor si expresiilor in domeniu si de uzante.
Clauzele de interpreteaza in sensul in care pot produce efecte, iar nu in acela in care
nu ar putea produce niciunul.
Contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si-au propus a contracta,
oricat de generali ar fi termenii folositi.
Clauzele destinate sa exemplifice sau sa inlature orice indoial a asupra aplicarii
contractului la un caz particul ar nu ii restrang aplicarea in alte cazuri care nu au fost expres
prevazute.

1.6. Efectele contractului 1.6.1. Efectele intre parti
Contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante. Contractul se
modifica sau inceteaza numai prin acordul partilor ori din cauz e autorizate de lege, aspect
care contureaza principiul forte i obligatorii a contractului.
Partile sunt tinute sa isi execute obligatiile, chiar daca executarea lor a devenit mai
oneroasa, fie datorita cresterii costurilor executarii propriei obligatii, fie datorita scaderii
valorii contraprestatiei.

11Cu toate acestea, daca executarea contractului a devenit excesi v de oneroasa datorita
unei schimbari exceptionale a imprejurarilor care ar face vadit injusta obligarea debitorului la
executarea obligatiei, ins tanta poate sa dispuna:
a) adaptarea contractului, pent ru a distribui in mod echitabil intre parti pierderile si
beneficiile ce rezulta din s chimbarea imprejurarilor;
b) incetarea contractului, la m omentul si conditiile pe care le stabileste.

1.6.2. Efectele fata de terti
Contractul produce efecte numai intre parti, daca prin lege nu se prevede altfel.
Contractul este opozabil tertilor, care nu pot aduce atingere d repturilor si obligatiilor nascute
din contract. Tertii se pot prevala de efectele contractului, i nsa fara a avea dreptul de a cere
executarea lui.
La moartea unei parti, drepturil e si obligatiile contractuale a le acesteia se transmit
succesorilor sai universali sau cu titlu universal, daca din le ge, din stipulatia partilor ori din
natura contractului nu r ezulta contrariul.
Semnificatia principiului relativitatii efectelor , instituit de art. 1270 alin. 1 C.civ. este
aceea ca puterea obligatorie, efectele contractului, privesc nu mai partile contractante. Astfel,
contractul nu poate sa profite si nici sa lezeze intersele alto r persoane. (L.Stanciulescu, Curs
de drept civil. Contracte , Editura Hamangiu, Bucuresti, 2012, p. 72).
Exceptiile de la principiul relativitatii efectelor contractulu i se refera la situatiile in
care contractul incheiat produce efecte fata de anumite persoan e care nu au participat nici
direct, nici prin reprezentare la incheierea contractului si ni ci nu au calitatea de succesori ai
partilor.
Aceste exceptii sunt:

a) Promisiunea faptei altuia – este un contract prin care persoana (debitorul) se
obliga sa determine pe o terta persoana sa-si asume un anumit angajament in folosul creditorului din contract. (Liviu Stanciulescu, op.cit . p. 72)
Cel care se angajeaza la a determina un tert sa incheie sau sa rartifice un act este tinut
sa repare prejudiciul cauzat daca tertul refuza sa se oblige sa u, atunci cand s-a obligat si ca
fideiusor, daca tertul nu ex ecuta prestatia promisa.
Cu toate acestea, promitentul nu raspunde daca asigura executar ea obligatiei tertului,
fara a se produce vreun prejudiciu creditorului.

12Intentia promitentului de a se a ngaja personal nu se prezuma, c i trebuie sa reiasa
neindoielnic din contract sau din i mprejurarile in care acesta a fost incheiat.
b) Stipulatia pentru altul – este un contract care confera un dre pt unei persoane
ce nu este nici parte si nici reprezentant (Liviu Stanciulescu, op.cit. , p. 72).
Potrivit art. 1284 C.civ ., oricine poate stipula in numele sau, insa in beneficial unui
tert. Prin efectul stipulatiei, beneficiarul dobandeste dreptul de a cere direct promitentului
executarea prestatiei.
Beneficiarul trebuie sa fie determinat sau, cel putin determinabil la data incheierii
stipulatiei si sa existe in momentul in care promitentul trebui e sa isi execute obligatia. In caz
contrar, stipulatia profita stip ulantului, fara a agrava insa s arcina promitentului.
Daca tertul beneficiar nu accepta stipulatia, dreptul sau se considera a nu fi exista t
niciodata.
Stipulatia poate fi revocata cat timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulant
sau la promitent.
Stipulatia poate fi acceptata s i dupa decesul stipulantului sau promitentului.
Potrivit art. 1281 C.civ. contractul este opozabil tertilor, care nu pot aduce atingere
drepturilor si obligatiilor nascute din contract. Tertii se pot prevala de efectele contractului,
insa fara a avea dreptul de a cere executarea lui, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
Ca exceptie , tertii nu sunt obligati sa ia in considerare unele situatii j uridice create
prin contract, cum ar fi simulatia.
* Simulatia – este operatiunea juridica prin care, printr-un ac t juridic public,
aparent, denumit si simulate, se creeaza o alta situatie juridica decat cea stabilita
printr-un act juridc ascuns, secret dar adevarat (G.Boroi, C.A. Anghelescu, Curs de drept
civil. Partea Generala , Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2011, p. 217).
Contractul secret produce efecte numai intre parti si, daca din natura contractului ori
din stipulatia partilor nu rezulta contrariul, intre succesorii lor universali sau cu titlu
universal.
Cu toate acestea, contractul secret nu produce efcet nici intre p a r t i d a c a n u
indeplineste conditiile de fond cer ute de lege pentru incheierea sa valabila.
Contractl secret nu poate fi invocat de parti, de catre succeso rii lor universali, cu titlu
universal sau cu titlu particular si nici de catre creditorii i nstrainatorului aparent impotriva
tertilor care, intemeindu-se cu buna credinta contractul public , au dobandit drepturi de la
achizitorul aparent.

13Tertii pot invoca impotriva part ilor existenta contractului sec ret, atunci cand acesta le
vatama drepturile.
1.7. Reprezentarea
Puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o
hotarare judecatoreasca, dupa caz.
Contractul incheiat de reprezent ant, in limitele imputernicirii , in numele
reprezentantului produce efecte di rect intre reprezentant si ce alalta parte.

1.8. Cesiunea contractului
Potrivit art. 1315 C.civ. , o parte poate sa isi substituie un tert in raporturile nascut e
dintr-un contract numai daca prestatiile nu au fost inca integral executate, iar cealalta parte
consimte la aceasta.
Cesiunea contractului si acceptarea acesteia de catre contracta ntul cedat trebuie
incheiate in forma ceruta de leg e pentru validitatea contractul ui cedat.
Potrivit textului de lege, pentru incheierea valabila a cesiuni i contractului se cere
acordul partii cedate (conditie de valabilitate). Astfel, in raporturile de cesiune a contractului
se disting trei subiecte: cedatul , cedentul si cesionarul .
Cesiunea contractului poate fi totala sau partiala. Obiectul ce siunii il formeaza
intotdeauna drepturile impreuna cu obligatiile contractuale ale cedentului. (L. Stanciulescu,
op.cit. , p. 76)

1.9. Incetarea contractului
In conformitate cu dispozitiile art. 1321 C.civ. contractul inceteaza, in conditiile legii,
prin executare, acordul de vointa al partilor, denuntare unilaterala, expirarea termenului,
indeplinirea sau, dupa caz, neinde plinirea conditiei, imposibil itatea fortuita de executare,
precum si din orice alte cau ze prevazute de lege.
La incetarea contractului partile sunt liberate de obligatiile asumate. Ele pot fi insa
tinute la repararea prejudiciilor cauzate si, dupa caz, la rest ituirea, in natura sau prin
echivalent, a prestatiilor primite in urma inc heierii contractu lui.

14US II. CONTRACTUL DE VANZARE

Structura capitolului
2.1. Notiunea de “vanzare”
2.2. Caractere juridice ale vanzarii
2.3. Conditii de validitate pentru incheierea contractului
2.4. Efectele contractului de vanzare

Obiectiv fundamental:
– Cunoasterea continutului contractului de vanzare reglementat de Codul
civil

Obiective operationale:
– Sa defineasca conceptul de vanzare
– Sa identifice caractere juridice specifice
– Sa precizeze conditiile de validita te ale contractului de vanza re si
sanctiunea aplicabila in situatia neindeplinirii acestora
– Sa identifice incapacitati de a vinde si a cumpara
– Sa analizeze continutul efectelor contractului de vanzare
– Sa formuleze intrebari in baza materialului prezentat
Termeni cheie: vanzare, cumparare, caracter ju ridic, obligatii, incapacitate, sanctiuni, pret.

15
2.1. Notiune
Potrivit art. 1650 C.civ., vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau,
dupa caz, se oblige sa transmita cumparatorului proprietatea unui bu n in schimbul unui
pret pe care cumparatorul se oblige sa il plateasca.
Poate fi transmis prin vanzare si un dezmembramant al dreptului de proprietate sau
orice alt drept, real sa u de creanta ( C.Toader, Drept civil. Contracte speciale , Ed.All Beck,
Bucuresti, 2003, p.10).

2.2. Caracterele juridice ale vanzarii
Contractul de vanzare-cumparare se particularizeaza prin urmatoarele caractere
juridice (F.Deak, Tratat de drept civil. Contracte speciale, Ed.Universul Juridic, Bucuresti,
2001, p. 10) :
1. Vanzarea are caracter consensual – se incheie prin simplul acord de vointa al
partilor.
Prin exceptie, in cazurile special prevazute de lege vanzarea devine un contract
solemn. Astfel, potrivit art . 885 si art. 888 C.civ. drepturile reale asupra imobilelor cuprinse
in cartea funciara se dobandesc, a tat intre parti, cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in
cartea funciara, pe baza actului autentic notarial.
2. Vanzarea este un contract sinalagmatic (bilateral) – deoarece prin incheierea
sad a nastere la obligatii recipro ce intre partile contractante. Vanzatorul are obligatia sa
predea lucrul vandut si sa garanteze pe comparator, iar cumpara torul are obligatia sa
plateasca pretul.
3. Vanzarea este un contract cu titlu oneros – ambele parti urmaresc anumite
interese patrimoniale, adica primirea unui echivalent material in schimbul prestatiei la care se
obliga.
Astfel, vanzatorul urmareste sa primeasca pretul ca un contraec hivalent al prestatiei
sale, iar cumparatorul urmareste sa primeasca bunul cumparat in schimbul pretului.
4. Vanzarea este un contract comutativ – deoarece existen ta si intinderea
obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la incheierea contractului si nu depins, ca in
contractele aleatorii de un eveniment viitor si incert, care ar face sa existe sanse de castig si
pierdere pentru ambele parti contractante.

16Ca exceptie , se admite, de exemplu, ca van zarea de drepturi litigioase are c a r a c t e r
aleatoriu ( L.Stanciulescu, Curs de drept civil.Contracte, Ed.H amangiu, Bucuresti, 2012, p.
97).
5. Vanzarea este translativa de proprietate – prin efectul realizarii acordului de
vointa si independent de predarea lucrului vandut si de plata p retului, se produce nu numai
incheierea contractului dar opereaza si transferul dreptului de proprietate de la vanzator la
comparator, chiar daca bunul nu a f ost predate ori pretul nu a fost platit inca.
Transmiterea imediata a dreptului de proprietate opereaza numai daca sunt intrunite
urmatoarele conditii:
-vanzatorul este propri etarul lucrului vandut
-obiectul contractului est e un bun determinat individual
-lucrul vandut exista
-partile sa nu fi amanat transfer ul proprietatii printr-o clauz a speciala pentru un
moment ulterior inche ierii contractului.

2.3. Conditii de validitate specifice
Pentru validitatea contractului d e vanzare-cumparare se impune respectarea acelorasi
conditii generale de validitate pe care Codul civil le prevede in art. 1179 pentru orice
conventie: consimtamantul valabil al partii care se oblige, cap acitatea de a contracta, un
obiect determinat, o cauza licita.
Potrivit art. 1180 C.civ., poate contracta orice persoana care nu este declarata
incapabila de lege iar art. 1652 C.civ. dispune ca “pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le
este interzis prin lege”.
Ca exceptie , sunt incapabili de a vinde, in general minorii care nu au imp linit varsta
de 14 ani si interzisii judecatoresti.
Avand in vedere ca vanzarea-cumpararea este act de dispozitie, atat pentru vanzator,
c a t s i p e n t r u c o m p a r a t o r , p a r t i l e trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina la
momentul incheierii co ntractului. Vanzarea este act de dispozit ie numai raportat la obiectul
prestatiei partilor, respectiv pretul si lucrul vandut. (L.Stan ciulescu, op.cit ., p. 99)
In consecinta, potrivit art. 41 alin.2 C.civ., minorii intre 14 si 18 ani vor putea incheia
vanzari personal, dar numai cu incuviintarea parintilor sau, du pa caz, a tutorelui iar in toate
cazurile prevazute de lege si cu autorizarea instantei de tutel a.
Sanctiunea nerespectarii cerintelor privind capacitatea de exer citiu a persoanei fizice
este nulitatea relativa a contractului.

17Persoanele juridice, care sunt supuse inregistrarii, au capacit atea de a avea drepturi si
obligatii de la data inregistrarii lor Ele isi exercita dreptur ile si isi indeplinesc obligatiile prin
organele de administrare, de la data constituirii lor (art. 209 alin.1 C.civ.).
Sanctiunea nerespectarii cerintelor privind capacitatea persoan ei juridice la
contractare este nulitatea absoluta.

2.3.1. Incapacitati speciale de a cumpara
Potrivit art. 1653 C.civ. sub sanctiunea nulitatii absolute , judecatorii, procurorii,
grefierii, executorii, avocatii, notarii publici, consilierii j uridici si practicienii in insolventa nu
pot cumpara, direct sau prin persoane interpuse, drepturi litig ioase care sunt de competenta
instantei judecatoresti in a carei circumscriptie isi desfasoar a activitatea.
Fac exceptie de la aceasta regula:
a) cumpararea drepturilor succesorale ori a cotelor-parti din d reptul de proprietate de
la comostenitori sau coproprietari, dupa caz;
b) cumpararea unui drept litigio s in vederea ind estularii unei creante care s-a nascut
inainte ca dreptul sa fi devenit litigious;
c) cumpararea care s-a facut pentru apararea drepturilor celui ce stapaneste bunul in
legatura cu care exista dreptul litigios.
Dreptul este litigios daca exista un proces inceput s i neterminat cu privire la exis tenta
sau intinderea sa.
De asemenea, potrivit art. 1654 C.civ sunt incapabili de a cump ara, direct sau prin
persoane interpose, chiar s i prin licitatie publica:
a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt insarcinati sa le v anda;
b) parintii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, p entru bunurile persoanelor
pe care le reprezinta;
c) functionarii publici, judecator ii-sindici, practicienii in i nsolventa, executorii,
precum si alte asemenea persoane, care ar putea, care ar putea influenta conditiile vanzarii
facute prin intermediul lor sau care are ca obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror
administrare o supravegheaza.
Incalcarea interdictiilor prevazute la lit. a) si b) se sanctio neaza cu nulitatea relativa
iar a celei prevazute la lit. c) cu nulitatea absoluta .
2.3.2. Incapacitati de a vinde

18Mandatarii, parintii, tutorele, c uratorul, administratorul prov izoriu, functionarii
publici, judecatorii sindici, practicienii in insolventa, execu torii, precum si alte asemenea
persoane nu pot nici sa vanda bunurile proprii pen tru un pret c are consta intr-o suma de bani
provenita din vanzarea ori exploatarea bunului sau patrimoniulu i pe care il administreaza ori
a carui administrare o suprave gheaza.(L.Stanciulescu, op.cit., p.102).
Articolul din Codul civil anterior care interzicea vanzarea intre soti nu a fost mentinut,
ceea ce inseamna ca respectiva prohibitie a fost ridicata (Marcel Gavris, Noul Cod civil.
Comentarii, doctrina si jurisprudenta , p. 10)

2.3.3. Obiectul vanzarii
Orice bun poate fi vandut in mod liber, daca vanzarea nu este interzisa ori limitata
prin lege sau prin conventie sau testament.
Fiind conventie sinalagmatica , obiectul este dublu: pe de o parte prestatia vanzatorului
in privinta lucrului, iar pe de alta parte prestatia cumparator ului in ceea ce priveste
pretul.(C.Toader, op.cit ., p. 42)
1. Lucrul vandut
a) Lucrul vandut sa existe sa u sa poata exista in viitor.
Daca partile au avut in vedere un lucru existent, dar care a pi erit total in momentul
incheierii contractului, vanzarea-cumpararea este nula abs olut, intrucat obligatia vanzatorului
este lipsita de obiect, ceea ce implica si lipsa cauzei angajam entului cumparatorului.(
L.Stanciulescu, op.cit., p. 124)
Potrivit art. 1659 C.civ., daca bunul pierise numai in parte, cumparatorul care nu
cunostea acest fapt in momentul vanzarii poate cere fie anulare a vanzarii, fie reducerea
corespunzatoare a pretului.
Contractele se pot incheia si asupra unor bunuri viitoare. In a cest caz, cumparatorul
dobandeste proprietatea in momentul in care bunul s-a realizat .
Alin. 5 al art. 1659 C.civ. stabileste ca bunul este considerat realizat la data la care
devine apt de a fi folosit potiv it destinatiei in vederea carei a a fost incheiat contractul.
In cazul vanzarii unor bunuri dint r-un gen limitat care nu exis ta la data incheierii
contractului, cumparatorul doba ndeste proprietatea la momentul individualizarii de catre
vanzator a bunurilor vandute. Atunci cand bunul sau, dupa caz, genul limitat nu se realizeaza,
contractul nu produce niciun efect.

19Cu toate acestea, daca nerealizarea este determinata de culpa vanzatorului, el este
tinut sa plateasca conform alin. 2 al aceluiasi articol daune-interese.
Cand bunul se realizeaza numai partial , cumparatorul are alegerea intre a cere:
-fie desfiintarea vanzarii;
-fie de a pretinde reducerea corespunzatoare a pretului.
Atunci cand cumparatorul si-a as umat riscul nerealizarii bunului el ramane obligat la
plata pretului.
b) Lucrul sa fie in circuitul civil
Potrivit art. 1229 C.civ . numai bunurile care sunt in circuitul civil pot face obiectul
unei prestatii contractuale.
Bunurile aflate in circuitul ci vil sunt cele care pot fi doband ite sau instrainate prin acte
juridice, indiferent ca ar fi vor ba despre bunuri care pot circ ula neingradit sau despre bunuri
care pot circula in conditii restrictive. (G.Boroi, Drept civil. Partea generala. Persoanele ,
Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2008, p.102).
Sunt inalienabile bunurile de interesnational sau local, care fac parte din dome niul
public al statului, respectiv al unitatilor administrativ-terit oriale.
c) Lucrul sa fie determinat sau determinabil Bunurile sunt determinate pr in individualitatea lor. Bunurile certe se determina prin
prezentarea caracterelor individuale, indicandu-se natura lor, pozitia sau alte elemente de
identificare. In cazul bunurilor determinate generic, cerinta e ste indeplinita fie prin stabilirea
precisa a cantitatii, calitatii, valorii, fie prin stabilirea n umai a unor criterii de determinare.
Cerinta trebuie respectata in toate cazurile, sub sanctiunea nulitatii absolute a
contractului.
d) Lucrul sa fie licit si moral Cand obiectul contractului este il icit sau imoral, sanctiunea care intervine este
nulitatea absoluta .
e) Lucrul sa fie proprietatea vanzatorului Intrucat contractul este transla tiv de proprietate, vanzatorul trebuie sa fie titularul
dreptului ce se instraineaza. In caz contrar, el nu poate transmite dreptul care face obiectul
contractului. (Fr.Deak, op.cit. , p. 54)
Potrivit art. 17 alin. 1 din C.civ , nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe
drepturi decat are el insusi.
Cu toate acestea, noul Cod civil reglementeaza ipoteza vanzarii lucrului altuia in
cadrul art. 1683.

20Asfel , daca, la data incheierii contractului asupra unui bun individua l determinat,
acesta se afla in proprietatea unui tert , contractul este valabil, iar vanzatorul este obligat sa
asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul s au catre cumparator.
Obligatia vanzatorului se considera ca fiind executata fie prin dobandirea de care
acesta a bunului, fie prin ratificarea vanzarii de catre propri etar, fie prin orice alt mijloc,
direct ori indirect, care procura cumparatorului proprietatea asupra bunului.
Daca din lege sau din vointa partilor nu rezulta contrariul, pr oprietatea se stramuta de
drept cumparatorului din momentul dobandirii bunului de catre v anzator sau al ratificarii
contractului de vanzar e de catre proprietar.
In cazul in care vanzatorul nu asigura transmiterea dreptului d e proprietate catre
cumparator, acesta din urma poate cere:
-rezolutiunea contractului
-restituirea pretului -daca este cazul si daune interese. Atunci cand un coproprietar a vandut bunul proprietate comuna si ulterior nu asigura
transmiterea proprietatii intregului bun catre cumparator, acesta din urma poate cere, pe langa daune interese, la alegerea sa, fie reducerea pretului proportional cu cota parte pe care nu a
dobandit-o, fie rezolutiunea contractului in cazul in care nu ar fi cumparat daca ar fi stiut ca
nu va dobandi proprietatea intregului bun.
Cu toate acestea, cumparatorul care la data incheierii contract ului cunostea ca bunul
nu apartinea in intregime vanzat orului nu poate sa solicite ram bursarea cheltuielilor
referitoare la lucrari le autonome sau voluptuare.
2. Pretul, obiect al cumparatorului – reprezinta echivalentul d atorat de
cumparator in schimbul lucru lui transmis de vanzator.
In lipsa unui pret, vanzarea este lovita de nulitate absoluta , deoarece obligatia
cumparatorului nu are obiect, iar obligatia vanzatorului este l ipsita de cauza. (L.Stanciulescu,
op.cit., p.132)
Ca element esential de validitate al vanzarii, pretul trebui sa intruneasca urmatoarele
conditii:
a) sa fie stabilit in bani – este de esenta vanzarii. (Fr.Deak, op.cit., p. 61)
Daca instrainarea unui lucru se face in schimbul unui alt lucru , pentru stingerea unei
obligatii sau in schimbul unei alte prestatii, contractul nu ma i poate fi calificat vanzare –
cumparare.
b) sa fie determinat sau determinabil

21Potrivit art.1661 C.civ., vanzarea facuta pe un pret care nu a fost determinat in
contract este valabila daca pa rtile au convenit asupra unei mod alitati prin care pretul poate fi
determinat ulterior, dar nu mai tarziu de data platii si care n u necesita un nou acord de vointa
al partilor.
Pretul poate fi determinat si de catre una sau mai multe persoa ne desemnate potrivit
acordului partilor.
Atunci cand persoanele astfel desemnate nu determina pretul in termenul stabilit de
parti sau, in lipsa, in termen de 6 luni de la incheierea contractului, la cererea partii
interesate, presedintele judecat oriei de la locul incheierii co ntractului va desemna, de urgenta,
in camera de consiliu, prin incheiere definitiva, un expert pen tru determinarea pretului.
Daca pretul nu a fost determinat in termen de un an de la incheierea contractului ,
vanzarea este nula , afara de cazul in care partile au convenit un alt mod de dete rminare a
pretului.
Pretul vanzarii este suficient determinat daca poate fi stabili t potrivit imprejurarilor.
Cand contractul are ca obiect bunuri pe care vanzatorul le vind e in mod obisnuit, se
prezuma ca partile au avut in ve dere pretul practicat in mod ob isnuit de vanzator.
c) Pretul sa fie real si serios
Vanzarea este anulabila atunci cand pretul este stabilit fara intentia de a fi platit. De
asemenea, daca prin lege nu se prevede altfel, vanzarea este anulabila cand pretul este intr-
atat de disproportionat fata de valoarea bunului, incat este ev ident ca partile nu au dorit sa
consimta la o vanzare.
Daca pretul este real si serios, contractul de vanzare-cumparar e este, in principiu,
valabil, chiar daca pretul este m u l t i n f e r i o r s a u s u p e r i o r v a l o rii reale a lucrului vandut,
intrucat partile sunt libere sa d etermine pretul sub valoarea l ucrului, echivalenta fiind relativa,
intrucat este raportata atat la valoarea lucrului cat si la sub iectivismul partilor.
(L.Stanciulescu, op.cit ., p.137)

2.3.4. Cauza contractului de vanzare-cumparare
Potrivit regulilor generale aplicabile contractelor, obligatia fara cauza sau fondata pe o
cauza imorala sau nelicita nu poate avea niciun efect. (C.Toade r, op.ci t., p.55)
Pentru a fi valabila, cauza actului juridic trebuie sa indeplin easca urmatoarele cerinte
prevazute de art. 1235 alin.1 C.civ. :sa existe, sa fie licita si morala.

22Potivit art. 1238 alin.2 C.civ . cauza ilicita sau imorala atrage nulitatea absoluta a
contractului daca este comuna ori, in caz contrar, daca cealalt a parte a cunoscut-o sau, dupa
imprejurari, trebuia s-o cunoasca.

2.4. Efectele contractului de vanzare-cumparare
Obligatiile vanzatorului
Dispozitiile art.1672 din C.civ. reglementeaza principalele obl igatii ale vanzatorului:
1. sa transmita proprietatea bunului sau dupa caz, dreptul vand ut;
Odata cu proprietatea cumparatorul dobandeste toate drepturile si actiunile accesorii
ce au apartinut vanzatorului.
Cu exceptia cazurilor prevazute de lege ori daca din vointa par tilor nu rezulta
contrariul, proprietatea se stramuta de drept cumparatorului din momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat ori pretul nu a fost platit inca.
Potrivit art.1676 C.civ ., in materie de vanzare de imobile, stramutarea proprietatii de
la vanzator la cumparator este s upusa dispozitiilor de carte fu nciara.
Stipulatia prin care vanzatorul isi rezerva pr oprietatea bunulu i pana la plat a integrala a
pretului este valabila chiar daca bunul a fost predat. Aceasta stipulatie nu poate fi insa opusa
tertilor decat dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate cerute de lege, dupa natura
bunului.
2. sa predea bunul – se face prin punerea acestuia la dispozitia cumparatorului, lib er
de orice bunuri ale vanzatorului.
Predarea bunului mobil se face fie prin remiterea materiala, fi e prin remiterea titlului
reprezentativ ori a unui alt doc ument sau lucru care ii permite cumparatorului preluarea in
orice moment.
Predarea trebuie sa se faca la l ocul unde bunul se afla in mome ntul incheierii
contractului, daca nu rezulta altf el din conventia partilor ori, in lipsa acesteia, din uzante.
Bunul trebuie sa fie predat in starea in care se afla in moment ul incheierii
contractului. Cumparatorul are obligatia ca imediat dupa prelua re sa verifice starea bunului
potrivit uz antelor.
Daca nu s-a convenit altfel, fructele bunului vandut se cuvin c umparatorului din ziua
dobandirii proprietatii.
In lipsa unui termen, cumparatoru l poate cere predarea bunului de indata ce pretul este
platit Daca insa, ca urmare a unor imprejurari cunoscute cumpar atorului la momentul

23vanzarii, predarea bunului nu se poate face decat dupa trecerea unui termen, partile sunt
prezumate ca au convenit ca predarea sa aiba loc la expirarea a celui termen.
Daca obligatia de plata a pretului este afectata de un termen s i, dupa vanzare,
cumparatorul a devenit insolvabil ori garantiile acordate vanza torului s-au diminuat,
vanzatorul poate suspenda executa rea obligatiei de predare cat timp cumparatorul nu acorda
garantii indestulatoare ca va plat i pretul la termenul stabilit .
3. sa il garanteze pe cumparator c ontra evictiunii si viciilor bunului.
Garantia contra evictiunii
Dispozitiile art. 1695 C.civ . stipuleaza ca vanzatorul este de drept obligat sa il
garanteze pe cumparator impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului vandut.
Garantia este datorata impotriva evictiunii ce rezulta din pret entiile unui tert numai
daca acestea sunt intemeiate pe un drept nascut anterior datei vanzarii si care nu a fost adus la
cunostinta cumparatorulu i pana la acea data.
De asemenea, garanția este datorată împotriva evicțiunii ce prov i n e d i n f a p t e
imputabile vânzătorului, chiar dacă acestea s-au ivit ulterior vânzării.
2.4.1.Limitele garantiei
Parțile pot conveni să extindă sau să restrângă obligația de ga ranție. Acestea pot chiar
conveni să îl exonereze pe vânzăt or de orice gara nție contra ev icțiunii.
Stipulatia prin care obligatia de garantie a vanzătorului este restrânsă sau înlăturată nu
îl exonerează pe acesta de obligația de a restitui prețul, cu e xcepția cazului în care
cumpărătorul și-a asumat ris cul producerii e vicțiunii.
Chiar dacă s-a convenit că vânzătorul nu va datora nicio garan ție, el răspunde totuși
de evicțiunea cauzată ulterior vânzării prin faptul său personal ori de cea provenită din cauze
pe care, cunoscându-le în momentul vânzării, le-a ascuns cump ărătorului . Orice stipulație
contrară este considerată nescrisă.
2.4.2. Inlaturarea obligatiei de garantie contra evictiunii
Potrivit art. 1704 C.civ. atunci când cumpărătorul a păstrat bu nul cumpărat plătind
terțului evingător o sumă de bani sau dându-i un alt bun, vânză torul este liberat de urmările
garanției, prin:
– rambursarea către cumpărător a sumei plătite cu dobânda legală calculată de la
data plății,
– prin plata valorii bunului dat, precum și, în ambele cazuri, a tuturor cheltuielilor
aferente.

24 Dispozitiile art. 1705 C.civ. stab ilesc obligatia cumparatorul ui chemat in judecata de un tert
care pretinde ca are drepturi a supra lucrului vandut de a-l chema in cauza pe vanzator.
In cazul in care nu a facut-o, fiind condamnat printr-o hotarare intrata in puterea
lucrului judecat, pierde dreptul de garantie daca vanzatorul do vedeste ca existau motive
suficiente pentru a se respinge cererea

Garantia contra viciilor bunului vandut

Vanzatorul trebuie sa asigure cumparatorului si posesiunea util a lucrului vandut.
(L.Stanciulescu, op.cit ., p.166)
Vânzătorul garantează cumpărătorul conform art. 1707 C.civ. co ntra oricăror vicii
ascunse care fac bunul vândut impropriu î ntrebuințării la care este de stinat sau care îi
micșorează în asemenea măsură întrebuințarea sau valoarea încât , dacă le-ar fi cunoscut,
cumpărătorul nu ar fi cumpărat sau ar fi dat un preț mai mic.
Este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistență de
specialitate, de către un cumpă rător prudent și diligent.
Garanția este datorată dacă viciul sau cauza lui exista la dat a predării bunului.
Vânzătorul nu datorează garanție contra viciilor pe care cumpă rătorul le cunoștea la
încheierea contractului.
1. Conditiile garantiei contra viciilor (Fr.Deak, op.cit. , p.85):
a) trebuie sa fie ascuns – vanzatorul nu datoreaza garantie pentru viciile aparente, cu privire
la care cumparatorul a putut singur sa se convinga.
Nu poate fi considerat ascuns nici viciul pe care vanzatorul do vedeste ca l-a adus la
cunostinta cumparatorului in mom entul incheierii contractului.
b) trebuie ca viciul sa fi exista t in momentul incheierii contr actului
Este indeplinita conditia anterioritatii si deci, se poate anga ja raspunderea
vanzatorului daca “germenele” viciului este anterior, chiar dac a efectul se manifesta dupa
incheierea contractului. In acest sens, daca o haina de blana cumparata in luna octombri e se destrama in luna ianuarie
a anului urmator, in conditii de ger, s-a angajat raspunderea v anzatorului pentru vicii ascunse.
(C.Toader, op.cit ., p.71)
c) v i ciu l sa fie g ra v – nu orice deficiente ale lucrulu i vandut sunt susceptibile de a atrage
raspunderea pentru vicii, ci numai cele cu o anumita greutatate. Gravitatea viciului fiind o
situatie de fapt, ramane sa fie a preciata de instanta. (L.Stanc iulescu, op.cit ., p. 169)

25Potrivit art. 1708 C.civ. dacă pă rțile nu au convenit altfel, v ânzătorul este obligat să garanteze
contra viciilor ascunse, chiar și atunci când nu le-a cunoscut .
Clauza care înlătură sau limitează răspunderea pentru vicii este nulă în privința viciilor pe
care vânzătorul le-a cunoscut ori trebuia să le cunoască la dat a încheierii contractului.

2. Prescriptia dreptului la actiune pentru vicii ascunse
Cumparatorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului est e obligat sa le aduca la
cunostinta vanzatorului intr-un termen rezonabil, stabilit cu imprejurarile, sub sanctiunea
decaderii din dreptul de a cere rezolutiunea contractului.
Termenele “de aducere la cunostinta” incep sa curga de la data descoperirii lor . Cand
viciul apare in mod gradual, termenele de aducere la cunostinta vanzatorului incep sa curga
din ziua in care cumparatorul isi da seama de gravitatea si intinderea viciului .
(L.Stanciulescu, op.cit., p. 171) 3. Efectele garantiei
În temeiul obligației vânzătorul ui de garanție contra viciilor, cumpărătorul poate
obține, după caz:
a) înlăturarea viciilor de către vânzător sau pe cheltuiala acest uia;
b) înlocuirea bunului vândut cu un bun de același fel, însă lipsi t de vicii;
c) reducerea corespunzătoare a prețului;
d) rezoluțiunea vânzării.
La cererea vânzătorului, instanța, ținând seama de gravitatea viciilor și de scopul
pentru care contractul a fost încheiat, precum și de alte împre jurări, poate dispune o altă
măsură prevăzută la alin. (1) decât cea solicitată de cumpărăto r.
În situația în care la data încheierii contractului vânzătorul cunoștea viciile bunului
vândut, pe lângă una dintre măsurile prevăzute la art. 1.710, v ânzătorul este obligat la plata
de daune-interese , pentru repararea întregului pr ejudiciu cauzat, dacă este cazu l.
Dreptul la actiune, fie redhibitorie sau estimatorie, se prescr ie in termenul general de
prescriptie de trei ani. (L.Stanciulescu, op.cit. p.171)
Garantia pentru buna functionare

Potrivit art. art. 1.716, in afară de garanția contra viciilor ascunse, vânzătorul care a
garantat pentru un timp determinat buna funcționare a bunului v ândut este obligat, în cazul
oricărei defecțiuni ivite înăunt rul termenului de garanție, să repare bunul pe cheltuiala sa.

26Dacă reparația este imposibilă sau dacă durata acesteia depășeș te timpul stabilit prin
contract sau prin legea specială, vânzătorul este obligat să în locuiască bunul vândut. În lipsa
unui termen prevăzut în contract s au în legea specială, durata maximă a reparației este de 15
zile de la data când cumpărăto rul a solicitat repararea bunului .
Dacă vânzătorul nu înlocuiește bunul într-un termen rezonabil, potrivit cu
împrejurările, el este obligat, la cererea cumpărătorului, să î i restituie prețul primit în
schimbul înapoierii bunului.
Cu toate acestea, garanția nu va fi datorată dacă vânzătorul do vedește că defecțiunea s-a
produs din pricina modului nepotrivit în care cumpărătorul a fo losit sau a păstrat bunul.
Comportamentul cumpărătorului se apreciază și luându-se în cons iderare instrucțiunile scrise
care i-au fost comunicate de către vânzător.
In conformitate cu art. 1.718 . – Sub sancțiunea decăderii din dreptul de garanție,
cumpărătorul trebuie să comunice defecțiunea înainte de împlini rea termenului de garanție.
Dacă această comunicare nu a putut fi făcută în termenul de gar anție, din motive obiective,
cumpărătorul are obligația să comunice defecțiunea într-un termen rezonabil de la data
expirării termenului de garanție.
Aceste dispozitii sunt aplicabile în mod corespunzător și în ca zul în care vânzătorul a
garantat că bunul vândut va păstra un timp determinat anumite c alități.

Obligatiile cumparatorului

Potrivit art. 1719 C.civ. cumparatorul are urmatoarele obligatii principale:

1. sa preia bunul vandut
In cazul vanzarii bunurilor mobile, cumparatorul este de drept in intarziere cu privire
la indeplinirea obligatiilor sale daca, la scadenta, nici nu a platit pretul si nici nu a preluat
bunul.
Atunci când vânzarea s-a făcut fără termen de plată, iar cumpăr ătorul nu a plătit
prețul, vânzătorul poate ca, în cel mult 15 zile de la data predării , să declare rezoluțiunea
fără punere în întârziere și să ceară restituirea bunului mobil vândut, cât timp bunul este încă
în posesia cumpărătorului și nu a suferit transformări
2. sa plateasca pretul vanzarii
În conformitate cu dispozitiile art. 1720 C.civ., in lipsa unei stipulații contrare,
cumpărătorul trebuie să plătească prețul la locul în care bunul se afla în momentul încheierii
contractului și de îndată ce proprietatea este transmisă.

27Dacă la data încheierii contract ului bunurile se află în tranzi t, în lipsa unei stipulații
contrare, plata prețului se face la locul care rezultă din uzan țe sau, în lipsa acestora, la locul
destinației.
În cazul în care nu s-a convenit altfel, cumpărătorul este ținu t să plătească dobânzi
asupra prețului din ziua dobândirii proprietății, dacă bunul pr oduce fructe civile sau naturale,
ori din ziua predării, dacă bunul nu produce fructe, însă îi procură alte foloase.
Cumpărătorul care află de existe nța unei cauze de evicțiune est e îndreptățit să
suspende plata prețului până la încetarea tulburării sau până c ând vânzătorul oferă o garanție
corespunzătoare.
Exceptie: Cumpărătorul nu poate suspenda plata prețului dacă a cunoscut pericolul
evicțiunii în momentul încheierii contractului sau dacă în cont ract s-a prevăzut că plata se va
face chiar în caz de tulburare.
Pentru garantarea obligației de plată a prețului, în cazurile p revăzute de lege
vânzătorul beneficiază de un privilegiu sau, după caz, de o ipotecă legal ă asupra bunului
vândut.
In cazul in care cumparatorul nu isi executa principala sa obli gatie de plata a pretului,
vanzatorul are la dispozitie trei mijloace juridice (L.Staciule scu, op.cit., p. 179):
 sa invoce exceptia de neexecutare care ii permite sa refuze pre darea lucrului
vandut;
 sa ceara executarea silita a obl igatiei de plata (care este tot deauna posibila,
intrucat are ca obiect o suma de bani);
Actiunea in plata pretului are caracter personal si se prescrie in termenul general de
trei ani.
 sa ceara rezolutiunea porivit re gulilor generale precum si daun e interese.

28
US III. CONTRACTUL DE LOCATIUNE

Structura
3.1. Notiunea de “locatiune”
3.2. Caractere juridice specifice 3.3. Formarea contractului 3.4. Efectele contractului de locatiune 3.5. Cazuri de incetare

Obiectiv fundamental :
– Cunoasterea continutului contractu lui de locatiune reglementat de Codul civil
Obiective operationale:
– sa defineasca notiu nea de locatiune
– sa identifice caracterele juridice specifice – sa prezinte formarea contra ctului, precizand conditiile de v aliditate si sanctiunile aferente
– sa analizeze continutul efect elor contractului de locatiune
– sa formuleze intrebari in baza materialului prezentat Termeni cheie: locatiune, parti, consimtamant va labil, obiectul contractului, obligatiile
partilor.

29
3.1. Notiune
Locatiunea este contractu l prin care o parte, numita locator, se obliga sa
asigure celeilalte parti, numita locatar , folosinta unui bun pentru o anumita perioada,
in schimbul unui pret, denumit chirie .
Locatiunea bunurilor imobile si aceea a bunurilor mobile se num este inchiriere, iar
locatiunea bunurilor agri cole poarta denumirea de arendare .

3.2. Caractere juridice
Locatiunea este un contract sinalagmatic intrucat da nastere la obligatii reciproce
intre parti. Locatorul se obliga sa asigure folosinta vremelnic a a lucrului inchiriat, iar
locatarul sa plateasca pretul locatiunii (Fr.Deak, op.cit., p. 174).
De asemenea se individualizeaza prin urmatoarele caracteristici (L.Stanciulescu,
op.cit. p. 279):
 este un contract consensua l, care se incheie prin simplul acord de vointe al
partilor.
 un contract esentialmente cu titlu oneros, in care partile contractante urmaresc un
interes propriu patrimonial
Daca folosinta unui lucru se va transmite cu titlu gratuit, con tractul este nul ca
locatiune , dar poate fi valabil ca imprumut de folosinta, daca lucrul s- a predat
(comodatul fiind un contract real ) si daca sunt indeplinite si celelalte conditii de
validitate (G.Boroi, op.cit ., p. 190).
 un contract comutativ, deoarece partile cunosc existenta si intinderea obligatiilor
inca de la momentul inc heierii contractului
 un contract cu executare succes iva, deoarece obligatiile partil or se executa in
timp, printr-o prestatie continua, pe toata durata contractului, locatorul fiind
obligat sa asigure folosinta lu crului, iar locatarul sa plateas ca chiria
 un contract translativ de folosin ta temporara a unui lucru indi vidual determinat,
riscul pieirii fortuite fii nd suportat de proprietar.

30
3.3. Formarea contractului de locatiune
3.3.1. Consimtamantul partilor
Potrivit art.1781 C.civ . contractul de locatiune se considera incheiat indata ce parti le
au convenit asupra bunului si pretului.
3.3.2 Capacitatea In principiu, locatiunea este un act de administrare a patrimon iului, astfel incat ambele parti
trebuie sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare. Daca insa contractul priveste
un imobil iar durata inchirierii este mai mare de 5 ani, locati unea este act de dispozitie si ca
atare se impune ca partile sa aiba capacitatatea corespunzatoar e incheierii unor astfel de acte
juridice, respectiv capacitate deplina de exercitiu (C.Toader, op.cit ., p.141)
Dispozitiile referitoare la in capacitati se ap lica in mod cores punzator si in cad rul locatiunii.
3.3.3. Obiectul contractului Locatiunea are obiect dublu: lucr u transmis in folosinta si chiria.
a) Lucrul ce face obiectul locatiunii
Potrivit art. 1779 C.civ. toate bunurile, atat mobile cat si im obile, pot face obiectul
locatiunii, daca dintr-o prevedere legala sau di n natura lor nu rezulta contrariul.
Lucrul inchiriat nu trebuie sa s e distruga sau sa se consume pr in folosinta, prin urmare
obiectul locatiunii il formeaza lucruri nefungibile (individual-determinate) dupa natura lor
sau dupa vointa partilor (L.Stanciulescu, op.cit., p. 283)
Asfel cum reglementeaza Codul c ivil prin art. 1228, si lucrurile viitoare pot forma
obiectul unei locatiuni, excepti e facand bunurile dintr-o mostenire nedeschisa, deoarece
pactele asupra unei succesiuni viitoare sunt prohibite de lege.
Locatiunea nu poate avea ca obiect o persoana. In cazul in care se inchiriaza un lucru
cu personalul de deservire, de exemplu calculatorul impreuna cu operatorul sau, contractul va
fi mixt: locatiune in privinta cal culatorului si prestare de servicii in privinta operatorului.
c) Chiria – potrivit art. 1780 C.civ. poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri
sau prestatii.
Aceasta se fixeaza in raport cu durata contractului, fie global fie, pe unitati de timp si se
plateste la termenele stipulate, de regula in mod succesiv.
Pretul se fixeaza de regula in bani, dar spre deosebire de vanz are, contractul ramane
locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma unei alte prest atii – de exemplu cota parte din
fructe sau prestari de servicii (Fr.Deak, op.ci t., p.179).

313.3.4 Durata locatiunii
Astfel cum reglementeaza dispozitiile art. 1783 C.civ. locatiun ile nu se pot incheia
pentru o perioada mai mare de 49 de ani. Daca partile stipuleaz a un termen mai lung, acesta
se reduce de drept la 49 de ani.
Daca in contract partile nu au aratat durata locatiunii, fara a -si fi dorit sa contracteze
pe o durata nedeterminata, in lipsa uzantelor, locatiunea se considera incheiata potrivit ar.
1785 C.civ:
a) pentru un an – in cazul locuintelor nemobilate sau spatiilor pentru exercit area
activitatii unui profesionist
b) pe durata corespunzatoare unitati i de timp pentru care s-a calc ulat chiria , in
cazul bunurilor mobile ori in acela al camerelor sau apartament elor mobilate
c) pe durata locatiunii imobilului , in cazul bunurilor mobile puse la dispozitia
locatarului pentru folosinta unui imobil.
3.3.5. Forma contractului
Potrivit art. 1798 C.civ. contract ele de locatiune incheiate pr in inscris sub semnatura
privata care au fost inregistrate la organele fiscale, precum s i cele incheiate in forma autentica
constituie titlu executoriu pentr u plata chiriei la termene si in modalitatile stabilite in contract.
Daca bunul dat in locatiune este in strainat, dreptul locatarulu i este opozabil
dobanditorului in cazul imobilelor daca locatiunea a fost notat a in cartea funciara sau in cazul
mobilelor supuse unor formalitati de publicitate, daca locatarul a indeplinit aceste formalitati.
3.4. Efectele contractului
3.4.1. Obligatiile locatorului
Dispozitiile art. 1786 stipuleaza principalele obligatiile ale locatorului:
a) sa predea locatarului bunul dat in locatiune
Locatorul este obligat sa predea bunul impreuna cu toate acceso riile sale in stare
corespunzatoare util izarii acesteia.
b) sa mentina bunul in starea cor espunzatoare de folosinta pe t oata durata locatiunii
Locatorul este obligat sa efectueze toate reparatiile care sunt necesare pentru a mentine bunul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata locat iunii, potrivit des tinatiei stabilite
prin contract.
Sunt in sarcina locatarului reparatiile locative, a caror necesitate rezulta din folosinta
obisnuita a bunului.

32Daca, dupa incheierea contractul ui, se iveste nevoia unor repar atii care sunt in sarcina
locatorului, iar acesta din urma, desi incunostintat, nu incepe s a i a d e i n d a t a m a s u r i l e
necesare, reparatiile pot fi facute de locatar.
In acest caz, locatorul este dator sa plateasca, in afara sumelor avansate de locatar, dobanzi socotite de la data efectuarii cheltuielilor. c) sa asigure locatarului linis tita si utila folosinta a bunului pe tot timpul locatiunii .
Locatorul este obligat sa intreprinda tot ceea ce este necesar pentru a asigura in mod
constant locatarului folosinta linistita si utila a bunului, fi ind dator sa se abtin a de la orice fapt
care ar impiedica, diminua sau s tanjeni o asemenea folosinta.
Locatorul garanteaza contra tuturor viciilor lucrului care impiedica sau
micsoreaza folosirea lui, chiar daca nu le-a cunoscut la inchei erea contractului si fara a tine
seama daca ele existau dinainte ori au survenit in cursul locat iunii. Locatorul nu raspunde
pentru viciile care erau aparente la data incheierii contractul u i si p e ca r e l ocatarul nu le-a
reclamat.
Daca locatorul nu inlatura viciile in cel mai scurt termen, locatarul are dreptul la o
scadere proportionala a chiriei. In cazul in care viciile sunt atat de grave incat, daca le-ar fi
cunoscut, locatarul nu ar fi luat bunul in locatiune, el poate rezilia contractul, in conditiile
legii.
Atunci cand aceste vicii aduc vreun prejudiciu locatarului, loc atorul poate fi obligat si
la daune-interse. In afara de cazul cand dovedeste ca nu le-a c unoscut si ca, potrivit
imprejurarilor, nu era dat or sa le cunoasca.
Dispozitiile privitoare la garantia contra viciilor ascunse se aplica si atunci cand bunul
dat in locatiune nu corespunde calitatilor convenite de catre p arti.
Tulburarile de fapt – Locatorul nu este tinut sa il garanteze pe locatar de tulburarea
cauzata prin fapta unui tert car e nu pretinde vreun drept asupr a bunului, afara numai daca
tulburarile incepute inaintea predarii bunului il impiedica pe locatar sa il preia.
Tulburarile de drept – Daca un tert pretinde vreun drept asupra bunului dat in
locatiune, locatorul este dat sa il apere pe locatar chiar si in lipsa unei tulburari de fapt. Daca
locatarul este lipsit in tot sau in parte de folosinta bunului, locatorul trebuie sa il
despagubeasca pentru toate prej udiciile suferite din aceasta ca uza.
Indiferent de gravitatea tulburarii, daca i-a comunicat-o locatorului, fara ca acesta sa
o inlature de indata, locatarul poate cere o scadere proportionala a chiriei. Daca tulburarea
este atat de grava incat, daca ar fi cunoscut-o, locatarul nu a r fi contractat, el poate rezilia
contractul in conditiile legii.

33Locatarul care, la incheierea contractului, cunoastea cauza de evictiune nu are dreptul
la daune interese.
3.4.2. Obligatiile locatarului
Potrivit art. 1796 C.civ . locatarul are urmatoarele obligatii principale:
a) sa ia in primire bunul dat in locatiune
b) sa plateasca chiria in cuantumu l si la termenul stabilit pri n contract
In lipsa de stipulatie contrara, locatarul este obligat sa plat easca chiria la termenele stabilite
potrivit uz antelor.
Daca nu exista uzante si in lip sa unei stipulatii contrare, chi ria se plateste dupa cum urmeaza:
a) in avans pentru toata perioada contractului , daca aceasta nu depaseste o luna;
b) in prima zi lucratoare a fiecarei luni, daca durata locatiunii este mai mare de o luna ,
dar mai mica de un an; c) in prima zi lucratoare a fiecarui trimestru , daca durata locatiunii este de cel putin un
an.
Contractele de locatiune incheia te prin inscris sub semnatura p rivata care au fost inregsitrate
la organele fiscale, precum si cele incheiate in forma autentic constituie titluri executorii
pentru plata chiriei la termenele si in modalitatile stabilite in contract sau, in lipsa acestora, prin lege.
c) sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta – potrivit destinatiei stabilite prin contract
sau, in lipsa, potrivit celei pr ezumate dupa anumite imprejurar i, cum ar fi natura bunului,
destinatia sa anterioara ori c ea potrivit careia locatarul il f oloseste.
Daca locatarul modifica bunul ori ii schimba destinatia sau il intrebuinteaza astfel
incat il prejudiciaza pe locator, acesta din urma poate cere daune-interese si, dupa caz,
rezilierea contractului.
Locatarul este obligat, sub sanctiunea platii de daune-interese si a sup ortarii oricaror
alte cheltuieli, sa ii notifice de indata locatorului necesitatea efectuarii re paratiilor care sunt
in sarcina acestuia din urma. In lipsa de stipulatie contrara, reparatiile de intretinere cur enta sunt in sarcina locatarului.
Dacă în timpul locațiunii bunul are nevoie de reparații care nu pot fi amânate până la
sfârșitul locațiun ii sau a căror amânare ar expune bunul pericolului de a fi distrus, locatarul va
suporta restrângerea necesară a locațiunii cauzată de aceste re parații.
Dacă totuși reparațiile durează mai mult de 10 zile, prețul loc ațiunii va fi scăzut
proporțional cu timpul și cu part ea bunului de care locatarul a fost lipsit.

34 Dacă reparațiile sunt de așa natură încât, în timpul executări i lor, bunul devine
impropriu pentru întrebuințarea convenită, locatarul poate rezi lia contractul.
Astfel, cum stabilesc diszpotiile art. 1804 C.civ. locatarul este obligat să permită
examinarea bunului de către locator la intervale de timp rezonabile în raport cu natura și
destinația bunului, precum și de către cei care doresc să îl cu mpere sau care, la încetarea
contractului, doresc să îl ia în locațiune, fără însă ca prin a ceasta să i se cauzeze o stânjenire
nejustificată a folosinței bunului.
d) sa restituie bunul la incetarea, din orice cauza, a contract ului de locatiune.

3.5. Sublocatiunea si cesiunea contractului de locatiune
Locatarul poate sa incheie o sublocatiune, totala sau partiala, ori chia r sa cedeze
locatiunea, in tot sau in part e, unei alte persoane, daca aceasta facultate nu i-a fost interzisa
in mod expres . Cu toate acestea, daca bunul este mobil, sublocatiunea ori ce siunea nu este
permisa decat cu acordul scris al locatorului .
Interdicția de a încheia o sublo c a ț i u n e o i n c l u d e ș i p e a c e e a d e a ceda locațiunea.
Interdicția de a ceda locațiunea nu o include pe aceea de a înc heia o sublocațiune. Interdicția
de a încheia o sublocațiune prive ște atât sublocațiunea totală, cât și pe cea parțială. Interdicția
de a ceda locațiunea privește a tât cesiunea totală, cât și pe c ea parțială.
În caz de neplată a chiriei cuvenite în temeiul locațiunii, loc atorul îl poate urmări pe
sublocatar până la concurența chiriei pe care acesta din urmă o datorează locatarului
principal. Plata anticipată a chiriei către locatarul principal nu poate fi opusă locatorului.
Locatorul își păstrează dreptul chiar si atunci când creanța având ca obiect chiria datorată în
temeiul sublocațiunii a fost cedată.
Locatorul poate, de asemenea, să se îndrepte direct împotriva sublocatarului p entru a-l
constrânge la executarea celorlalte obligații asumate prin cont ractul de sublocațiune. Prin
cesiunea contractului de locațiune de către locatar, cesionarul dobândește drepturile și este
ținut de obligațiile locatarului izvorâte din contractul de loc ațiune.

3.6. Incetarea locatiunii
Pe langa acordul de vointa al partilor, contractul de locatiune inceteaza prin (Fr.Deak,
op.cit., p. 195):
a) denuntare unilaterala
Potrivit art. 1816 C.civ . daca locatiunea a fost facuta fara determinarea duratei,
oricare dintre parti poate denunta contractul prin notificare.

35Notificarea facuta cu nerespectarea termenului de preaviz stabi lit de lege sau, in lipsa,
de uzante nu produce efecte decat de la implinirea acelui terme n.
La implinirea termenului de preaviz, obligatia de restituire a bunului devine exigibila,
iar contractul de locatiune incheiat in conditiile legii, titlu executoriu cu privire la aceasta
obligatie.
b) expirarea termenului
c) rezilierea contractului pentru neexecutare
Atunci cand, fara justificare, una dintre partile contractului de locatiune nu isi executa
obligatiile nascute din acest contract, cealalta parte are drep tul de a rezilia locatiunea, cu
daune-interese, daca este cazul.
d) pieirea lucrului
Dacă bunul este distrus în întregime sau nu mai poate fi folosi t potrivit destinației
stabilite, locațiunea încetează de drept.
Dacă imposibilitatea folosirii bunu lui este numai parțială, loc atarul poate, după
împrejurări, să ceară fie rezilie rea locațiunii, fie reducerea proporțională a chiriei. Atunci
când bunul este doar deteriorat , locațiunea continuă.
În toate cazurile în care imposibilitatea totală sau parțială de folosire a bunului este
fortuită, locatarul nu are d rept la daune-interese.
e) desfiintarea titlului locatorului.
Desființarea dreptului care permitea locatorului să asigure fol osința bunului închiriat
determină încetarea de drept a contractului de locațiune.
Cu toate acestea, locațiunea va continua să producă efecte și d upă desființarea titlului
locatorului pe durata stipulată de părți, fără a se depăși un an de la data desființării titlului
locatorului, însă numai dacă locatarul a fost de bună-credință la încheierea locațiunii.
Locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau a locatarului. Cu toate acestea,
în cazul locațiunii cu durată determinată, moștenitorii locatar ului pot denunța contractul în
termen de 60 de zile de la data la care au luat cunoștință de m oartea locatarului și existența
locațiunii.

36US IV. CONTRACTUL DE ANTREPRIZA

Structura capitolului
4.1. Notiunea de antrepriza
4.2. Caractere juridice specifice
4.3. Conditii de validitate la incheierea contractului
4.4. Efecte specifice antreprizei
4.5. Incetarea contractului
4.6. Subantrepriza si actiunea directa a lucratorilor

Obiectiv fundamental
Cunoasterea continutului si rapo rturilor reglementate de Codul civil in privinta
contractului de antrepriza.

Obiective operationale
 sa defineasca antrepriza si sa precizeze caracterele juridice s pecifice acestui tip
de contract
 sa identifice capacitatea si cons imtamantul partilor necesare pentru incheierea
antreprizei precum si obiectul si cauza specifice acestui contr act
 sa analizeze obligatiile antreprenorului si ale beneficiarului
 sa precizeze cauzele de in cetare ale contractului
 sa reliefeze cadrul antreprizei si actiunea directa a lucratori lor
 sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat

Termeni cheie: antrepriza, beneficiar , receptia lucrarii, pret.

37
4.1. Notiune
Potrivit art. 1851 C.civ. prin contractul de antrepriza, antreprenorul se obliga ca, pe
riscul sau, sa execute o anumita lucrare , materiala ori intelectuala, sau sa presteze un anumit
serviciu pentru beneficiar, in schimbul unui pret.
Prin contractul de subantrepriză antreprenorul poate încredința unuia sau mai multor
subantreprenori executarea unor pă rți ori elemente ale lucrării sau serviciilor, afară de cazul
în care contractul de antrepriză a fost încheiat în considerare a persoanei sale.
În raporturile cu beneficiarul, antreprenorul răspunde pentru f apta subantreprenorului
la fel ca pentru propria sa faptă. Subantrepriza este supusă dispozițiilor prevăzute pentru
contractul de antrepriză.
Astfel cum rezulta din art. 1855 C.civ. contractul este de vanzare, iar nu de antrepriza,
atunci cand, potrivit intentiei partilor, executarea lucrarii n u constituie scopul principal al
contractului, avandu-se in vedere si valoarea bunurilor furniza te.

4.2. Caractere juridice. (L.Stanciulescu, op.cit., p. 337)
-contract consensual
– bilateral
– cu titlu oneros, pretul fiind un ele ment esential al antreprizei
– comutativ
– in principiu cu executare succes iva, deoarece in cele mai mul te cazuri elementul timp tine
de esenta contractului.

4.3. Conditii de validitate
Ca orice conventii, si antreprizei ii sunt aplicabile conditiil e de validitate prevazute de
dreptul comun pentru orice contract (C.Toader, op.cit. , p. 198).
In privinta capacitatii cerute partilor contractante, antrepriz a reprezinta un act de
dispozitie pentru antreprenor, implicand suportarea unor riscur i, astfel incat el trebuie sa aiba
intotdeauna capacitate deplina de exercitiu.
Raportat la patrimoniul clientului, antrepriza poate fi un act de administrare ( Ex:
efectuarea unei reparatii curente a imobilului), pentru incheie rea caruia este suficienta
capacitatea restransa de exercitiu , ori un act de dispozitie ( Ex: constructia unei case), fiind
necesara capacitatea deplina de exercitiu.

38Potrivit art. 1854 C.civ. pretul a ntreprizei poate consta intr- o suma de bani sau orice
alte bunuri sau prestatii . Pretul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin dete rminabil.
Atunci când contractul nu cuprinde clauze referitoare la preț, beneficiarul datorează prețul
prevăzut de lege ori calculat potrivit legii sau, în lipsa unor asemenea prevederi legale, prețul
stabilit în raport cu munca depusă și cheltuielile necesare pen tru executarea lucrării ori
prestarea serviciului, avându-se în vedere și uzanțele existent e.

4.4. Efectele contractului
Prin caracterul sau sinalagmatic, contractul de antrepriza da n astere unor obligatii
interdependente in sarcina ambelor parti (L.Stanciulescu, op.cit. , p. 341).
4.4.1. Obligatiile antreprenorului – obligatiile de executare si predare
– obligatia de garantie pentru vi cii ascunse si conformitatea lucrarii
Dacă din lege sau din contract nu rezultă altfel, antreprenorul este obligat să execute
lucrarea cu materialele sale. Antreprenorul care lucrează cu materialele sale răspunde pentru
calitatea acestora, potrivit dispozițiilor de la contractul de vânzare.
Antreprenorul căruia beneficiarul i-a încredințat materialele este obligat să le păstreze
și să le întrebuințeze potrivit destinației lor, conform reguli lor tehnice aplicabile, să justifice
modul în care acestea au fost întrebuințate și să restituie ceea ce nu a fost folosit la executarea
lucrării.
In conformitate cu dispozitiile art. 1.858 antreprenorul este o bligat să îl informeze fără
întârziere pe beneficiar dacă normala executare a lucrării, tră inicia ei sau folosirea potrivit cu
destinația acesteia ar fi primejduită din cauza:
a) materialelor procurate sau a celorlalte mijloace pe care, potr ivit contractului,
beneficiarul le-a pus la dispoziție;
b) instrucțiunilor necorespun zătoare date de beneficiar;
c) existenței sau ivirii unor împre jurări pentru care antreprenor ul nu este ținut să
răspundă.
În cazul în care beneficiarul, deși a fost înștiințat de către antreprenor nu ia măsurile
necesare într-un termen potrivit cu împrejurările, antreprenoru l poate rezilia contractul sau
poate continua executarea acestuia pe riscul beneficiarului, no tificându-l în acest sens.
Cu toate acestea, dacă lucrarea ar fi de natură să amenințe săn ătatea sau integritatea
corporală a persoanelor, antrepr enorul este obligat să ceară re zilierea contractului, sub
sancțiunea de a prelua riscul și de a răspunde pentru prejudici ile cauzate inclusiv terților.

39Dacă anterior recepției lucrarea piere ori se deteriorează din cauze neimputabile
beneficiarului, antreprenorul care a procurat materialul este dator să o refacă pe
cheltuiala sa și cu respectarea condițiilor și termenelor inițiale, ținând seama, dacă este cazul,
de regulile privind suspendarea fo rtuită a executării obligație i.
Atunci când materialul a fost procurat de beneficiar , acesta este ținut să suporte
cheltuielile refacerii lucrării numai dacă pieirea s-a datorat unui viciu al materialelor. În
celelalte cazuri, beneficiarul este obligat să furnizeze din nou materialele, dacă pieirea sau
deteriorarea nu este imputa bilă antreprenorului.
Aceste dispozitii nu sunt aplicabile atunci când pieirea sau de teriorarea are loc după
recepția lucrării, situație în ca re antreprenorul rămâne răspunzător, dacă este cazul, în temeiul
garanției contra v iciilor și pentru c alitățile convenite.
Beneficiarul are dreptul ca, pe propria sa cheltuială, să contr oleze lucrarea în cursul
executării ei, fără a-l stânjeni în mod nejustificat pe antrepr enor, precum și să-i comunice
acestuia observațiile sale.
Antreprenorul datorează garanție contra viciilor lucrării și pe ntru calitățile convenite,
potrivit dispozițiilor privind garanția contra viciilor lucrulu i vândut, care se aplică în mod
corespunzător.

4.4.2.Obligatiile beneficiarului
Clientului ii revin doua obligatii principale: – plata a pretul ui
– receptionarea si prelu area lucrarii.(C.Toader, op.cit., p.203)

Potrivit art. 1862 C.civ., de îndată ce a primit comunicarea pr in care antreprenorul îl
înștiințează că lucrarea este finalizată, beneficiarul are obligația ca, într-un termen rezonabil
potrivit naturii lucrării și uzanțelor din domeniu, să o verifi ce și, dacă aceasta corespunde
condițiilor stabilite prin contra ct, să o recepționeze, precum și, atunci când este cazul, să o
ridice.
Dacă, fără motive temeinice, beneficiarul nu se prezintă sau nu comunică neîntârziat
antreprenorului rezultatul verifi cării, lucrarea se socotește r ecepționată fără rezerve.
Beneficiarul care a recepționat lucrarea fără rezerve nu mai are dreptul de a invoca
viciile aparente ale lucrării sa u lipsa aparentă a calităților convenite.
Atunci când obiectul contractului este o lucrare, beneficiarul este obligat să îi
plătească antreprenorului prețul la data și locul recepției întregii lucrări , dacă prin lege sau
contract nu se prevede altfel.

40În cazul în care lucrarea a pierit ori s-a deteriorat înainte d e recepție, fără vina
beneficiarului, antreprenorul nu are dreptul la preț atunci cân d el a dat materialul sau când
pieirea ori deteriorarea a avut o altă cauză decât viciile mate rialului dat de beneficiar.
Atunci când contractul este încheiat pentru un preț global , beneficiarul trebuie să
plătească prețul convenit și nu poate cere o diminuare a acestuia , motivând că lucrarea sau
serviciul a necesitat mai puțină muncă ori a costat mai puțin decât s-a prevăzut.
Tot astfel, antreprenorul nu poate pretinde o creștere a prețului. Prețul forfetar
rămâne neschimbat, cu toate că s- au adus modificări cu privire la condițiile de executare
inițial prevăzute, dacă părțile nu au convenit altfel.
Dacă antreprenorul s-a obligat să execute o lucrare cu material ul beneficiarului sau să
presteze un serviciu cu privire la un bun pe care beneficiarul i l-a predat în acest scop, iar
acesta din urmă nu ridică bunul în termen de 6 luni socotit din ziua convenită pentru recepție
sau, când lucrarea ori serviciul s-a finalizat mai târziu, de l a data finalizării, antreprenorul,
după ce l-a înștiințat în scris pe beneficiar , are dreptul să vândă bunul cu diligența unui
mandatar cu titlu gratui t al beneficiarului.
După reținerea prețului lucrării și a cheltuielilor de vânzare, antreprenorul va
consemna diferența la dispoziția beneficiarului. Aceste dispozi tii nu sunt aplicabile în cazul
în care beneficiarul introduce îm potriva antreprenorului o acțiune întemeiată pe neexecutarea
sau executarea necoresp unzătoare a lucrării.
Astfel cum prevede art. 1.869 C.civ., pentru garantarea plății prețului datorat pentru
lucrare, antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării, constituită și
conservată în condițiile legii.

4.5. Incetarea contractului
Ca orice contract civil, si antr epriza inceteaza prin modurile prevazute de dreptul
comun – prin acordul partilor, p rin executarea lu crarii (L.Stan ciulescu, op.cit ., p.348)
Decesul beneficiarului nu determina incetarea contractului deca t daca aceasta face
imposibila sau inutila executarea sa.
In cazul în care antreprenorul decedează sau devine, fără culp a sa, incapabil de a
finaliza lucrarea sau de a presta serviciul, contractul încetea ză d a c ă a f o s t î n c h e i a t î n
considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului .
Beneficiarul este ținut să recep ționeze partea deja executată, dacă o poate folosi.

41 De asemenea, beneficiarul este obligat să plătească, în proporț ie cu prețul convenit,
valoarea lucrărilor efectuate și a cheltuielilor făcute în vede rea finalizării lucrării, însă numai
în măsura în care aceste lucrări și cheltuieli î i sunt de folos .
Beneficiarul are dreptul, cu co ndiția de a plăti o indemnizație adecvată, să ceară
predarea materialelor pregătite și a planurilor pe cale de a fi puse în executare, dispozițiile
legale privitoare la drepturile de proprietate intelectuală răm ânând aplicabile.
Potrivit art. 1.872 C.civ . beneficiarul poate rezilia contractul în următoarele cazuri:
a) respectarea termenului conveni t pentru recepția lucrării a d evenit vădit imposibilă;
b) lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit și, într-un termen stabilit de
beneficiar potrivit cu împrejură rile, antreprenorul nu remediaz ă lipsurile constatate și nu
schimbă pentru viitor modul de ex ecutare a lucrării sau serviciului;
c) pentru neexecutarea altor obligații ce revin antreprenorului potrivit legii sau în temeiul
contractului.
Dacă antreprenorul nu poate începe sau continua executarea cont ractului din cauza
neîndeplinirii de către beneficiar a propriilor obligații, antreprenorul este îndreptățit să obțină
rezilierea contractului, cu daune -interese, dacă este cazul.

4.6. Subantrepriza si actiune a directa a lucratorilor
Potrivit art. 1852 alin.1 C.civ., prin contractul de subantrepriza antreprenorul poate
incredinta unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor parti ori elemente ale
lucrarii sau s erviciilor.
Ca exceptie, subantrepriza nu este permisa atunci cand contract u l a f o s t i n c h e i a t i n
consideratia persoanei antreprenorului (caracter intuitue personae ).
Potrivit dreptului comun si in li psa unei dispozitii speciale b eneficiarul si
subantreprenorul nu au actiune d irecta unul impotriva celuilalt, deoarece se afla in raporturi
juridice diferite (L. Stanciulescu, op.cit ., p. 353).
Exceptia o prevede articolul 1858 C.civ. care stipuleaza ca atunci cand nu au fost
platite de antreprenor, persoanele care, in baza unui contract incheiat cu acesta, au desfasurat
o activitate pentru prestarea serv iciilor sau executarea lucrar ii contractate au actiune directa
impotriva beneficiarului , pana la concurenta sumei pe care acesta din urma o datoreaza
antreprenorului la momentul introducerii actiunii.

42
US V. CONTRACTUL DE MANDAT

Structura
5.1. Notiunea de”mandat”
5.2. Caractere juridice specifice 5.3. Conditii de validitate ale contractului 5.4. Efectele contractului de mandat 5.5.Cauze de incetare specifice mandatului

Obiectiv fundamental:
Cunoasterea continutului si rapor turilor reglementate de Codul civil in privinta
contractului de mandat.

Obiective operationale:
 sa defineasca notiunea de mandat si sa identifice caracterele j uridice specifice
 sa precizeze conditiile de formare a contractului
 sa analizeze efectele produse de i ncheierea mandatului, intre p arti precum si
fata de terti
 sa identifice cauzele de in cetare specifice mandatului
 sa diferentieze contractul de mandat cu reprezentare de cel far a reprezentare
 sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat

Termeni cheie : mandat, reprezentare, obligatie de mijloace, ratificare, revo carea mandatului.

43
5.1. Notiune
Mandatu l este contractul prin care o parte, numita mandatar , are obligatia sa incheie
unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, num ita mandant .
In practica, mandatul are manife stari diverse. Cele mai cunoscute sunt
(L.Stanciulescu, op.cit., p. 360) :
 actul cu sine insusi – mandatul incheiat intre mandatar ca reprezentant al
mandantului si persoa na sa, in nume propriu;
 dubla reprezentare – actul incheiat intre manda tar, ca reprezentant al
mandantului cu el insusi, ca reprezentant al tertului;
 mandatul in interes comun – in care mandatarul cont racteaza cu un tert, atat
in interesul mandantului, cat si in interesul sau, pentru ca au aceleasi interse.
Potrivit art.2011 C.civ. mandatul este cu sau fara reprezentare .

Mandatul cu reprezentare
5.2. Caractere juridice (C.Toader, op.cit., p. 213)
a) contract consensual – pentru incheierea sa valabila este sificienta simpla
manifestare de vointa a partilor
Potrivit dispozitiilor legale contractul de mandat poate fi inc heiat in forma scrisa,
autentica ori sub semnatura privata sau verbala. Acceptarea man datului poate rezulta si din
exercitarea sa de catre mandatar.
Ca exceptie, cand mandatul este dat pentru incheierea unui act juridic supus unei
anumite forme, cerute ad validitatem, mandatul trebuie sa respe cte acea forma potrivit art.
2013 alin. 2 C.civ.
b) poate fi gratuit sau oneros
Astfel cum prevede Codul civil, mandatul dintre doua persoane se prezuma a fi cu
titlu gratuit . Cu toate acestea, in conform itate cu art. 2010 C.civ, mandatu l dat pentru acte de
exercitare a unei activitati prof esionale se prezuma a fi cu ti tlu oneros.
Cand mandatul este cu titlu gratuit, contractul are carcacter u nilateral, deoarece
creeaza obligatii exclusiv in s arcina uneia dintre parti.
c) contract intuitue personae – deoarece se incheie in considerarea calitatilor
personale ale mandatarului. Prin urmare, mandatarul este obliga t sa execute personal
obligatia asumata, afara de cazul in care mandantul ar consimti ca mandatarul sa isi substituie

44o terta persoana. In acest caz mandatarul va raspunde pentru fa ptele savarsite de catre
substituientul sau (C.Macovei, Contracte civile , E.Hamangiu, Bucuresti, 2006, p. 223).

5.3. Conditii de validitate ale contractului
5.3.1. Capacitatea partilor
Capacitatea mandantului se apreciaza in functie de natura actul ui juridic care urmeaza
a fi incheiat prin mandatar: acte de conservare, de administrar e si de dispozitie (Fr.Deak,
op.cit. p. 318).
Mandatarul va trebui sa aiba in toate cazurile capacitate deplina de exercitiu intrucat
in actele contractate cu tertii, pe seama mandantului, el trebu ie sa exprime un consimtamant
valabil. (D.Macovei, I.E.Cadariu, Drept civil.Contracte , Ed.Junimea, Iasi, 2004 p. 13-15)
5.3.2. Consimtamantul partilor Consimtamantul partilor poate fi expres sau tacit. Potrivit art . 2014 C.civ. un absenta
unu refuz neintarziat, mandatul se considera acceptat daca priv este actele a caror incheiere
intra in exercitarea profesiei mandatarului ori pentru care ace sta si-a oferit serviciile fie in
mod public, fie direct mandantului.
Mandatul este tacit cand rezulta din imprejurari c are fac neind oielnica vointa partilor.
5.3.3. Obiectul contractului Potrivit dispozitiilor legale obiectul mandatului trebuie sa fie determinat/determinabil,
licit si moral.
Mandatul poate avea ca obiect numai incheierea de acte juridice (si nu de fapte
juridice) de catre mandatar, pe seama si in numele mandantului. Nu pot face obiectului
contractului de mandat nici faptele materiale si nici actele ju ridice cu caracter strict personal,
cum ar fi testamentul, casatoria (L.Stanciulescu, op.cit. , p. 365).
Astfel cum se prevede prin dis pozitiile art. 2016 C.civ., manda tul general il
autorizeaza pe mandatar sa efectueze numai act de conservare si de administrare.Pentru a
incheia acte de instrainare sau grevare, tranzactii ori compromisuri, pentru a se putea obliga prin cambii sau bilete la ordin ori pentru a intenta actiuni in justitie, precum si pentru a
incheia orice alte acte de dispoz itie, mandatarul trebuie sa fi e imputernicit in mod expres.
Mandatul se intinde si asupra tu turor actelor necesare executar ii lui, chiar daca nu sunt
precizate in mod expres.
5.3.4. Forma si intinderea mandatului

45Mandatul dat pentru incheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite
forme trebuie sa respecte acea forma, sub sanctiunea aplicabila actului insusi. Astfel,
imputernicirea nu produce efecte decat daca este data cu respec tarea formelor cerute de lege
pentru incheierea valabila a contractului pe care reprezentantu l urmeaza sa-l incheie.
(L.Stanciulescu, op.cit ., p. 365)
Dispozitiile art. 1310 C.civ. prevad ca mandatarul care, neavand imputernicire ori
depasind limitele puterilor care i-au fost incredintate, raspun de pentru prejudiciile cauzate
tertului contractant care s-a i ncrezut, cu buna-vointa in incheierea valabila a contractului.

Mandatul poate ratifica contractul incheiat in numele sau, cu depasirea (sau lipsa)
puterii de reprezentare, respectand formele cerute de lege pent ru incheierea sa valabila. In
acest caz, tertul contractant poate insa, potrivit art, 1311 al in.2 C.civ., printr-o notificare, sa
acorde un termen rezonabil pentru ratificare, dupa a carui impl inire contractul nu mai poate fi
ratificat.
Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inc eteaza in 3 ani de la
incheierea lui.

5.4. Efectele contractului
5.4.1. Efecte intre parti
a) Obligatiile mandatarului (C.Macovei, op.cit ., p. 231)
– sa execute mandatul primit
Mandatarul nu poate sa depaseasca limitele stabilite prin manda t. Alin. 2 al art. 2017
C.civ. reglementeaza exceptia de la aceasta regula care prevede ca mandatarul se poate abate
de la intructiunile primite, daca ii este imposibil sa il insti inteze in prealabil pe mandant si se
poate prezuma ca acesta ar fi apr obat abaterea daca ar fi cunos cut imprejurarile ce o justifica.
Indeplinirea mandatului este o obligatie de mijloace (nu de rezultat), mandatul
considerandu-se indeplinit daca mandatarul a depus toate dilige ntele pentru perfectarea
actului juridic cu care a fost imputernicit.
In caz de neindeplinire sau indeplinire necorespunzatoare a obl igatiei de executare a
mandatului, mandatarul raspunde de prejudiciul cauzat mandantului. (C.Macovei, op.cit ., p.
231)
Daca mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este tinut sa ex ecute mandatul cu
diligenta unui bun proprietar. Daca mandatul este cu titlu grat uit, mandatarul este obligat sa il

46indeplineasca cu diligenta pe care o manifesta in propriile afa ceri. (L.Stanciulescu, op.cit., p.
368)
– obligatia de a da socoteala
Potrivit art. 2019 C.civ . orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea s a
si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul impute rnicirii sale, chiar daca ceea ce
a primit nu ar fi fost datorat mandantului.
In perioada in care bunurile primite cu ocazia executarii manda tului de la mandant ori
in numele lui se afla in detiner ea mandatarului, acesta este ob ligat sa le conserve.
– obligatia de a raspunde pentru faptele substituitului sau
In conformitate cu dispozitiile art. 2023 C.civ. mandatarul est e tinut sa indeplineasca
personal mandatul, cu exceptia cazului in care mandantul l-a au torizat in mod expres sa isi
substituie o alta persoana in executarea in tot sau in parte a mandatului.
In urmatoarele cazuri, mandatarul isi poate substitui un tert chiar in absenta unei
autorizari exprese:
 imprejurari neprevazute il impi edica sa aduca la indeplinire mandatul;
 ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant asu pra acestor
imprejurari;
 se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat substituirea daca a r fi cunoscut
imprejurari ce o justifica.
In aceste cazuri, mandatarul este obligat sa il instiinteze de indata pe mandant
cu privire la s ubstituire.
Daca substituirea nu a fost autorizata de mandant, mandatarul r aspunde pentru
actele persoanei pe care si-a substituit-o ca si cum le-ar fi i ndeplinit el insusi.
Daca substituirea a fost autorizata, mandatarul nu raspunde dec at pentru diligenta
cu care a ales persoana care l-a substituit si i-a dat instructiunile privind executarea
mandatului.
In toate cazurile, mandantul are actiune directa impotriva persoanei pe care
mandatarul si-a substituit-o.

b) Obligatiile mandantului
– de despagubire a mandatarului pentru cheltuielile facute
Mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijlo acele necesare
executarii mandatului.

47Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avan sate de acesta din
urma pentru executarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale a f e r e n t e , c a l c u l a t e d e l a
data efectuarii cheltuielilor.
De asemenea, acesta este obligat sa repare prejudiciul suferit de catre mandatar in
executarea mandatului, daca acest prejudiciu nu provine din cul pa mandatarului.
– obligatia de plata a remuneratiei
Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca
mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului, mandatul nu a
putut fi executat.
Cuantumul acestei remuneratii se determina prin acordul partilo r, daca acestea nu
au precizat nimic, instanta va f i cea care va stabili acest cua ntum. (C.Macovei, op.cit ., p. 234)
5.4.2. Efectele fata de terti (L.Stanciulescu, op.cit ., p.372)
a) Raporturile dintre mandant si terti – Daca mandatarul va reusi, in fapt,
incheierea actului juridic pentru care a fost imputernicit, de drept, se vor crea raporturi
juridice directe intre mandant si tert.
Actele juridice incheiate de mandatar nu vor obliga pe mandant daca s-au facut cu
depasirea limitelor imputernici rii date acestuia (decat daca mandantul le-a ratificat).
Ratificarea lor de catre manda nt va produce efecte retroactive, de la data incheierii actului.
Actele juridice incheiate cu depasirea limitelor imputernicirii si neratificate nu vor
obliga pe mandant decat, eventua l, in cadrul unor obligatii ext racontracuale.
b) Raporturile dintre mandatar si terti –intre mandatar si terti nu se creeaza
raporturi juridice, deoarece mandatarul contracteaza, in drept, i n n u m e l e s i p e s e a m a
mandantului.
Pentru actele excesive , mandatarul garanteaza fata de terti, cu exceptia cazului
cand acestia au cunoscut intinderea mandatului.

5.5. Incetarea mandatului
Potrivit art. 2030 C.civ. pe langa cauzele generale de incetare a contractelor,
mandatul inceteaza prin oricare dintre urmatoarele moduri :
a) revocarea sa de catre mandant ;
Mandantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma in
care contractul de mandat a fost incheiat si chiar daca a fost declarat irevocabil.
Imputernicirea daca unui nou mandatar pentru aceeasi afacere re voca mandatul
initial.

48Mandantul care revoca mandatul ramane tinut sa isi execute obli gatiile fata de
mandatar. El este, de asemenea, obligat sa repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza
revocarii nejustificate ori intempestive.
Atunci cand partile au declarat mandatul irevocabil, revocarea se considera a fi
justificata daca nu este determinata de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de forta
majora.
b) renuntarea mandatarului – Mandatarul poate renunta oricand la mandat,
notificand mandantului renuntarea sa. Daca mandatul este cu tit lu oneros, mandatarul poate
pretinde remuneratia pentru acte le pe care le-a incheiat pe sea ma mandantului pana la data
renuntarii.
Mandatarul este obligat sa il de spagubeasca pe mandant pentru p rejudiciile
suferite prin efectul renuntar ii, cu exceptia cazului cand cont inuarea executarii mandatului i-
ar fi cauzat mandatarului insusi o pagubua insemnata, care nu putea fi prevazuta la data
acceptarii mandatului.
c) moartea, incapacitatea su falimentul mandantului ori mandatarul ui.
In caz de deces, incapacitate sau faliment al unei dintre parti , mostenitorii ori
reprezentantii acesteia au obligatia de a informa de indata cealalata parte. Mandatarul sau reprezentantii sai sunt obligati sa continue executarea mandatu lui daca intarzierea acesteia
risca sa puna in pericol interese le mandantului ori ale mosteni torilor sai.
In lipsa unei conventii contrare, mandatul dat mai multor manda tari obligati sa
lucreze impreuna inceteaza chiar si atunci cand cauza incetarii ii priveste numai pe unul
dintre ei.
Exceptie: atunci cand are ca obiect incheierea unor acte succesive in c adrul unei
activitati cu caracter de continui tate, mandatul nu inceteaza d aca aceasta activitate este in curs
de desfasurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renunt are al partilor ori al
mostenitorilor acestora.

Mandatul fara reprezentare

49Este contractul in care mandataru l incheie acte juridice in num e propriu, dar pe
seama celeilalte parti, numita mandant, si isi asuma fata de te rti obligatiile care rezulta din
aceste acte, chiar daca tertii aveau cunostinta despre mandat.
In acest caz, desi ii lipseste re prezentarea, contractul este totusi de mandat,
intrucat reprezentarea este numai de natura, nu si de esenta ma ndatului. Contractul civil de
mandat fara reprezentare este cunoscut si sub denumirea de cont ract de interpunere
(L.Stanciulescu, op.cit. , p. 376)
Tertii nu au niciun raport juridic cu mandantul. Cu toate acest ea mandatul,
substituindu-se mandatarului, poate exercita drepturile de crea nta nascute din executarea
mandatului, daca si-a executat pr opriile sale obligatii fata de mandatar.
Mandantul poate revendica bunurile mobile dobandite pe seama sa de catre
mandatarul care a actionat in nume propriu, cu exceptia bunuril or dobandite de terti prin
efectul posesiei de buna-credinta.
Daca bunurile dobandite de mandatar sunt imobile, acesta este o bligat sa le
transmita mandantului. In caz de refuz, mandantul poate solicit a instantei de judecata sa
pronunte o hotarare care sa tina loc de act de transmitere a bu nurilor dobandite.
Creditorii mandatarului nu pot urmari bunurile dobandite de ace sta in nume
propriu, dar pe seama mandantului, daca mandatul fara reprezentare are data certa si aceasta
este anterioara luarii oricarei masuri asiguratorii sau de exec utare.

50
US VI. CONTRACTUL DE DONATIE

Structura
6.1. Notiunea de “donatie”
6.2. Caractere juridice 6.3. Conditii de fond specifice donatiei 6.4. Principiul irevocabilitatii donatiei 6.5. Principiul solemnitatii donatiei 6.6. Efectele contractului 6.7. Cauze legale de revocare a donatiei

Obiectiv fundamental:
Cunoasterea continutului si elem entele specifice contractului d e donatie reglementat de
Codul civil

Obiective operationale:
 sa defineasca notiunea de donatie si sa identifice caracterele juridice specifice
 sa prezinte conditiile de fond ese ntiale pentru incheierea dona tiei
 sa precizeze implicatiile principiilor irevocabilitatii si sole mnitatii donatiei
 sa analizeze efectele produse prin incheierea contractului de d onatie intre parti
si in raport cu tertii
 sa identifice cauzele lega le de revocare a donatiei
 sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat.

Termeni cheie: donator, irevocabilit ate, solemnitate, clauze compatibile, rev ocarea donatiei,
sarcina, ingratitudine.

51
6.1. Notiune
Potrivit art. 985 C.civ. donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica,
o parte, numita donator , dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte pa rti,
numita donatar.
6.2. Caractere juridice (L.Stanciulescu, op.cit ., p. 206)
a) contract unilateral – desi actul juridic se incheie prin acordul celor doua parti,
numai una dintre acestea are obl igatii contractuale (donatorul).
In principiu, donatarul nu isi asuma obligatiile fata de donato r. Se accepta unanim
insa ca donatarul trebuie sa aiba o obligatie de recunostinta ( fata de donator).
De regula, obligatia de recunostinta a donatarului este, in gen eral o obligatie
morala si, pe cale de consecinta, neindeplinirea ei nu poate at rage in mod direct sanctiuni
juridice.
Ca exceptie, in cazul in care lipsa de recunostinta imbraca forma ingratitudinii ,
prevazute de art. 1023 C.civ., donatia poate fi revocata .
b ) c o n t r a c t c u t i t l u g r a t u i t – donatorul transmite unul sau mai multe drepturi
donatarului, fara ca acesta din urma sa se oblige la plata vreu nui echivalent.
Exceptie face in acest caz donatia cu sarcini, contractul devenind oneros, dar numai in
limitele valorii sarcinii. c) contract solemn – deoarece este supusa formei spe ciale, impusa ca o conditie ad
validitatem de art. 1011 C.civ., potri vit caruia “donatia se in cheie prin inscris autentic”.
Exceptie: donatiile indirecte, donatiile d eghizate si darurile manuale – care se perfecteaza
valabil numai prin predare, traditiune. c) contract translativ de proprietate – dreptul de proprietate este transferat de la donator la
donatar.

6.3. Conditii de fond
6.3.1. Capacitatea partilor
Astfel cum prevad dispozitiile art. 987 alin. 1 C.civ., in principiu orice persoana poate
face si primi liberalitati.
Atata donatorul cat si donatarul trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a incheia acte de
dispozitie.

52
Potrivit Noului Cod civil, conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie
indeplinita la data la care dispunatorul isi exprima consimtamantul iar conditia capacitatii
de a primi o donatie trebuie indeplinita la data la care donata rul accepta donatia.
Incapacitati de a dispune prin donatii:
 minorii
In practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de minor sau, in
numele sau, de ocrotitorul legal daca sunt potrivite cu posibil itatile celui ocrotit. In acest
caz se recunoaste validitatea darului, chiar daca minorul a act ionat singur, lipsa
incuviintarii sau autorizatiei neputand fi invocata. (Fr.Deak, op.cit ., p. 126)
 persoanele puse sub interdictie – fiind lipsite de capacitate d e exercitiu nu pot incheia
valabil contracte de donatie.
Sanctiunea nerespectarii incapacit atii de a dispune prin donati i este nulitatea absoluta a
actului incheiat.
Incapacitati de a primi prin donatii:
Prevederile art. 990 alin.1 C.civ. stabilesc ca sunt anulabile donatiile facute
medicilor , farmacistilor, preotilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct
sau indirect ii acodrau ingrijir e de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a
decesului. Ca exceptie , donatiile sunt valabile daca au fost facute:
– sotului, rudelor in linie dreap ta sau colateralilor privilegi ati;
-altor rude pana la al patrulea grad inclusiv, daca, la incheie rea contractului, donatorul nu are
sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati.
6.3.2. Consimtamantul
In ceea ce priveste viciile de consimtamant, eroarea asupra per soanei poate fi retinuta
atunci cand poarta asupra identitatii donatarului, cat si atunci cand se refera la calitatile lui
esentiale. In materia contract ului de donatie, elementul obiect iv al dolului poate consta atat
intr-un fapt comisiv, cat si intr-unul omisiv.
De regula, faptul comisiv imbraca forma captatiei s a u a sugestiei , constand in
utilizarea unor mijloace dolosive in scopul de a determina voin ta de a gratifica donatorului,

53vointa care, in absenta mijloacelor dolosive nu s-ar fi manifes tat. Cerinta ca dolul sa provina
de la cocontractant este indeplin ita si in ipoteza in care dolu l provine de la un tert, dar
cocontractantul are cunostinta de aceasta imprejurare, ori daca dolul provine de la
reprezentantul cocontractantului. (C. Macovei, op.cit ., p. 95)

Oferta de donație poate fi revocată cât timp ofertantul nu a luat cunoștință de
acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantul ui atrage caducitatea
acceptării .
Oferta nu mai poate fi acceptată după decesul destinatarului ei. Moșteni torii
destinatarului pot însă comunica acceptarea făcută de acesta. O ferta de donație făcută unei
persoane lipsite de capacitate de exercițiu se acceptă de către reprezentantul legal. Oferta de
donație făcută unei persoane cu capacitate de exercițiu restrân să poate fi acceptată de către
aceasta, cu încuviințarea ocrotitorului legal.

6.3.3. Obiectul contractului
In principiu, potrivit dreptului comun si obiectul contractului de donatie trebuie sa
indeplineasca conditiile generale prevazute de lege pentru oric e conventie.
Astfel, pot forma obiect al cont ractului de donatie orice bunur i, mobile sau imobile,
corporale sau incorporale, care nu sunt inalienabile printr-o d eclaratie expresa a legii.
(C.Toader, op.cit ., p. 116)
Potrivit art. 1011 alin. 3 C.civ. bunurile mobile care constitu ie obiectul donatiei
trebuie enumerate si evaluate intr-un inscris, chiar sub semnat ura privata, sub sanctiunea
nulitatii absolute

6.3.4. Cauza contractului
Donatia care are o cauza ce contravine legii sau bunelor moravu ri ori ordinii publice
este nula absolut. Dovada cauzei ilicite este o chestiune de fa pt si poate fi facuta prin orice
mijloace de proba. (L.Stanciulescu, op.cit., p. 218)

6.4. Principiul irevocabilitatii donatiei
Liberalitatile intre vii sunt, pr in esenta lor irevocabile. Ire vocabilitatea donatiilor are
un caracter special, particular, mai accentuat decat forta obli gatorie a oricarui contract, in

54sensul ca in materie de donatii irevocabilitatea priveste nu nu mai efectele, ci insasi esenta
contractului, fiind o conditie de validitate pentru formaarea l ui – irevocabilitate de gradu doi.
(Fr.Deak, op.cit ., p. 133)
Partile nu pot include in contract clauze care sa contravina ir evocabilitatii speciale a
donatiei. Astfel, “includerea unor clauze ce permin donatorului sa o revoce prin vointa sa”
atrage sanctiunea nulitatii absol ute a contractului potrivit ar t. 1015 alin. 1 C.civ.
6.4.1. Clauze incompatibile cu prin cipiul irevocabilitatii donatiilor (art. 1015
C.civ.):
a) donatia care este afectata de o conditie a carei realizare d epinde exclusiv de vointa
donatorului b) donatia care impune donatarului plata datoriilor pe care don atorul le-ar contracta in viitor,
daca valoarea maxima a acestora nu este determinata in contract ul de donatie.
c) donatia care confera donatorulu i dreptul de a denunta unilateral contractul
d) donatia care permite donatorului sa dispuna in viitor de bun ul donat, chiar daca donatorul
moare fara sa fi dispus de acel bun. Sanctiunea ce intervine in aceste cazuri este nulitatea absoluta a contractului.

6.4.2. Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatiei
a) Donatia poate fi afectata de un termen. Clauza ese permisa d eoarece termenul, ca
modalitate a actului juridic nu afecteaza dobandirea dreptului transmis, ci numai exercitiul
acestuia. b) Donatia poate fi afectata si de o conditie, care insa trebui e sa fie exclusiv cauzala si mixta.
c) Donatia poate stipula plata datoriilor prezente (deci cu dat a anterioara incheierii
contractului) d) Donatia poate sa prevada into arcerea bunurilor daruite in co nditiile legii
Art. 1016 C.civ. care stabileste ca se poate stipula prin contr act “intoarcerea bunurilor
daruite”, fie pentru cazul cand donatarul ar preceda donatorului, fie pentru cazul cand atat donatarul cat si descendentii sai ar preceda donatorului.
In literatura de specialitate s-a apreciat ca intoarcerea bunur ilor daruite este o clauza
permisa , deoarece contine o conditie rezolutorie care nu depinde de vo inta donatorului, ci de
hazard. (L.Stanciulescu, op.cit., p. 219)

6.4.3. Revocabilitatea do natiilor intre soti

55Art. 1031 C.civ. prevede ca orice donatie inche iata intre soti este revocabila numai in
timpul casatoriei. Nulitatea casa toriei atrage nulitatea relati va a donatiei facute sotului de rea-
credinta. In caz de divort, re vocarea donatiei poate surveni pa na cand hotararea de desfacere a
casatoriei devine definitiva si irevocabila.
Revocarea se poate realiza prin v ointa unilaterala a sotului donator oricare ar fi forma de
realizare a donatiei (Fr.Deak, op.cit. , p. 136).
Revocarea donatiei dintre soti opereaza prin simpla manifestare de vointa a sotului
donator (care nu este tinut de a o si motiva). Vointa sotului d onator de revocare a donatiei
poate fi manifestata expres, prin solicitarea restituirii lucru lui, dar si tacit, cum este cazul in
care donatorul instituie un legat cuprins intr-un testament, cu privire la lucrul respectiv, in
favoarea unei terte per soane (L. Stanciulescu, op.cit ., p. 222)

6.5. Principiul solemnitatii donatiei
Potrivit art. 1011 alin.1 C.civ. donatia se incheie prin inscri s autentic. Nerespectarea
formei autentice atrage nulitate absoluta a contractului.
Pentru a deveni valabila, donatia care nu respect conditia de f orma ceruta de lege trebuie
refacuta in intregime.
Ca exceptie , s-a admis ca, dupa moartea donatorului, nulitatea donatiei pe ntru
nerespectarea conditiei de forma poate fi acoperita. Astfel, confirmarea unei liberalitati de
catre mostenitorii universali ori cu titlu universal ai dispuna torului atrage renuntarea la
dreptul de a opune viciile de forma sau orice alte motive de nu litate, fara ca prin aceasta
renuntare sa se prejudicieze dr epturile tertilor. (art. 1010 C. civ.)
Cand donatia se incheie intre absenti, prin oferta si acceptare separate, ambele acte
trebuie sa fie facute in forma autentica, sub sanctiunea nulita tii absolute. Acceptarea donatiei
trebuie facuta personal de catre donatar si notificata donatoru lui, in limitele termenului
stabilit de acesta iar daca nu s-a fixat un termen, inainte de revocarea ofertei in timpul vietii
lui si inainte de a deveni in capabil. (L. Stanciulescu, op.cit. , p. 223).
Cand donatia transfera un drept real imobiliar, opozabilitatea fata de terti coincide cu
momentul transferului inter pa rtes si se realizeaza la inscrier ea dreptului in cartea funciara.
Sub sanctiunea nulitatii absolute, promisiunea de donatie este supusa formei autentice.
In caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donatie nu confera

56beneficiarului decat dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-
a facut si avantajele pe care le-a acordat tertilor in consider area promisiunii.
6.6. Efectele contractului de donatie 6.6.1. Intre parti
Obligatiile donatorului (C.Toader, op.cit., p. 129)
– de predare a lucrului, impreuna cu toate accesoriile sale
– de garantie a donatorului Astfel cum reiese din dispozit iile art. 1018 si art. 1019 C.civ . datorita caracterului gratuit al
contractului, in principiu, donatorul nu are si obligatia de a- l garanta pe donatar pentu
evictiune sau vicii ascunse. Ca exceptie de la aceasta regula, donatorul datoreaza totusi garantie pentr u evictiune in
urmatoarele cazuri (Fr.Deak, op.cit ., p. 158):

 daca a promis expres garantia pentru evictiune sau pentru vicii
 daca evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o imprejurare ca re afecteaza dreptul
transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la incheierea
contractului
 in caz de dol donatorul raspunde de pagubele rezultand din vici ile ascunse, cunoscute
de el si necomunicate care au cauzat un prejudic iu donatarului
 daca donatia nu este pur gratuita donatorul raspunde de evictiu ne in limita valorii
sarcinilor

Obligatiile donatarului
Deoarece contractul de donatie este unilateral, in principiu, d onatarul nu are nicio
obligatie fata de donator.
Totusi donatarul poate avea o ob ligatie imperfecta de recunosti nta (morala), care,
daca este incalcata poate duce implicit, in anumite conditii la revocarea donatiei pentru
ingratitudine. Daca donatia este cu sarcini, donatarul are obli gatia de a executa sarcina
intocmai ca debitorii din contr actele sinalagmatice, deoarece, in caz contrar, donatia poate
fi revocata. (L.Stanciulescu, op.cit., p. 232)
6.6.2. In raport cu tertii

57Pentru ca donatia sa produca efecte fata de terti, este necesara indeplinirea
formelor de publicitate prevazute de lege.
Cand obiectul donatiei este un imobil, contractul devine opozab il partilor si
tertilor din momentul inscrierii dreptului tabular in cartea fu nciara (art.885 C.civ.).
Pentru drepturile de creanta, opozabilitatea este conditionata de notificarea
cesiunii facute prin intermediul executorilor judecatoresti sau acceptarea acesteia de catre
debitorul cedat prin inscris autentic (C.Macovei, op.cit., p. 111).
In cazul in care bunul donat este un mobil corporal, opozabilit atea se realizeaza
prin transmiterea posesiei bunului respectiv in conditiile art. 916 si art. 919 C.civ.

6.7. Cauzele legale de revocare a donatiei
In conditiile prevazute de art. 1020 C.civ. donatia poate fi revocata pentru
ingratitudine si neexecutarea fara justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.
6.5.1. Neexecutarea sarcinii – donatarul este tinut sa inde plineasca sarcina numai in
limita valorii bunului donat, actua lizata la data la care trebu ie indeplinita.
Potrivit art. 1027 alin. 1 C.civ., daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a
obligat, donatarul sau succesorii sai in drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea
donatiei.

In limita sarcinii stipulate in favoarea unui tert, donatorul p oate cere numai executarea
obligatiei asumate de donatar, d ar nu si rezolutiunea contractu lui, deoarece el nu este parte
contractanta.
Dreptul la actiunea prin care se solicita executarea sarcinii s au revocarea donatiei se
prescrie in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata (L.Stanciulescu, op.cit.,
p. 235) Cand donatia este revocata pentru neindeplinirea srcinilor, bun ul reintra in patrimoniul
donatorului liber de orice dreptu ri constituite intre timp asup ra lui.
Atunci cand dupa incheierea donatiei, din cauza unor situatii i mprevizibile si
neimputabile beneficiarului, indeplinirea conditiilor sau execu tarea sarcinilor care afecteaza
contractul a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa , donatarul p o a t e c e r e
reviziurea sarcinilo r sau a conditiilor.

6.5.2. Revocarea pentru ingratitudine

58Faptele care atrg revocarea dona tiei pentru ingratitudine sunt enumerate limitativ de art. 1023
C.civ.:
 d o n a t a r u l s a f i i a t e n t a t l a v i a t a d o n a t o r u l u i s a u a u n e i p e r s o a ne apropiate
dispunatorului
-nu se cere o condamnare penala f iind suficient sa existe intentia autorului de a ucide
Ca noutate, Codul civil asimileaza acestui caz de ingratitudine si situatia in care donatarul
a cunoscut intentia altor persoane de a atenta la viata donator ului, dar nu l-a instiintat pe
acesta ( idem, p. 237 ).
 donatarul sa fi savarsit fapte penale, cruzimi sau injurii grav e fata de donator
Actele de cruzime vizeaza integritatea corporala si sanatatea donatorului. Injuriile sunt
fapte care ating onoarea, demnitatea sau reputatia donatorului. Faptele trebuie sa aiba o
anumita gravitate, care se apreciaza de catre instanta de judec ata (Fr.Deak, op.cit., p.165)
 refuzul donatarului de a da alimen te donatorului, aflat in nevo ie

Actiunea in revocarea donatiei pentru ingratitudine va putea fi indreptata doar impotriva
donatarului vinovat. Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, acea sta poate fi
continuata impotriva mostenitorilor.
Revocarea donatiei pentru ingratitudine poate fi intentata num ai de catre donator, fiind o
actiune strict personala.
Prin exceptie, cererea de revocare poate fi introdusa de mostenitorii donatorului, cand
donatorul a decedat in termen de 1 an de la aflarea ingratitudinii si fara sa il fi iertat pe
donatar. De asemenea, mostenitori i pot introduce actiunea in re vocare in termen de un an de
la data mortii donatorului, daca acesta a decedat fara sa fi cu noscut cauza de revocare.

59US VII. CONTRACTUL DE DEPOZIT

Structura
7.1. Notiunea de “depozit”
7.2. Caractere juridice 7.3. Depozitul obisnuit: condit ii de validitate, efecte
7.4. Depozitul necesar 7.5. Depozitul hotelier

Obiectiv fundamental:
Intelegerea continutului si im portantei contractului de depozit in lumina
dispozitiilor Codului civil

Obiective operationale:

 sa defineasca notiunea de depozit si sa precizeze caracterele j uridice specifice
 sa identifice diferentele existe nte intre depozitul obisnuit, c el necesar si hotelier
 sa prezinte conditiile de formare a contractului
 sa analizeze obligatiile partilo r, respectiv ale deponentului si depozitarului
 sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat

Termeni cheie : depozitar, paza lucrului, restituire, necesar, hotelier

60
7.1. Notiune
Depozitul este contractul prin care depozitarul primeste de la deponent un bun
mobil, cu obligatia de a-l pastra pentru o perioada de timp si a-l restitui in natura.
Remiterea bunului este o conditie pentru incheierea valabila a contractului de
depozit, cu exceptia cazului ca nd depozitarul detine deja bunul cu alt titlu.

7.2. Caractere juridice
a) contract real – asadar acesta se incheie numai cand s-a facut traditiunea
lucrului in conditiile art. 1593 alin.2 C.civ.
b) cu titlu gratuit sau oneros – depozitul este cu titlu gratuit, daca din conventia
partilor sau din uzante ori din alte imprejurari, precum profes ia depozitarului, nu rezulta ca
trebuie sa fie platita o remuneratie. Dontractul de depozit est e prezumat a fi oneros in cazul in
care depozitarul este un prof esionist. (L.Stanciulescu, op.cit. , p. 417)
c) depozitul cu titlu gratuit este contract unilateral , deoarece da nastere la obligatii numai in
sarcina depozitarului.
d) contract intuitue personae – dar numai daca a fost contra ctat cu titlu gratuit deoarece
numai in acest caz intereseaza ca litatile personale ale depozit arului, care este obligat sa
raspunda de paza lucrului intocmai cum se ingrijeste de lucruri le sale.
In cazul depozitului oneros, cali tatile personale ale depozitar ului nu pot fi calificate ca
esentiale pentru incheiera cont ractului, pentru ca raspunderea depozitarului remunerat pentru
executarea obligatiei de paza se face dupa tipul abstract al om ului prudent si diligent.
(C.Macovei, op.cit., p. 244)

7.3. Depozitul obisnuit 7.3.1. Conditii de fond
In privinta capacitatii cerute partilor, dat fiind ca depozitul nu este translativ de
proprietate, se admite ca deponentul este suficient sa aiba capacitatea de a incheia acte de
administrare, pe cand depozitarul , care isi asuma raspunderea pazei bunului, trebuie sa aiba
capacitate deplina de exercitiu.(C.Toader, op.cit ., p. 259)
Potrivit art. 2110 din Noul cod civ il, depozitarul nu poate sol icita deponentului sa faca
dovada ca este proprietar al bunul ui depozitat, admitandu-se ca este valabil si depozitul facut
de un neproprietar intrucat contr actul nu transfera proprietate a.

61Depozitul este un contract consensual deoarece nu se cere o anu mita forma pentru
incheierea sa valabil. In schimb, pentru a putea fi dovedit, co ntractul de depozit trebuie
incheiat in forma scrisa, aceasta forma fiind ceruta exclusiv p entru proba acordului de vointa
al partilor, nu si pentru predarea, traditiunea bunului, care p oate fi probata prin orice mijloc
de proba ca fapt jurid ic. (L.Stanciulescu, op.cit ., p.420)
Potrivit Codului civil depozitul poate nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile.
Data fiind necesitatea traditiunii, aceste lucruri mobile trebu ie sa fie corporale. Totusi pot
forma obiectul contractului si c reantele (bunuri incorporale) c onstatate printr-un titlu la
purtator, asimilate lucrurilor mobile corporale, cum ar fi acti uni, testamente. (Fr. Deak,
op.cit., p. 376)
7.3.2. Efectele contractului
a) Obligatiile depozitarului:
– pastrarea lucrului depozitat
Depozitarul trebuie sa ingrijeasca de paza lucrului depozit int ocmai precum ingrijeste
de paza lucrului sau.
Obligatia de pastrare a bunului depozitat este o obligatie de a face, implicand o
actiune continua de supraveghere, de paza a obiectului incredin tat de catre deponent.
Depozitarul este tinut sa depuna toata diligenta si prudenta ne cesara, sa utilizeze toate
mijloacele posibile pentru a pastra lucrul dat in depozit. Este deci o obligatie de mijloace iar
nu de rezultat. (C.Macovei, op.cit ., p. 248)
Obligatia de pastrare a lucrului depozitat nu naste in patrimon iul debitorului niciun
drept cu privire la lucru. In conformitate cu art. 2108 C.civ. depozitarul nu poate sa il
foloseasca decat cu acordul depozitarului, acord care poate fi manifestat expres sau tacit.
Depozitarul este obligat să schimbe locul și felul păstrării st abilite prin contract, dacă
această schimbare este necesară pentru a feri bunul de pieire, pierdere, sustragere sau
stricăciune și este atât de urge ntă încât consimțământul depone ntului nu ar putea fi așteptat.
Potrivit art. 2.112 depozitarul nu poate încredința altuia păst rarea bunului, fără
consimțământul deponentului, cu excepția cazului în care este s ilit de împrejurări să
procedeze astfel.
Depozitarul care, fără a avea acest drept, a schimbat locul sau felul păstrării ori s-a
folosit de bunul depozitat sau l-a încredinț at unei terțe perso ane răspunde și pen tru caz fortuit,
cu excepția situației în care dovedește că bunul ar fi pierit c hiar și dacă nu și-ar fi depășit
drepturile.

62Dacă depozitarul este minor sau pus sub interdicție, deponentul poate cere restituirea
bunului remis atât timp cât acesta se află în mâinile depozitar ului incapabil. În cazul în care
restituirea în natură nu mai este posibilă, deponentul are drep tul de a cere să i se plătească o
sumă de bani egală cu valoarea bunului, dar numai până la concu rența sumei cu care s-a
îmbogățit depozitarul.
– restituirea bunului si a fructelor acestuia
Dacă nu s-a convenit altfel, restituirea bunului primit trebuie să se facă la locul unde
acesta trebuia păstrat , iar cheltuielile ocazionate de restituire sunt în sarcina deponentului .
Totuși, atunci când depozitarul, a schimbat unilateral locul pă strării bunului, deponentul
poate cere depozitarului să suporte diferența dintre cheltuieli le prilejuite de restituire și acelea
care s-ar fi făcut în lipsa acestei schimbări.
Bunul se restituie în starea în c are acesta se află la momentu l restituirii. Deteriorarea ce nu a
fost pricinuită de fapta depozitar ului rămâne în sarcina depone ntului.
În caz de neexecutare culpabilă a obligației de restituire, dac ă bunul nu poate fi recuperat în
natură de către deponent, depozita rul are obligația de a plăti despăgubiri , al căror cuantum se
determină prin raportare la va loarea de înlocuire a bunului, ia r nu la valoarea pe care acesta a
avut-o la data la care a fost încheiatcontractul.
Potrivit art. 2.117 C.civ. in caz de deces al deponentului, bu nul se restituie moștenitorului, la
cererea acestuia, chiar dacă prin contract fusese desemnată o a ltă persoană în acest scop.
Atunci când există mai mulți moștenitori, restituirea făcută un uia sau unora dintre aceștia nu
le conferă alte drepturi decât cele rezultate din aplicarea prevederilor legale referitoare la moștenire. Depozitarul este obligat să rest ituie fructele bunului, dacă le -a perceput.
Depozitarul nu datorează dobândă pentru fondurile bănești depo zitate decât din ziua în care a
fost pus în întârziere să le restituie. Cand exista mai multi deponenti si nu s-a convenit altfel, dep ozitarul este liberat prin
restituirea bunului unuia dintre ei numai daca obligatia este i ndivizibila sau solidara intre
acestia. In celelalte cazuri, restituirea se face conform celor stabilite prin hot ararea instantei.
Daca exista mai multi depozitari, obligatia de restituire revi ne acelia sau acelora in detinerea
carora se afla bunul, cu notificar ea catre ceilal ti depozitari a efectuarii restituirii.
Depozitarul este apărat de obligația de a restitui bunul, dacă acesta:
– i-a fost cerut de către propr ietar sau de o altă persoană înd reptățită ori
– dacă a fost rechiziționat de autoritatea publică sau dacă – i-a fost în alt mod ridicat potri vit legii ori a pierit prin caz fortuit.

63 Atunci când în locul bunului care i-a fost ridicat sau care a pierit depozitarul a primit
o sumă de bani sau un alt bun, el este obligat să le predea dep onentului.
Dacă depozitarul descoperă că bunul depozitat fusese furat ori pierdut, precum ș i pe
adevăratul proprietar al bunului, el trebuie să îl informeze pe acesta din urmă despre
depozitul ce i s-a făcut și să îl someze să își exercite dreptu rile într-un termen determinat și
îndestulător, fără încălcarea dispozițiilor penale aplicabile. Numai după expirarea acelui
termen depozitarul se poate libera prin restituirea lucrului că tre deponent.
În toate cazurile, depozitarul este ținut, sub sancțiune a obligării la plata de
despăgubiri, să denunțe deponentului procesul care i-a fost int entat de revendicant,
intervenirea rechiziției sau a al tei măsuri de ridicare ori fap tul care îl împiedică să restituie
bunul.
Dacă moștenitorul depozitarului a vândut cu bună-credință bunul, fără să fi știut că
este depozitat, el este ținut să înapoieze numai prețul primit sau să cedeze deponentului acțiunea sa împotriva cumpărătorului, dacă prețul nu i-a fost p lătit.
b) Obligatiile deponentului
In cazul in care contractul este cu titlu gratuit, in principiu , deponentul nu are obligatii
asumate din contract.
Pe timpul derularii contractului pot interveni a numite situatii care sa impuna obligatii
si pentru deponent. ( L.Stanciulescu, op.cit., p.424)
– daca depozitarul a facut cheltuie li pentru pastrarea si conserv area lucrului,
deponentul este obligat sa ii restituie cheltuielile
– sa il despagubeasca pe depozitar pentru toate pierderile suferi te ca urmare a
depozitarii bunului, cu exceptia cazului in care depozitarul a primit bunul
cunoscand sau trebuind sa cunoa sca natura sa periculoasa
– cand depozitul este incheiat cu titlu oneros, contractul devine sinalagmatic. In
aceasta situatie, obligatia principala a deponentului este cea de plata a
remuneratiei depozitarului.
Plata remuneratiei catre depozitar se face la data restituirii bunului. Cand restituirea
lucrului are loc inainte de termen, depozitarul nu are dreptul decat la partea din remuneratie
convenita, corespunzatoare timpul ui cat a pastrat bunul (art. 2 123 alin. 2 C.civ.)
– sa ridice lucrul depozitat , dupa expirarea contractului

7.4. Depozitul necesar

64Potrivit art. 2124 C.civ. dacă bunul a fost încredințat unei pe rsoane sub constrângerea
unei întâmplări neprevăzute, care făcea cu neputință alegerea p ersoanei depozitarului și
întocmirea unui înscris consta tator al contractului, depozitul este necesar.
Depozitarul nu poate refuza primirea bunului decat in cazul in care are un motiv
serios pentru aceasta.
Depozitul necesar este guvernat de regulile comune privind cont ractul de depozit.
Depozitarul raspunde, in caz de pieire a lucrului, conform regu lilor aplicabile depozitului
neremunerat.

7.5. Depozitul hotelier
Depozitul hotelier este contractul de depozit incheiat intre pe rsoana care ofera servicii
de cazare (hoelier) si client (tu rist, calator) avand ca obiect bunurile aduse de client in hotel.
In conditiile art. 2127 C.civ., hotel ierul este raspunzator pentru prejudiciul cauzat prin
furtul, distrugerea sau deteriorarea bunurilor aduse de client in hotel.
Raspunderea hotelierulu i este limitata pana la concurenta unei valori de o suta de ori
mai mari decat pretul pentru o zi afisat pentru camera oferita spre inchiriere clientului.
Ca exceptie , raspunderea hotelierului este nelimitata in urmatoarele situa tii:
 daca prejudiciul este cauzat din culpa hotelierului sau a unei persoane pentru
care acesta raspunde;
 daca bunurile au fost incredintate spre pastrare hotelierului;
 daca hotelierul a refuzat primirea in depozit a bunurilor clien tului pe care,
potrivit legii, era obligat sa le primeasca (art. 2129 C.civ.).
Potrivit art. 2130 C.civ ., hotelierul nu raspunde atunci can d deteriorarea, distrugerea
ori furtul bunurilor client ului este cauzata de:
– client, de persoana care il insoteste sau care se afla sub su pravegherea sa ori de
vizitatorii sai;
– un caz de forta majora;
– natura bunului. In cazul neplatii de catre client a pretului camerei si a servi ciilor hoteliere prestate,
hotelierul are un drept de ret entie asupra bunurilor aduse de c lient, cu exceptia documentelor
si a efectelor personale f ara valoare comerciala.

65US 8. CONTRACTUL DE ASIGURARE

Structura
8.1. Notiunea de “asigurare”
8.2. Caractere juridice 8.3. Partile contractului 8.4. Clasificarea asigurarilor 8.5. Efectele contractului

Obiectiv fundamental:
Insusirea continutului si a c onditiilor de incheiere specifice contractului de asigurare
reglementat de Codul civil

Obiective operationale:
 sa defineasca notiunea de asigurar e si sa prezinte caracterele juridice specifice
 sa identifice partile c ontractului de asigurare
 sa identifice diferite tipuri de asigurari
 sa analizeze obligatiile partilo r prin raportare la producerea riscului asigurat
 sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat

Termeni cheie: asigurare de bunuri, indemnizatie, prima de asigurare, producer ea
riscului.

66
8.1. Notiune
Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să
plătească o primă asigurătorului , iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii
riscului asigurat, să plătească o indemnizație , după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării
sau terțului păgubit.
Contractantul asigurării este persoana care încheie contractul pentru asigurarea unui
risc privind o altă persoană or i pentru bunuri sau activități a le acesteia și se obligă față de
asigurător să plăteas că prima de asigurare.

8.2. Caractere juridice (C.Toader, op.cit. , p.340)
a) Din punct de vedere al formei cerute pentru incheierea sa va labila, asigurarea este
un contract consensual . Asadar, este suficient acordul de vointa al partilor contract ante
pentru a fi in prezenta unui contract de asigurare valabil. For ma scrisa este ceruta numai
pentru a putea fi dovedit.
b) Contractul de asigurare este sinalagmatic intrucat da nastere la drepturi si obligatii
corelative pentru ambele parti contractante, astfel cum rezulta neindoielnic chia r din definitia
legala a acestui contract. Faptul ca obligatia asiguratului est e conditionala nu pune in discutie
aceasta caracterizare a contractului, cu atat mai mult cu cat s e poate spune ca asiguratorul isi
asuma o obligatie certa de acoperi re a riscului inca din moment ul incheierii contractului.
c) In raporturile dintre contractantul asigurarii si asigurator contractul are intotdeauna
caracter oneros, ambele parti urmarind obtinerea unei contraprestatii, chiar da ca asigurarea
poate constitui suportul unei donatii indirecte in favoarea unu i tert.
d) Asigurarea este un contract cu executare succesiva, pentru ca obligatia asumata
de asigurator este una continua pe toata durata de valabilitate a contractului, cum, de regula,
si prima de asigurare se platest e de catre asigurat in mod peri odic.
e) Avand in vedere ca in majoritatea cazurilor clauzele contrac tului sunt stabilite de
asigurator, libertatea de opti une a asiguratului fiind limitata , asigurarea poate fi calificata ca
un contract de adeziune , ceea ce impune o protectie speciala a asiguratului persoana f izica.
f) Cel mai specific caracater jur idc al contractului de asigura re este acela de a fi un
contract aleatoriu – la incheierea contractului nu se stie daca se va intampla el ementul
aleatoriu sau, cel putin, data la care se va intampla, ceea ce atrage consecinte patrimoniale.
8.3. Partile
Contractul de asigurare se incheie intre doua parti: asiguratorul si asiguratorul .

67Asiguratorul este persoana juridica romana, sucursala sau filiala unui asig urator dintr-
un stat tert, precum si sucursala unei societati de asigurare s au a unei societati mutuale dintr-
un stat membru al Uniunii Europe ne, care a primit o autorizatie de la autoritatea competenta a
statului membru de origine, obligata sa plateasca indemnizatia.
Asiguratul este persoana fizica sau juridica ce are un interes in ceea ce priveste
protectia pe care i-o of era asiguratorul l a producerea evenimen tului asigurat.
In cazul asigurarilor de persoane, se poate stipula ca la produ cerea cazului asigurat,
asiguratorul sa plateasca indemnizatia de asigurare unei terte persoane, straine de contract,
numita tert beneficiar (C.Macovei, op.cit., p. 336).

8.4. Clasificarea asigurarilor
In functie de obiectul asigurarii, s e d i s t i n g e i n t r e a s i g u r a r i de bunuri, asigurari de
raspundere civila, asigurari de pe rsoane, asigurari de credite si garantii, asigurari de pierderi
financiare si alte asigurari. ( idem , p. 343)
8.4.1. Asigurarea de bunuri Potrivit art. 2214 C.civ. in cazul asigurării de bunuri, asigur ătorul se obligă ca, la
producerea riscului asigurat, să plătească o despăgubire asigur atului, beneficiarului asigurării
sau altor persoane îndreptățite.
Obiectul asigurarii il constituie bunurile mentionate in contra ctul de asigurare.
Bunurile vor putea fi asigurate pr in determinarea lor individua la sau prin indicarea unui grup
de bunuri ( de exemplu, asigurarea complexa a gospodariilor, pe rsoanelor fizice). Se pot
asigura si bunuri viitoare. (Fr.Deak, op.cit ., p. 481)
Asiguratul este obligat să într ețină bunul asigurat în condiții corespunzătoare, în
scopul prevenirii producerii riscu lui asigurat. Asigurătorul ar e dreptul să verifice modul în
care bunul asigurat este întreți nut, în condițiil e stabilite pr in contract.
În cazurile prevăzute în contract , la producerea riscului, asig uratul este obligat să ia pe
seama asigurătorului și în cadrul sumei asigurate, potrivit cu împrejurările, măsuri pentru
limitarea pagubelor.

8.4.2. Asigurarea de raspundere civila
Astfel cum prevad dispozitiile art. 2223 C.civ. in cazul asigur arii de raspundere civila,
asiguratorul se obliiga sa plateasca o despagubire pentru preju diciul de care asiguratul
raspunde potrivit legii fata de pe rsoanele prejudiciate si pent ru cheltuielile facute de asigurat
in procesul civil.

68Prin contractul de asigurare partile pot conveni sa cuprinsa in asigurare si raspunderea
civila a altor pers oane decat contrac tatul asigurarii.
Drepturile tertilor persoane pagubite se exercita impotriva celor raspunzatori de
producerea pagubei. Asiguratorul poate fi chemat in judecata de persoanele pagubite, in
limitele obligatiilor ce ii revi n acestuia din contractul de as igurare.
Dacă nu se prevede altfel prin leg e, despăgubirea se stabilește prin convenție încheiată
între asigurat, terța persoană pr ejudiciată și asigurător sau, în caz de neînțelegere, prin
hotărâre judecătorească.
Asigurătorul plătește despăgubire a direct terței persoane preju diciate, în măsura în
care aceasta nu a fost despăgubită de către asigurat.
Despăgubirea se plătește asigurat ului numai în cazul în care ac esta dovedește că a
despăgubit-o pe terța persoană prejudiciată.

8.4.3. Asigurarea de persoane

In conditiile reglementate de art. 2227 C.civ., prin contractul de asigurare de
persoane, asiguratorul se obliga sa plateasca indemnizatia de asigurare in caz de deces , de
ajungere la o anumita varsta, de invaliditate permanenta totala sau partiala ori in alte
asemenea cazuri, conform normelor adoptate de organul de stat i n a carui competenta,
potrivit legii, intra supravegherea activitatii din domeniul as igurarilor.
Asigurarea în vederea unui risc privind o altă persoană decât aceea care a încheiat contractul
de asigurare este valabilă numai dacă a fost consimțită în scri s de acea persoană.
Asiguratul care a incheiat un contract de asigurare de viata in dividual poate sa renunte
la contract fara preaviz in termen de cel mult 20 zile de la data semnatarii contractului de
catre asigurator . Renuntarea produce efect retroactiv.
In cazul decesului asiguratului, daca nu a fost desemnat un ben eficiar, indemnizatia de
asigurare intra in masa succesorala, revenind mostenitorilor as iguratului.
Desemnarea beneficiarului se poate face fie la incheierea contractului de asigurare, fie
in cursul executarii acestuia, prin declaratia scrisa comunicat a asiguratorului de catre asigurat
sau, cu acordul asiguratului, de catre contractantul asigurarii ori prin testamentul intocmit de
asigurat.
Atunci cand sunt mai multi beneficiari desemnati, indemnizatia de asigurare se
imparte in mod egal intre acestia, daca nu s-a stipulat altfel.
Asiguratorul nu datoreaza inde mnizatia de asigurare daca:

69a) riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului in termen de 2 ani de la
incheierea contractului de asigurare;
b) riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat
Potrivit art. 2.236 indemnizația d e asigurare este datorată, in dependent de sumele
cuvenite asiguratului sau beneficiarului din asigurările social e, de repararea prejudiciului de
cei răspunzători de producerea sa, precum și de sumele primite d e l a a l ț i a s i g u r ă t o r i î n
temeiul altor contracte de asigurare.
Creditorii asiguratului nu au dreptul să urmărească indemnizați a de asigurare cuvenită
beneficiarilor asigurării sau m oștenitorilor asiguratului, după caz.

8.5. Efectele cotractului de asigurare
8.5.1. Pana la producerea evenimentului asigurat (C.Toader, op.cit., p. 344)
a) Obligatiile asiguratului
 sa plateasca prima de asigurare
Prima este de regula anuala si se plateste in avans, dar ea poate fi fractionata dupa o
periodicitate variabila (de exemplu, se poate stabili plata lunara sau trimestriala. In privinta
locului platii, in principiu aces ta este sediul asiguratorului (plata este portabila) dar se permite
partilor ca prin contract sa deroge de la regula.
Dovada platii incumba asiguratului, care trebuie sa ceara eliberarea chitantei, a politei,
a dispozitiei de plata sau a a ltui document probator al platii.
Sanctiunea neplatii la timp a primei de asigurare este rezilierea contractului
Asiguratorul este obligat sa il informeze pe asigurat in privin ta consecintelor neplatii
primelor la termenul de plata si sa prevada aceste consecinte i n contractul de asigurare.
Asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaz a pana la sfarsitul
anului de asigurare, in temeiul oricarui contract, cu orice ind emnizatie cuvenita asiguratului
sau beneficiarului.
 in asigurarile de bunuri asigurat ului ii incumba obligatia de a intretine bunul si de a
lua masuri de prevenire a pagubelor
Sanctiunea neluarii acestor masuri de intretinere si prevenire poate fi denuntarea
contractului de catre asigurator, reducerea indemnizatiei sau c hiar refuzul platii acesteia.
 sa comunice modificarea imprejura rilor esentiale privind riscul

70Modificarea riscurilor da dreptul asiguratorului sa decida daca mentine contractul in
conditiile initiale sau se impune renegocierea unor clauze, cum ar fi majorarea primei de
asigurare datorate de asigurat sa u micsorarea sumei asigurate.
b) Obligatiile si drepturile asiguratorului
 asiguratorul are dreptul de a primi plata primei de asigurare i n conditiile convenite
prin contract;
 in asigurarile de bunuri, asiguratorul are dreptul sa verifice modul in care bunul
asigurat este intretinut;
 asiguratorul are dreptul de a recalcula, in functie de modifica rile intervenite in
situatia riscului, valoarea ratel or de prima, corelativ cu modi ficarea sumei asigurate
 asiguratorul este obligat, la cerere, sa elibereze un duplicat al documentului de
asigurare (fie asiguratului, fie i nstantei de judecata in caz d e litigiu)
 asiguratorul trebuie sa gestioneze in asa fel primele incasate incat sa constituie
rezervele tehnice suficiente pentru a-si achita obligatiile cat re asigurati dupa ivirea
cazului asigurat.

8.5.2. Dupa producerea riscului asigurat (C.Toader, op.cit ., p. 346)
Asiguratul este obligat, in conformitate cu art. 2207 C.civ. sa comunice
asiguratorului producerea riscului asigurat in termenul prevazut in contractu l de asigurare.
In caz de neindeplinire a acest ei obligatii, asiguratorul are d reptul sa refuze plata
indemnizatiei, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului
asigurat si inti nderea pagubei.
De asemenea, asiguratul trebuie sa ia masuri pentru limitarea pagubei si salvarea
bunurilor asigurate.
Asiguratorul are obligatia de plata a indemnizatiei de asigurare in conditii le
prevazute in contract, potriv it art. 2208 C.civ. Atunci cand nu exista intelegere asupra
cuantumului indemnizatiei de asigurare, partea necontestata din a c e a s t a s e v a p l a t i d e
asigurator anterior solutionar ii neintelegerii prin buna invoia la sau de catre instanta
judecatoreasca.
In cazurile stabilite prin contra ctul de asigurare, in asigurar ile de bunuri si de
raspundere civila, asiguratorul nu datooreaza indemnizatie daca riscul asigurat a fost produs

71cu intentie de catre asigurat, de beneficiarul asigurarii ori d e un membru din conducerea
persoanei juridice asigurate, c are lucreaza in aceasta calitate .
In asigurarile de bunuri si de raspundere civila, in limitele i ndemnizatiei platite,
asiguratorul este subr ogat in drepturile a siguratului sau ale beneficiarului asigurarii, contra
celor raspunzatori de pr oducerea pagubei.

72
US 9. CONTRACTUL DE CONT CURENT

Structura
9.1. Notiunea de “cont curent” si utilitatea contractului
9.2. Caractere juridice 9.3. Formarea contractului 9.4. Efectele contractului 9.5. Cauze de incetare
Obiectiv fundamental:
Cunoasterea continutului si rapo rturilor specifice contractului de cont curent
reglementat de Codul civil.

Obiective operationale:

 sa defineasca notiunea de cont curent si sa precizeze utilitate a incheierii acestui tip de
contract
 sa precizeze caracterele juridi ce prin care se identifica
 sa prezinte formarea contractului prin reliefarea conditiilor c are trebuie respectate la
incheierea acestuia
 sa analizeze efectele contractului
 sa identifice cauzele de incetare specifice acestui contract
 sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat.

Termeni cheie: creante reciproce, curentisti, sold creditor.

739.1 Notiune si utilitate
Dispozitiile art. 2171 C.civ. defi nesc contractul de cont curen t ca fiind acela prin care
partile, denumite curentisti , se obliga sa inscrie intr-un cont creantele decurgand din rem iteri
reciproce, considerandu-le neexig ibile si indisponibile pana la inchiderea contului.
Soldul creditor al contului la incheierea sa constituie o creanta exigibila. Daca plata
acestuia nu este ceruta, soldul constituie prima remitere dintr -un nou cont si contractul este
considerat reinnoit pe durata nedeterminata.
Prin raportare la dispozitiile legale incidente, in literatura de specialitate
(St.D.Carpenaru, L.Stanciulescu, V.Nemes, Contracte civile si comerciale , Ed.Hamangiu,
Bucuresti, 2009, p.413), contractul a fost definit ca fiind acel act juridic prin care partile se
inteleg ca, in loc sa achite separat si imediat creantele recip roce izvorate din prestatiile
uneia catre cealalta, lichidarea sa se faca la un anumit termen , prin achitarea soldului
de catre partea care ar fi debitoare.
Utilitatea contractului consta in aceea ca reprezinta o modalitate simpla de evidenta a
creantelor reciproce, iar prin indisponibilizarea acestora se c onstituie intr-un veritabil
instrument de credit. Totodata, contractul de cont curent era u n contract accesoriu, deoarece,
de regula, era incheiat pentru executarea unui alt contract, cu m ar fi de exemplu, de livrare
marfa intre parti (A.M. Mateescu , Noul cod civil. Comentarii, doctrina si jurisprudenta ,
Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2012).

9.2. Caractere juridice
a) contract sinalagmatic
b) consensual c) cu titlu oneros d) cu executare succesiva. In literatura de specialitate, s-a aratat ca acest contract se bazeaza pe generalitatea si
alternanta remiterilor reciproce intre curentisti, iar remiterile trebuie sa fie : reciproce ,
efectuate prin transmiterea dreptului de proprietate de la cel care face remiterea catre cel care
o primeste; certe , in sensul de a nu fi afectate de o conditie suspensiva; lichide, adica de o
valoare determinata (I.Turcu, Operatiuni si contracte bancare , Ed.Lumina Lex, Bucuresti,
1994, p.233).
Odata evidentiate in cont, creantele isi pierd individualitatea , astfel incat, la incheierea
contului, soldul creditor va c onstitui o creanta exigibila.

74Cu titlu de noutate, in noul Cod civil, se prevede ca, in ipote za in care nu este ceruta
plata soldului creditor la incheierea contului, soldul va const itui prima remitere dintr-un nou
cont si contractul este consider at reinnoit pe durata nedetermi nata. Asadar, prin lege este
instituita prezumtia in sensul ca nesolicitarea platii exprima vointa in sensul continuarii
raportului contractual, pe durata nedeterminata. (A.M.Mateescu, op.cit., p. 552)

9.3. Formarea contractului
Creantele care nu pot face obiectul compensatiei nu pot face ob iectul unui cont curent
si nu se vor inscrie in acesta sau, daca sunt inscrise, inscrie rea se considera nescrisa.
In cazul contractului incheiat intre profesionisti, se vor insc rie in cont exclusiv
creantele derivand din exercitiu l activitatii profesionale, dac a nu se prevede expr es contrariul.
Înscrierea în cont a unui titlu de credit este prezumată făcută sub rezerva încasării,
dacă nu se prevede expres contrariul.
În caz de cesiune de creanță înscrisă în cont, înscrierea este făcută pe riscul
cesionarului, dacă din voința părților nu rezultă altfel sau da că nu este făcută cu rezerva
expresă privind încasarea acesteia.
Dacă creanța nu a fost plătită, c urentistul cesionar poate fie să restituie creanța
cedentului, stornând partida din cont, fie să își valorifice dr epturile împotriva debitorului.
Curentistul cedent poate storna creanța în tot sau în parte, ch iar și după executarea
infructuoasă a debitorului, în proporția creanței rămase neacop erită prin executare.
Încheierea contului curent și lichidarea soldului se fac la scadența prevăzută în
contract sau la momentul încetăr ii contractului de cont curent. Părțile pot decide termene
intermediare de încheiere a cont ului, iar în acest caz soldul c reditor se înscrie ca prima partidă
în noul cont.
Soldul creditor constituie o creanță lichidă și exigibilă la ca re se va calcula dobânda
convențională de la data încheier ii contului, dacă nu este trec ută într-un cont nou. Dacă soldul
nu este trecut într-un cont nou, se va calcula, în lipsă de sti pulație contrară, dobânda legală,
de la data încheierii contului.
Potrivit art. 2.180 C.civ. extrasul sau raportul de cont trimis de un curentist celuilalt se
prezumă aprobat, dacă nu este contestat de acesta din urmă în t ermenul prevăzut în contract
sau, în lipsa unui termen, într- un termen rezonabil după uzanțe le locului sau practicile dintre
părți. În lipsa unor astfel de uzanțe sau practici, se va ține seama de natura operațiunilor și
situația părților.

75Aprobarea contului nu exclude dre ptul de a contesta ulterior co ntul pentru erori de
înregistrare sau de calcul, pentru omisiuni sau dublă înregistr are, în termen de o lună de la
data aprobării extrasului sau ra portului de cont ori de la înch eierea contului, sub sancțiunea
decăderii. Contestarea contului se face prin scrisoare recomandată trimisă celeilalte părți în
termenul de o lună.

9.4. Efectele contractului
Astfel cum rezulta din art. 2173 C.civ. prin contractul de cont curent, proprietatea
remiterilor se transfera primitorului, prin inregistrarea acest ora in cont. Obligatiile nascute
din remiterile anterioare se noveaza si creantele reciproce se compenseaza pana la concurenta
debitului si creditului, sub reze rva platii soldului creditor.
Potrivit legii dobanzile curg pentru fiecare suma de la data in scrierii in cont pana la
incheierea contului si se socotesc pe zile, daca partile nu con vin altfel.
a) Cel mai important efect al contractului consta in transferul dreptului de
proprietate odata cu inscrierea i n cont a unei remiteri. ( idem , p. 554)
b) In literatura de specialitate , s-a retinut, cu prioritate efectul de plata al intrarii in
cont care decurge din transferul dreptului de proprietate asupra re miterilor reciproce si
alternative. Imediat acestui efect se retine si efectul de garantie care decurge din aceea ca
pentru fiecare dintre partile c ontractului creantele garanteaza datoriile. (I.Turcu, op.cit ., p.
236)
Garantiile reale sau personale aferente creantelor inscrise in cont raman in fiinta si vor
fi exercitate asupra soldului creditor la incheierea contului, in limita creditului garantat.

9.5. Incetarea contului de cont curent
Contractul de cont curent inceteaza de drept la expirarea terme nului convenit expres
de parti in cuprinsul contractul ui sau ulterior, prin conventie separata incheiata in forma
scrisa.
In cazul contractului incheiat pe durata nedeterminata, fiecare parte poate declara
incetarea acestuia la incheierea contului, instiintand-o pe cealalata parte cu 15 zile inainte.
In caz de incapacitate, insolventa sau moarte, oricare dintre curentisti, reprezentantul
incapabilului sau mostenitorul poate denunta contractul instiintand cealalata parte cu 15
zile inainte.

76US 10. CONTRACTUL DE IMPRUMUT

Structura
10.1.Imprumutul de folosinta
10.1.1. Notiune
10.1.2. Caractere juridice 10.1.3. Conditii de validitate ale contractului 10.1.4. Efectele contractului 10.1.5. Cauze de incetare 10.2. Imprumut de consumatie
10.2.1. Notiune 10.2.2. Caractere juridice 10.2.3. Formarea contractului 10.2.4. Efectele contractului 10.2.5. Cauze de incetare

Obiective fundamentale:
Intelegerea continutului si a caracteristicilor definitorii ale contractului de imprumut

Obiective operationale:
 sa defineasca notiunea de imprumut
 sa diferentieze imprumutul de folosinta de cel de consumatie
 sa identifice caracterele jurid ice specifice fiecarui tip de contract de imprumut
 sa analizeze efectele produse de fiecare contract de imprumut
 sa identifice cauzele de incetare a contractului
 sa formuleze intrebari in baza materialului prezentat

Termeni cheie: comodatar, folosinta, bunuri fungibile.

77
Astfel cum prevede Codul civil in dispozitiile art. 2144, imprumutul este de doua
feluri: imprumut de folosinta ( comodat) si imprumut de consumat ie.

10.1. Imprumutul de folosinta 10.1.1. Notiune
Imprumutul de folosinta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita
comodant , remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se
folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumi t timp.

10.1.2. Caractere juridice
1. comodatul face parte din categoria contractelor reale , pentru incheierea lui fiind
necesara atat realizarea acordului de vointa cat si predarea lucrului care formeaza obiectul
contractului (Fr.Deak, op.cit ., p. 340)
2. comodatul este un contract unilateral, deoarece naste obligatii numai in sarcina
comodatarului. Pe parcursul executarii contractului se pot nast e obligatii si in sarcina
comodantului, care nu au, insa, ca temei acodrul de vointa al p artilor, neavand aptitudinea de
a coverti comodatul intr-un contract bilateral. Exemplu: cheltu ielile suportate de catre
comodatar cu producerea si culegerea fructelor predate comodant ului. (C.Macovei, op.cit ., p.
261)
3. potrivit legii este esentialmente gratuit, astfel incat in cazul in care comodantul ar
pretinde o contravaloare pentru d reptul de folosinta transmis a supra bunului, intelegerea
partilor nu ar mai putea fi calif icata drept contract de comoda t.
4. contract translativ de folosinta – imprumutatorul ramane proprietarul lucrului, iar
ceea ce se transmite este doar detentia precara. (C.Toader, op.cit., p.233)

10.1.3. Conditii de validitat e ale contractului
a) Capacitatea juridica a partilor – intrucat incheierea cont ractului de comodat are
semnificatia juridica a unui act de adminstrare, ambele parti c ontractante trebuie sa
indeplineasca acele conditii prevazute de lege pentru efectuare a unui asemenea act.

78
Data fiind calitatea de detento r precar pe care o dobandeste co modatarul, el nu va
avea capacitatea de a transmite alte persoane vreun drept cu pr ivire la lucrul imprumutat,
afara de cazul in care ar exist a o dispozitie contractuala expr esa in acest sens.Bunul
imprumutat va putea fi incredintat unui depozitar deoarece un a stfel de act nu este contrar
intereselor comodantului. (C.Macovei, op.cit. ., p.263)
b) Consimtamantul partilor – exprimarea unui consimtamant valabil presupune ca
acesta sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie dat cu intentia de a produce efecte juridice, sa fie exteriorizat si sa nu fie viciat. In cazul in care exista o eroare cu privire la
insasi natura juridica a contract ului ce a fost incheiat (de exemplu o parte intelege sa incheie
un contract de comodat iar cealalta crede ca incheie un contrac t de depozit), conventia este
lovita de nulitate absoluta intrucat este vorba de o eroare-obstacol ce echivaleaza cu lipsa
consimtamantului.(ibidem )
c) Obiectul contractului – comodatul poate avea ca obiect numai lucruri nefungibile
intrucat urmeaza sa fie restituit e in natura, in individualitat ea lor.
Astfel, pot constitui obiect al comodatului lucrurile neconsumptibile a caror folosire
nu implica, la prima intrebuintare, consumarea substantei ori i nstrainarea lor. In mod
exceptional si lucrurile consumptibile potrivit naturii lor pot fi considerate prin vointa partilor
nefungibile si individual determinate.
Obiectul contractului de comodat il poate forma orice lucru mob il sau imobil, in
masura in care imprumutarea nu este interzisa prin norme specia l e o r i p e r m i s a n u m a i i n
anumite conditii. (Fr.Deak, op.cit., p. 342).
Noul cod civil reglementeaza si situatiile in care contractul a re ca obiect “printre
altele, si bunuri consumptibile, cum ar fi bani, grane, bauturi” sau poarta asupra unor bunuri care, fara a fi consumptibile, se uzeaza ca urmare a utilizarii lor. (L.Stanciulescu, op.cit.,
p.398)

10.1.4. Efectele contractului de comodat
1. Obligatiile comodatarului
 obligatia de conservare a lucrului – potrivit art. 2148 C.civ. comodatarul
este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul imprumutat cu prudenta si diligenta
unui bun proprietar .

79 obligatia de folosire a bunului potrivit destinatiei – dacă comodatarul
folosește bunul cu altă destinație decât aceea pentru care i-a fost împrumutat
sau dacă prelungește folosința după scadența restituirii, comod atarul răspunde
de pieirea sau deteriorarea bunu lui, chiar dacă aceasta se dato rează unei forțe
majore, afară de cazul când dovedește că bunul ar fi pierit ori s-ar fi deteriorat
oricum din cauza acelei forțe majore.

 obligatia de suportare a cheltuielilor de folosinta – astfel cum stabileste art.
2151 C.civ., comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facu t pentru a folosi
bunul.
Cu toate acestea, comodatarul are dreptul sa ii fie rambursate cheltuielile pentru
lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute l a incheierea
contractului, atunci cand comoda ntul , instiintat in prealabil, nu s-a opus
efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi
instiintat in timp util.
 obligatia de restituire a lucrului –la implinirea termenului convenit sau, in
lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei . Daca termenul
nu este convenit si fie contractul nu prevede intrebuintarea pe ntru care s-a
imprumutat bunul, fie intrebuintarea are caracter permanent, co modatarul este
obligat sa-l inapoieze la cererea comodantului (art. 2155 C.civ.)
Comodatarul nu se poate elibera de aceasta obligatie oferind i n schimb
coontravaloarea lucrului sau, eventual, un alt lucru in schimb. Bunul trebuie restituit
impreuna cu accesoriile sale iar fructele produse de bun se cuvin comodantului, in lipsa de
stipulatie contrara.
Comodatarul va fi indrituit sa pretinda restituirea cheltuielil o r c e l e – a f a c u t c u
producerea si culegerea lor.
In caz de neexecutare a obligatiei de restituire, comodantul are la indemana doua
actiuni:
a) o actiune reala , in revendicare, imprescriptib ila, accesibila numai comodantul ui proprietar
al lucrului, ce poate f i intentata si impotriva tertilor ce ar detine bunul;

80b) o actiune personala, ce deriva din contractul de comodat, prescriptibila in termenul
general de prescriptie, ce poate fi folosita numai impotriva comodatarului. (C.Macovei,
op.cit., p. 266)
Raspunderea comodatarului va fi antrenata numai daca deteriorarea sau pieirea
bunului ii este culpabila si, in consecinta, raspunderea acestuia va fi inlaturata atunc i cand
prejudiciul s-a datorat cazului fortuit sau fortei majore.
In cazul pluralitatii de comodatari, ei vor raspunde solidar fata de comodant.

2. Obligatiile comodantului
In literatura de specialitate se admite unanim ca, in principiu , comodantul nu are
obligatii nascute din contractul de comodat.(L.Stanciulescu, op.cit., p. 402)
Cu toate acestea, legea prevede anumite situatii in care se pot naste unele obligatii si
in sarcina imprumutatorului.
 Astfel, comodantul este obligat sa restituie cheltuielile pentru lucrarile
necesare facute de comodatar , care “nu puteau fi prevazute la incheierea
contractului, atunci cand comodant ul, instiintat in prealabil, nu s-a opus
efectuarii lor ori, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in
timp util” (art. 2151 alin. 2 C.civ.).
 De asemenea, comodantul are obligatia de a-l despagubi pe comod atar pentru
pagubele provocate de viciile asc unse ale lucrului, pe care, de si le cunostea la
incheierea contractului, nu le-a adus la cunostinta comodatarul ui (art. 2151
C.civ.)

10.1. 5. Incetarea contractului
Imprumutul de folosinta inceteaza prin:
a) plata la implinirea termenului de restituire – plata ar pute a fi folosita si inainte de
acest termen, afara de cazul in care exista dispozitie contract uala contrara.
b)confuziune, dare in plata sau remitere de datorie c) in cazul in care bunul ce formeaza obiectul comodatului pier e fortuit
In caz de neexecutare sau executare necorespunzatoare culpabila a obligatiilor ce ii
incumba comodatarului, comodantul are deschisa calea unei actiuni in rezilierea
contractului .

81Contractul inceteaza in caz de moarte a comodatarului, numai da ca imprumutul a fost
incheiat in considerarea persoanei acestuia.

10.2. Imprumutul de consumatie

10.2.1. Notiune
Imprumutul de consumatie este contractul prin care imprumutatorul remite
imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin
natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anum ita perioada de timp aceeasi
suma de bani sau cantitate de bunuri de aceeasi natura si calit ate.

10.2.2. Caractere juridice
a) Contract unilateral, deoarece da nastere la obligatii numai pentru imprumutat,
imprumutatorul nu are obligatii, predarea lucrului facand parte din momentul incheierii
contractului. Chiar daca este cu titlu oneros, imprumutul raman e unilateral, intrucat si
obligatia de plata a dobanzilor apar tine tot imprumutatului. (L .Stanciulescu, op.cit., p. 404)
b) Este un contract real – valabilitatea sa fiind dublu conditionata: perfectarea
acordului de vointa si traditiunea bunului ce formeaza obiectul derivat al contractului
(C.Macovei, op.cit., p. 270).

c) in lipsa unei stipulatii cont rare, potrivit art. 2159 C.civ. i m p r u m u t u l s e p r e z u m a a f i cu
titlu gratuit .
d) este translativ de proprietate , precum vanzarea, schimbul, donatia, deosebindu-se prin
aceea ca obiectul contractului nu e ste un bun individual determ inat, restituibil in natura sa.
Dupa incheierea valabila a contr actului, imprumutatul devine pr oprietarul lucrului. Astfel, in
calitatea sa de proprietar, imprumutatul va suporta si riscul p ieirii acestuia. (L.Stanciulescu,
op.cit, p. 405)
10.2.3. Formarea imprumutului de consumatie
Intrucat contractul este translativ de proprietate, imprumutatorul trebuie sa aiba
capacitatea, respectiv sa indeplineasca conditiile cerute de le ge pentru actele de dispozitie si
sa fie proprietarul lucrului care formeaza obiectul contractulu i.

82Imprumutatul t r e b u i e s a a i b a s i e l capacitatea de a incheia acte de dispozitie , in
special pentru ca devine proprietarul lucrului imprumutat si su porta, in consecinta, riscul
pieirii fortuite a acestuia. (Fr.Deak, op.cit ., p. 355)
Consimtamantul partilor trebuie sa fie liber si neviciat. Vicierea imprumutul ui de
consumatie se face cel mai frecvent prin manevre dolosive.
Imprumutul de consumatie poate avea ca obiect numai bunuri fungibile si
consumptibile potrivit naturii lor, nu insa si considerate astf el prin vointa partilor, deoarece s-
ar schimba insasi natura contractului.
Avand in vedere caracterul real al contractului, imprumutul de consumatie nu poate
avea ca obiect decat bunuri mob ile, cele imobile nefiind suscep tibile de traditiune.
Bunul care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie propri etatea
imprumutatorului. In cazul in care aceasta conditie nu este res pectata, sanctiunea va fi
nulitatea absoluta . (C.Macovei, op.cit ., p.272)

10.2.4. Efectele contractului
a) Obligatiile imprumutatului
-de a restitui, la expirarea contractului, lucruri de acelasi g en, in aceeasi
cantitate si de aceeasi calitate
Nu prezinta importanta daca intre momentul incheierii contractu lui si cel al platii,
valoarea bunurilor a crescut sau s-a diminuat. Imprumutatorul n u poate cere restituirea inainte
de termen deoarece termenul de restituire se prezuma a fi stipu lat in favoarea ambelor parti,
iar daca imprumutul este cu titlu gratuit, numai in favoarea im prumutatului (L.Stanciulescu,
op.cit., p. 407)
– odata cu obligarea imprumutatulu i la restituirea lucrului, impr umutatorul are
dreptul si la plata de daune-interese pentru intarziere , incepand de la data introducerii
actiunii.
Cand restituirea lucrurilor imprumutate nu va fi posibila in na tura, potrivit art. 2164
alin. 3 C.civ. imprumutatul este obligat sa plateasca valoarea lor la data si locul unde
restituirea trebuia sa fie facuta.

b) Obligatiile imprumutatorului

83Contractul de imprumut de consumatie nu genereaza obligatii in sarcina
imprumutatorului. El va raspunde extracontractual pentru pagube le cauzate imprumutatului
de viciile ascunse ale lucrului imprumutat, cunoscute si necomu nicate debitorului sau.
(C.Macovei, op.cit. , p. 284)

10.2.5. Incetarea contractului

Efectele contractului de imprumut inceteaza cel mai firesc, pri n executare, prin plata
de catre imprumutat a sumei datorate sau restituirea unei cantitati de bunuri consumptibile
echivalente celei primite.
Plata se poate face si inainte de term enul stipulat, mai ales daca pa rtile nu au prevazut
si plata unei dobanzi. Daca termenul a fost stipulat in interes ul ambelor parti, se impune
consimtamantul creditorului pent ru plata anticipata. (C.Toader, op.cit ., p.256)
Imprumutul se poate stinge, potri vit dreptului comun si prin al te moduri de stingere a
obligatiilor (remiterea de datorie, confuziunea, darea in plata) inclusiv compensatia, el avand ca obiect lucruri fungibile. In caz de moarte a oricareia dintr e partile contracta nte, drepturile
si obligatiile rezultand din im prumut se transmit asupra mostenitorilor potrivit regulilor
generale. Daca imprumutul s-a acordat intuitue personae, fie si cu termen, moartea
imprumutatului atrage exigibilitatea datoriei.(Fr.Deak, op.cit, p.372)

84
US 11. CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA

Structura
11.1. Notiunea de renta viagera
11.2. Caractere juridice 11.3. Conditii de validitate ale contractului
11.4. Efectele contractului

Obiective fundamentale:
Cunoasterea continutului contract ului de renta viagera reglemen tat de Codul civil.

Obiective operationale:
 Sa defineasca notiunea de renta viagera
 Sa identifice caractere le juridice specifice
 Sa prezinte conditiile de validita te necesare pentru incheierea contractului
 Sa analizeze obligatiile credirent ierului si ale debirentierulu i, parti in
contractul de renta viagera.
 Sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat.

Termeni cheie: debirentier, bunuri fungibile, plata rentei.

85
11.1. Notiune
Prin contractul de renta viagera o parte, numita debirentier, se obliga sa efectueze
in folosul unei anumite persoane, numita credirentier , prestatii periodice, constand in sume
de ban i sau alte bunuri fungibile.
Renta viagera se constituie pe durata vietii credirentierului d aca partile nu au stipulat
constituirea acesteia pe durata vietii debirentierului sau a unei terte persoane determinate.

11.2. Caractere juridice
a) potrivit art. 2243 C.civ. renta viagera poate fi constituita cu titlu oneros , in
schimbul unui capital de orice natura sau cu titlu gratuit si este supusa regulilor proprii ale
actului juridic de constituire.
In situatia contractului cu titlu oneros, acesta este aleatoriu , deoarece exista sansa de
castig-pierdere pentru ambele parti, aceste sanse depinzand de un eveniment viitor si incert –
perioada cat va trai crediren tierul. Daca prestatia periodica i n bani se plateste pe un timp
determinat, contractul nu mai este aleatoriu si deci nu este re nta viagera. (Fr.Deak, op.cit. ,
p.526)
b) contract sinalagmatic – intrucat fiecare parte isi asuma obligatiile in schimbul
prestatiilor celeilalte parti.
Ca exceptie , daca renta viagera s-a constituit prin donatie, contractul va avea caracter
unilateral, deoarece numai debirentierul are obligatii – plata unei prestatii periodice.
(L.Stanciulescu, op.cit ., p.435)
c) contract translativ de proprietate – intrucat transfera in patrimoniul
debirentierului un drept real, cum ar fi un drept de proprietat e saun un drept de superficie.
Astfel, renta viagera produce efecte numai pentru viitor. (C.Macovei, op.cit ., p. 301)
d) contract consensual – realizarea acordului de vointa fiind sufiecienta pentru
perfectarea contractului. Renta viagera va fi un contract solem n daca se constituie cu titlu
gratuit prin testament sau donatiei ori daca prin contract se t ransmite un drept de proprietate
cu privire la un teren. (Dana Garbovan , Noul Cod civil.Comentarii, doctrina si jurisprudenta,
Ed.Hamangiu, Bucuresti, 2012, p.623)
e) contract cu executare succesiva – executarea obligatiei de plata a rentei
presupunand mai multe presta tii esalonate in timp.

86

11.3. Conditii de validitate ale contractului
In ceea ce priveste capacitatea partilor, atat credirentierul, cat si debirentierul
trebuie sa aiba capacitatea necesara pentru a incheia acte de d ispozitie, deci capacitate
deplina de exercitiu , intrucat, de regula renta viagera este translativa de proprie tate
(L.Stanciulescu, op.cit. , p. 436)
Astfel cum stipuleaza dispoziti ile art. 2246 C.civ. este lovit de nulitate absoluta
contractul care prevede o renta constituita pe durata vietii un ui tert care era decedat in ziua
incheierii contractului.
Nu produce de asemenea efecte contractul prin care s-a constitu it cu titlu oneros o
renta pe durata vietii unei pers oane care, la data incheierii c ontractului suferea de o boala din
cauza careia a murit in interva l de cel mult 30 de zile de la a ceasta data.
Renta viagera poate fi constituita pe durata vietii mai multor persoane, urmand ca, in
acest caz, in lipsa de stipulatie contrara, obligatia de plata a rentei sa inceteze la data la care
decedeaza ultima dintre aceste persoane.
Obiectul prestatiei credirentierului il poate constitui orice bun imobil s a u mobil ,
inclusiv o suma de bani. Avand in vedere efectul translativ de proprietate al contractului, se
cere a fi indeplinita si conditia ca cel care instraineaza sa f ie proprietarul bunului transmis .
(C.Macovei, op.cit., p. 302)
Obiectul prestatiei debirentierului consta, potrivit art. 2242 alin. 2 C.civ. in prestatii
periodice constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile .
In situatia in care renta viagera are ca obiect pretul unui imobil sau o suma de bani
mai mica decat venitul imobilului sau, dupa caz, capitalul tran smis sunt egale cu acestea,
suntem in prezenta unei donatii (R.Nitoiu, Teoria generala a contractelor aleatorii ,
Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2003, p.131).

11.4. Efectele contractul ui de renta viagera
11.4.1. Obligatiile credirentierului
– in cazul rentei viagere constituite cu titlu oneros, crediren tierul are obigatia sa
predea suma de bani sau bunul ce formeaza obiectul prestatiei sale

87- sa conserve bunul instrainat , in situatia in care predarea bunului are loc la o data
ulterioara incheie rii contractului
– obligatia de garantie contra evict iunii si contra viciilor ascu nse ale lucrului
instrainat
In doctrina si in practica jude catoreasca se admite ca se aplic a aceleasi reguli in
aceasta situatie ca in materie de vanzare-cumparare. Debirentierul, de indata ce si-a dat
consimtamantul la incheierea unui asemenea contract, trebuie sa beneficieze de garantia ca
bunul primit poate fi folosit conform destinatiei si fara a fi tulburat prin ex ercitarea unor
drepturi concurente (C.Toader, op. cit ., p.320)

11.4.2. Obligatiile debirentierului
– plata rentei este principala obligatie a debirentierului
Potrivit art. 2248 C.civ ., in lipsa de stipulatie contrara, ratele de renta se platesc
trimestrial in avans si indexate in functie de rata inflatiei. Atunci cand crediren tierul
decedeaza inainte de expirarea perioadei pentru care renta s-a platit in avans, debirentierul nu
poate cere restituirea sumei platite aferente perioadei in care creditorul nu a m ai fost in viata.
Cel ce se obliga prin contractul de renta viagera sa plateasca datoriile este
debirentierul. El trebuie sa le plateasca la termenele stabilit e prin contract. Datoriile incep sa
curga din momentul transmiterii fondului rentei. Ele se pot plati in bunuri sau in bani
(I.Dogaru, op.cit., p.788)
Cuantumul rentei este stabilit in mod liber de catre parti. Fiind vorba de o suma de
bani, supusa eroziunii monetare, ar fi recomandabil ca partile sa prevada o clauza de indexare (C.Toader, op.cit., p. 327).
Pentru a evita suportarea riscur ilor devalorizarii monetare sta bilite pentru plata rentei
doar de catre credirentier, legiu itorul a introdus regula index arii ratei de renta in functie de
indicele de inflatie, un criteriu obiectiv care evita si riscur ile unor interpretari diferite.
Desigur, partile au deplina libertate de a insera in contract c lauze de indexare raportate la alte
criterii (Dana Garbovan, op.cit., p. 633).
In caz de neexecutare, executare cu intarziere sau necorespunza toare a obligatiei de
plata a rentei, credirentierul are posibilitatea de a promova o actiune in executare silita. In
schimb, rezolutiunea contractului pentru neexecutare nu poate f i ceruta de credirentier, cu
toate ca renta a fost constituita cu titlu oneros si contractul este sinalagmatic. Rezolutiunea
poate fi ceruta numai daca debirentierul nu prezinta garantiile stipulate pentru asigurarea
platii rentei, respectiv, le micsoreaza prin fapta sa (Fr.Deak, op.cit ., p. 531).

88In conditiile stipulate de art. 2251 alin. 3, in lipsa unei stipulatii contrare, rezolutiunea
nu confera debirentierului dreptul de a obtine restituirea rate lor de renta deja platite.
Debirentierul nu se poate libera de plata rentei oferind restituirea capital ului si
renuntand la restituirea ratelor platite. Acesta este tinut la plata rentei pana la decesul
persoanei pe durata vietii careia a fost constituita renta, ori cat de impovaratoare ar putea
deveni prestarea acesteia.
Numai renta viagera cu titlu gratuit poate fi declarata insesiz abila prin contract. Chiar
si in acest caz, stipulatia nu is i produce efectele decat in li mita valorii rentei care este
necesara credirentierului pent ru asigurarea intretinerii.

89
US 12. CONTRACTUL DE INTRETINERE

Structura
12.1. Notiunea de “intretinere”
12.2. Caractere juridice 12.3. Conditii de validitate
12.4. Efectele contractului 12.5. Cauze de incetare a cont ractului de intretinere

Obiectiv fundamental:
Cunoasterea continutul si efectel or specifice contractului de i ntretinere reglementat de
Codul civil.

Obiective operationale:
 sa defineasca notiunea de intreti nere si sa precizeze caractere le juridice
specifice
 sa identifice conditiile de valid itate necesare pentru incheier ea contractului
 sa prezinte efectele contractului
 sa analizeze cauzele de incetare specifice contractului de intr etinere
 sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat.

Termeni cheie: intretinere, viager, debitor, caracter incesibil si insesizabil .

90
12.1. Notiune
Potrivit art. 2254 C.civ., prin contractul de intretinere o parte se obliga sa efectueze
in folosul celeilalte parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii
pentru o anumita durata.
Daca prin contract nu s-a prevazut durata intretinerii ori s-a prevazut numai carcaterul
viager al acesteia, atunci intretinerea se datoreaza pentru toa ta durata vietii creditorului
intretinerii.
Prin contractul de intretinere una din parti instraineaza un bu n sau plateste o suma de
bani, iar cealalta parte se obliga sa-i asigure intretinerea (l ocuinta, hrana, imbracaminte,
ingrijiri medicale) pe timpul cat va trai iar dupa moarte sa o inmormanteze (Fr.Deak, op.cit.,
p. 640).

12.2. Caractere juridice
a) Intretinerea este un contract solemn care se incheie in forma autentica, astfel cum
reglementeaza dispozitiile art. 2255 C.civ., sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului.
b) Contractul de intretinere are, de regula, caracter oneros , intrucat partile urmaresc
un scop patrimonial. Insa contractul este oneros numai prin natura, nu si prin esenta lui,
intrucat poate fi valabil incheiat si cu titlu gratuit .
c) Intretinerea este, in principiu, contract aleatoriu , deoarece prin caracterul viager
exista sanse de castig sau de pi erdere pentru fiecare dintre pa rtile contractante.
d) A r e caracter intuitue personae deoarece contractul este incheiat in consideratia
debitorului – intretinator ( dar si a creditorului).
Acest caracter determina si caracterul incesibil si insesizabil al intretinerii. Astfel, in
conformitate cu art. 2258 C.civ. dr epturile creditorului nu pot fi cedate sau supuse urmaririi.
e) Intretinerea este un contract cu executare succesiva , cel putin in ceea ce priveste
obligatia de intretinere (obliga tie de a face) care viagera fii nd determina de fapt, principalele
particularitati ale contra ctului. (L.Stanciulescu, op.cit ., p. 443)
f) In principiu este un contract bilateral, avand in vedere ca ambele parti isi asuma
obligatii: intretinatorul se obliga sa asigure intretinerea iar creditorul obligatiei de intretinere
sa predea capitalul.

12.3. Conditii de validitate

91Regulile instituite in materia contractului de renta viagera, p rivitoare la modul de
constituire, constituirea pe durata vietii mai multor persoane, constituirea in favoarea mai
multor persoane, constituirea

pe durata vietii unui tert deced ata, constituirea pe durata vie tii unei persoane afectate
de o boala, garantia legala, rezolutia contractului pentru nede punerea garantiilor legale si
irevocabilitatea contractului s unt aplicabile in mod corespunza tor si contractului de
intretinere.

12.4. Efectele contractul ui de intretinere
a) Obligatiile creditorului intretinerii
– sa predea bunul sau bunurile promise
-sa il garanteze pe dobanditor impotriva evictiunii si impotriv a viciilor ascunse
ale bunului transmis
Neexecutarea acestor obligatii da dreptul dobanditorului sa inv oce exceptia de
neexecutare, sa puna in functiune mecanismul garantiilor, astfe l cum este reglementat de
Codul civil pentru materia vanzarii si chiar sa ceara rezolutiunea contractului (C.Toader, op.cit., p. 330)
b) Obligatiile debitorului intretinerii
– sa preia bunul, obligatie corelativa cu cea a creditorului
– sa asigure intretinerea in natura, succesiva si permanenta, potrivit clauzelor
contractuale (L.Stanciulescu, op.cit ., p. 644).
Potrivit dispozitiilor art. 2257 C.civ., debitorul intretinerii datoreaza creditorului
prestatii stabilite in mod echitabil tinandu-se seama de valoarea capitalului si de conditia
sociala anterioara a creditorului .
Debitorul este obligat in special sa asigure creditorului hrana, imbracaminte,
incaltaminte, menaj, precum si folosinta unei locuinte corespun zatoare. Intretinerea cuprinde,
de asemenea, ingrijirile si che ltuielile necesare in caz de boa la.
Incheierea contractului de intre tinere are ca efect transferul dreptului de proprietate a
bunului care a constituit capitalul de la creditorul intretiner ii catre debitor. Odata cu transferul
dreptului de proprietate, se transfera si riscul suportarii pie i r i i f o r t u i t e a a c e s t u i a . ( D a n a
Garbovan, op.cit., p. 645)

92Ca atare, intretinerea continua a fi datorata in aceeasi masura chiar daca, in cursul
executarii contractului, bunul care a constituit capitalul a pi e r i t t o t a l s a u p a r t i a l o r i s i – a
diminuat valoarea, dintr-o cauza pentru care creditorul intreti nerii nu este tinut sa raspunda.
Clauza prin care creditorul intretinerii se obliga la prestarea unor servicii este
considerata nescrisa .
In conditiile stipulate de art . 2261 C.civ., daca prestarea sau primirea in natura a
intretinerii nu mai poate continua din motive obiective sau dac a debitorul intretinerii
decedeaza si nu intervine o intelegere intre parti, instanta ju decatoreasca poate sa inlocuiasca,
la cererea oricareia dintre parti, fie si numai temporar, intre tinerea in natura cu o suma de
bani corespunzatoare.

Atunci cand prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din
culpa uneia dintre parti, instanta va majora sau dupa caz, dimi nua cuantumul sumei de bani
care inlocuieste prestatia de intretinere.
Transformarea de catre debitori a obligatiei de intretinere in plata unei sume de bani
nu poate avea loc decat cu acordul creditorului sau, in lipsa l ui, pe cale judecatoreasca, cu
dovada ca acesta isi poate producra singur cele necesare traiul ui si ca intretinerea cuantificata
intr-o suma de bani are aceeasi eficienta ca si prestarea ei in natura (Dana Garbovan, op.cit.,
p. 649)
In ceea ce priveste cuantumul sumei ce urmeaza a fi platita per iodic, acesta se
stabileste, pe baza de probe, in functie de nivelul real al int retinerii de care are nevoie
creditorul. Avand in vedere, pe de o parte, ca necesitatile de intretinere ale debitorului nu pot
fi aceleasi pe tot parcursul executarii contractului iar, pe de alta parte, evolutia costului vietii,
cuantumul sumei de bani stabilite de catre instanta poate fi mo dificat, la cererea partii
interesate (C.Macovei, op.cit ., p. 650)

12.5. Incetarea contractului de intretinere
Potrivit art. 2263 C.civ ., reglementeaza urmatoarele situ atii de incetare a contractulu i:
 contractul de intretinere incheiat pe durata determinata inceteaza la
expirarea acestei durate , cu exceptia cazului in care creditorul intretinerii
decedeaza mai devreme;

93 atunci cand comportamentul celeilalte parti face imposibila exe cutarea
contractului in conditii conforme bunelor moravuri, cel interes at poate cere
rezolutiunea ;
Dreptul la actiunea in rezoluti une se transmite mostenitorilor.
 Noul cod civil prevede si un caz special de revocare. Astfel, contractul de
intretinere este revocabil in folosul persoanelor creditorul in tretinerii le
datoreaza alimente in temeiul legii daca, prin efectul contract ului, el s-a lipsit
de mijloacele necesare indeplinirii obligatiei de a asigura ali mentele.
In acest caz, revocarea intretin erii poate fi ceruta chiar daca nu exista frauda din
partea debitorului intretinerii si indiferent de momentul inche ierii contractului.
(L.Stanciulescu, op.cit ., p.450)

94
US 13. CONTRACTUL DE TRANZACTIE

Structura
13.1. Notiunea de “tranzactie”
13.2. Caractere juridice 13.3. Conditii de validitate
13.4. Efectele contractului
Obiectiv fundamental:
Cunoasterea continutului si a c onditiilor de incheiere ale cont ractului de
tranzactie reglementat de Codul civil.
Obiective operationale:
 Sa defineasca notiunea de tranzactie
 Sa precizeze caracterele juridice definitorii
 Sa identifice conditiile de for mare a contractului de trazactie
 Sa analizeze efectele contractului
 Sa formuleze intrebari cu privire la materialul prezentat

Termeni cheie: litigiu, efect extinctiv si relativ, avantaje, reciprocitate.

95
13.1. Notiune
In conformitate cu dispoz itiile art. 2267 C.civ. tranzactia este contractul prin care
partile previn sau sting un litigiu , inclusiv in faza executarii silite, prin concesii sau
renuntari reciproce la drepturi o ri prin transferul unor dreptu ri de la una la cealalta.
De esenta contractului de tranzactie este caracterul recoproc a l efectelor sale. Partea
din contract care consimte la limitarea ori inlaturarea dreptul u i s a u o f a c e n u m a i i n
considerarea avantajelor pe care i le procura efectele juridic consimtite de cealalta parte, dupa
cum partea al carei drept este consolidat in urma recunoasteril or si concesiilor facute de
cealalta parte trebuie sa isi asume in schimb sacrificii patrim oniale in folosul acestia din
urma.
In lipsa reciprocitatii, manifestarea de vointa prin care se stinge ori se preintampina un litigiu nu poate fi calificata ca tranzact ie, ci ca achiesare (recunoas terea unei pretentii adverse) sau
desistare (renuntare la o pretent ie proprie), ratificare sau co nfirmare (Razvan Dinca,
Contracte civile speci ale in noul cod civil , Ed.Universul Juridic, Bucuresti, 2013, p. 295)

13. 2. Caractere juridice
a) contract bilateral (sinalagmatic) , deoarece ambele parti contractante isi asuma obligatii,
fiecare dintre ele fiind tinuta la executarea unei prestatii in schimbul renuntarilor sau
promisiunilor celeilalte parti.
b) contract cu titlu oneros , deoarece prin incheierea sa, in toate cazurile, partile contr actante
urmaresc un avantaj de natura patrimoniala. Contractul isi past reaza caracterul oneros chiar si
atunci cand avantajele obtinute de parti, prin tranzactie, sunt inegale.
c) contract comutativ , intrucat ambele parti contract ante isi cunosc existenta si in tinderea
obligatiilor lor inca de la moment ul incheierii contractului. ( Madalina Afrasanei, Noul cod
civil.Comentarii, doctr ina si jurisprudenta, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012, p.661)
Tranzactia poate fi insa afectata de o conditie, cum ar fi de e xemplu dreptul locativ transmis
in favoarea uneia dintre parti n ecesita aprobarea organelor com petente (Fr. Deak, op.cit.,
p.162) d) tranzactia este indivizibila , in ceea ce priveste obiectul sau. Potrivit art. 2269 C.civ., in
lipsa unei stipulatii contrare , ea nu poate fi desfiintata in p arte.
e) contract intuitue persoane , calitatile persoanei cu care se contracteaza avand un rol
determinant in perfectarea contractului (L.Stanciulescu, op.cit ., p. 464)

96

13.3. Conditii de validitate
Potrivit dispozitiilor legale (art. 2271), pentru a tranzaction a, partile trebuie sa aiba
deplina capacitate de a dispune de drepturile care formeaza obiectul contractului.
Intrucat tranzactia implica renun tarea la un drept, iar renuntarile sunt echivalente
actelor de dispozitie (chiar daca tranzactia nu implica o instr ainare), partile contractante
trebuie sa aiba capacitatea, res pectiv sa indeplineasca acele c onditii cerute de lege pentru a
dispune cu titlu oneros de dreptul care formeaza obiectul conce siei sau de prestatia promisa
de o parte in schimbul renuntarii facute de cealalta parte. Can d tranzactia este incheiata prin
mandatar, acesta are nevoie de procura speciala ( Fr.Deak, op.cit., p. 165).
In legatura cu consimtamantul la tranzactie, se prevede ca tranzactia nu poate fi
anulata pentru eroare de drept referitoare la chestiunile ce co nstituie obiectul neintelegerii
partilor si nici pentru leziune . Totusi, daca eroarea cade asup ra naturii prejudiciului ori asupra
consecintelor agravate sau noi ale faptei ilicite, ea poate con duce la anularea conractului caci
victima nu incheie tranzactia dec at asupra consecintelor previz ibile in acel moment. De
asemenea, tranzactia asupra unui proces este anulabila la cerer ea partii care nu a cunoscut ca
la data incheierii contractului procesul fusese solutionat prin tr-o hotarare judecatoreasca
intrata in puterea lucrului judecat daca partile nu au avut in vedere tranzactionarea asupra
executarii silite a acelei hotarari ( Razvan Dinca, op.cit., p. 297)
Obiectul tranzactiei trebuie sa se afle in circuitul civil. Se poate tranzactiona a supra
oricarui drept patrimonial pur si simplu, sub conditie, cu term en, eventual. Inclusiv bunurile
viitoare pot forma obiectul tranzactiei. (C.Toader, op.cit., p. 465)
Astfel cum rezulta din dispozitiile art. 2268 C.civ., nu se poa te tranzactiona asupra
capacitatii sau starii civile a persoanelor si nici cu privire la drepturi de care partile nu pot sa
dispuna potrivit legii. Se poate insa tranzactiona asupra actiunii civile derivand din savarsirea unei infractiuni.
Potrivit art. 2274 C.civ., este nula tranzactia incheiata pentr u executarea unui act
juridic lovit de nulitate absoluta, in afara de cazul in care partile au tranzactionat expres asupra nulitatii.
Art. 2275 C.civ. prevede ca este, de asemenea, nula tranzactia incheiata pe baza unor
inscrisuri dovedite ulterior ca fiind false. In schimb, conform art. 2268 C.civ se poate
tranzactiona asupra actiunii civile derivand din savarsirea une i infractiuni.

97
13.4. Efectele contractului
a) Efecte declarative – intrucat are ca scop recunoast erea unor drepturi preexistente
si nu conferirea unor drepturi noi, ca in cazul contractelor tr anslative de proprietate, cu
urmatoarele consecinte:

– tranzactia nu poate constitui just titlu, pentru a face operant a uzucapiunea de 10
ani;
– partile nu sunt obligate sa-si gara nteze, reciproc, drepturile respective;
– contractul produce efecte retroactive, de la data constituirii drepturilor
recunoscute.
Cand obiectul tranzactiei este un imobil, contractul va fi opoz abil tertilor
(L.Stanciulescu, op.cit ., p. 468)

b) Efecte extinctive
Din momentul incheierii contract ului, partile nu mai pot invoca pretentii cu
privire la drepturile stinse sa u recunoscute prin tranzactie.
Potrivit art. 433-434 C.proc.civ., tranzactia va fi incheiata in forma scrisa si va
alcatui dispozitivul hotararii. Hotararea care consfinteste tra nzactia intervenita intre
parti poate fi atacata pentru mo tive procedurale numai cu recurs la instanta superioara.
(C.Macovei, op.cit., p. 332)

c) Efecte constitut ive sau translative
Daca s-a convenit ca, in schimbul renuntarii sau recunoasterii unui drept de
catre una dintre parti, cealalta parte se obliga la a da sau a face (predarea unui bun,
plata unei sume de bani, transferul proprietatii unui imobil) t ranzactia va da nastere
unei situatii juridice noi, ava nd efect constitutiv sau translativ de drept.
In consecinta, se va naste obligatia de garantie pentru evictiu ne si pentru vicii,
tranzactia va constitui just titlu pentru uzucapiune, drepturil e vor fi supuse formelor
de publicitate (C.Toader, op.cit., p. 305)

d) Efecte relative
Potrivit principiului relativitatii efectelor contractului, tra nzactia nu produce efecte
fata de terti. Mai mult decat a tat, desi tranzactia produce efe cte retroactive, ea este

98inopozabila fata de tertii care, inainte de tranzactie au doban dit drepturi asupra
bunului litigios.