DAVID Eusebiu -Mihăiță [604397]

DAVID Eusebiu -Mihăiță
Anul IV Pastorală, grupa 7
[anonimizat]
[anonimizat]

Examen scris la disciplina Istoria si filosofia religiilor
Semestrul al II -lea

Subiecte:
1. Evaluați comparativ etosul și regulile monahismului budist, în raport cu
spiritualitatea monahi smul ui creștin (inițiere, reguli practice, organizare internă, raportul
cu laicii).
La fel ca și în spiritualitatea monahismului creștin, și cel budist cunoaște mai
multe etape: părăsirea căminului familial și renunțarea la lume, ceea ce întâlnim și în
monahismul creștin, precum și ceremonialul propriu -zis al intrării (upasampadă). Pentru a
deveni monah, un creștin trebuie să creadă în Dumnezeu și să respecte cele 3 voturi
monahale: Fecioria, Ascultarea față de stareț și sărăcia de bunăvoie. Monahismul b udist
este organizat ast fel: monahii (bhikkhu), călugărițele (bikkhuni), credincioșii laici
(upasaka) și credincioasele laice (upasika). Budismul promovează egalitatea dintre
oameni, indiferent de religie sau statul social. Din acest motiv, ei situează și monahii și
laicii pe aceeași treaptă. Față de budism, creștinismul nu are aceleași principii când vine
vorba de hrană și mai ales de consumul cărnii, însă Sfântul Vas ile cel Mare recomandă
postul aspru. O asemănare între organizația budistă și cea creștină este i deea nerefuzării
darului primit. Aici ne putem gândi la faptul că și călugării budiști și cei c reștini
consumau ceea ce gazda le oferea. Din punct de vedere vestimentar călugării budiști erau
recunoscuți după mantia galbenă, pe când creștinii nu erau foart e diferiți de oameni la
început. Ca și în budism, și în c reștinism există o perioadă de probă până la tunderea în
monahism, perioadă de pregătire pentru a dovedi voința pentru acest lucru. Candidat: [anonimizat] 15 ani, Canonul 40 Trulan prevede vârsta de
10 ani pentru creștini, însă Sf. Vasile cel Mare recomandă vârsta de 17 ani. Vârsta nu
trebuie evaluată numeric, ci trebuie evaluată din punctul de vedere al dezvoltării

raționale. Vârsta pentru consacrare este aproape la fel la ambele relegii, respectiv 20 de
ani la budism si 21 la creștinism.
Dacă facem o comparație între tunderea în monahism și cu ritualul budist, găsim
unele elemente asemănătoare, cum ar fi momentul posternării. În concepția budistă se
pune accentul pe 5 principii: cel al non -violenței (ahimsa), cel de a nu fura (asteya), cel al
abstinenței sexuale (brahma -carya), cel al adevărului și cel al interzicerii consumului de
alcool. La acest capitol creștinismul pune accentul pe moralitate și mai puțin pe
activitatea intelectuală: sărăcia de bunăvoie, fecioria și drumul castității și smerenia
(renunțarea la mândrie și slavă deșartă).
În final, putem admite faptul că cele două religii sunt asemănătoare, întrucât
revoluționează societatea în care s -au format. Diferența dintre acestea e adusă de modul
în care omul privește această lume și părăsește această lume.

2. Este echivalentă importanța Coranului în cadrul societății islamice cu cea a
Sfintei Scripturi în cadrul creștinismului? Ar gument ați răspunsul.

Așa cum în creștinism avem ca fundament Sfânta Scriptură și în islam există un
fundament pe care se bazeaz ă învățătura și anume Coranul. Există diferențe deosebite
între Sfânta Scriptură și Coran, res pectiv între creștinism și islam.
Coranul reprezintă întreaga cole cție a revelațiilor lui Mahomed, este compus din 114
capitole, aranjate în fucție de lungimea lor. Musulmanii pretind că Sfânta Scriptură a fost
„coruptă ” și de aceea nu poate fi crezută, argumentând: „Coranul acoperă totul și nu are
nevoie să i se mai adauge nimic ”. Coranul contrazice Biblia și adminte că Iisus Hristos nu
este Fiul lui Dumnezeu, deși relatează scena nașterii Sale asemănător cu pasajul din
Evanghelia Sfântului Luca. De asemen ea, spune că Hristos nu a fost răstignit pe Cruce:
„Ei nu L -au ucis, nici nu L -au crucificat, dar lor li s -a părut așa ”(Sura 4:157). Diferențe
îmtre creștinism și islamism:
– în islamism omul ajunge în rai și la mântuire prin faptele lui, pe când în creștinism prin
credința în Dumnezeu și Jertfa Mântuitorului Iisus Hristos;
– islamul reprezintă faptele omului pentru Dumnezeu și rai, pe când credința creștină este
lucrul l ui Dumnezeu pentru om și în om : Isaia 53,6 și Efeseni 2, 8 -9;

– creștinii cred în Fiul lui Dumnezeu, în timp ce musulmanii neagă acest lucru și cred că
se apropie de Dumnezeu doar prin meritele lor;
– viața lui Mah omed nu are nicio profeție, pe când viața Mântuitorului are la bază
numeroasele profeții din Vechiul Testament.
Deși există atâtea diferențe, totuși trebuie să mențio năm și faptul că doctrina
islam istă cuprinde și părți pozitive : impune postul, rugăciunea și milostenia. Trebuie să
specificăm și faptul că rugăciunea islamică practicată de 5 ori pe zi este luată din tradiția
vieții monahicești creștine. De asemenea, ca un punct de vedere negativ, putem considera
„jihadul ”, întrucât din această perspectivă s -a ajuns la terorism, prin încercarea impunerii
forțate a doctrinei islamiste asupra „necredincioșilor ”, așa cum a specificat Mahomed.
Consider că așa cum Sfânta Scriptură este cartea sfântă a creștinismului, tot la fel
și Coranul reprezintă ca rtea sfântă a musulmanilor, deși, evident, nu sunt de acord cu
ceea ce se menționează în Coran în marea sa majoritate și nici cu modul în care se
încearcă impunerea acestei religii în lume . Să nu uităm nici de Mucenicii creștini care au
suferit martiriu l pentru credința ortodoxă strămoș ească din partea musulmanilor.